Cauze și tratament în cazul bolii de reflux gastro-esofagian

1. Dr. Cătălin Boghean © 2014 | www.catalinboghean.ro
1
Regimul igieno-dietetic în boala de reflux gastro-
esofagian
Regimul igieno-dietetic în boala de reflux gastro-esofagian
Stilul de viață pe care îl avem ne conduce automat și la un stil de alimentație incorect.
Mâncăm pe fugă, de cele mai multe ori când apucăm și eventual cât mai mult ca să nu
mai ”pierdem” timp cu o altă masă. Ne întindem imediat după ce am mâncat sau ne
reluăm brusc activitățile. Referindu-mă la boala de reflux gastro-esofagian voi menționa
câteva aspecte ale regimului igieno-dietetic pe care să le avem în vedere în cazul în care
suferim de aaceastă afecțiune.
Boala de reflux gastro-
esofagian este o afecțiune
digestivă cronică cauzată de
întoarcerea (refluxul) conținutului
gastric (acid, bilă, alimente) în
esofag producând iritația mucoasei
cu inflamație care duce la eroziuni
sau chiar ulcerații. Adesea acest
reflux este permis de către
funcționalitatea incorectă a
sfincterului esofagian inferior
(mușchi circular situat între esofag și
stomac). În mod normal acest
sfincter este închis și se deschide
pentru câteva secunde în momentul în care bolul alimentar trece din esofag în stomac.
Afecțiunea apare atunci când acest sfincter se deschide în alt moment decât cel al
înghițirii și se menține deschis mai mult decât trebuie. Această disfuncție este cauzată,
în cele mai multe cazuri, de un stil de viață incorect.

2. Dr. Cătălin Boghean © 2014 | www.catalinboghean.ro
2
Cum știm că suferim de reflux gastro-esofagian?
Diagnosticul se pune în principal pe baza simptomelor. Investigațiile de specialitate
includ endoscopia digestivă superioară (cu sau fără prelevarea de biopsie),
monitorizarea pH-ului esofagian timp de 24 de ore (pH-metria esofagiană), examen
radiologic baritat, manometrie esofagiană.
Cum se manifestă boala?
Simptomul caracteristic afecțiunii este pirozisul (senzație de arsură retrosernală
inferioară, care poate urca și până la baza gâtului), cauzat de prezența conținutului
gastric acid în esofag.
Regurgitația (revenirea alimentelor din stomac sau esofag în cavitatea bucală, neînsoțită
de senzație de vărsătură), disfagia (dificultate la înghițire), odinofagia (durere la
înghițire), sughițul, senzația de nod în gât, răgușeala, disfonia, eructația (zgomot
caracteristic provocat de eliminarea gazelor din stomac spre esofag și cavitatea bucală),
greața, tusea uscată, halena reprezintă alte simptome întâlnite frecvent în boala de
reflux gastro-esofagian.
Care sunt cauzele bolii și ce putem face?
Cauzele acestei afecțiuni sunt multiple și includ: hernia hiatală (ascensionarea porțiunii
superioare a stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului), obezitatea, sarcina,
consumul de medicamente care produc relaxarea inadecvată a sfincterului esofagian
inferior, afecțiuni pulmonare manifestate prin tuse, prezența unor tumori la nivelul
stomacului sau esofagului etc. Excluzând cauzele mai sus menționate, boala de reflux
gastro-esofagian poate să apară și pe un teren perfect sănătos însoțit însă de un stil de
viață inadecvat.
Recomandări pentru modificarea stilului de viață în prevenirea și, în cazuri
necomplicate, tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian:
– evitarea meselor abundente (de preferat e să avem trei mese principale cu două
gustări intercalate);
– ridicarea de la masă înainte de a avea senzația de plenitudine;

3. Dr. Cătălin Boghean © 2014 | www.catalinboghean.ro
3
– evitarea consumului excesiv de grăsimi, cafea, ciocolată, ceaiuri concentrate, băuturi
carbogazoase, citrice, tomate, condimente,mentă, ceapă, usturoi etc. Acestea
reprezintă excitanți care fie stimulează secreția gastrică, fie scad în mod direct pH-ul.
– renunțarea la fumat și la consumul de alcool (relaxează sfincterul esofagian și scade
pH-ul);
– consultul medical în vederea schimbării medicamentelor care acționează la nivelul
musculaturii sfincterului esofagian inferior (ex.: miorelaxante, somnifere, medicație
cardiacă) sau la nivel gastric prin stimularea secreției acide (ex.: antiinflamatoare);
– evitarea decubitului dorsal sau adoptarea unei poziții orizontale cu cel puțin 2 ore
după masă;
– evitarea activităților sau condițiilor care cresc presiunea intra-abdominală precum:
aplecatul imediat după masă, ridicatul greutăților, purtarea hainelor strâmte, constipația
etc.;
– în timpul somnului, jumătatea superioară a corpului trebuie să fie mai sus decât cea
inferioară pentru a permite gravitației să intervină la golirea conținutului gastric;
– scăderea în greutate.
Chiar și în cazul unui regim igieno-dietetic bine respectat, această afecțiune persistă.
Sub îndrumarea medicului, administrarea de medicamente care reduc sau scad
aciditatea gastrică (antiacide, inhibitori ai secreției gastrice), medicamente care
acționează direct pe musculatura sfincterului esofagian sau pe musculatura gastrică
(prokinetice) sau protectori de mucoasă aduc rezultate foarte bune. În cazuri severe se
poate recurge și la tratamentul chirurgical, deși mult mai agresiv, prezintă ultima
opțiune în cazul în care celelalte nu au funcționat (ex. fundoplicatura Nissen).
Sursa foto: www.sfatulmedicului.ro