La a doua întâlnire a grupului „Conștiințe”, din 25 noiembrie 2019, am prezentat „Corectitudinea politică - o ideologie neomarxistă” pe baza volumului cu același nume pe care l-am îngrijit, publicat în 2015 și reeditat în 2017.

1. Corectitudinea
politică:
o ideologie
neo-marxistă
Marxismul
cultural –
noua utopie
Prezentare de
dr. teol. Andrei Dîrlău

2. Conștiințe
în slujirea cu iubire
a Adevărului
Biserica Sfântul Silvestru
Părintele Profesor
Constantin Galeriu
Ciclul: Să înțelegem
lumea în care trăim
Ediția 2019 – Întâlnirea a 2-a
25 noiembrie 2019

3. Asociația Părintele Galeriu

4. Prezentare de
dr. teol.
Andrei Dîrlău

5. PS Ignatie, ierarh cu viziune şi credinţă mărturisitoare, spune în pastorala de Înviere,
2019:
„Azi trăim vremurile altui fel de totalitarism mai subtil, dar cu forţă de impunere:
totalitarismul progresiştilor ce aruncă la coşul de gunoi al istoriei valorile
tradiţionale: credinţă, familie, cultură conectată la trecut ce conferă demnitate,
stabilitate, nu relativism moral şi fluiditate biologică.
Sub masca falsă a toleranţei şi respectării diversităţii se instaurează drepturi de
grup în defavoarea drepturilor naturale ale persoanei umane.
Totalitarismul actual e mai cumplit, mai groaznic decât totalitarismele sec. XX căci
îl subjugă pe om dorinţelor nesăbuite ale trupului, încarcerându-l în material fără a-
i da perspectiva credinţei ca încredinţare a lucrurilor nevăzute (Evrei 11,1)
E o încercare de reconfigurare a unei noi umanităţi înstrăinate de Dumnezeu.
Uneori nici nu ne dăm seama cum ne distruge „graţios” şi „tolerant”, ca şarpele ce-
şi calculează precis muşcătura fatală. Lumea de azi e marcată de mediocritate ca
uzurpare a meritocraţiei, prostie ca „ticăloşie inteligentă”, calomnie ca „invenţie
credibilă”, intoleranţă ca „patologie a diversităţii”, plăceri păcătoase ca „însuşiri
nobile ale omului deplin şi viu deplin”, minciună ca narcisism distructiv al destinelor
celorlalţi, bădărănie ca „sinceritate” păcătoasă şi fudulă, discreditarea credinţei ca
bucurie şi autenticitate a interiorităţii omului.”

6. Știm ce e re-educarea: martirii din temnițele comuniste sunt unul din
cele mai extraordinare modele din istoria României.
Cine-şi uită trecutul e condamnat să-l repete! (Goethe, Burke, Santayana)
dar poporul român nu tebuie să repete coşmarul comunist, să uite că
martirii din închisori au fost torturaţi, ucişi la ordinul comisarilor sovietici:
cominternista Hanna Robinsohn Pauker („cea mai nemiloasă femeie din
lume” cu deviza Singurul sentiment creator pentru o lume nouă e ura);
Luka László (Vasile Luca), Boris Grünberg (Alexandru Nikolski) spion
NKVDist – general de securitate.
Martirii din închisorile comuniste au luptat contra unui regim bazat pe
marxismul clasic. Ei s-au opus unui totalitarism bazat pe represiune prin
teroare şi violenţă.
Avem a lupta azi împotriva altei forme de marxism, îmbrăcat în alt
veșmânt, a ne opune altui tip de totalitarism, mai subtil, subversiv.

7. Andrei Șerban vorbește de fenomenul
numit Corectitudine Politică
Video 4 min.

8. Corectitudinea
Politică
Ce înseamnă, ce
desemnează această
sintagmă?

9. Volumul
Corectitudinea politică
L-am îngrijit împreună
cu Irina Bazon, publicat
ed. Rost, 2015
prezentat la lansare de
dl. Sorin Lavric
care a scris și postfața
ed. din 2017

10. Antologie de
articole şi studii scrise
de istorici, filosofi,
sociologi, politologi,
teologi, critici literari
din SUA și România

12. În continuarea
volumului
de
Virgiliu Gheorghe
Andrei Dîrlău
Fața nevăzută a
homosexualității
pe palierul
ideologic

13. = Marxism Cultural
= Freudo-Marxism
= Neo-Marxism
NU sexo-Marxism
termen greșit, vulgarizator
Corectitudinea
Politică

14. Număr dedicat
Corectitudinii
Politice – cu
câteva excepții
notabile,
prezentat
deformat,
„corect politic”

15. St. Gabriel (of Our Lady of Sorrows) - Francesco Possenti
călugăr catolic, seminarist italian (sec. 19), evlavie la Maica Domnului
Moare de TBC la 23 ani, canonizat în 1920

17. Coaliţia
corectitudinii
politice

22. Excepțiile
cu +

27. La prima vedere pare a nu exista nici o legătură între:
• politicile pro-homosexualiste
• pro-avort
• educaţia-sexuală-în-şcoli
• scoaterea religiei și icoanelor din școli
• promovarea pornografiei
• a imigraţiei în masă
şi o ideologie politică de stânga, neomarxistă.
Și totuşi nu-s conexiuni arbitrare, există o strânsă legătură.
Cartea cuprinde o demonstrație amplă, solidă, realizată de autori
documentați care dovedesc că fenomenul Political Correctness e o
ideologie de sorginte marxistă.

28. Corectitudinea Politică
De unde vine acest termen?
Sintagma Political Correctness a fost preluată de americani (ironic) din
rusă.
La origine, în epoca de teroare stalinistă, era folosită în URSS de activiştii
de partid de la Kremlin. A fi „corect politic” însemna a fi conform cu linia
Partidului Comunist al URSS, a gândi în acord cu orientarea oficială a
liderilor din Moscova. Acest „certificat de bună-gândire” (dovadă de
oportunism, conformism, lașitate) nu era o garanţie că vei scăpa cu viaţă din
nesfârşitele „epurări” ideologice, dar era o şansă de a nu fi arestat şi împuşcat.
În SUA termenul desemnează tot o ideologie marxistă, dar de alt tip, care a
proliferat în Occident.

29. Acest flagel s-a născut în Europa după primul război mondial. Primii ideologi
ai acestui curent au fost marxiştii Gyorgy Lukács (ministru în guvernul Bela Kun,
Budapesta, 1919) şi Antonio Gramsci.
Lukács fixa ca scop prioritar distrugerea fundamentului familial şi civilizațional
creştin al Occidentului:
„Unica soluție e distrugerea revoluționară a societății. Răsturnarea de
proporții mondiale a valorilor nu poate avea loc fără anihilarea vechilor valori
și crearea de revoluționari a unora noi.”
Lukács nu voia revoluţie violentă, preluarea şi păstrarea prin teroare a puterii
politice dictatoriale, ca în Rusia (metoda lui Lenin, Troţki şi Stalin), ci invers:
întâi revoluţie subversivă, destrămarea lentă a ţesutului social, şi abia pe urmă
preluarea puterii politice.

30. În 1923, la Moscova, sub egida
Cominternului şi PCUS, s-a decis
înfiinţarea în Germania a unui
institut de studii marxiste.
Acest institut marxist, găzduit de
Universitatea din Frankfurt, s-a
numit Școala de la Frankfurt.
Membrii ei au fost filosofi şi
sociologi:
Gyorgy Lukács, Max
Horkheimer, Theodor Wiesengrund
Adorno, Herbert Marcuse, Erich
Fromm
Ei i-au combinat pe Freud cu
Marx, punând bazele teoretice ale
unui nou tip de ideologie neo-
marxistă – Freudo-Marxismul

31. Marx
Lukacs
Gramsci
Marcuse
Adorno

32. + Wilhelm Reich
Revoluția sexuală (1936) laudă dezintegrarea familiei în URSS
ca revoluție socială.
Familia = loc ideologic al perpetuării ordinii sociale bazate pe
autoritarism și hegemonie
(Adorno – Personalitatea autoritară: fascism)
Acumulator de orgon

34. De ce e numit Marxism Cultural?
Deoarece determinismul economic al marxismului clasic e înlocuit cu cel
cultural în sensul larg în care termenul „cultură” acoperă întreaga civilizație.
Scopul e același: răsturnarea revoluționară a sistemului capitalist imperialist
euro-american, dar prin eliberarea instinctelor puse în slujba revoluției:
ancorarea furiei revoluționare în sexualitate, zona cea mai obscură a naturii
umane îi mărește forța destructivă, violentă.

35. Represiunea economică a proletariatului (exploatarea clasei muncitoare de
capitalişti) e înlocuită cu represiunea sexuală din teoria lui Freud (reprimarea
cetăţenilor în societatea de inspiraţie creştină care le interzice manifestarea
liberă a erotismului, frustrându-le satisfacerea sexuală).
Nedreptatea nu mai constă în oprimarea proletariatului de burghezie în
goana după profit, ci oprimarea tuturor de o civilizaţie ce le reprimă libidoul
prin tabu-uri şi îngrădiri.
Soluţia: distrugerea oricărei urme de civilizaţie creștină, revoluţia totală,
liberalizarea radicală şi abolirea tuturor normelor, restricţiilor şi tabu-urilor
ce înfrânează instinctele primare.
Categoriile cele mai reprimate, pretinde Marcuse, sunt minorităţile
sexuale şi rasiale, femeile, tinerii.
În acest scop Şcoala de la Frankfurt şi-a elaborat teoria critică, de la care se
revendică toate grupările radical-minoritare.

36. Marcuse
Eros şi
Civilizaţie

37. În 1933, când naziștii vin la putere în Germania, membrii Școlii de la
Frankfurt emigrează în America, exportând ideologia în SUA.
Aici Herbert Marcuse dezvoltă teoria, absolutizând criteriul sexual în
„emanciparea” societății şi concepând o societate a „perversităţii polimorfe”
(„diversitatea perversității”) prin „eliberare sexuală”. El consideră că
distincţia dintre sexe nu e un dat natural, ci un construct socio-cultural,
postulând un paradis senzual erotic. Strategia elaborată de el urmărea
să demanteleze societatea americană, folosind diversitatea şi
multiculturalismul ca pe nişte «răngi» cu care să-i demoleze structura
bucată cu bucată. El i-a opus pe negri albilor, punând «grupurile
victimă» în conflict cu societatea în ansamblu. Teoria lui Marcuse despre
grupurile-victimă ca nou proletariat, combinată cu teoria critică a lui
Horkheimer, a pătruns în mediul universitar american, unde a devenit
baza mişcării post-structuraliste (studii «de gen»/LGBT/queer). Toate îşi
descriau făţiş menirea: de a aboli valorile tradiţionale creştine, tradiţiile
acceptate ale culturii occidentale, şi a le înlocui cu relativismul moral.
Andrew Breitbart, Righteous Indignation. Excuse me while I save the world, 2011

38. Marcuse
Toleranţa
Represivă
Toleranță față de adepți,
activiști și libertini.
Toleranța devine însă
represivă față de oponenți,
etichetați ca „fasciști,
homofobi, rasiști, sexiști,
creștinopați”.

39. Marcuse postula o utopie a libertinajului nelimitat (numit „de-sublimare”):
omul, emancipat de orice norme morale restrictive, îşi va „reintra în drepturi” prin
patimile sale. Obiectele dorinţelor sale vor fi modelate de voinţa sa liberă, fără a
trebui să le apere împotriva unei societăţi ostile, „imature, represive”.
Civilizație „nerepresivă”, utopie a libertății absolute, libere de morală, credință,
tradiții, legături de familie, înfrânare, un paradis terestru populat de hoarde de
libertini „fericiți” să-și dea frâu liber tuturor instinctelor.
El predică eliminarea oricărei constrângeri morale, descătuşarea tuturor
apetitelor şi patimilor, o societate total liberalizată erotic, populată de o nouă
formă umană, un „om nou”: un soi de Phoenix ce va învia din cenuşa
industrialismului modern.
Și „antropologia” marxistă (de sorginte materialist-milenaristă) postula
fantasma unei umanităţi „restaurate” la o condiţie „paradisiacă”, prin ideologie.
În practica istorică leninist-stalinist-maoistă instrumentele acestei iluzorii
restaurări au fost dictatura, violenţa, teroarea, genocidul.
Aceasta a devenit ideologia oficială în campusurile universitare americane.
Marcuse specula că progresul tehnologic şi „raţiunea technologică” vor genera o
nouă ordine socială şi o nouă formă umană.

40. Civilizația creștină protestantă a Americii secolelor 17-20 s-a degradat în ultimele decenii,
supusă atacului Marxismului Cultural. Această ideologie s-a manifestat iniţial mai virulent în
SUA deoarece membrii Şcolii de la Franfurt, emigraţi în SUA în anii ’30, apoi discipolii şi
continuatorii lor, au dezvoltat-o aici, virusându-şi cu ea noua patrie adoptivă.
Rezultatul acestei infuzii neo-marxiste a fost Stânga americană a anilor 1960 – mișcarea
hippie, subcultură anti-creștină ce cultiva mitologia drogurilor şi promiscuităţii sexuale sub
lozinci ca Make love, not war! (la noi: dragostea nu se votează), promova religiile orientale
înconjurate de o seducătoare aură mistică. Tot acest arsenal era menit să submineze ordinea
creștină încă existentă în America anilor ’60. Ea a câștigat teren în anii ’70–’80.
Obiectivul: schimbarea totală de paradigmă, distrugerea familiei tradiţionale,
eradicarea oricărei credinţe şi morale creştine din societate.
Planul viza instituţiile politice, de învăţământ, administraţia publică, justiţia, mass media,
industria cinematografică (Hollywood), editurile, cultura în ansamblu. Universităţile au fost
„ocupate” de o atmosferă represivă, „teroristă” contra cui se opunea premiselor ideologice
neo-marxiste.
Spaţiul public a fost inundat de un val de propagandă şi manipulare: mai întâi SUA, apoi
UE. N-au scăpat nici domenii aparent impermeabile la propaganda ideologică: instituţii de
sănătate (istoria presiunilor violente pentru scoaterea homosexualităţii ca patologie din
manualele medicale de tulburări mentale) sau economia (vezi industria de publicitate, supusă
sexualizării agresive).

41. Astfel virusul Corectitudinii Politice şi-a făcut incubaţia şi a provocat
prima epidemie în Statele Unite.
De acolo el a fost reexportat în Europa de Vest în anii 1960.
De exemplu Noua Stângă şi mişcările studenţeşti de protest din 1968 în
Franţa sub lozinca Libertate! Egalitate! Sexualitate! (parafrază freudo-
marxistă a devizei Revoluţiei Franceze înlocuind termenul Fraternitate).
De aceea a fost numită „revoluţia culturală şi sexuală franceză” – deși o
revoluţie „ratată”. Franţa catolică era îngropată definitiv.
Sunt demolate „tabuurile” morale şi sexuale de mişcări anti-establishment
în Anglia (poetul Philip Larkin spunea: „Sexul s-a inventat în 1963”),
Germania, Italia.
Azi Corectitudinea Politică a infestat Europa de Vest mai mult decât SUA.
În prezent ameninţă să devină o pandemie globală.

42. Paradoxul face că această ideologie freudo-marxistă e importată
de câţiva ani din Occident în România.
E bizar că o ideologie de stânga ne e exportată tocmai de
Occident. Faptul ar fi de natură să genereze confuzie dacă ar fi
conştientizat. Cum să ne fie adusă o formă de marxism tocmai din
Vestul capitalist?
Românii nu înțeleg că e vorba de marxism („norocul”
politicienilor şi activiştilor ce promovează ideologia).
Retorica „progresistă” o asociază – nu întâmplător – cu lumea
modernă, civilizația Occidentală avansată şi valorile „democratice”,
drepturile omului, fiind prezentată ca apanaj al democrațiilor
occidentale. Şi, desigur, programe de la Bruxelles o finanţează
copios. E însă o ideologie revoluționară, totalitară

43. Românii nu înțeleg că, sub propaganda pentru „căsătoriile” homosexuale, în favoarea
„toleranței” și sub pretextul „nediscriminării”, se ascunde această ideologie.
Mișcarea pro-avort (puternică în America) e promovată tot de Political Correctness.
La fel, educația sexuală în școală, numită de promotorii ei „educație pentru sănătate”,
dar care nu e cu adevărat nici „educație”, nici „pentru sănătate”, de fapt având efect invers
celui pretins, nesănătos fizic și moral – sexualizarea precoce a copiilor şi pornografia.
Islamizarea Europei e folosită și ea ca instrument pentru a disloca creştinismul.
Toate vin la pachet, ambalate și promovate în formă globalistă, vândute pe piață ca
„modernizare, sincronizare, europenizare, democrație, toleranță, drepturi ale omului”.
Avem în România un paradox ce îngreunează recunoașterea ideologiei: în panorama
(în realitate panaramă, jalnic bâlci) organizațiilor politice ce ne conduc prin rotație,
printr-o stranie anomalie: o ideologie de stânga e preluată inclusiv de partide ce la noi
sunt asociate cu dreapta eşichierului politic. „Stânga” noastră n-a afișat preluarea acestei
ideologii, declarându-se demagogic de partea valorilor tradiţionale (în alte părți ale lumii
asociate cu dreapta conservatoare), dar fără a le susține cu adevărat (dovadă simulacrul
de referendum pentru familie boicotat de toate partidele).
Nu e singura anomalie din societatea românească, dar ea face dificilă înţelegerea şi
combaterea acestui fenomen nociv ce ameninţă ordinea tradiţională a societăţii noastre.

44. Conchita Wurst
Euro-vision 2014
Ideologia de gen:
Genul ar fi o ficțiune arbitrară,
opresivă, fără baze biologice.
Convenția de la Istanbul –
ratificată de România –
impune introducerea ei în
școli.
Copilul e aruncat în
confuzie și derută:
i se spune că
n-are genul biologic,
ci cel pe care și-l alege.

45. Corectitudinea Politică =
Marxism Cultural
= Freudo-Marxism
= Neo-Marxism
NU sexo-marxism = termen greșit, vulgarizator

46. Mulțumesc
pentru atenție
Următoarea întâlnire a grupului
Conștiințe în slujirea
cu iubire a Adevărului:
16 decembrie 2019
Se va continua tema de față sub titlul:
„Reconfigurarea normalității”