3. PREFATA
Literatura de aproape un
a ajuns la wz trecut care se impune ; nu tot
putem afirma despre istoria serioase
abia 1900. obiectul fu arta in deosebi, pen-
tru arta pot fi pe degetele unei
acum cinci -la unele azi, liceele de fete la
care programa prevede istoria artelor in ultimii doi ani, se fo-
manuale strdine, de obicel «Apollo» S. Reinach, succint
costisitor ; pentru $colar nici azi
manual de istoria artelor. Pentru acest object deci, sun
faza tnceputurilor epoca lui
trecem peste eseul lui Odobescu din Pseudo-Kinege-
peste manualul Idieru Iconologia
a pro fesorului Mure$anu peste studiile restruzse ale
G. asupra vechilor biserici din Serbia Messembria, abia
apar la noi primele de a
artelor. Mai e Istoria artelor dela la
a d-lui Tafrali, la 1922,
a doua parte Anal d.
cursul «Istoria artei moderne contenzporane» tinut la
Universitatea din ; peste un an
luxos d-lui Marin Simionescu-Rtmniceanu «Istoria
; de curind d. A. Nauni a artel
primele ; seria poate fi
eu studiul nostru Narthexul artele ro-
inîne" 1926).
Paralel acest literatura se
cu unei noi bizantinologia, in strinse
vechea a acestela,
cultivate
veac, astázi
studiile
mini.
an n'avem
din
ticos",
tine
Inceput
Cultura
bizantine,
cu
numerate
-in
ultimul
In
urmtnd
ca ad
tnceputuri
progres
.raporturi
www.dacoromanica.ro
4. artei bizantine, s'a in numeroase studü
manuale o atentie trebue i se acorde
noi, tntructt tntreaga s'a desvoltat sub
auspicille ei. In istoriile amintite nu Is'a acordat de cit un frag-
capitol, era firesc ; nostru
o de acela am crezut luminei prezentul istoric,
care in cuprinde un rezumat al cursului la
tatea de teologie din s'a creiat cea
de artei
Pornind dela didactice ale facultätii,
lucrarea sub forma istoric, care
mai astfel, a bizantine,
nu ca manual tehnice, mai accesibile
tr'un de Pentru aceia$i tntelegere
toate polemicele chestiu-
nile controversate, oprindu-ne asupra esentialului ce ni s'a
mai aproplat de pentru a nu pe unii istorici,
oprit asupra afirmatiilor a cita prea multe
Am aparatul necitind de extrem
de rar, de $ motivul principal o de
popularizare. Lucrarea prin detaliile
o serie de generate, cadrul
pot descoperirele
In asemenea nu poate fi vorba de originalitate,
cit manuale ; de
ceilalti istorici de
sus. mentionat numai bibliografia operilor capitale ce ne-au
servit de izvor; pentru ce vor de detalii, vor
o bibliografie Indicele de
a nostru («Arta
pentru in acest senz. In se
va mai o tranchiere : ne-am acupat exclusiv de arta bizan-
ca produs al din cuprinsul imperiului bi-
zantin, neglifind slave,
am inzistat In capitol asupra trxeputurilor extins
introducerea primitive catacombe primele
veacuri dela Bisericei ; este o alterare a titlului,
conform de curs, care ne-a de
integrat anumite monumente, s'a dat
monografil,
romtneasc
Chi$inu, dint& catedr
evo-
altfel din
planului
locul ulterloare.-
aceia$i
Am
ata$at
deschldere cursului
i
art"
mentat priveste
intreaga
mane. ett
1926),
primal
dos"
ins"
www.dacoromanica.ro
5. V
mai de istoricii ca Bulgaria
de
Am facilitarea lectorului printr'un plan amplificat
nwneroase tendinte de repertoria ; pentru cei
mai pain am un indice explicarea
de specialitate. prelucrate
autori pe care i-am citat general.
dint& istorie a artei
compilatie, va la stfrnirea interesului pentru cuprinsul
de scopul nostru va fi fost atins de
opera rost.
BIBLIOGRAFIE
H.- Handbuch der altkristlichen
Stuttgart 1889.
Archéologie chretienne" Paris 1892.
Les commencements de l'art en Oc-
cident" A. Michel Histoire de tart"
1920. Paris.
- Klein Leipzig 1903
Ursprung altkristlichen
Leipzig 1920
L'art bysantin" Paris 1904.
-L'architectureLasteyrie. réligieuse en France" Paris 1912.
L'art bysantin" i
L'a t chrétien de l'Orient du milieu du XII s.
au milieu du XIV Histoire de
art" t. I III Paris 1903-5, 1920-21.
.-Die christliche Kunst des Ostens" Berlin 1924.
-Louis. L'art bysantin" Paris 1924.
Manuel bysantin" Paris 1925-26.
A.-
Strzygovschi I.
Idem
Bayet Ch.-
R. de
Millet
Idem
Glück Heinrich
Diehl Ch.-
Kirchenkunst"
inenilor sunt
diferifi
fragment
Architektur"
chrétien
Asien"
s."
d'art I II
Pératé
addugat
bizantine
Idem
www.dacoromanica.ro
6. CAP. I
INTRO DUCERE
1. Arta cre§tinä primitiva.
Religia noua a lui Christos, la aparitia ei, aducea tendinta
de a respinge manifestare de InvAtamintele nouei
ligiuni impedicau pe credincios de a privi arta altfel de
idolatriei a imoralitittii; pentru primii crestini statuele chi-
puri cioplite, pe care le urau, porunca decalogului sä nu-ti
faci tie chip cioplit" era de ei.
Se mai la dispretul faptul crestinisrnul
are inceputurile Iudeia, tara artei, singur
templul din Erusalem cu bogatiile lui reprezinta acest sentiment,
desvoltat la Greci Romani In ce Evreii
emigreaza Grecia sau Roma, patria artei - termen usual
indispensabil limbei pe care o vorbesc rasele latine grecesti",
rigorile rnosaice. Grecii aveau de
pe care miscarea le larg
asiatice.
Nu se putea astfel ca populatia, in fibrele
cele mai ascunse de civilizatie, nu simta nevoia sa-
tisfacerei acestei interne mostenite, atunci au intrat
familia cea mare a creVinismului. Vechea tendintit era
nire cu tendintele religiuni, triumfdtoare la prin
austeritatea ei asupra operelor ; dar prea le era acestor
primi crestini imagina Domnului a proaspatä in
minte, ca nu fi fost imbolditi a le transpune diferite chipuri
zugrävite.
1) Pératé Les commencements de en Occident'
in A. Michel Histoire de art" Paris 1920, r. 3.
arta.
ascultata
ca
refractara
masura.
1)
uita stralucite
helenistica
patrunsa
cultura
necesitati
Apostolilor
sa
André l'art
cit
in
larg6 indata
in
rbspindise
in
www.dacoromanica.ro
7. :8 P.
Cel monument de frescele rudimen-
tare de pe zidurile unei cripte sub biserica Sf. loan Pavel
din Roma.
se adunau la malul apelor, locuri ascunse
din paduri, unde erau chemati sunetele surde scoase de
bataia ciocanelor in de lemn ; sau in sinagogi, scholae
casele unuia dintre ei. Crestinii din Roma gasit de tim-
puriu un sigur pentru practicarea c.ultului catacombele,
unde se gasesc azi cele mai numeroase semne moaste
ale celor dintai
Tot aici apar primele simboluri. Imagina poporului era
sä se spre forme senzibile ; unele din aceste
concretizate simboluri, cea mai
senarea unui peste sau a crucei
Primele productii o sobra, dar familiar*
naturala, iar prin procede din arta veche.
Era, deci, fatal ca toate manifestarile artistice sä se
de la modelurile, pe care le aveau ochilor zilnic,
din arta cu straluciri de veacuri.
Intre alte manifestari, cea mai apropiatd de impe-
rioase era alegerea clädiri sau ei conform nevoilor
rituale ale crestinismului.
Pentru oficiarea diferitelor practici religioase cei vechi, mai
ales Grecii Rornanü, aveau basilica ; aceasta va servi celor
dintäi scop. Cea e la
222, cu 20 ani mai veche ca cea din Edessa, cunoscutä mai
bine. In epocele de liniste ale imperiului mai ales de largä
tolerantd cre§tinismului, bisericele se inmultesc; epoca de
pace dintre 560-302 se cladesc multe biserici, In numärul
e bogat la finele secolului -judecind izvoare.
Daca crezare afirmatiei lui Lasteyrie, nu s'a pastrat
azi nid anterioara Constantin cel Mare (325-
327); singurele monumente artistice, despre care se crede merg
aproape de veacul al erei crestine, apartin catacombelor.
2. Catacomb ele.
Uitate multa vreme, catacombele au esit la -ca
Pompeii crestinismului- studii incepute din sec. XVI
cercetate azi. dintre ele, morminte ale comunitatilor
artä
in
sau
crestine.
inspire
traditii adinci
in
dupä
lui
ivealä
prin
bine
Prima
hind
indltarea
cit
o
www.dacoromanica.ro
8. ISTORIA 9
tine, cele mai importante aproape singurele acele din
Roma. La 31 Mai 1578 lucrdtori o vie depe calea
Salaria subterand despre care merse
vestea
la cele mai insemnate cimitire, dela studiile
lui Bosio arheologia se mereu cu cercetarea
opera se datoreste italian, de Rossi 1).
Practica cultului religios mormintele subterane era destul
de raspindita in Orient ; Romanii cunosteau cavourile
funerare, obisnuindu-se sa se pe veci. La crestini
mormintele deschise pentru cultul mortilor, trecuti in ca-
lendar cei mai multi; viata in comun a primilor crestini, casi
luat dela Evrei al mormintelor colective, explica
pida crestere a cetatii mortilor" (Pératé). Constitutia subsolului
dimprejurul Romei, format din tufuri calcaroase, tari uscate, a
inlesnit saparea galeriilor 4-5 etaje uneori conservarea
azi cu toate podoabele artistice. profandrile perse-
cutilor mai grozave pe timpul lui Dioclitian ale barbarilor,
sau ale crestinilor ce-si sapau mormintele
cesorii sfintiti, distrugind frescele - au adus
pagube apreciabile. triumful Bisericei se obiceiul
de-a se in catacombe, ele devin locuri de pelerinagii,
vizitate timp de trei veacuri cu asiduitate; in preajma for se sta-
bilesc speciali mansionarii", cubicularii", itinerarii".
puternica le Papa Paul I la 756, distribui
tele la bisericile Intregului apus ; din veacul IX a fi
singura cleschisa cimitirul Sebastian,
cumbas», nume extins asupra tuturora.
La suprafata cimitirul aspectul obisnuit, pentru a nu
atrage prea mult atentia pagine, cu toate aparti-
nind patricienilor era respectat. de cu numele
stäpinului, atrium cu de pazitorului,
de ablutiune triclinium pentru agapele comune. Printr'o
se cobora prima, care se
cavouri complectarea ei se altele in sau
lu lungul zidurilor sunt sapate cripte morminte cu
1) Roma 1864-1867.
zugrävitä,
curind munch
scoase
in
- ambitiosi
inconjuratoare
päräseste
St.
pästra
oficialitätii
in galeria
crucisindu-se.
sarco-
«Roma
citiva
intr'o
aträgind
pied
prede-
incep
Cata-
cd
www.dacoromanica.ro
9. lo P. CONSTANTINESCU-IASI
fagii numeroase; la un metru largime, gale-
sunt - etajele sunt unite prin Chiar
dela se deosebesc doua feluri de morminte : arcosoliwn
pentru martiri persoane notabile locus, sepultura comuna.
este o dreptunghiulara parete, de dimensiu-
nile mortului genere, de-o tabula, pe
care se desena inscriptia epitafului sau diverse reprezentari. Ar-
cosolium este un locus mai desvoltat, acoperindu-se cu placa
de sub o sau dreapta impodo-
bita cu fresce sau desenuri, din cele mai artistic executate.
Din galeriile aveau o pe unde
aerisirea sau se scotea materialul sapat de fossores, cor-
poratia sarcina «construirea» catacombelor.
In deobste se lucrau pe romane cimitirele patricie-
nilor trecuti la crestinism. Pe via Appia eran cimitirele lui
Pretextat, pe Ardeatina cimitirul Domitil, via Ostiensis
mitirul pe Flaminia al St. Valentin pe via
Nomentana, Tiburtina, Latina, Aurelia, Cornelia, Portuensis,
bicena etc. Catacombe mai exista Neapole ale St.
mari vestibule probabil dela finele primului veac ; Sicilia
la Siracuza, la Alexandria; cripte izolate Siria pretutin-
deni jurul Mediteranei.
3. Decoratia.
Decoratia catacombelor e mult mai ca archi-
tectura ; mai toate popoarele vechi aveau obiceiul deco-
reze camerile funerare ale mormintelor, Evreii crestini
acoperird catacombele cu picturi, sculptura, care cerea
tin lucru aer liber.
Marmora, stucul, sunt des Intrebuintate arta
dintre decoratorii de
care umpleau imperiul ca conditiile proaste
de lumina, ne'nchipuim greutatile de care se loveau
nifestari artistice crestine.
Ticturele .sunt lucrate prin procedeele cele din sec.
I H se deosebesc prin culorilor, care se perde mai
secolul nu se mai cum se reprezinte
turd culoarea privinta gesturilor,
decorului general, artistii, nestiind nimic de mai
sari.
spartura
acoperita placa,
marmord sernicirculara
cadea
Callist
altele
la cu
doua
In
interesanta
In cit
neutilizind
In
nouä. recruteaza mica
primele
;
pic-
de
inceput
Locus-ut in
Inc lac cite luminaria,
in
st
III
in
www.dacoromanica.ro
10. ISTORIA BIZANTINE
cutare sau sint siliti sa le imprumute toate dela arta
veche la de proprie imaginatie. Influenta artei
antice se observa irnediat. Un alt caracter este castitatea ;
nuditatea nu dispare, dar e inofensiva ; toate figurele au
atituclinea
In privinta motivelor arta primitiva scapa pe incetul
de sub influenta se de idei crestine, de
rnisticism simbolism. Compozitiile se pot imparti in epoci;
anterioare posterioare Bisericei, cele mai interesante
Cele mai simple ornamentari erau invocatia
Domnului pentru odihna 1 pace a mortului, despre care se
mintea sumar numele, anul mortii, profesiunea ; simplicitatea
era mai impresionanta ca de a inscriptiilor
apar mortului in fresce, inspirate ca
forma de clypeus" - medalioane cu chipul pe
sarcofagii ; sau uneltele ocupatiunii din viata, uneori chiar mo-
mente din timpul lucrului celui decedat. De aici s'a ajuns Ia
scene din via ta reala ;
transportind un poloboc mai ales minunata
scena largitiones frumentariae" - distributia cu toate
cripta apostoli se o friza larga cu repre-
zentarea marfurilor la Tibru.
Subiecte mitologice se regasesc mai multe la Neapole, unde
influenta picturei pompeene era mai puternica ; se reproduc :
porti, coloane, tablouri vita de vie, un ele-
ment favorit prin sale decorative prin aluzia
blica. Anotimpurile se apropie mai mult de crestinism, fiintele
personificatoare redate cu mai multa ; deseori Isus
e reprezentat in Dintre figurele mitologice au
ilese Amor Psyche, personificarea dragostei vesnice curate
ce-i leaga mai ales Orfeu, a carui asemanare cu viata,
deta suferintele lui Iisus era vorbitoare ; una frumoasele
reprezentari pe plafonul cirnitirului Domitilla
Dar arta catacombelor este prin excelenta
caracterul funerar reprezentarile se la ideile de mintuire,
reinviere pace personificate prin imagini, care se aleg
starea mortului. este un tip de femee
11
nefiind
al
naiv
paginismului
inceouturilor.
epitafele, cu
amdnunte
sunt
detaliile, marilor
descarcarii
animale,
mijlocul
animalelor.
rapoartä
Rugátoarea
rev
oi to tor.
porteetele
in
in
vrista
www.dacoromanica.ro
11. 12 P. CONSTANTINESCU-IASI
voalatä cu indreptate in atitudine de ruga; uneori
un barbat sau o familie S'a identificat
Maica Domnului sau Biserica, mai curind reprezinta
sufletul mortului ce se roaga, bunätatea In
nie Rugdtoarea este chipul cea mai veche,
mai mai atragatoare reprezentare a lui De
un efeb antic haine de pdstor oae pe umeri sau la
cioarele sale -personificarea celui ce s'a ca un
mel nevinovat pentru fericirea oamenilor. In cu el un
ciclu pastoral: melul ce reprezintd sufletul crestinului
existenta muletra", oala lapte care reprezinta
bdutura eucharistica ; uneori nurnai melul sau muletra pot repre-
zenta pe lisus.
Din ciclul paserilor s'a ales päunul pentru frumusetea
doabelor sale simbolul nemurirei; porumbelul ca adevarata
pasere prin curätenia albetei sale, simbolul mintuirii lui
Noe al reprezintd sufletul crestinului Din
ciclul maritim: care dela antici prin delfini era raportat
cultului mortilor, la crestini are o importanta prin sim-
bolul initialelor care-i compun numele in greceste ihtys-
Hristos theon gios sotir--si al pescarului apostol. Corabia ce va
duce sufletul pe valurile vietei spre limanul unde stra-
jueste farul, de asemeni reprezentat in fresce; din ciclu
ancora, imagina sperantei, uneori tinind locul crucei prin forma
unui T. Scene mai rari sunt acele ce reproduc persecutiile, care
puteau infiltra oarecare neincredere credin-
ciosului ; fresce reproduc un amestec de naivitate
imagini din cultul oriental mitriac al soarelui, de aproape
Baza frescelor rost liturgic o formeaza ciclul
barca lui Noe cu sicriului din care esa sufletul
mortului, Adam Eva reprezentati abia secolul IV cata-
combele St. din Neapole, sacrificiul lui Isac de
trei scene distincte ; doua scene din viata lui Moisi
deosebi lovirea stincii din care va apa mintuirii; Tobie
pestele in David ca un efeb, cei trei tineri
evrei din cartea lui Daniel, istoria Suzanei invinuitä pe nedrept
casi lisus, Daniil in fiarelor de care credinta sa
mai ales lui din noul Testament, amintind cre-
fi cu
cu
armo-
lisus
mintuirei,
in sufletul
pdginismului.
cu
boy, Ilie,
mijlocul
inceput
Abraham
impartit
www.dacoromanica.ro
12. ISTORIA BIZANTINE 13-
dinciosilor viitoarea inviere, casi povestea lui cel salvat
chitului. Reprezentarea raiului palmier, maslin
trandafir odihnea spiritul ospetele ceresti ca ima-
sunt foarte des reproduse ; un alt grup
alegoric liturgia eucharistiei, un preot intinde deasupra
unei mese cu pine peste, masa celor discipoli pe malul
Tiberiadei ; uneori pe care o loveste Moisi e insusi
cu apele spirituale. Scene neshnbolice sunt rare. pre-
apare chipul lui la rar sub forma
unui din faptele sale numai scena cu vindecarea
roizei, cu Samariteanca incununarea cu spini. Fecioara
Maria apare tot de rar Buna vestire, inchinarea
Fecioara profetul, care fu recunoscut Isaiia.
pacea Bisericei apar noi compozitii. In primul rind
crucea, a reprezentare era opritä mai pentru a nu
fi profandrii -- se azi caricaturi de crucificsi cu
cap de ; se trident, litera ;
reprezentarile artistice pomenim din cimitirul lui Cal-
list : una in tre porumbei, intre mei. Dela Con-
apare monograma cu initialele lui Christos sau diferite
forme ale comissa, imissa, gamata ca o de azi
etc. Din mozaicurile basilicale vin acum noi elemente : Christos
legea apostolilor ; apare nimbul ca
simbol al puterei, e un atribut la imparati. Christos
asezat ca un potentat pe tinind crucea
intre doi, mai apoi toti apostolii.
judecator, introducerea in rai azistarea
sunt scene care din secolul IV inmultesc simbolismul
moarte ; cultul sfintilor scene conducerea sufletelor
sub patronajul martirilor. Iisus apare In : im-
berb, Emanuel, sec. V, de se transforma tipul
istoric, matur, barba sever, Pantocratorul, corespunzdtor
triumfului Bisericei sale ; Maria apare hieratica, ca la bizantini.
Ultimele fresce catacombe sunt acele din secolele
interesante mult pentru istoria sfintilor, de pentru iconografie-
prin
dogmatica
Cliristos,
cu
expusä
mägar
doi doi
tron
tinär
cit
lonas
pintecele
mina
intilnirea
in
T
crud,
doua
VI-IX,
www.dacoromanica.ro
13. CAP. Il
Arta din Orient dela Constantin
la lustinian (313-527)
A. Caracterizari.
Din sec. IV se'ncepe pentru arta cre§tina o
prin libertatea cultului cre*tin. Constantin cel Mare, numit
de scriitorii cre§tini, nu numai
mama sa, Elena, noua religie, dar prin edictul de
Milan din 313 deasupra cre§tinismului o prote-
guitoare ca religie admisa in statul roman, ca
vechile de zei.
Un alt fapt important, care determina un elan mai mare
artei noi este fundarea celei de-a doua capitale a
periului roman, Constantinopolul pe temelia vechiului Bysant.
Locul, ales de Constantin cel Mare, era nici nu se putea mai bine
nimerit : la gura Bosforului, acolo unde Asia Eu-
ropa prin centrele mai de seamä de civilizatie, unde se cioc-
neau curentele de culturä venite din Mesopotamia prin Syria
Anatolia acele sau apusene romane ; era firesc sä
rezulte din ciocnirea un centru eclectic stralucit.
Asezarea asemänätoare cu acea a Rornei, cheia
Marei Negre, pe unde treceau dela nord
sore sud dela est spre vest sau invers, era firesc se popu-
leze locuitori ageri bogati, pe multimea
suitei curtei imperiale.
faptul erau departe de traditiile religioase
Romei, ne'nchipuim cit de bogatä era comanda
cre§tine, conditiunele naturale umane de
prielnice.
religioasa
la
credinte
trestine,
grecesti
n'tvi
cu
cd
ridicd
atitea
In
cd
Sind
www.dacoromanica.ro
14. ISTORIA BIZANTNE 15
Se naste o deosebith de acea a ratacombelor, care se
formele architecturei, procedeele decoratiei
formarea unui stil istoric, pentru artistice ale
unui popor deosebim caracteristici in ce priveste architectura,
arta clädirei, decoratia ornamentala, pictata sau in mozaic
stilul corespunzdtor gustului societatii dintr'o
Caracteristicele noei arte bisantine doua mai importante :
este o oficiala
Arta crestina sub influenta curtii dela Constantinopol devine
oficialä: se dela curte reprezentarea
estmintelor personagiilor pictate sau redate in mozaicuri.
nografie figurele portretizate individualizate, artistul este
influentat de imagina cutárui membru al
periale sau personagiu de pe care-I figurarea
unui sau personagiu din vre-o scenä religioasä. Prin
comparatie strälucirea imperiale se ajunse la pompele
ceresti, neintrecut de luminoase pentru cei drepti.
In al doilca rind arta bisantind este o arta orientala
importanta Constantinopolului faptul Orientul e centrul
crestinismului. Mai se amintirea helenismului
care apoi e modificat de reinvierea influentei asiatice prin
terea Persiei din secolul al d. Chr. epoca numitä a Sas-
sauizilor (227-641 p. Chr.). In arta sassanida se pot distinge
; una mesopotamiand alta persana mai la sud. In
arhitecturd artistii persani slut novatori. In ce planul do-
mestic scopul era sä se apere clädirea de
locuinta de curiozitatea oamenilor sä sorveascd pentru
inmagazindri. In realizarea acestui program architectii persani au
de a fi acoperit o dreptunghiulard cu o ; de
asernenea artei persane se datoreste construirea deasupra
unui plan dreptunghiular prin ajutorul unor sisteme architectonice
numite trompe d'angle" (trompe de unghiu) cintru.
Pe forme technice pätrund idei arta nu se
mai pune, ca la Greci sau uneori la Romani, in serviciul
zärei frumosului, ci pentru serviciul glorificarea puternicilor,
ca'n Orient. Se Egipt piramidele enorme, templele
monumentele funerarii se datorau Faraonilor, divinizati ca ;
in Assiria puternicilor regi sau Chaldeia pentru intarirea
talei regilor din Babilon.
arta
in
in manifestärile
curtii
HI-lea
reali-
in
adica
arta
ico-
slot
prin
ca
moat-
doua
priveste
boltei
noua;
capi-
www.dacoromanica.ro
15. 16 P. CONSTATINESCU-IA$I
Deci arta bisantind se vor observa spirite : grec
reprezentat prin amintiri architectonice, armonie ;
oriental, reprezentat prin forme noua architectonice, motive
namentale, lux, slilisare.
Se sustinea arta prima datoregte mult Romei,
S'a dovedit in urmä, mai ales de profesorul Strzy-
gowski, primele secole a existat o renagtere orientala
a traditiilor vechi, care s'a chiar deasupra influentei
lenistice.
Un rol important Constantinopolul in desvoltarea
artei bisantine, din artei egiptene, siriene
grecegti.
de a trece la studiarea acestor influenti, care s'au
exercitat in creiarea bisantine, sä descriem diferitele tipuri
ale edificiilor religioase cregtine, care au servit ca modele tuturor
monumentelor religioase din sec, IV a
B. Tipurile edificiilor religioase.
1. Basilica. Originele. Biserica basilica
romanit, care servea pentru judiciare sau comerciale.
Unii invätati, in deosebi germanii, au sustinut e un produs al
geniului ; altii, din Franta, sustineau derivä din cata-
combele Romei.
Basilica e veche, cea a fost la
Roma de Marcus Porcius Cato anul 184 a. Chr, ; pe timpul
imperiului sunt numeroase, de oarece ele rdspund unor nevoi
zilnice administratia bogatä a romane. Ele se gäsesc
pe toatä lumei romane se cladesc
in timpul lui Iustinian.
Basilica era portic acoperit, inältat pe margenile forului ;
piata rol pe vreme rea, afa-
cerile continuau sub apdrarea coperigului. Unele au o :
altele constituitedin o mai cu
colaterale, nävi mai mai joase pe laturile nävii
principale. Absida lipsegte sau nu e de un hemiciclu ;
n'are transept, intrarea poate fi pe una din laturile mad.
(fig. Asupra originei basilicei s'au mai emis alte päreri ;
i
ca'n
i
artei
durat
aceastä
impärdtiei
intinderea
cit
fond
incepind clod
in
in
cind
adich
www.dacoromanica.ro
16. ISTORIA BIZANTINE 17
unii au in templele triconce din Roma, hi sinagogele
evreesti sau templele hyptere temple cu portice
descoperite (fig. 2). Contra acestor asertiuni se Lasteyrie,
mai multe motive, pentru care templele nu pu-
teau fi utilizate. Crestinii mai intai urau päginismul tot ce-1
aminteau : apoi templele prezentau insuficienta ; se
osebesc ca structura: templele hyptere sau periptere, au
Fig. 1.
civila
.
Fig. 2.
Marele templu al lui Jupiter
Olirnpianul din Selinonta.
o parte din cella pe basilicele crestine au fost
totdeauna acoperite, de rudimentar cel putin. atrium
s'ar putea face oarecare asemanare casele parti-
ticulare romane, dar mai mari deosebiri intre aceste
tipuri de cladiri ; abside se la numeroase edificii.
Origina basilicei e deci mai : dela basilica forului
a luat forma dela locurile publice de reunire
monumentele funerare a luat dela case particulare atrium.
Deserierea. Basilicele, mai ales posterioare, de obiceiu
cu intrarea la vest absida la est, in directia Sf. ;
2
ridica
pagine
sint
61
0_0_0
descoperita,
Dupa
complexa
navile,
aducind
.
cit
doua
dela
www.dacoromanica.ro
17. 18 P. CONSTANTINESCU-IASI
aceasta rarele exceptii din Kurdistan Trapezita.
fata edificiului principal se un atrium, adica o curte drept-
unghiulara cu o de ablutiune la ei, phiale
uncoil portice pe ; in cazul atrium lipseste
un narthex, pridvor din coloane
bere sau cu intervalele zidite ; pot
exista ambele sisteme de inträri
la edificiu. clädirea
principala a bisericei, un dreptunghiu
pind dela intrare la absida
sau altar ; intre coloane arcade a-
par din secolul
lintouri, stinghii puternic
formind o nava sau 3 navi
una principala colaterale
prin de coloane
dreptunghiulare. Citeodatä apar
in locul coloanelor care sint
cilindrice. (fig. 3). apar
bundle, galerii deasupra parterului,
coloanele sunt in su-
prapuse: ele nu se gäsesc basi-
licele de ordin. Uneori cola-
teralii tribunele se'ntorceau spre
nava centraki, basilica se numea
atunci chalcidica.
s-cundare serveau cea din
dreapta pentru barbati, stinga pen-Planul basilici
tru femei ; deose-
birea o ; mozaicurile dela St. Apollinar-Nou
reprezintd pe dreapta o procesiune de pe stinga de
Lumina intra prin ferestre Mate in zidul lateral al nävii
al fatadei, unde uneori se un oculus rotund ; ferestrele au
ornamente in liber.
Biserica are naos sau sanctuarul, uneori mai ridi-
absida. Intre naos bema se introduce, din se-
deacurmezisul naosului. El s'a ada-
ugat din motivul de a credinciosilor vederea ceremoniilor ;
Cind
fintina cu
uneort
la
primal
arti§tii
spatiul
catä
transeptul,
pilaf tri
Fig. 3.
respecto
fi bona
incepind
www.dacoromanica.ro
18. BIZANTINE 19
apoi prin introducerea lui reesea forma de cruce, care era
In dreptul navii centrale e absida, totdeauna
boltitd; in jurul ei iar acestora cathedra. In
este altarul, care e acoperit de un baldachin, ciborium ;
parat de public o balustradd din coloane mici aco-
perite (transeinna).
Altarul era o peaträ servind de pe un suport sau mai
deseori pe patru ; de asemenea serveste ca mormint.
bisetici cu mai multe altare secundare.
mai multe moaste, se singur confesium",
de unde a rezultat cripta subterand. Berna e separatä de
prin iconostase cu trei usi, cea din
Intre absida nava erau strane pentru cintäreti
cu pupitre (mnbon); galeriile se catehumena.
era proeminentä la exterior, cum se vede
azi la mai toate bisericele noastre ; uneori nu trecea peste zid
mai ales avea pe laturi sacristiile diaconicum pentru est-
minte, la dreapta pentru la In
uneori absidele sint poligonale. Sint basilici cu chiar
abside ; altele au pe laturi absidiole.
Acoperämintul e'n sarpantä, din lemnarie, grinzi trans-
versale pe o suprafatd mai mult sau mai putin orizontald.
la termele romane, a totusi incercatä pe
colaterali Rind mai rezistenti. e totdeauna cu de
de four ). din olane ; alteori din metal
mai ales plumb sau de staniu bronz.
Basilicele au fost decorate. Decoratia provine din
motive : dintr'un gust din neuoia de a
cladirei. Ea constä : picturi, pldci de marmor
sau polichroma, mozaicuri; uneori numai stucul in alb,
pictat.
de se mai greu adaugate,
uneori nu numai in panourile de jos, ci pe tot päretele. Apoi
mozaicuri pe sau pavaje ; in cazul reprezintau scene
sau personagii cel de-al doilea caz erau oprite, pentru
a nu se profana sub picioarele credinciosilor, dar reprezentau
motive florale, animale sau geometrice. sculpturi in
In deobste biserica e mai putin somptuoasä in
ceptie numai fatada.
lath
prid
Sint
navä
existu
sferica
teori
sfinte,
Rareori
ISTORIA
semicirculara
mash
bi-
Absida
Absida
ai
alba
in
www.dacoromanica.ro
19. 20 P. CONSTANTINESCU-IASI
2. in forma de rotondä. Babtisterul. Baptisterul
era o cladire specialh, unde se introduceau neofitii pentru a fi
botezati noua religie AstAzi a dis-
parut din uz, de oarece din parinti crestini
botezati de e suficient un vas, clistelnita. In primele
secole, oamenii maturi primeau crestinismul, baptisterul pre-
zenta o importanta deosebita, deci s'a acordat o atentie in
architectura
Constantin Mare fiecare biserica are un
baptister; mai apoi alte biserici au la o parte a
principale un baptister. mai vechi este la Sf. loan de Lateran
(Roma) zidit de Constantin.
Baptisterul se construeste in forma ca cea mai
potrivita, piscina
fi exagonal, mai deseori octogonal ; dela planul pa-
trat se trece uneori la octogon patru absidiole asezate
colturi, ca thermele romane. Rareori treflate sau rotunde. In
se aflä piscina de sau de aceiasi
ca a baptisterului ; era cu un parapet sus un
preot ; uneori un ciborium.
funerare. numite funerare tot rotonde,
ele unele morminte romane. Se timpul
nilor pentru imperiale, e Sf. Constanta.
Acest plan s'a intrebuintat foarte aläturi de basi-
; toate au o Uneori planul se trek
esituri ramurile unei cruci. Planul baptisterelor inglobate
patrat apare des Syria, imediat locul sarpantei
lipsind lemnul regiunea in peaträ.
Octogonul poate un de cruce. La Bin-
birkilisse, o Asia mica
rabil ruinelor monurnentelor religioase, s'a intrebuintat
octogonul. Era in patru diagonale, iar ferestrele alte
patru ; deci era octogon in diagonalele unei crud,
la tin brat crucei era absida, la intrarea. Biserica
era a servit ca martyrium sau mormintul unui
Imporlantä este descrierea unui asemenea plan in scrisoarea
lui Grizorie de Nyssa Episcopul Amphilocius din
Reconstituindu-se planul de Bruno Keil s'au observat
copii,
cind
i
episcopald
rotunda,
cu
Poate
sapatä pentru
Capelele
imitä
astfel
prin
ia
fi formä
al
un
al
deci
uncle
in clidire
ndscindu-ne
in
acel
aici
hind
plan
in
in
ci
iar
www.dacoromanica.ro
20. ISTORIA BIZANTINE
deosebiri de octogonul precedent, la care toate arcurile stau la
colturi; la Nyssa exista un peristyl de 40 coloane.
cu octogonul din Nyssa erau biserica
tolilor din Constantinopol Mausoleul lui Constantin.
delul ambelor tipuri s'au clä-
dit altele, octogonul
dela Soasa Ulu Bunar
Isaura); des-
cris de Fritz Knoll, are
ceiasi dimensiuni
aproape ca acel din Bin-
birkilisse ; altele dela
Derbe.
Aceste n'au
in cit putem deosebi un al
doilea tip de octogon cu
tribune, descris de Grigorie
de Nazianz in cuvintarea
dela moartea
episcop inaintea sa (t 374).
Paralele siriene s'au
inca de timpuriu. Con-
stantin cel Mare, la
tul secolului al IV, a ridi-
cat un octogon in Antio-
chia cu tribune, la
331.
Fig. 4.
Pantheonul din Roma.
Un alt octogon oval s'a &sit la Wiranscheir Nordul
sopotamiei aproape de Diarbekir, care are tribune.
In ce priveste origina octogonale putem afirma
desi la Roma se acest tip architectonic (fig. 4), el a venit
dela Greci, luat din Orient. In epoca
mai ales in Asia se vede influenta orientalä din
risiri. Diaconul Marcos Porphyriis" spune acest e-
piscop de Gaza a biserica din resedinta sa modelul
templului iudeilor ; ori era cu
portice. In regiunea apropiata a Palestinei se monumente,
ca lui Abraham din Ascalon sau fintina lui Hiob dela
Kapernaum, care octogoane.
Asemändtoare
ultimul,
Hiera-
galerii,
tatälui
in
clädirei
in
aceastä rotundä
dit
clädit
doua
sint
21
0i
polis
incepu-
0i
www.dacoromanica.ro
21. 22 P. CONSTANTiNESCU-IASI
Octogonul o intindere se
gaseste din Armenia, cladirele turcesti ale Seleucizilor, la Sulta-
nieh N. W. Persiei panä la Roma, unde deseori se
sprijina pe circulare, nu octogonale.
3. Basilica cu Basilica cu cupola este o
obisnuitd, dar este printr'o bolta, o
leagdnului nave principale.
Ca tip se poate lua biserica II din Binbirkilisse, printre cele
mai vechi ; reprezintd un tip deosebit locul porticului
mic narthex tribune ; are doua de coloane
o
Ca tip pretnergator este acea din Nikaia, construita din
ca tip desvoltat este basilica dela Kodscha Kalessi
Kesteli. Construita din cubica, e tipul presbyterium-
ului absida cu transept cu arc de triumf in ; in coltul
din dreapta din fata bemei se un turn, zidurile peste
ca un tambur. deasupra navei principale se
cu acea dela Biserica rosie din Bischai,
(Egipt), care e o Kodscha Kalessi a fost o ; ori
intemeetorul in Asia Vasile cel Mare, s'a in
patrie la 357, ce vizitase din Egypt, Syria
Mesopotamia. Strzygowski o dateaza cu ani inaintea lui
400 d. Chr.
Deci basilica cu cupola apare poate din secolul
daca nu sigur pela secolului al V-lea.
Cupola, care se bazeaza pe un plan circular, se
pe planul dreptunghiular al naosului. Trecerea se executa de
architecti prin mai multe procedee. Cel mai vechi e acel al ni-
selor, care colturile patratului maresc latu-
rilor a le micsora latimea a se apropia forma circu-
lara. Un astfel de exemplu este la basilica Clemens din Ankyra
(Galatia) secolul al
Mai se introduc pendentivii ; se 4 arcuri pe cele
4 laturi, locul dintre arcuri triunghiuri ale
superioare unindu-se dau un plan circular.
Cupola se direct pe edificiu, esind relief
dind un aspect masiv greoiu basilicei; se prezinta toate
basilicele anterioare mult posterioare lui Justinian.
Justinian, chiar timpul lui ca cel mai vechi :
in
in
adevärat
ramida,
linga
IV,
inceputul
numärul
de
IV.
sferice,
in
capald curind insemnala.
clsdiri
deasupra
avind
ch-
iar
lar
relators
clacleste
la
reazima
inca
Dupa
www.dacoromanica.ro
22. ISTORIA 23
din Salonic, cupola sa se ridicindu-se dea-
supra edificiului intermediul unui cilindru sau numit
tambur. serverste pentru luminat, de ferestre ;
pe de parte o deosebitd contribuind la
musetarea plasticei monumentale.
4. Biserica cu cruce. Al patrulea tip de
crestina e biserica planul cruce. Acest tip
se cu anteriorul, dar se deosebeste faptul cele
arcuri de sub cupola dela nord sud se deschid departe
cit se proecteazd ca bratele unei cruci.
Crucea e alcatuita dintr'un brat lung rezultat din
naosului spre narthex un transversal prin drep-
tul transeptului prevazut cu arcuri la mijloc.
de sustinatoare, coloane sau ale
tribunelor, atunci catul de jos neimpedicind sus bratul
crucei. Acest tip Strzygowski vroia sä-1 pue de Justinian.
La baza era un cu mai multe la colaterali ; urme
in Palestina, Pisidia la biserica Babuda din Syria. Asemenea
mormIntul din Hermessos avea un portic un
in lung acoperit o semirotunda, pe laturi doua nise
desvoltate. Aceste nise marindu-se mereu au ajuns absidiole,
apoi adevdrate abside aproape pe cea prin-
spre est cu ea o cruce.
Crucea un simbol s'a mult mai ales
secolul al cu debsebire picturi, lucräturi in a trecut
architecturd. Isvoare ne vorbesc despre aceasta : Sf.
brosius pune inscriptia bisericei Sf. Apostoli din Milan dela
382 d. Chr. ca e ziditä forma de cruce. Alt text cu amintirea
crucei este privire la biserica lui Porphirion din Gaza. Aceiasi
se gaseste cu mult anterioard crestinismului Palestina ;
este lui din Sichern ; dar tipul n'a prins de
in arta
Un alt tip cu planul in cruce este sanctuarul
treflat, atit de Intrebuintat Egipt, dar care are origina din
Syria.
Cel mai de seama de cu cupola cruce
este Sf. din Ephes ; din monumentele cele mai vechi
de acest tip, dar asupra a discutie, de oarece
suferise multe ulterioare.
BIZANTINE
SL incepe
cupold.cu in
in
prelungirea
altul
slut
in
pdtrat fete
cu coloane, spatiu
formind
in
in
cu
asemändtor
in
exemplu
unul
fost multa
transformäri
Sofia
El
in
sint
iar
in marime
IV, in
in
www.dacoromanica.ro
23. 24 P. ONSTANTINESCU-IASI
De tip anterioare lui 500 d. Chr. sunt bisericele
taiate in din Asia mica, care se dela Amaseia
padociei pe coastele sudice. Mai vestite sint acele dela Aja-
din Phrygia ; la Ilamusclz Konia, la care exteriorul nu
este vizibil
Apoi bisericele din sau Tschanlkilisse Aksercti,
din Macedonia, Myra din sudul
*
* *
Dintre toate tipurile de biserici enumerate acum cele
mai vechi, basilica octogonul, au desuetudine,
clindu-se in tot decursul artei bisantine
biserica cu cupola sau cu planul in cruce, ce specifica din
secolul IX.
La preponderenta credem au contribuit mai multe
motive. Crucea era simbolul cre§tinismului, era deci firesc
atit de mult architectura. Cupola, din Orient, a
predomnit cu toate gusturile importate din aceia§i regiune,
care a influentat considerabil arta bisantina. In fine cupola
dt forma de cruce un aspect deosebit armonios
timp, multamind gustul artistic prin o mo-
numentala.
C. Cronologia topografia monumentelor.
1. Cele mai Se biserici proprii de
chiar de Constantin ; urme nu ne-au
construite dinteun material u§or friabil.
Constantin cel Mare biserici mai tot imperiul
roman. Acele din capitala sa, Constantinopolul, se cunosc putine ;
e Sf. Apostoli primele zidiri ale bisericelor Sf.
Irena Sofia, mai de Justinian. Mai toate au
plan basilica].
Un alt monument e biserica lui Constantin dela Sf. Mor-
mint, care s'a pastrat ; e din trei edificii distincte, deseori
arse reparate,cit nu constitue un model fidel al artei con-
stantiniene.
Mai apropiata e biserica Nasterei dela Bethleem, care are
deasemeni unele adaosuri, biserica din Andaval. Octogonul lui
Anatoliei.
clä-
odatä
plastick aleasä
clädeau
rämas
Sf.
lingo
in
in
basilica
in
www.dacoromanica.ro
24. ISTORIA BIZANTINE 25
Constantin din Antiochia incepe a se pela 331; e mai
vechi tip de rotonda ; e prevazut cu tribune.
Strzygowski ca parte tot din sec. IV un alt
octogon oval dela Wiransheir aproape de Diarbekir, nordul
Mesopotamiei ca cel mai estic model. El mai atribue secolului al
basilica cu cupola Kodscha Kalessi Kesteli pe muntele
Taurus, anterior. Headlam Wulf o pun in sec. ;
Strzygowski aduce ca argument aparitia pe capitelurile coloanelor
a unor volute caracteristice secolului III IV.
1
H
Fig. 5. Biserica 2 dela Binbirkilisse.
unele biserici dela Binbirkilisse ca ante-
constantiniane. Chronica din Edessa vorbeste de vechimea bise-
ricei din 'Asia mica, una o pune la anul 201 d. Chr.
Unele biserici dela ca II (fig. 5)
sigur secolul IV prin introducerea galeriilor laterale a narthex-
ului
La Otschajak existä un dublu martyrium secol,
apar alte multe morminte de martiri. Din aceia§i
basilica cu dela Jiirme (Galatia).
texte mai biserica Porphirion din Gaza, ter-
minata in 401 Sf. din Milan cu o inscriptie dela 382.
cel
IV lingo
dateaza
VII
din
cind
apartin
cledi
biserich
datearh
in
descrish
epoch
Apostoli
www.dacoromanica.ro
25. 26 P.
Intre cladirile civile putem enumara Hippodromul lui Con-
stantin din capitala sa palatul lui din (Dal-
matia), dela care au mai urme destul de vizibile
azi.
Asupra datärii monumentelor in genere este totdeauna de
observat multä circumspectiune, pentru nu avem texte
sau inscriptii, caracterele stilului ne pot uneori chiar cu
secole. Multe din monumentele enumerate ca secolului
IV pot fi mai nouä, mai lesne ne vine a crede cu
supozitie de una contrard.
Mai sigure monumentele din secolul V inceputul
colului VI la Justinian, pe care le vom acum dupd
regiuni.
Monumentele din Orient. In Orient cre0inismul
avut sediul primele lui
ceputuri, caci doar in Orient
s'a näscut ; aici se o
traditie, poate cea mai veche,
artistiO, era firesc ca sa
se clädeasca monumente
cu deosebire religioase. Toate
conditiunele naturale
re concurau ; un climat favo-
rabil, peaträ
pamint pentru cardmidd, o
populatie ferventä
- bogatd-au adus o comandä
chiar din aceste
prime secole ale artei cr
tine.
Asia In Asia Mica
gäsim toate tipurile de biserici:
basilica helenistica, basilica cu
cu plan cruce,
rotunde. Ele au studiate de savanti
: Wulf, Croufoots, Smirnov, architectul Fritz Knoll mai ales
Strzygowski lucrarile sale bOrient oder Klein
Asien".
Cele mai numeroase, vre-o 50, s'au descoperit din ruine la
Fig. 6. Biserica dela Binbirkilisse.
CONSTANTINESCU-IASI
Dioclitian
ramas
dacä
apartinind
caci
in
in
religioasa
cupolä
clädiri lost
in Rom"
cit
pästra
losef
bogatie
micä.
ca
www.dacoromanica.ro
26. BIZANTINE 27
Binbirkilisse, care in limba o mie una de
biserici. Sint mai toate basilice au fost numerotate I, II,
etc. pentru a se deosebi
studiere. Ele apartin
syriene
prin material grupului
nordafrican (fig. 6 7).
Foarte
cestora este o basilica dela
ledikapulu cu o na-
: o dubla dela
Otsclzajak din ca-
De un alt tip helenistic,
care provine templele
grecesti prin transformarea
peripterului in zidurile bise-
ricei, apartin numeroase biserici : basilica dela Aladscha Kisle,
pe care Strzygowski nu sigur daca s'o fixeze in secolul al
sau al V-lea ; bisericele din Sagalassos Gill-bagtsche. Bise-
ricele din s'apropie de tipul sirian.
In sudvestul Asiei
se gasesc basilici, care
s'apropie de tipurile dela
Binbirkilisse acele de-
la ; basilicele
isaurice dela Elingirif
Dagh, Derekjói,
Karakodscha ; bi-
serica in forma de cru-
ce dela Beget Jokosu
: biserica
dela Ulubunar (Isaura)
se caracterizeaza
tr'un narthex
lect.
Mai un al treilea tip oriental, care spre deosebire-
de bisericele helenistice cu narthex sau atrium la intrare, au fatade
cu turnuri laterale. e biserica dela Tschardagh-Kjöi, impor-
tanta prin arhitectura externa sau la Diner Phrygia (fig. 8)..
Fig. 7. Biserica 32 Binbirkilisse.
Fig. 8. Diner din Frigia.
'
in
cladirilor
Cilicia
mici
linga
exista
inseamna
IV
in
dela
ISTORIA
III
Óreni
flags
www.dacoromanica.ro
27. 28 P. CONSTANTINESCU-IASI
Dintre monumentele ronde s'au gasit octogoane plan
central la Soasa Ulu-Bunar cu'n alt tip dela
Binbirkilisse ; apoi acele dela Hierapolis Derbe.
Basilici cu s'au la Binbirkilisse, pre-
mergatoare este acea din Nikaia de asemanátoare
la Krandelides ; apoi Adana Dochmamin-Djarnissi.
Biserici cu in cruce in Asia de 500 sint
la: sudul Anatoliei la Dere Aghzy (fig. 9), Hermessos
Fig. 9. Dere-Ahsy din Cilicia.
in Pisidia. Bisericele Mate in atit de numeroase, apartin
aceluia§i tip.
Ele se gäsesc dela Amaseia Capadociei ;
la la S. E. de Konia, Ajasin in Phrygia; sau biserica
dela Geröme. forma deosebita de cruce la Scupi
din Capadocia (fig. 10), cu tipurile dela Sivir-His-
sar Panaghia din Tomarza.
Syria Arabia. In Syria este o desvoltare deosebita a
religiei in decursul sec. IV-VI. Era un mediu bogat
o populatie inteligenta religiei. Se in Syria
o traditie localä, care intrase in impotriva clasi-
cismului helen reprezentat de Constantinopole: dar tendintele
cu
in
in
cre§tine
cultura
www.dacoromanica.ro
28. ISTORIA BIZANTINE 29
nationale au ajutat mult la triumful crestinismului, natural ostil
culturei clasice
In Syria apar o sumedenie de monumente vre'o 100
concentrate jurul unor centre vestite din anti-
chitate, ca Antiochia de ; ele au fost depopulate
la venirea Arabilor Persilor, cit vechea civilizatie
azi in urma cercetärilor care se fac de savanti comisiuni
speciale ale expeditiilor stiintifice.
Aceste ruini au explorate
descrise mai de De
lucrarile sale Les égli-
ses de Terre Sainte" (Paris 1860),
»La Syrie centrale"; de Laborde,
Anton Baumstark de
Fig. 10. Scupi din Capadocia. Fig. 11. (Syria).
de misiunea americana Pinceton Uneversity".
Din punct de vedere al influentelor monumentele
se pe regiuni. Litoralul dela Antiochia la
Cisjordania prin apropiere de mare
grecesti din Archipel ; Nordul mai mult orientalismul casi
regiunea Hauran ; la est regiuni inferioare din punct de
artistic. Planul bisericelor e'n deobste basilica cu 3 sau 5 nävi,.
construitä din ; e importata ; ronde,.
mai ales cele mai vechi ; caracteristic tipului oriental e fatada
flancatä de turnuri.
ruinate in
Turmanih
curind
pot
vedere
cladiri
frumos ornatä
orase,
fost
I
Qaza
In
mai inch
lost
in
aljii,
slot
www.dacoromanica.ro
29. 30 P. CONSTANTINESCU-IA*I
Cele sisteme, al basilicei al edificiilor cu plan cen-
tral, se gdsesc perfect armonizate la basilica cu plan in cruce
Sf. Simeon Stylitul, Alep Antiochia. E din o curte
octogonald, din care pornesc cruce 4 basilici cu cite 3 navi ;
de admirat arcadele, cele de colonete lipite la
päretele extern al absidei estice mai ales area cupolei
culare pe un plan patrat sau octagonal.
Fig. 12. Fatada dela
Un monument vestit este basilica diu (fig. 11)
una din cele mai frumoase biserici prin plastica monumentald
deosebi ; are a cu mai multe caturi (fig. 12) ornate cu
ferestre din galerii cu coloane o principald ar-
cuitä arc cintrat, la care se parvine printr'o cu trepte
largi. turnuri laterale bisericei, dau un
aspect de märetie putere.
Alte asemenea basilici s'au mai la Roueiha, Baquza
(fig. 13), Bakhira, Zebed, Deir Seta, Qualb-Luzeh
(fig. 14) Diarbekir (fostä Amida), Rusafah, Tur Abdyn cu mai
multe biserici (fig. 15 16), Behio, Dara, 17) etc.
Bisericele de pe coastä, cu cele din Cilicia
Asiei sint de tip helenistic; in deobste ele au deci un atrium
sau narthex.
alt
formatä
in
sint
14
Douä intrecind ti
gäsit
asemänätoare
rinduri
cir-
Vogai).
indllimea
www.dacoromanica.ro
30. ISTORIA ANTINE 31
basilica cu dela 18),
la inceputul sec. IV asupra vom reveni.
ronde sint bisericele cu plan octogonal dela Bozra
Ezra dela inceputul secolului VI, martiryon din Rusafah bi-
serica Fecioarei din Amida.
Arabia. In Nordul Arabiei, deci
sub influenta Syriei, Arabii
Sabeeni se biserici.
Astfel e monumentul dela Mschatta, pe
Fig. 13. Bacquza (Syria).
4
Fig. 14. Qualb-Luzeh (Syri4
Damasc-Meca, cu mai persane ; e o
de constructii cuprinsul unei largi incinte.
Mai interesante sunt una de basilicala
alta amintind planul Iriconc originar Syria
din sec. ; admitem vechimea sec. IV. au o mare impor-
Mai in secolul un alt stat arab crestin se inte-
la confiniile Babyloniei, acel al Lakmizilor, ale mo-
numente se cunosc mai putin.
3. Egiptul. Poate ca'n Egipt n'a triumfat mai malt
Kasr-lbn-Wardan (fig
In
influente
In
cu In
tirziu, III,
www.dacoromanica.ro
31. 32 P. CONSTANTINESCU-IASI
crestinismul, dar atentia oamenilor de atrasa
mult spre Egiptul vechi.
Monumente apar din epoci : secolele IV-V altele
mai din secolele VI-VII; cunoscute sunt de au fost
studiate de misiunea a lui Cledat, care a cercetäri
la Bauit cu roade frumoase.
De la venirea Arabilor nu se mai pomeneste de aceiasi fer-
religioasä, putem spune uimitoare, dispar monu-
mentele religioase. Le vom enumera pe cele principale
epoca lui Justinian, mai departe n'o sa mai revenim.
Fig. 15. Ibrahim din Tur Abdyn. Fig. 16. Mar
Programul bisericelor egiptene este o variatie a basilicelor-
3 abside ; au un plan treflat, unii originar din Syria..
se'nfundä in munti ca un speos sau hemispeos, o influentä
a artei vechi egiptene.
De asemenea din al III se desvoltä o nationall,
coptä ; subiectele sint helenistice, technica ; spiritul
egiptean se mai poate observa la constructia zidurilor faraonice
arcade eliptice, cintrate ogivale.
Un principal a Alexandria, dar nu ni s'a pastrat
nici un monument sub forma veche a epocei, de vaste
terne subterane. Din prima secolele face parte ves-
titul sanctuar dela Abu Mina, Sf. Mina, o cläditä
Arcadius secolul V cu trei nävi, baptisterul octogonal, basilica
I
cind
franceza
in
dupa
locala
secolul
centru
cit
epoca, IV-VI,
in
mai
fäcut
iar
lost
de-
www.dacoromanica.ro
32. ISTORIA BIZANTINE 33
cimiteriala o basilica cu abside opuse, toate scoase
la de Kaufman. din a doua epoca, secolele VI-VII, cea
mai principald este biserica Sf. leremia Saqquara, de ase-
menea o basilica cu atenansele
Strzygowski, pome-
ne§te de ele prin comparatie
cu basilica dela Kodscha Kalessi,
de foarte veche ar fi
basilicele cu cupola dela
ba Schenute Biserica din
Beschai ; acestora e o
pe care Vasilie Mare
patrie la 337 ar
fi adus-o Anatolia. Din
VI mai bisericele din pustiul
Nitriei : Sf. Macarie,
Baramus sau biserica
din Cairo (fig. 19).
Un alt colt cre§tin a fost
Muntele Sinai, unde s'au gasit
mai ales nurneroase manuscrise
religioase miniaturi artistice.
In ele se observa gustul pentru stilul monumental elemernente
-orientale, dar traditia pitoreascd a procedeelor antice se adap-
operelor
tine. Biserica M-rei
Caterina, cu mozaicuri
din secolul VI, are
planul basilical cu nar-
thex Se
vine mai amintim
de cre§tine
descoperite numdr
mare la Antinoe.
4. Orientul euro-
pean. In imperiul ro-
Fig. 18. Kasr-Ibn-Wardan (Syria). man de räsdrit
tinismul s'a repeziciune, monumentele religioase apar
numeroase, cea mai parte curentului din capi-
3
a
a
Fig. 17. Behio (Syria).
doua
Iota, cel
intorcindu-se in
in secolul
Abu-Sorgah
in
crei-
cu
altil
dela
cu
pinzele
lar
care
origind
ros9
ca-
1i
SS
band
www.dacoromanica.ro
33. 34 P. CONSTANTINESCU-lASI
legaturelor cu Orientul prin portul Salonicului de pildä.
Constantin Mare a clädit mult Syria, la Antiohia
Jerusalem, n'a neglijat nici capitala. Se poate vorbi chiar la
Justinian, de-o puternicd mi§care artistica, rezultatd din ciocnirea
diferitelor curente in luptä cu traditia pastratä de
unii necre0ini.
Monumente profane infrumusetau : piete
inconjurate de portice ca forul lui Constantin sau Augusteonul,
coloane arcuri de triumf, cisterna Maxima (407), Poarta de aur
(447) sau enorma a Pulcheriei desf4urata pe o supra-
fatä de 1063 m. ; apoi se clädesc in etaje cu nenumärate
Fig. 19. Narthexul dela Abu-Sorgah din Cairo.
coloane, ca admirabilele cisterne dela Bin-bir-Direck pe o supra-
de 20293 m. 2. In se produce evolutia capi-
telului In Constantinopol, de unde se va lume
bizantind. Dela capitelul compozit corintian se ajunge In secolul
V la nou, teodosian, din foi de acant spinos, a§ezate ca
Mute de In directie sau de cite opt
In timp se deasupra un impost, un trunchi
de cu in jos, unit cu capitelul astfel
un element; capitelul-impost, ce apare in 528 la Bin-Bir-
Direk.
Dintre vechile clädiri religioase din timpul lui Constantin cel
Mare ni s'a pastrat nici ; descrierea se la unii
din scriitorii timpului, Cea mai era biserica
t oli, de forma cruci, precedatä de atrium narthex ; la
fu de Justinian, transformatä mai de Turci in
in
imparati
tipul
vint
formind
nu
unei 546
De§i
aceia§i
aceia§i rinduri
gäse§te
in
piramids virful
www.dacoromanica.ro
34. ISTORIA BIZANTINE 35
-chee. Dela 463 basilica St. din Studion, in plan
helenistic cu atrium, tribune, capitelul teodosian apare
alaturi de compozitul cu capete de vultur. S'a pas-
trat atriumul narthexul cu minunata sa fatada, cu un prid-
vor vestic pe coloane de o simetrie perfecta des-
spre atrium naosul cu trei Poate de
forma fi fost St. Irena cea veche construita de Marcian
(450-457), St. Irena lui Justinian ; la Blacherne era o St.
Maria de Pulcheria lui Marcian la 451 cir-
.culara adaosa de Leon (457474).
Al doilea mare centru al
imperiului fu Salonicul, cu un
in arta ; aici
apar diverse arhitectonice
§i'n deosebi a primit
toata Grecia traditia
alaturi influentele orien-
tale, carora le era deschis portul
chalcedonic. La s'a for-
mat tipul bisericei cruciforme cu
4
catehumene deasupra narthexului
pridvor anterior
Cea mai veche cladire din
este rotonda St.
ghe, fost hipogeu roman, face tran-
zitia dela originele greco-romane Fig. 20. Eschi-giuma din Salonic.
la arta bizantina. Planul circular
era prevazut cu opt patrate interior, una din ele s'a
tat de au transformat adaugindu-i
o galerie circulara dintr'un portic pe coloane. E impodobit cu cele
mai vechi mozaicuri ale Salonicului, Inceputul sec. V, anun-
stilul monumental ; sunt vestite in deosebi prin frumusetea
-ornamentatiei, pe motive alexandrine, fructe.
Toate celelalte biserici ale Salonicului sunt in plan dreptun-
Depe la secolului de cind Diehl presupune
ca mozaicurile - trebue considerata 4schi-giuma, iden-
tificata cu biserica S-ta Maria Acheiropoitos sau S-ta Paraschiva
1) L. Bréhier,'..L'art bysantin», p. 188.
ghiular.
dateaza loan
trei nävi
bogatie,
marmora,
chizaturele aceia4i
ca§i
basilica
tipuri
helenis-
-tica,
cu sau la-
teral.
Gheor-
inträrii
bazata
V
de
Salonic
intre
st,
r
r bSalonic
in
www.dacoromanica.ro
35. 36 P. CONSTANTINESCU-IASI
(fig. 20). Este o asemenea celor din Ravena,
un dublu narthex, trei navi o ; arcadele tribunelor
ale parterului curburile triplei a narthexului sunt acope-
rite cu mozaicuri de-o gratie incomparabilea (Diehl).
In cinstea patronului s'a ridicat biserica Dumitru pela
putul sec. V, pe mor-
; in plan basilica
de mari dimensiuni
33 m. la naos,
q -avea atrium cu
narthex trei
. transept ; de
un incendiu 1917
era cea frumoa-
din
(Bréhier). Anterioark
veacului VI,
semnele de
cu monograma lui
Justinian, este S-ta So-
fia (fig, 22). Conside-
ca un compromis
cruce
In cinci compartimente
arcuri dublouri,
naosul cu
Fig. 21. SI. Dumitru din Salonic. trei abside ; resimte
puternice influente o-
rientale prin decoratia capitelurilor.
triumful Bisericei monumentele nu numai
orasele mari, ci oriunde erau crestini numerosi. In
loponez basilica dela Olympia se pe timpul lui
Arcadius (394) in cu narthex dreptunghiular,
comunicInd cu exteriorul prin laterale. Spre nordul
ninsulei balcanice s'au descoperit mai multe urme de biserici.
.
basilica
S.
sfintului
basilica
greaca, a-
re un narthex
prin
trei navi
Dupa
cu
transforma
trei
doua
Roma
Mime
mai
sä basilica
ratä
se'naltä in
lace-
-
. .
inter ca
www.dacoromanica.ro
36. ISTORIA BIZANTINE 37
cre§tine, pe care cercetatorii le considera ca epocii
dinainte de Justinian. 1)
Sub ruinele moscheei din satul Klisse-cheoi Sofia
(Bulgaria) s'a descoperit o biserica asimetrica
din cauza terenului, dar importantä prin dimensiuni-44 lun-
gime-§i baptister (fig. 23), De plan cruciform cu bratul vestic
mai lung obi§nuit Orient, are
atrium narthex, insotit pe laturi de
camere, din cea sudica tre-
bue sa fie un baptister comunicind
prin narthexul naosul.
o
Fig. 22. Sf. din Salonic. Fig. 23. Basilica din Klisse-cheui
(Bulgaria)
apropiere s'a descoperit biserica Sf. Hie din Firdop, consideratd
ca tipului bizantin de cu cupola din epoca ime-
diat anterioard lui V inoeputul celui
(fig. 24). De dimensiuni mai. mari, avea atrium narthex de
forme neregulate, trei navi dispartite prin centrala aco-
peritä cu bolti cilindrice; pe laturele narthexului in-
1) Studiile IzOstiea", organul arheologice bulgare, Sofia
1912 urm.
o
apartinind
cruciforma,
m.
in
care
finele
coloane,
In societAtii
cu
apartinind
Justinian,
www.dacoromanica.ro
37. 38 P. CONSTANTIESCU-IASI
aperi fatada, servind cea nordia pehtru scara
de deasupra, cea de baptister. Basilica dela Hissar
Filipopole, fixata In V, e putin mai cu atrium nar-
thex (fig. 25); avea navi abside, mai
colateralul sudic transformindu-se prin
derea coloanelor sudice; interesantd e aparitia camerei pazito-
rului fata narthexului. Amintim
din veacul IV alta din vea-
cul urmdtor de sub actuala biserica Sofia
Sofia.
Fig. 24. Biserica din Pirdop (Bulgaria) Fig. 25. Biserica din
Hissar (Bulgaria)
pOtrunsese nordice ale penin-
sulei, Dobrogea-Scitia minor - cunoa§te ordinea religioasä din
primele veacuri ; vechea'colonie romanä Tropaeum ridicä
mai multe biserici din perioada bizantina. 1) In centrul
existä o basilica forensie dar care trebue fi
utilizata de cre§tini, mai ales ce existä aid o epis-
copie. Cea mai veche e probabil basilica cripta atrium"
(fig. 26) trei navi la narthex naos, cu o
circular& adaugindu-i-se un pridvor cu trepte alte
1) V. iCetatea Tropaeumi Bucureti 1912.
fitra
trei
cu
din
Cre§tinismul pänd'n
Trajani
roman
sä
cu
sec.
In
lica sepulcrald
cofiniile
www.dacoromanica.ro
38. ISTORIA BIZANTINE 39
forma mai apropiata de vechile basilici avea C" sau Cisterna",
probabil de federatii germano-turanici pe temelia unei
cisterne mai vechi (fig. 27) In a doua jumatate a secolului ;
narthex deschis spre vest, trei navi o singura absida. Basilica
de marmora de
Justinian devenitä episcopald
pe vremea lui (fig. ; are a-
trium cu portic anterior, narthex
Fig. 26. Basilica atrium dela
Tropaeum-Trajani
Fig. 27. Basilica
Tropaeum-Trajanh
larg deschis larg sistem naos ca anterioarele ;
dreapta intrarii un interesant baptister (fig. 29). Inglobam aceluiasi
capitol biserica mai basilica cu dublu transept" sau
bizantind" (fig. 30) din veacul VI, de forma unei cruci, trei
navi o absida.
5. Africa. Imperiul bizantin se'ntindea Africa de nord,
dela Barca Maroc; orase populatii bogate, care aveau
nevoe de biserici, mai ales de se'ntinsese erezia
la venirea Arabilor regiunele africane un centru
crestin important, care a dat la multi martiri, doctori
cAlugäri, desi arta altor regiuni. Monumentele, mai
ales din Algeria, au fost scoase la iveala urma cercetärilor
färä dela
la
cu
donatista.
i
in
panä'n cu
cind
iveala
www.dacoromanica.ro
39. 40 P. CONSTANTINESCU-IASI
unor ofiteri franceji, trimigi in colonii ca militari, dar care
condeiul. timp descrierile au
diverse pana cind le-a strins volum
Monuments antiques de l'Algérie" (Paris 1901). El a demonstrat
ca foarte putine biserici din Africa de nord sunt anterioare sec.
V multe au refäcute, daca nu temelie
secolul VI, soldatii lui Justinian recuceresc Africa.
genere bisericele afri-
cane se aseamänä cele
din Italia Egipt pentru
veacul IV; din aceastä e-
basilicele din
leansville, S-ta
Fig. 28. Basilica de
dela Tropaeum-Trajani.
29. Baptisterul dela
Tropaeum-Trajani.
Salsa din Tipassa mai putin sigure la Matifu; la Tipassa
basilica are trei navi, un narthex märet un pridvor deschis
cu camere laterale. Constructia este proastä, arhitectii afri-
cani nu cunosc peatra lucratä en ei
moeloane proportiile sunt mini; de aceia n'au ramas decit
numai ruine pänä azi.
In veacul V VI sunt cele mai numeroase. Degi Africa a
avut mai cu Roma, monumentele s'au desvoltat
din Egipt Syria. In ce planul se
in
in
Djernilak,
Zui
taille",
strinse
sub
sä
lost clädite
Intrebuinteaza mult
ei
ihfluenta priveste
Gsel
Or-
www.dacoromanica.ro
40. ISTORIA ANTINE 41
cu basilicele siriene, dar scoase prin cucerirea
Arabilor de influenta posterioard bizantind, sunt lipsite de cupola.
Sunt de atrium, care apare ; e'nlocuit printr'un
narthex ce se poate construi in trei chipuri pridvor deschis
toatä fatada ca la Benian, inchis spre vest spre
naos ca Cuicul sau un narthex masiv cu o in mediana
päretilor ca la (fig. 31), de fapt mai räspindit.
Fig. 30. Basilica bizantina dela
Tropaeum.
Fig. 31. lntrarile la bisericele din
Benian, Zama Cuicul (Africa).
intrarea se face direct pridvor, strajuitä
de ziduri, ca la Tirngad sau printr'un portic deschizindu-se
intre turnuri siriene, ca Morsott.
In interior sunt fiumeroase : cinci la
ville, la Tipasa, la Damus-cl- dispärtite prin
pilastri sau chiar pilastri cu acolate ; acoperite
numai de arcade, niciodatd de birne dreptunghiulare. Au cite o
circulard, ca la Dal-el-Kus din Kef (fig. 32), de
cele mai multe ori cadru dreptunghiular ;
rar tribunele, transeptul lipseste complect, deasupra uselor
apar lunetele ca arcuri de descArcare-toate caracteristici siriene.
la
Usenet
printr'o
daub
foarte
coloane, coloane
inchisa
cite
la
navile
www.dacoromanica.ro
41. 42 P. CONSTANTINESCU-IASI
Ca'n Egipt apar unele
Fig. 32. (Africa).
tribune ca la Qualb-Luzeh,
in plan treflat la Aguemun, Ksar-
HeHal, Henchir Damus-ce tre-
bue sa fi deasupra
mormintului vre-unui
Intre cele mai insemnate
numente trebue de amintit
sericele din Cartagena, ca
mus-el-Karita cu un atrium
de hemiciclu sau basilica
cu cinci Biserica
din Tebessa dela secolu-
lui V a dat numeroase dis-
cutii : unii o presupun o
remaniata,
fi sec. V, chid
s'au addugat tribuni lungul
; acest fapt ar fi necesitat
o remaniere interior,
pe care Lasteyrie neobservind-o
respinge presupunerea refacerei.
Alte monumente : basilica
Kherbet-Guida (444), Tigzirt cu
Siagu cu un baptister octogonal.
capela din Thabraca cu
un interesant reprezentînd
mozaic o basilica cretinä din
sec. IV, basilica din Henchir-
Msaadin cu pavaje tot din mo-
zaic sau numeroasele basilici de
la
6. Monumentele occidenta-
le. Influenta orientala s'a
pana'n cele mai departate
meleaguri ale Apusului, mai
centuat Italia ; la Roma
tinismul patrunsese de timpuriu,
importat din Orient, care
turele s'au pastrat continuu fer-
negustori sirieni se stabilisera
Fig. 33. SI. Agnes din Roma
vente. Comercianti mai ales
A
fost
in
nävi.
finele
fost in
in
Kef
din
in cre§-
cu
larg
Dermeh
vastä
An--
in
la
in
in
www.dacoromanica.ro
42. ISTORIA BIZANTINE 43
puternice in principalele ora§e ale Italiel-Roma, Neapole-
in Galia spre nord de-alungul Rhinului ; cu marfurile o-
bi§nuite importau matasuri felurite tesaturi, manuscrise cu mi-
niaturi, alte propagatoare regulelor
artistice din Orient. serviciu aduceau mona-
hismul are Egipt Syria, de unde Athanasie
; fondatori de in Apus au venit
au totdeauna constructori, exercitind o.
mare asupra artei. Chiar mai
la Roma influenta bizantina
vioreaza rästimpuri activitatea
tica; Vasari Rena§terea
se datore§te unei gre-
ce§ti-fire§te o parte de exage-
rare, dar putin
Cea veche a lui Con-
stantin Mare e S-ta Constanta pe
calea Nomentana dela Roma; pe un
plan circular coloane zidurile
exterioare o galerie circulara
en berceau"; dela intrare avea
un pridvor care se lega de zidurile ce
trebue fi format atrium.
fiica sa St. Agnes pe
tul tinerii cu nume ; a
reu dar primul plan s'a
pastrat capelelor adaose
(fig. 33): cu trei tribu-
ne pe colaterali-rar exemplu la bise- Fig. 34. Petru din Vatican.
ricele latine. Basilica Padentina
din locuinta senatorului Pudens, de mici dimensiuni, apartine
colului IV - traditie Petru-, plan ba-
vestita prin frumoasele sale mozaicuri absidiale. S-ta
Maria Antica e o cu trei trei abside, atrium pa-
trat decorat cu picturi. mai desavir§it aspect al bisericelor
occidentale avea St. Petru din Vatican. construita sec.
mult modificata ulterior (fig. 34). In fata cladirei era un vestibul
patrat cu marmora, deschis spre atrium cu la
din atrium se prin cinci fiecare
me propriu, pentru cele cinci navi.
ivorii,
lagarul
minastiri
influenta
thziu in-
in artis-
dupa
mai,
intre
fost
in
basilica L
dupa Sf.
H
cu un
in
Orient-calugarii
biserica
boltita
ridica mormin-
refacuta,
nu-
colond
din
silical,
Cel
IV
fintina mijloc,
biserich
www.dacoromanica.ro
43. 44 P. CONSTANTINESCU-IA$1
In veacul al V-lea planul latin apare la: S-ta Maria Mag-
giore, care in.
cu un pridvor deschis printeo intrare ; St. Paulo fuori le
mura, una din cele mai mari din Roma, cu numeroase ;
baptisterul St. loan din care unei alte biserici.
La inceputul sec. VI papa Symmachus San Martino a
Monte, cu trei la vest de
Fig. 35. Sf. Sabina din Roma. Fig. 36. Sf. loan dela
poarta
un zid plin. Mai apropiate de influenta sunt bisericele
cu narthex inchis : Sf. Alexis de Honorius III, Sa-
bina la 424 cu trei navi trei abside (fig. ; St. Pe-
in vinculis se deschide Sf. loan dela Poarta
trei (fig 36), St. Clement cu un atrium
desvoltat, cu o (fig 37).
Al doilea centru al Italiei fu Ravena, ale carei
monumente trebuesc in intregime aproape inglobate artei bizan-
tine. de a deveni capitala exarhatului infiintat de
Justinian, influentele orientate se in cladirele veacului
V inceputul sec. VI, coasta dalmatica cunoa§te arta
orientala inceputul sec. IV la palatul lui Dioclitian de
Salona, azi Pe un dreptunghi cu perimetru de 215
imita lungime,
Lateran
navi
Sft.
piatä largä,
cu
trei
evidentieaza
intrucit
dela
100
35)
insemnat
www.dacoromanica.ro
44. BIZANTINE 45
m., ca fortareata, se planul regulat al incintei
marilor alee perpendiculare de porticuri,
vestibuluri circulare, o rotonda cu sali de ceremonii
locuinte un octogon sepulcral, pe alte
mai mici.
Din cladirele care
a lui Teodosiu cel Mare,Ga//a Placidia,
capitala sa, se
la Ravena mausoleul ce-i
numele, zidit cam pe 450. Este o
constructie de cruce,
acoperita de o pe pendentivi,
prin luxoasele mozaicuri ce
impodobesc arcadele, lunetele tambu-
rului cupolei. compozi-
sunt prin armonia
lorilor, fineta portretelor
nelor, a§ezate deasupra
fundul capelei;. unui
saj redat naturaleta de
blindele oi ale catacombelor,
imberb victorios, pe tron ca un
rege maestos, binevoind a o
tinind
crucea (fig. 38). Din veac baptisterul ortodocsilor, octogon
acoperit de aceia§i cupola, cu exteriorul simplu, c'o decoratie
de cea mai inspiratie alexandrina in interior ; incrustatii de
la partea de jos a paretilor, mozaicuri ornamentale la
cele de arcade, decoratii arhitectonice la
totul spre compozitia din virful cupolei cu botezul lui
inconjurat de apostoli, r'edati noul stil istoric ca
rate portrete.
de caracter oriental s'au construit la sud in
nia: grupul de basilici dela Nola pe mormintul Felix,
cute nuinai din descrierile lui Paulinus ; basilica Sever, cu cel
impost bizantin Italia baptisterul Soter din Neapole,
un patrat cu pe trompe d'angle mozaicuri executate
ambele stiluri monumental pitoresc. Spre nord curentul se'ntinse
la biserica St. Laurent dela finele sec. IV cu cupola pe
Fig. 37. Sf. Clement din
Roma
vasta cupola,
in
cupola
Doua
neintrecute
in pei-
lisus,
in
pura
doua rinduri tambur,
cupola
märet
cu
impodobi
poartä
cealaltä
Campa-
in
ISTORIA
intarite, 5i
la
faimoa
5i
5i'nconjurat
5i
in
www.dacoromanica.ro
45. 46 P. CONSTANTINESCU-JASI
o San Nazaro de cruce. Prin
silia patrunde Galia pe valea Rinului, unde se
putin nu de stil bizantin, considerind
ca un avantpost al artei orientale (Strzygowski).
Din scurta expunere a monumentelor mai importante ale
artei creqtin-orientale, ca nu spunem bizantina,
conditiile prielnice ale desvoltarii unei arte noi, in
Fig. 38. Mozaic dela mausoleul lei Placidia din Ravena (fotog.
parte comandei bogate spiritului religios-artistic, ce vor
duce spre manifestari culminante In epoca imediat urmatoare. Pe
timpul lui Justinian, veacuri primele manifestari la su-
prafata, deja se poate fixa o arta ; pentru a
caracterele ei, credem noi necesar a mai augmenta capitolul
mentionarea a diverselor influente componente
bizantine.
D. Originele artei
1. Originele siriene. Syria cunoscu o desvoltare deo-
a religiei cre§tine primele secole; apar o
sumedenie de monumente de diferite tipuri, rezultate din
pirea influentelor helenistice, orientale Basilica trel
F3
.
;
colonada in
in gasesc cel
buna
artei
bisantine.
in
crestine.
conto-
www.dacoromanica.ro
46. ISTORIA BIZANTINE 47
navi trei abside e construitä petre mari in mare aparat,
de aceia rar au Narthexul e o turnuri
terale, in locul arhivei arcade deasupra stilpilor; unele
mai apare atrium (fig. ; e in
Uneori absida e'n forma potcoavei ; coloanele sint inlocuite prin
ce permite sustinerea de arcuri mai mari.
In general artistul urmäre§te
sä efecte prin noutati
; Orient
arcul fatada deco-
rativä cu poarta
de turnuri sau ornamen-
tatii bogate, ca spiralate
la
Mai sint cu plan
central, octogonale circulare ;
ambele sisteme perfect ar-
la Sf. Simeon Stylitul
din Kelat Sem'an.
problemä fu acea a
boltii. Sub influenta Persiei se
Syria 1
teme de bolti: cupola sustinuta
patru trompe de unghiu patratul aceste
octogon ; cupola pe pendentive ; aceste din
urmä Syria lucrate peaträ, arta
mai mult peatra, pe cea moe-
loanele, diferentä ce-aduce schimbdri in architectura. Adevdrata
se decoratia scuiptata la formarea
iconografiei bizantine.
se de simplitatea
imbogAtindu-se cu ornamente geometrice biologice. Ornamen-
tele sint mai gravate, in de a vopsite ;
ele acopär toate unei clädiri. Ca motive orientale des
intrebuintate corni§a boltitä torul proeminent ; abacul
e mai lungit pentru sustinerea arcului. se poate
observa, aläturi de caracteristici siriene, la din Mschatta
Arabilor Sabeeni. Zidul ornat cu o sculptatä din
frinte, care triunghiuri rosete la ambele mo-
Fig. 39. Atrium dela Kanavat (Syria).
din
poarta cu doua
acoperamintul in
ceia
obtina
centralä
douä
monizate
sis-
pe transformIndu-se prin
sustinuta
in din
siriana in
departeaza
fi
sint
coloanei
Influenta
edificiile
inaltä
cu :
la
sculptatä
lint
mijloc
www.dacoromanica.ro
47. 48 P. CONSTANT1NESCU-IA$I
persane ; aceste motive siriene : palmete sau
de acant, de variate inchipuiri, ca la Behio (fig. 40).
AlAturi de arcul persan se gäsete poarta cu trei
arcade helenistica ; capiteluri corintiniene cu altele din foi de acant
putin sculptate. Aceste modeluri se gasesc la Sf. Sofia din Con-
stantinopol ; ele au trecut din Mesopotamia prin Syria la Bysant.
In Antiochia, orwle
lieleniste dela coasta se'ntrebuinteaza caramida, in restul
peatra ; de unde nevoia de a ascunde origina materialului
prin alte culori, intrebuintarea polichromiei, mozaicurilor
talelor pretioase.
Fig. 40. Lintou dela Behio (dupa
Iconografia, zugravirea icoanelor, se de regiunea:
siropalestiniana. aceste regiuni se lucrau icoane cu figuri
scene din viata lui Isus Christos, care au ramas ca tipuri
pentru alte regiuni ; caracterul general al acestei iconografii
este de a fixa tipuri de neschimbat, transmise prim minastiri.
2. Originele egiptene. Egiptul cu Alexandria devine
un centru helenistic, apoi mai ; traditia nationala
ren4e prin cre§tinism, care luptä in contra grecismului pagin-
fenomen istoric ca Syria.
ArchitectUra se la biserici de tip basilical, care
au putut da putin Bysantului. Sanctuarele vestite Mina
dela Abu Mena sau dela Saqquara se caracterizeaza
doar prin trompe de unghiu plan treflat ; dar vin din
Persia doilea din Syria. Egiptul n'a dat Bysantului de
cisternele cu coloane, cum acele dela Bin-Bir-Direk, care prin
inultimea coloanelor amintesc colosalele temple hipostile dela
Luxor Karnak.
Decoratia Ierusalem
iar
Voguié).
sfinte
Sf.
primele
cit.
sau
ales
SI.
www.dacoromanica.ro
48. ISTORIA BIZANTINE
Decoratia a avut mai In plastica secundarg
monumentala cladirele egiptene se caracterizeaza prin introdu-
cerea alternativg de nise coloane exteriori ; sau
deosebit cadru la ferestre.
Din punct de vedere pro-
priu al decoratiei sistemul
lexandrin din
rea zidului cu pIaci pretioase
policrome ; uneori chiar
soreliefuri. In se ob-
un amestec de motive
helenistice orientale, o evo-
lutie dela stilul pitoresc, de
familiar Egiptului, la stilul
toric.
sculpturi lemn, por-
fir sau ivoriu ; opera cea mai
admirabila in ivoriu este placa
din colectia Trivulce (fig. 41),
din Alexandria.
Arta helenistica din Egipt
se caracterizeaza prin coche-
realista, deco-
ratie pitoreasca care trecu
arta Tot
artei egiptene se datoreste
portretistica realistä, care
la formarea tipurilor isto-
rice. Originele acestei picturi
se datoresc helenismului, repre-
zentat prin ceramica vioae
realista, din
epoca alexandrina a secolului Fig. 41. Ivoriu Trivulci
III a. Chr. pe de o parte;
pe de alta Egiptului cu arta sa monumentala. Figuri mari sti-
: figurele asezate rind nici o sau de-abea
un gest.
Aceste caracteristici apartin miniaturei sau sculpturei.
Bysantul sufere influenta artei pitoresti chiar trans-
4
serva
atit
luxoasä
romana crestina.
multa
pe
consta
ba-
sculptura
Sint
in
a-
juta
cocheta
din colectia
miscare
inaintea
www.dacoromanica.ro
49. 50 P. CONSTANTINESCU-IASI
formarei ei Egipt. La tipurilor iconografice au ajutat
foarte mult stofele prin usurinta transportului. Egiptul era recu-
noscut din antichitate pentru tesäturele sale istorice; epoca
apar subiecte biblice, spre deosebire de elementele
oresti.
3. Originele anatoliene. Anatolia, mai ales acea occi-
dentald, a fost grecizatd apoi crestinatd, ajunse
la o artä deosebitd, avind la o veche
de pe vremea Hititilor posibilitatea influentelor dela
vest est.
Monumentele anatoliene foarte importante In ce pri-
veste problemele architectonice. Architectura era Hoare
cei architecti Sf. Sofii din Constantinopol Isidor
din Millet Anthemius din Tralles, din Asia mica.
In Asia mica se poate vedea, din primele timpuri
tine, contrazicerea dintre partea de est coastele ionice.
basilica helenisticd, acoperitä cu se
de alta dupa procedeele. orientale. Deja pentru
forma cu tribune solutia fu din secolul IV chiar cupola
In mod caracteristic central. Din ale Orientului
au venit, e just, formele clddirei centrale de aceia Asia
prefera mal mult clädirea ca ceva propriu;
In nordul Syriei Armenia apare schema bisericei de mai
tirziu cu plan In
Numeroasele basilici dela Binbirkilisse au una sau trei
cu o orientald. Caracteristic e faptul au arcada cu
perfect semi cerc In locul arcului ; apoi termi-
nati semi coloane fatade monumentale, ca'n Syria,
stitue un tip oriental. Spre deosebire de acesta tipul
helenistic cu atrium narthex, construit din
Al doilea tip al martyrium-ului contine amestecuri in con-
structia cupolei ; cu cupola conica, care e
armeand, iar altele cu cintraj, orientald. Acest plan e
strain de arta
Un treilea mod de a pare propriu Anatoliei, anume
basilica cu cupola, cad cupola anterioara am vdzut-o la monu-
mentele ronde. Basilica cu plan dreptunghiular are
de o sprijinita pe trompe de unghiu pendentive. De
cit
variata in
ai sint
orate
centrala
lemn in
alaturi construita
desvoltatä
dispusa unele parti
mica
octogonala
cruce.
nävi
ca
potcoava pilastri
con-
existä
usele
clädi
cupola
In
pi-
aici;
slat
al
www.dacoromanica.ro
50. ISTORIA BlZANTINE 51
a biserica forma de cruce greaca,
dreptunghiu; biserica cu a trecut Syria, Egipt, Europa.
In general architectura bizantina din Anatolia
mult, mai principiile boltii.
In aceleagi procedee de gravare, pe care le-am
vazut Syria ; general toate artele cregtine nu exceleaza
prin sculptura. Efectele se obtin dupa regiuni; la sud influente
heleniste aduc mai ; la centru cladirele mai sobre, or-
Fig. Decoratia fatadei dela Göreme
namente geometrice, barbare. Procedeu neamintit este
nerea de efecte contraste de umbra. Decoratia
fatadelor e ; la capadociene bisericele impodobesc
fatadele cu doua zone de arcaturi oarbe, ca la Göreme (fig. 42).
Frescele sunt de stil monumental hele-
nistic. Ambele au influentat
4. Contopirea influentelor rolul Bysantului. Conto-
pirea. Occidentul Orientul european au in
cu Egiptul Orientul propriu zis. un timp imperiu,
imperiu roman de aceiagi administratie apropiau
diferitele regionale schimbari de serviciu sau
terese administrative multi spre Capitald, din Orient ;
ei aduceau motive gusturi artistice de provenienta patriei
Dar, timp ce'n Apus Roma devenea un centru al
aici e§it.
ales
mult
simplä
pätrunse
Bysantul.
fost
populatii
cu
imprumuta
foarte
in
obti-
pesterile
strinse
Formind
in Imp&
www.dacoromanica.ro
51. 52 P. CONSTANTINESCU-IASI
iätiei crestine, numai biserici nationale :
Egipt, Nestorienii in Syria, Manicheii etc. Prin comert
apoi se pot motive orientale in Occident, mai ales prin
emailuri, stofe, ivoriuri etc., usor transportabile de care
uncle, ca manuscrisele cu miniaturi, reprezentau chiar solutü ar-
chitectonice.
In al treilea rind s'au tot din Orient ;
erau mari constructori, ei reprezentau mai ales arta
a regiuni, spre deosebire de comercianti, care
aduceau cunostinti despre orasele helenistice.
Monumentele occidentale : Palatul lui Dioclitian din Spa-
%to, Mausoleul Gallei Placidia din Ravenna, Baptisterul
monumentele din Africa de nord precum acele din
nopol sau Salonic se deosebesc de cele romane. Au cite 3, 5, 7,
9 navi, introduc chorul dublu, desvoltä fatade cu turnuri,
cu jumätäti de lucrate ; toate venite din
Egipt, Syria sau Orient.
Chiar in Apusul european de forme, misterios
numita se reazima direct pe de
dita architecturd bisericeasca din Orient.
Rolul Constantinopolului formarea bizantine este
mare, desi se eredea vreme originele se
in Syria.
In architecturd i-a venit basilica greco-romand, planul cen-
planul din Egipt sau Syria, mai ales cupola
cintraj; respinge biserica boltitä anatoliand, porticul sirian,
arcul sfärmat pendentivul. Intrebuinteazd numai
mida, desvoltä amplu decoratia polichromd decoratia exterioard
stilul istoric monumental din Orient ti devine caracteristic.
Constantinopolul pe acest gust in a alege anumite so-
lutii architectonice motive decorative mai aratä personalitatea
artistica prin schimbarea elementelor imprumutate. El
elementele orientale architecturd disparitia curtii
a cisternelor cu coloane. Din capitelul corintian face unul teo-
dosian cu acant spinos pe obisnuit ; secolul V se
impostul capitelului, care apare Syria
Africa. capitelul unit ca impostul, volutelor capete
de animale; aceste capiteluri se'mprästie apoi in toatä lurnea.
Byzantul nu perde spiritul grec, nu devine copia artelor
in
lacobitii,
aurarii,
minästirele
ortodox,
Constanti-
stilpi
bogätia ivitä
formei
gäsesc
prin
din
Dau. locul
na-
gi
in
intr'o
tral,
schimba
in
deasupra
In
www.dacoromanica.ro
52. ISTORIA BIZANTNE 53
orientale, le chip ingenios pentru satisfacerea
necesitatilor locale. El idealul ireal al räsariteanului
cu reprezentarea reala a apusanului. Cupola
unde se pot desfA§ura infinitele motive orientale, regu-
a coloanelor o masura ordine spiritul vestic ; totul
e strins dreptunghiular care stringe impreuna rea-
irealul-') drept o exemplificare.
H. Die christliche Kunst des Ostens", p. 24.
lath
spatru
1)
da
tal
www.dacoromanica.ro
53. CAP. III
Epoca lui Justinian
Justinian (527-565) a fost unul din cei mai remarcabili
pe care i-a avut imperiul bizantin. Dupa des-
facerea lui de imperiu roman de Apus, tendinjele de deosebire
cre§teau din ce ce, cu mai mult cu cît Apusul cadea sub
loviturile barbarilor. atunci Rasaritului duca
civilizajiei Justinian a aceasta. El a prin tot
felul de mijloace valorifice prestigiul mo§tenite ; unul
dintre aceste a fost de monumente profane religioase.
lui au numeroase monumente, care duc arta
la prima, ei ; Kondacov o numise prima
de aur, drept economice bo-
provinciilor dela Gibraltar Armenia, Inlesneau
sale intenjii.
A. Monumentele.
1. Sf. Sophia din Constantinopol. Acest templu
s'a se anul 532, pe locul unei biserici
consacrata (Sophia) dumnezeqti pe timpul lui Con-
stantin cel Mare. Justinian a dat ordin se material din
toate dela diferite monumente, astfel nu-
mai marmorele prin polichromia produceau un efect uimitor.
Imparatul singur supraveghea conducerea lucrarilor, care era
de celor doi architecji Anthemius din Tralles
Isidor din a sunt de
scriitorii contemporani.
Lucrau la ea de de ordine, fiecare 100 de
sub ascultare, erau deci 10000 de muncitori ; ne
sä fäclia
sä Impärätiei
Inältarea
Datoritä apärut
zantinä strölucire
Posibilitätdle
bonnie
sä In
intälepciunei
sä
altfel Incredintatä
inteligentä läudate
100 avänd
lucrätori
Imparad,
in alit
colosal
inceput
partite
www.dacoromanica.ro
54. ISTORIA
astf el explica dece numai in cinci ani s'a putut Mica acest mo-
nument prin dimensiunile sale. Sf. Sofia 77
metri in lungime pe 71 metri e aproape deci un patrat ;
cupola are 65 metri un diametru de 31 metri. Deco-
ratia extraordinar de numai coloanele, de 107
din marmore pretioase; a costat in total 360 franci.
Architectura. Forma e mai mult
a unui patrat masiv; aspectul
exterior e cam greoiu, mai ales
cupolele abia se
numeroase deasupra acoperkului,
In jurul centrale. Ea se
pe 4 arcuri enorme sus-
de 4 Azi exterio-
a mai fost Ingreuiat de Turd,
care au zidit enorme contra-
forturi minareturile dela col-
turi.
In interior o prin-
la dreapta la
ei, la est vest, bolti
cu cupole la sud
nord arcurile sint de
duri sustinute de colonade.
Spre semi cupola orientala
trei
cipalä, se spre est ter-
minindu-se prin o cul-
de-four" (demi cupola) doua Fig. 43. Sf. Sofia din Constantinopol.
abside secundare. Semi cupola
occidentala are de asemenea trei abside, numai absida prin-
are ce se continua la zidul din tn care
cele trei usi, care comunica cu narthexul.
Narthexul, o galerie se deschide prin
care se toate splendorile ;
principala, sau regala, era rezervata cortegiilor imperiale. In
fata bisericei se'ntindea un atrium Inconjurat cu portice,
mijlocul o de arunca apa; au ramas
urme. Din curte se intra In narthex prin 5
55
maret
latime,
inaltime
bogata, numar
milioane
cupolei
pila§tri.
adica
;
abside
prelungqte
bolta
In
nouS lash sa vada
altädata
In
numai aceastä
in
tinute
slot
www.dacoromanica.ro
55. 56 P.
(fig. 43). In etaje ; de sus format din tribune
era destinat femeilor (gyneceul).
Lumina venea numeroasele ferestre, care se
baza care aplecarea lumina
In bisericei Wind sä bogatele
namentatii ; timpul noptii, candelabrele erau aprinse,
departe pe mare ca un far al mintuirii.
rig. 44. Interiorul (fot. Sebah
enorm construitd, s'a näruit ; architectii
Justinian a ordonat refacerea aducind-o la
mensiunile mai mici de azi, In 562; nu s'a mai
Decorafia. Interiorul prima vedere once
chipuire (fig. 44). varietatea marmorelor aduse din toate
pärtile imperiului se obtinea un elect de polichromie, care singur
ar fi lost suficient; aceastä impodobea päretii par-
doseala. Culoarea luminoasä alexandrind, de In se-
c lele III II a. Chr., era inlocuitä aur argint - proce-
deu oriental - amvonul, domul deasupra gaeriei, altarul
multe erau din aur.
Marmorele pavajului erau orinduite directü
CONSTANTLNESCU-IAI
prin
in prin ingrämädeau
straluceascä
iar in cind
intocmai
in
träia
dela
marmorä
prin
in
Joaillier'.
dar
douS
strilucea
Si.
Intrecea
alit
obiecte
www.dacoromanica.ro
56. BIZANTINE 57
combinatii, päreau opera unui pictor ; panourile päretilor
terali desenau centru figuri geometrice, jurul cdrora
läceau cele mai variate motive biologice. Deasupra la baza
cupolelor, absidelor pe curburele se desfdsurau numeroase
mozaicuri cu de aur, cele mai multe acoperite de
cu tencueli pentru a nu chipului omului, interzis de Coran.
Se mai vad insä aripele a doi arhangheli pe pendentivii cupolei
depe zidul sudic al altarului, ping mai un
mozaic dela sudic reprezentind pe Fecioara cu copilul
intre Justinian prezentInd biserica Constantin cu orasul. In
dul strdlucea o cruce pe un cer stele.
Coloanele navii ale galeriilor sunt Impodobite cu
- impo§turi de alba din Proconez, cu cuburile fin
cizelate, relief uri forme variate ; principalul motiv
este acantul aplicat, rudimentar de
coratia era complectatd cu nenumarate metale
tioase de-o boggie lantasticd. Sub cupola se'nalta amvonul din
incrustat cu ivorii, argintdrii petre ; dea-
supra lui domul cu de aur cu o cruce in
Iconostasul era lucrat din argint cizelat, din aur
emailuri petre pretioase se pe coloane de alte
coloane de argint sustineau domul cu o mare cruce de ;
era patriarhului - toate
obiectele altarului ar fi dupa Procopius, 20.000 Kgr. de
argint.
Desi la exterior Sofia uimeste de veacuri pe
toti vizitatorii ei; nu este opera puterei
nesc, ci opera dumnezeirii - exclama contemporanul
Procopius. Toti alatorii Apusului sau crestini sau
mahomedani au lasat mostenire impresiile entuziaste despre
acest care in sä razele dela soare, ea
isvordste dupa expresia aceluiasi Procopius.
numentala importantä a Sf. constä precizarea definitivä
a principiilor unei noi arte, care purcede dela date
sigure.
2. Monumente secolul VI Constantino-
polul un rol devenind arbitrul preponderentei
artistice; de aici pornesc modele toate regiunele, pe care le
in largi Influentele merg in In
in
fondul
portalul
fun-
cu aurite
origina
acoperit pläci
aur,
in
fundul
primeascä
in
In
ISTORIA
in
cupole
sprijinea
Mo-
Orient,
www.dacoromanica.ro
57. 58
Persia - Syria impune intrebuintarea - in Occi
dent din Italia in sudul Frantei. Chiar S-ta Sofia, prin
pozantele dimensiuni solutii, era greu de imitat, capitala avea
alte resurse architectonice decorative. Se presupune chiar
in o cu ateliere unde se pregdteau deco-
ratori sculptori pentru toate provinciile imperiului. Avem date
istorice precise: Eudoxia trimite planul material
de sculpturd pentru refacerea unui monument din Gaza la 401,
orasul Zenoviei pe Eufrat e refäcut de Isidor cel - care
dela Sf. Sofia - dirt Byzant, un alt arhitect
Teodor fu trimis de Justinian Palestina Sinai,
ratul toate regulele care
se .clädeascd biserica
rei la Kennesrin
Alep aceiasi
multe alte
Justinian mai ca-
pitala cu diverse clädiri
gioase, din care putine s'au
strat In intregime sau in parte.
Sf. Sofia mult mai imi-
tatä fu biserica Apostoli
ridicatä de Antemius
planul
unei cruci cinci cupole
tarul la abside, cu o
decoratie asemenea Sf.
de coloane bi-
serica sustinea un al doilea etaj.
A de Turci
deschiderea pietei lui Mahomed
Fig. 45. din Constantinopol.
II, dar s'au pdstrat copii la St.
Joan din Ephes, St Marc din Venetia Saint Front Péri-
gueux. La 532 sau reface St. Irena (fig. 45), cu
care prin asezarea transversald a boltilor en berceau de
cupola dä un de plan cruce ; un nar-
thex cu cinci pentru tot atitea compartimente, bratul
acoperit de-o joasä poate fi considerat ca un narthex
interior.
P.. CONSTANTINESCU-IASI
In
exista
impa-
fost pentru
din
cdrämizii,
daca im
tinär
refäcu
dä
sä
din Jerusalem,
'
- ' Isidor cel
intre 536-546;
Sofii, un.
rind inconjurind
Irena
in
inträri vestic
cupola
In
centralS
www.dacoromanica.ro
58. ISTORIA BIZANTINE 59
cu Teodora construeste tare 527-536 biserica
Sergiu central rotondele din Bosra
Esra, cupola se reazemä pe un octogon de pilastri opt ex-
edre, care asupra päretilor laterali prin mijlocirea arcurilor ;
un narthex mai ingust ca clädirei. de
aceste monumente existente, izvoarele mai pomenesc SL
Hypathios cu atrium narthex. Toti narthex ora-
S-ta Maria Chalcopratia cu un singur narthex, S-ta Maria
a lsvorului peste alta mai veche, St. Mihai din Sosthene plan
dreptunghiular alt St. Mihail plan circular.
Al doilea centru politic artistic epocii lui Justinian fu
Ravena, vestit
prin sediul celui mai
rege barbar,
ce-si vesnici
numele de-un palat
mormint. Palatul lui
Teodoric, azi
avea o luxoa-
cu o masiva,
flancatä de tur-
dublu etaj ; mor-
e un
ficiu circular cu
etaje, de sus in-
conjurat de un portic
azi disparut. Lui Teo-
se mai atribue
biserica San
nare Nuovo de plan basilica], cu despärtite prin
frumoase de de-o o
la exterior aspectul sombru e intrerupt de-o
ratie a päretilor cu rinduri de arcade oarbe. Decoratia se
datore§te bizantinilor, care prin Justinian episcopul Maxi-
mian (549) San Apollinare in Classe, tipul mai
fect al vechii basilici cu intrarea pela vest, cu aspect mo-
horit, care de altfel cu privelistea de azi a Ravenei,
orasul al amintirilor vii. Un incomparabil monument,
rival al Sf. Sofii pentru Exarhatul bizantin din Italia, fu St. Vi-
Fig. 46. Sf. Vital din Ravena
Insemnat
sä
toriu,
al
Teodoric,
edi-
ApoUi-
trei
coloane ;
biserica
mort
plan
:
in
In
ora9
singuri
deco.
ridici
cel per-
www.dacoromanica.ro
59. 60 P. CONSTANTMESCU-1ASI
tal, de Justinian 530-547, in plan central (fig. 46).
pridvorul modern care i-a schimbat exteriorul,
e ingenioasä prin trecerea dela planul octogonal la circularul
prin mijlocirea exedrelor cu de coloane
sustinerea ei cu arcurile laterale, casi prin eleganta alipirei
narthex la unul din unghiurele fatadei ; interiorul evi-
tehnica (fig. 47).
Aceluiasi grup helenistic combinat apartinea catedrala
Fig. 47. Interiorul Vital
din Parenzo, de episcopul Eufrasius (530-543) baptister
atrium (fig. 48 49); primul de octogonald chiar in fata
bisericei, atriumul patrat inconjurat de portice. Biserica
are o cu acea dela Qualb-Luzeh, special
narthexul, deschis printr'o tripla bae pe pilastri
; de coloane imparte
intre
cupolei
unui
dentiaza
Fig. 48.
Catedrala din Parenzo
cu
forma
asemanatoare in
doi
in
ridicat
Excluzind
S. (lost Alinari)
ziditä
rinduri
www.dacoromanica.ro
60. ISTORIA BIZANTINE 61
trei navi, o Importanta monumentului hi
perzistenta unuia din cele mai vechi toate repa-
ratiile ulterioare decoratie asupra cdreia vom
Epoch lui Justinian s'au atribuit alte monumente
dite provinciile europene ale imperiului, asupra s'a
zistat mai putin manualele sträine. Vechea minöstire dela
Daphni Athena are biserica Adormirea Maicii Domnului, ce
se presupune sub forma cel putin In secolul
VI; urmele ei se actuale, care trebue fi
fost mai se fi deschis tot spre vest. avea
un etaj un portic trebue fi decorat fatada,
Fig. 49. Atrium dela Parenzo
triplu pridvor ramas ruinele St. Simeon Stilitul; pridvorul
dela coltul nordestic la est probabil ca o
curte dreptunghiulara de portice, la stinga urme
de de La Areopagu o veche
pare apartine epoci, St. Dionisie Areopagitu ;
de dimensiuni mijlocü, avea un dublu cu o
intrare pela vest, naosul trei nAvi.
In Bulgaria se cunosc acum trei biserici atribuite
cului VI material, plan unele date istorice. 2) In
1) Gh. In wArhailogikon 2, Athena, 1916.
2) P. Mutafciev III, VII, 1912,
absida.
mozaicala
In
in
fatadei
lunga
i
In
alipite pridvor.
zantina
pana
dupa
Sotiriu
1920.
consta
raspin-
carora
primitivE
sa
sa asemanator
intindea
acelei4
singura
vea-
Deltin.
in
atrium-uri,
märginitä
bisericE
www.dacoromanica.ro
61. 52 P. CONSTANTINESCU-IASI
tatea Hissarului se satul biserici, basi-
St. Gheorghe. Prima are o basilicalä
un narthex proporjiile cladirelor bizantine,
intrarea principala pe vest, o mai alta pe
la naosul cu trei navi o La Ciobandere se
urmele altei basilici anterioara sec. V, cu modificari in
epoca (fig. 50). De plan basilical trei navi o
de dimensiuni mai mari ca anterioarele, cu un narthex
masiv ; spre exterior are o axa u§ei
naos, de care se
desparte prin ware ele-
mente arhitectonice
pare o continuare In
lateral In fatä se
' un al doilea narthex
liber numai spre
sud, pe unde probabil se
; adaosurile for-
mau o galerie, fundul
al celei nor-
dice se un baptister
cu externi
che. epoci
parjine basilica bizan-
dela Tropaeum Tra-
jani, despre care am vor-
bit in capitolul anterior.
Influenja constantino-
se'ntinse Vnspre
Fig. 50. Biserica dela Cioban-dere (Bulgaria) Orient, jinuturile asi-
atice.
a prilejit descoperirea a bisericei St. din Ephes, de
mari dimensiuni (120 m. lungime pe 60 m. largime), in de
cruce asemenea bisericii Apostoli din Constantinopol; despre
ea Procopius afirma era o a celei din capitala,
Sotiriu o crede mai veche, deci servind de model celeilalte. 1) La
Antiohia se biserica Dana, cu un arc
1) Gh. eArhailogikon Athena 1922, pp.
cu
gäse-
Singirlü daub
lica" ungareata
in
sud, vad
comunica
afla
in
tina"
in
discutie
loan
forma
in forma
Deltions, 216-218
Ingust obignuite
la
in
räsaritean
www.dacoromanica.ro
62. ISTORIA BIZANTINE 63
de ce a trecut la Arabi ; aceleasi influente la citeva biserici
vechi din insula Cipru la Sf. Caterina din Sinai, despre care am
mintit. In Syria la Kasr-lbn-Wardan, Hama Alep, se
mai mai multe datate sigur la 564, cele
mai imposante din Syria (Butler). E o de plan
basilica! cu de tip anatolian, cu capiteluri çonstantinopo-
litane turnuri fatada (fig. ; un palat cu
etaje, trei navi abside asezate in plan treflat la etajul de
jos, o mare cu la catul superior. Dupa traditii
palatul din Ctesiphon ar fi fost de arhitectii bizantini, tri-
misi de Justinkan lui Chusroes odata cu materiale pretioase ; faptul
ca-i lucrat constructiile bizantine,poate
un indiciu mai sigur. Moscheele lui Omar din Ierusalem
sau din Africa-Cairuan, Sfax, Mahedia - sunt construite dupa
principiile arhitectilor lui Justinian.
B. Arhitectura
1. Cládirele civile s'au pastrat mult mai putine ca cele
religioase, din principalul motiv au disparut in
proportie de credinciosii bisericelor, pe care
musulmani i-au de veacuri. Pentru locuinte avem azi
urme de Syria : cuprind mai multe
corpuri cu sau etaje, portice la un turn la
intrare:; asezarea camerelor in interior se sistemul o-
bisnuit azi In Orient, la parter o mare de receptie
barbatului, la etaj ale La casele
oräsenesti, cum s'au pastrat la Serdjila
aranjament, numai uneori incdperile se orinduesc pe o
linie fundul curtii; spre ferestre uneori un balcon.
De folosintä se construiau hanurile pandocheia cu 2-3
etaje formate din o de largi dimensiuni, ca la
Turmanin, Deir-Semon. Mozaicul dela Madaba ne
rnarilor orase din Palestina, märginite de porticuri, cu
locuintele depärtate de sträzi.
Dintre palate Justinian pe vechi zidit de Con-
stantin cel Mare aripa numitä Chalce cu o
apoi sala tronului sau Consistorium, triclinium celor 19 paturi
cu sala de receptie. Din cladirele n'a rämas de cit nu-
intre
nordica biserica
trei
cupola
ridicat
in
stapinii
citeva case
Deir-Sambil,
in
cite
arata
strdzile
lui
in
particulare in
8i
www.dacoromanica.ro
63. 64 P. CONSTANTINESCU-IA$I
mita casa lui Justinian", din etaje, un turn
est ce cuprindea o de pe pendentivi,
monumentalA la vest, fatada spre mare se deschidea
largi un balcon. Se mai atribue lui Justinian alte
publice: piata Augusteon marmorA, Senatul din mar-
lui Zeuxip din marmore polichrome, thermele
lui Arcadius renovate infrumusetate portice
ternele colosale dela Binbirdirec, din care s'au mai pastrat urme,.
din apeductul lui Justinian cu doua de arcade
podul din Sangarios Bithinia-toate lucrate cu o tehnicL
Mai multe urme s'au pastrat din fortdrete ca o a
ceia ce-a bizantinA : zidurile din jurul Con-
stantinopolei, In Africa la Timgad, Haidra, Tebessa, Asia la
Dara, Niceea, Anazarbe. Se cornpuneau dintr'o triplä
serie de din ziduri groase de 3-5 metri, drum
de rond la partea superioarA, contraforturi interne,
parapete de sau zidArie, turnuri la colturi prevAzute-
metereze; de cele mai multe ori se reduceau la una sau
intarituri. InAltimea varia 8 10 metri, la Dara
numai la 20 ; turnurile au de obicei 10 m., 17
Tebesa 20 Constantinopol, ajung la Constantinopol
la 15-20 m. sunt uneori donjoane. Sunt
multe tipuri de constructii : Ora§e cu o incinta continue,
izolate pentru paza punctelor strategice sau a
din apropiere sau mici posturi turnuri. Cele mai
azi acele jurul Constantinopolei, zidite de Teodosiu
prevAzute cu aproape 1000- turnuri pe o de 5
Lucrul dovede§te pricepere arhitectonicA
o arta
2. Clädirele biserice0i sunt de mai
multe categorii: capele, sanctuare simple In
imperial, biserici. se alatuesc dintr' o
mare, pe margeni chiliile in biserica principall
conul); atenansele In mai retrase sau aproape de intrare.
Biserica e de patru tipuri: oblung, cintrat, combinat ra-
diat sau cruce. Planul oblung nu e de vechea cu
una sau trei o de principale ; planul
centrat e un poligon cu absida la unul din brate sau un cerc
tntr'un plan patrat Planul combinat din
cu la
sala acoperita cupola
bai
pavata cu
mora alba, baile
cu cis-
casi
in dibacie
stralucita
Antidhia,
intarituri, alcatuite
cu
zidurilor
la
la santurile
adevarate mai
fortarete oraselor
marete
din
distanta
aceiasi
reusita legatura militara antica
cladite
minastiri Minastitrele curte
(catoli-
basilica
navi largimea navii
cupola.
adinci
pomint
ajungind
inca
In cit
Inscris
www.dacoromanica.ro
64. BIZANTINE
este o cu ; din octogonal
s'a trecut la acel combinat o arcul estic
sanctuar arcul vestic narthex. De se
Sophia, care are lui Sf. Sergius Bachus deformat prin
extensiune in sensul axei mari. Acest tip a placut dela inceputul
secolului al VI.
Planul radiat: o aproape
de proecteaza pe din fetele sale un vas trei
navi, ca o cruce ; sau o cruce dreptunghiu cu
o centrala. Acest plan place mult dupa al
VI, mai ales a architectura bizantrna admite esirea bratelor.
ttrziu bratele ascunse In interior, cum e Hodja Mus-
tafa giami din sec. IX.
Constructia se caracterizeaza prin atentie, ingenio-
zitate Materialul intrebuintat e peaira
mensiuni mid, moeloane caramida: zidul la e din
la petre lucrate ; Bizantinii cunosc un mortar bun din
calcar, nasip sau petricele mici chiar.
Zidul din 'pe numai din
; izolati ai arcurilor de cupola erau
masivi; puteau fi coloane. Pentru coloane se'ntrebuinteaza
nolituri, incercuesc cu metal extremitätile cilindrului, pentru
a remedia neegalitatea dintre capitel arcului au
ugat un impost intermediar. sunt lucrate din mai multe
s'au intercalat ele foite de plumb de un milimetru
grosime, pentru mai fixare. Arcurile din caramida
uneori alternatii, sustin pe care pentrd a o
usura la margine o arcuri din material mai tare.
Contraforturile lipsesc, se gäsesc numai Sf. Vital; dar
doua de zidarie neegal era oprit se
in interiorul zidurilor se asezau de lemn, pentru a le
de efectele cutremureior de
plafonul, cunoaste toate solutiiler 01-
heleniste; uneori mai multe sisteme la aceiasi cladire
(Sf. Sofia). Cupola din e foarte frecventa; e
ca la Sergius Bachus, turtitä ca la Sf. Sofia sau dar
posterioara. Se intercaleaza un cu chiar
din secolul VI (Sf. Sofia din Salonic), care mai tirziu ajunge un
turn adevarat. Cupola era din material usor, din
5
planul
cu
reesa
peaträ, pilastri
capätul
,moloane,
sä
obisnuitä
ISTORIA
factura plans!
St.
nava
cupola
cupola
metoda,
eleganta.
suprafaja
purthtori
Incarcate uneasca;
grinzi
mica
www.dacoromanica.ro
65. 66 P. CONSTANTINESCU-1ASI
mida de Rhodos de obiceiu, care era mai u§oarä de 5 ori ca cea
pentru a-i întari rezistenta pornesc nervuri prin
dela la
Cupola se clade§te direct pe un plan circular ; mai greu pe
plan octogonal cind intervin mijloace arnhitectonice intermediare,
ca trompele de unghiu sau pendentivii ; din plan patrat se trece
octogonal sau direct circular prin acelea§i procedee. Puterea
de'mpingere a calotei este contrabalansatä prin demi cupole sau
patru calote laterale.
Bizantinii cunosc cintru, anume bolta en arte;
ea provine din a douä semicilindrice, ale
chei plan ; rezistenta cade pe cei patru dela
colturile boltilor.
Chestiunea boltei, a pendentivelor trompelor de unghiu
e controversata. Astfel Rivoira Lasteyrie dau boltei o
Intrebuintarea ei in Italia din secolul
V. Lasteyrie trompa e de originä romana, caci
exista ruineleRoma ale Minerva Medica, care
nu-i posterioara sec. III, la thermele lui Caracalla (212-216)
chiar la unele pe calea Nomentand din sec. II; sustine
Bizantinii i-au dat numai o extensiune mai mare. Dar tema o
Lasteyrie pentru a dovedi ca pendentivii au trecut de
la Romani Galia a-§i explica urma de pendentivi pe care
i-a observat la un monument din Beurey-Beaugnay, orna-
mente din sec. sau III. Choisy afirmä ca nu cunosc
pendentivii, Bayet le atribue o originä exemplul
constructiei dela Zeitun din 282. Mai aproape de adevar pare
ultima afirmatie, mai ales trompe d'angle" se gase§te tot
Persia la Servistan, e cunoscutd de Assirieni.
Secretul constructiei bizantine stä In
verselor elemente arhitectonice, bazata pe nevoia de-a opune
o continua rezistentä apasarii cupolelor ; din complexul
In jurul acestui punct central un nou principiu
de echilibru, care face sa se recunoasca un plan bizantin dela
prima vedere (Choisy).
C. Monumentele picturii.
1. Mozaicurile. Arta bizantinä a excelat prin pictura
a mozaicurilor, epoca lui Justinian mai mult ca'n
baza.
caror
sustine
dela
ca
II
iar
in
in
in
In
rail
www.dacoromanica.ro
66. ISTORIA BIZANTINE 67
epoch, lath de celelalte genuri ale picturii. Prin bogdtia
lerialului din care erau lucrate, prin polichromia stratucitoare i'n
deosebi prin abuzul de albastru aur, produceau un
trivit de splendoare ce caracterizeaza epoca; pe de alta
parte redarea figurelor calme impozante,
marete cornpozitiilor simetrice, care caracterizeaza
stilul monumental istoric al epocei. Ele sunt folosite de deco-
ratorii monumentelor religioase ca§i de cei ai clddirelor civile
sunt executate cu mdestrie, operele cele mai de
ale artei bizantine din
Tehnica era destul de Paretele era pre-
gatit ajutorul a paturi de amestec din ciment, var
ca un ciment tare ce trebue primeasca
burile mozaicului. Acesta era pregatit atelier din
croscopice, 3-4 milimetri, mai mici pentru colorate
cu oxiduri metalice, care pasta materialul
de lucrat ; la cuburile aurite argintate metalul este a§ezat In
foi foarte subtiri peste acoperit de o de
alba. Se apoi cuburi de sau petre pretioase
a intercalare nu ofenseaza ochiul, In genere mozaistul
culorile nuante prea variate, ele sunt a§ezate a pro-
duce mai puternic de departe, ca picturele moderne
culorile aruncate din de cutit. Mozaicurile sunt murale
sau pavaje, numite istorice.
Pavajele istorice sunt acele ce bisericelor
interior, deosebindu-se de cele murale prin subiecte
rial; se numai de se decoreaza
cu motive geometrice biologice sau cu scene mito-
logice, pentruca nu se supue profanarii subiectele religioase.
Monumentele mai Insemnate sunt: marele mozaic dela Kabr-
Hiram Tyr, pe care Renan fixase la finele sec. VI,
prezentind cadre de rinsouri sau medalioane scene cimpe-
ne§ti sau de anotimpurile lunile, toate ale
alexandrine. Acelea§i subiecte la mozaicurile descoperite la
Madaba, In tara lui Moab, la Jerusalem - dela
inceputul sec. VI; tot la Ierusalem din mozaicurile
cu labirintul Minotarul, Psyche Cel mai celebru
mine deocamdatd acel descoperit la Madaba care reprezinta
harta Palestinei : marea vase pe valuri, pustiuri
alta
gustului
tehnica
ca
epoca.
atentä.
cu
marmora sa
in bucatele
sticloasa
pelicula
intocmai
cu
acopar
sä
motive
artei
Serdjila, toate
aceiasi epoca
Orfeu.
plulind
ARTEI
elect po-
in mate-
line
In In
1i
www.dacoromanica.ro
