1. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
FACULTATEA BUSINESS SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
~TURISM ~
REFERAT
«Comerțul exterior al Germaniei»
Elaborat de studenta anului II ,
Colos Diana,gr.T-131
Chișinău 2015
2. CUPRINS:
1.Prezentarea generala al Germaniei………………………….
2.Comerțul exterior al Germaniei………………………………..
3.Concluzie…………………………………………………………………..
4.Bibliogfafie………………………………………………………………..
LISTA ABREVIERILOR:
R.F- Republică Federală
UE-Uniunea Europeană
ONU-Organizația Națiunilor Unite
AWV- Regulamentul comerțului exterior
3. 1.Prezentarea generala al Germaniei
POZIŢIA GEOGRAFICĂ Germania este situată în Europa Central-Nordică.Limite Marea
Nordică, Danermaca, Marea Baltică, Cehia, Austria, Elveţia, Franţa, Luxemburg, Belgia,
Olanda, Polonia. Suprafaţa Germaniei este de 356 945 km2.
STATUTUL: Republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Fundamentale din 23.05.1949,
devenită Constituţie a celor două Germanii unificate la 03.10.1990. Activitatea legislativă este
exercitată de un parlament bicameral, compus din Bundesrat şi Bundestag, iar cea executivă
de guvernul federal numit de Bundestang după alegerile legislative. Partide politice: 10
formaţiuni printre care uniunea creştin democrată. Şeful statului (preşedinte) Richard Freiherr
von Weizacker; prim-ministru Helmut Kohl.
CLIMA: Clima este temperat oceanică şi de tranziţie în nord de-a lungul ţărmului Mării Baltice.
Pe coastă iernile sunt mai blânde (-10C în ianuarie) şi verile relativ răcoroase (220C în iulie),
dar spre vest verile sunt mai călduroase şi iernile mai reci. Precipitaţiile medii anuale
însumează 585 mm, fiind mai scăzute (ca 500 mm/an) în câmpie ţi mai ridicate în zona
montană unde depăşesc 1000 mm/an.
RELIEFUL: Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unităţi naturale:
Câmpia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc şi Alpii Bavariei cu
platourile care îi preced.Câmpia Germaniei de Nord, sector al Marii Câmpii Nord-Europene,
este netedă la vest de Berlin şi străbătută de două şiruri de dealuri morenaice, mai mult sau
mai puţin paralele. Treptat această câmpie trece într-o zonă muntoasă de înălţime medie.
Astfel în vest se află Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu
alt. maximă de 1142 m în vârful Broken), iar în sud Munţii Pădurea Thuringiei (altitudine
maximă în vf. Grosser Beerberg-982 m), Munţii Vogtaland şi Munţii Metalici, caracterizaţi prin
culmi netede cu aspect de podişuri, ultimii culminând la 1214 m în vârful Fichtelberg. Ţărmul
Mării Baltice este cea mai mare parte jos, doar în unele locuri fiind mai înalt şi abrupt-de
exemplu lângă oraşul Sassnitz.Masivele hercinice se află în zona centrală a Germaniei.
Aceste masive sunt erodate cu aspect de podişuri şi despărţite de depresiuni largi, mai
cunoscute fiind : Masivul Şistos Rhenan (podiş vălurit cu alt. de 500-700 m şi tăiat de văi
adâncite în chei), Munţii Pădurea Thurungiei, Jura Suabă (care culminează la 1015 m în vf.
Lemberg), Jura Franconiană, Pădurea Boemiei, Harz (podiş cu alt. de 300-900 m), Munţii
Metalici, în sud-vest se află un masiv vechi erodat, cu aspect de podiş în nord şi mai înalt
fragmentat în sud, Munţii Pădurea Neagră care ating care ating 1493 m în vf. Feldberg. În
sudul Germaniei se desfăşoară Alpii Bavariei (cei mai înalţi munţi de pe teritoriul ţării 2963 m
în vârful Zugspitze), constituiţi din lanţuri orientate de la vest la est, în mare parte calcaroase.
La poalele acestora se întinde platoul Dunării. Alpii Bavariei sunt formaţi din trei masive:
Allgau, la vest de Lech (care culminează la 2589 m în vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, între
Lech şi Ill (2963 m în vf. Zugspitze, alt. maximă din ţară) şi Alpii Berchtesgaden (Watzman
2700 m)
4. VEGETAŢIA: Vegetaţia naturală este cea de lande cu păduri de conifere (peste ¼ din
suprafaţă este acoperită de păduri de pin, fag, stejar, în Masivul Harz predomină pădurea de
foioase în timp ce în Pădurea Thuringieişi în Munţii Metalici cea de conifere). Fauna este
destul de variată şi cuprinde elemente caracteristice atât Europei nordice, cât şi estice şi sud-
estice: căprioara, jderul, pisica sălbatică, bizamul, hârciogul, sturzul, privighetoarea, bufniţa
pitică, ciocănitoarea neagră, etc.
REŢEAUA HIDROGRAFICĂ: Reţeaua hidrografică se dirijează spre nord, către Marea Baltică
principalele râuri fiind Elba şi Order. Elba izvorăştedin Munţii Sudeţi (1165 km lungime totală),
fiind navigabilă în întregime şi este legată prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei
Centrale şi Occidentale. Principalul său afluent este râul Saale (care drenează sudul ţării şi are
o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).În est curge Oderul (848 km lungime
totală), care izvorăşte din zona de contact a munţilor Sudeţi şi Carpaţi şi se varsă în Marea
Baltică (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua şi Elba. Cel mai lung canal este
Order-Havel.
Reţeaua hidrografică a Germaniei mai este alcătuită şi din alte două bazine: Marea Nordului
(Elba, Weser, Ems, Rhein) şi Marea Neagră (Dunărea). Rinul (este una dintre principalele
artere fluviale, navigabil pe 700 km) drenează împreună cu afluenţii săi (Main, Necktar, Ruhr,
Moselle) partea de vest şi centrală, Elba, Weserul (805 km lungime) şi Emsul (387 km) câmpia
nordică iar Dunărea partea de sud, izvorând din Munţii Pădurea Neagră şi străbătând teritoriul
Germanieipe o distanţă de 650 km (navigabilă pe 387 km). Toate aceste fluvii şi râuri sunt
legate între ele printr-un vast sistem de canale ce însumează 2414 km. În sud Germania
împarte cu Austria şi Elveţia lacul glacial Boden See cu o suprafaţă de 537 km2 şi o adâncime
maximă de 252 m.
POPULAŢIA ŞI ORAŞELE: Germania are 79 951 000 locuitori.Natalitatea este de 11,2 0/00,
mortalitatea de 11,5 0/0, populaţia urbană 84 0/0 din locuitori. Oraşele principale (locuitori):
Germanii sunt în proporţie de 93 % iar străini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci,
spanioli), 7 %.Cele mai mari concentrări de populaţii se află de-a lungul văii Rhinului şi zona
înconjurătoare, în deosebi în Ruhr (car se prefigurează drept un megalopolis) unde densitatea
depăşeşte 5 500 loc./km2 în jurul marilor oraşe şi în regiunile Saxono-Thuringiană. Zone mai
puţin populate sunt câmpia, în nord, şi Alpii Bavariei în sud. Culte: protestantism 40 %,
catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism, ortodoxism.
1.Berlin 3 282 000
2.Hamburg 1 700 000
3.Munchen 1 200 000
4.Koln 950 000
5.Frankfurt am Main 650 000
6.Essen 630 000
7.Dortmund 600 000
8.Stuttgart 580 000
9. Duisburg 540 000
5. Infrastructura :
Aeroporturi internaționale: 23
Porturi la mare: 22
Porturi la fluvii interne: 250
Lungimea fluviilor interne: 7.500 km
Lungimea rețelei de drumuri: 231.000 km (din care: 13.000 km autostrăzi)
Lungimea rețelei de cale ferata: 37.900 km
Resurse de materii prime :
- agricole: Germania dispune de o agricultură dezvoltată şi performantă, care asigură toate
materiile prime specifice zonei climatice.
- minerale: cărbune cca. 200 milioane tone, sare cca. 7,0 milioane tone, minereu de fier.
ECONOMIAR.F. GERMANIA
Sistemul economic al R.F. Germania se bazează pe economia socială de piaţă, politica
economică fiind promovată prin instituţiile statului. Statul stabileşte condiţiile cadru care
determină desfăşurarea activităţii economice, fără să intervină direct în mărimea producţiei, în
domeniul preţurilor sau în sistemul de salarizare. Constituţia garantează manifestarea liberă a
personalităţii şi promovarea iniţiativei private; de asemenea, ea prevede protejarea şi
garantarea proprietăţii private. În cadrul general stabilit de stat, piaţa,prin milioanele de
consumatori şi de întreprinderi, este cea care hotărăşte liber şi independent ce şi cât se
produce,ce şi cât se consumă. Pe planul relaţiilor economice internaţionale, Germania susţine
comerţul internaţional liber şi se opune cu tărie diferitelor forme de protecţionism.
Cele trei principii de bază ale economiei sociale de piaţă sunt:
a) Cererea şi oferta reglează preţurile.
b) Statul protejează concurenţa.
c) Statul reprezintă un factor al echilibrului social.
Locul Germaniei în economia mondială :
Din punct de vedere economic, Germania se numără printre cele mai dezvoltate ţări din lume,
cu un nivel înalt al producţiei şi productivităţii, precum şi al veniturilor, dar şi cu un sistem
perfecţionat de prestaţii sociale şi un standard ridicat de bunăstare.
6. In anul 2012 a ocupat locul 3 dupa volumul exportului (1460 miliarde Euro) dupa China (2057
miliarde Euro) si SUA (1564 miliarde Euro) si se afla in randul primelor 4 tari din lume ca tara
de destinatie a investitiilorstraine,dupa China, SUA si Japonia.
Indicatori economici de bază :
Produsul Intern Brut (PIB2013): 3593 miliarde dolari (locul 4 in lume dupa SUA, China si
Japonia) -conform statisticii ONU, sau 2735,8 miliarde euro (conform Statistisches
Bundesamt, Wiesbaden,15.01.2014) 2707 miliarde euro, conform Anuarului Statistic German
PIB / locuitor (2013)- 33.355 euro
Contributia sectoarelor economice la formarea PIB (2013)- Servicii 69%, Industrie 25,5%,
Constructii- 4,7%
Agricultura -0,8%.
Rata cresterii economice (2013)-0,4%, dupa ce in anul 2012 aceasta a fost de 0,7 %, iar în
2011 de 3,3% ;
Deficit bugetar (2013) -0,1 %;
Rata inflatiei (2013)-1,5%
Rata somajului (2013)- 6,9 % (cel mai scazut nivel in ultimii 20 de ani)
Volumul exportului (2013)-1452,5 miliarde Euro (faţă de 1408,3 miliarde Euro în 2012)
Volumul importului (2013)- 896,1 miliarde Euro, (faţă de 905,9 miliarde Euro în 2012)
Volumul exportului in Romania (2013)-10,3 miliarde Euro, in raport cu 9,5 miliarde Euro în
anul 2012
Volumul importului din Romania (2013)-9,2 miliarde Euro, in raport cu 8,4 miliarde Euro în
2.Comerţul exterior al Germaniei
Un factor esenţial al creşterii şi stabilităţii economice a Germaniei îl reprezintă orientarea
economiei germane spre piaţa mondială, către export. Capacitatea concurenţială deosebită a
întreprinderilor germane este reflectată, în mod expres, de excelenta poziţie a acestora pe
piaţa mondială. Germania a fost in anul 2013, cu un volum de 1094 miliarde Euro (desi cu 2%
mai redus decat in 2012), al doilea exportator mondial, dupa China, devansand SUA. In
acelasi an, importurile au fost de 895 miliarde euro.(cu 1,2% mai mici decat in 2012).Fiecare al
doilea loc de muncă în Germania depinde, în mod direct sau indirect, de export.
Comerţul cu principalii parteneri in 2013 :
In anul 2013 ca 60 % din volumul exportului si importului Germaniei a fost realizat in comertul
cu primele 10 tari partenere in cadrul relatiilor comerciale. Comerțul bilateral cu principalii 8
parteneri comerciali ai Germaniei in anul 2013 se prezinta astfel:
7. Germania si-a consolidat si in 2013 prima poziţie intre principalii parteneri comerciali ai
României.Conform datelor statistice romaneşti, ponderea Germaniei in exportul general al
României se situa la export 18,79%, iar la import 18,52%, in timp ce la total schimburi aceasta
era de 18,60% .Faţă de peritada corespunzătoare a anului trecut exportul a crescut cu 9,36%,
iar importul cu 8,13%.Raporturile romano-germane au evoluat intr-o maniera dinamica, facilitat
de cadrul general favorabil al raporturilor bilaterale la toate nivelurile. In acest context, merita
subliniate investiţiile relevante ale firmelor germane in economia româneasca, purtătoare de
înalta tehnicitate si orientate către export.Exporturile romaneşti spre piaţa germana au crescut
in mod deosebit, chiar in perioada de criza 2008/2009 când celelalte state membre UE au
înregistrat scăderi. Conform datelor statistice româneşti, fata de anul 2006 exporturile din 2013
sunt de peste doua ori mai mari.Situaţia este reflectata pozitiv şi de statistica germană în
“Statistisches Bundesamt - Foreign trade – Ranking of Germany's trading partners in foreign
trade - 2013”: export german: Romania loc 21 (9.162,5 mil euro),import german: Romania loc
23 (9.595,9 mil euro), total export plus import: Romania loc 23 (18 758,4 mil euro).
Structura exporturilor :
Din punctul de vedere al structurii, peste trei sferturi din exporturile româneşti adresate pieţei
germane îl reprezinta produsele cu valoare adaugată superioară (maşini şi echipamente
electrice 42,66%, vehicule şi echipamente de transport 19,41%, textile şi confectii 7,78%,
mase plastice şi articole din cauciuc 6,2%,produse chimice 3,22% etc).
Structura importurilor :
Importurile României din Germania au o structura similară. (maşini si echipamente electrice
37,33%,vehicule şi echipamente de transport 11,42%, mase plastice şi articole din cauciuc
9,76%, produse chimice 8,91% etc).Structura exporturilor şi cea a importurilor se menţine, îlinii
generale, similară şi de pondere apropiată cu cea de la sfâşitul anului 2012.
8. Volumul exportului romanesc a crescut in anul 2013 in relatiile comerciale cu aproape toate
landurile germane (cu excepţia Brandenburg: - 12,6% şi Hamburg: -59,3%). Principalele piete
in Germania pentru exportul romanesc in anul 2013 sunt aceleasi landuri ca si in anul 2012:
Bavaria, Renania de Nord -Westfalia si Baden-Württemberg volumul total al exportului in
aceste landuri, la 31.12.2013, in valoare de 6,12 miliarde Euro, reprezentand 66,78 % din
volumul total al exportului romanesc in Germania si 32,6 % din totalul volumului schimburilor
comerciale bilaterale cu Germania (18,758 miliarde Euro).Fluctuatia volumului exportului si
importului in raport cu landul Hamburg se explica prin faptul ca, in ultimul an a avut loc o
modificare de reglementare in metodica raportarilor statistice germane, in sensul ca s-a
renuntat la raportarea realizarilor in contul landului in care a intrat sau a iesit marfa, raportat la
teritoriul vamal german, pentru a se evidential in contul landului in care este inregistrata firma
germana importatoare sau exportatoare.
Germania, investiţii germane directe în străinătate :
Germania acordă o mare atenţie investiţiilor, atât ca sursă pentru dezvoltarea economică, cât
şi pentru creşterea şi diversificarea cooperării internaţionale. Întreprinderile germane şi
economia germană sunt actori majori, tradiţionali, în fluxurile internaţionale de capital. Se
apreciază ca introducerea monedei Euro a impulsionat şi mai mult investiţiile transnaţionale
ale întreprinderilor germane.In perioada 2004-2010 volumul investitiilor straine a crescut in
Germania cu cca. 50 % atingand 685 miliarde Euro. In prezent isi au sediul in Germania cca.
46.000 intreprinderi cu capital strain care au un numar de peste trei milioane de angajati.
Principalele ţări care au investit în Germania: Olanda, Franta, SUA, Belgia/Luxemburg, Marea
Britanne,Elveţia, Japonia ,China etc.Principalele destinaţii ale investiţiilor germane în
străinatate sunt: SUA, Marea Britanne, Belgia/Luxemburg,Olanda, Franţa, Italia , Austria
etc.La sfarsitul lunii aprilie 2013 erau inregistrate in Romania 19.768 societati cu capital
german avand opondere de 10,35% in numarul total de societati cu capital strain si o valoare a
capitalului social subscris de 5.875,87 milioane Euro, conform datelor furnizate de Oficiul
9. National al Registrului Comertului. Conform Bancii Nationale a Romaniei, totalul investitiilor
directe germane in Romania in perioada 1990-2011 este de 6272 milioane Euro, Germania
fiind al treilea mare investitor strain in tara noastra (după Olanda si Austria).Cele mai
importante proiecte de investiţii se regăsesc in activitatile de comert cu ridicata si amanuntul
(30,52%), industria constructiilor de masini (16,74%), de componente auto, aeronautica,
componente electrice si electronice, aparatura electrocasnica,transporturi si telecomunicatii (
11,03 %), constructii (7,5 %), tranzactii imobiliare (9%), agricultura (4%) etc.
Cadrul general de desfăşurare a comerţului exterior german; avantaje
conjuncturale pentru exportatorii români
Politica de comerţ exterior a Germaniei se bazează pe recunoaşterea principiului necesităţii
unei continue dezvoltări a diviziunii internaţionale a muncii şi a circulaţiei bunurilor, serviciilor şi
a capitalurilor, pe cât posibil fără obstacole sau limitări.Schimburile economice cu străinătatea
sunt, în principiu, complet liberalizate, în măsura în care legislaţia privind comerţul exterior nu
prevede, în mod explicit, anumite restricţii.Guvernul Federal german militează, la nivel
internaţional (în cadrul OMC şi în alte organizaţii economice internaţionale) pentru liberalizarea
pieţelor, avertizează asupra pericolelor protecţionismului şi, în limita competenţelor sale, se
pronunţă împotriva restricţiilor în calea schimburilor comerciale. Fiind membră a Uniunii
Europene, Germania adoptă politicile, reglementările de piaţă şi procedurile de autorizare care
sunt fixate de UE pentru anumite sectoare şi pentru anumite grupe de mărfuri.
Exportatorul român care doreşte să vândă produsele sale în Germania trebuie să pornească
de la ideea că pe această piaţă se poate comercializa orice produs, dacă acesta este
competitiv din punct de vedere al calităţii, prezentării şi al preţului şi să ţină seama de faptul că
aproape toate produsele imaginabile sunt oferite pe piaţa germană de către foarte mulţi
producători autohtoni sau din străinătate. Gama largă de mărfuri şi concurenţa acerbă impun
necesitatea unei pregătiri minuţioase înainte de încheierea unei tranzacţii comerciale, mai ales
dacă se doreşte, aşa cum este normal, o colaborare durabilă cu partenerul german.Având în
vedere volumul comerţului exterior german, precum şi faptul că schimburile româno-germane
deţin, în cadrul acestuia, o pondere de cca. 1%, există posibilităţi reale de creştere şi
diversificare a livrărilor reciproce. Analizând evoluţia şi structura actuală a schimburilor
comerciale româno-germane,rezultă că există, în continuare, oportunităţi de majorare a
exporturilor româneşti, în special la produsele cu tradiţie pe această piaţă, cum sunt:
confecţiile textile şi tricotajele (realizate inclusiv pe baza de lohn), mobilă şi produse din lemn,
încălţăminte şi articole din piele, produse metalurgice, articole prelucrate din metal (inclusiv
produse ale micii industrii), piese, componente şi subansamble de maşini şi utilaje, aparatură
electrică şi electrotehnică, produse chimice, produse agroalimentare.În conjunctura ultimilor
ani oportunitati deosebite au fost reprezentate de exporturile de autoturisme si componente
auto , de produse ale industriei constructiilor de masini, de echipamente de comunicatii si
produse ale industriei electronice si software, care au inregistrat cresteri anuale
consistente.Operatorii economici români trebuie să manifeste o mai mare receptivitate şi o
insistenţă sporită pentru atragerea partenerilor germani interesaţi în transferarea producţiei
(sau a unei părţi a acesteia) şi a comenzilor în România.
Situaţia şi studiul pieţei
Pentru producătorii străini, Germania este o piaţă de desfacere cu o foarte mare putere de
10. absorbţie,având un volum de importuri care, în anul 2013 a fost de circa 900 miliarde euro.
Potenţialul intern de10 cumpărare ridicat şi cererea mare sunt factori care fac ca piaţa
germană să fie atractivă pentru ofertanţii străini. Pe de alta parte, Germania este o piaţă foarte
exigentă. Politica economică, specifică unei economii sociale de piaţă şi orientată spre
liberalizarea schimburilor comerciale externe, asigură celor cca. 81 de milioane de
consumatori o ofertă bogată de mărfuri, la preţuri avantajoase.De aceea, numai o oferta
competitivă, corelată cu un concept de marketing pe termen lung, poate avea şanse pe piaţa
germană.Piaţa germană se caracterizează prin dinamism şi multilateralitate. La aceasta
contribuie dezvoltarea tehnologică rapidă, standardul de viaţă ridicat şi varietatea reţelelor de
distribuţie. Într-o mare măsură, piaţa germană este influenţată şi de vârsta medie a populaţiei.
Ca urmare a unei rate scăzute a natalităţii, multe familii alocă o cotă relativ scăzută din venituri
pentru satisfacerea nevoilor de bază. Astfel, aceste familii dispun de un potenţial de
cumpărare considerabil, care este folosit pentru soluţionarea unor nevoi individuale exigente
(cultură, călătorii, sport, sănătate, informaţie, modă, distracţii şi altele).În aceste condiţii,
marketingul trebuie să-şi deplaseze sfera de activitate spre studiul orientării pieţei (crearea de
noi necesităţi de consum). Dezvoltarea unor noi tipuri de oferte – produse alimentare
bio,mobilier adaptat cerintelor pietei germane, confectii de „brand” , software , dar si noi
componente pentru industria auto – impune producătorilor, inclusiv celor străini, să aibă
capacitate creativă şi o colaborare strânsă cu partenerii de afaceri germani.Specific pieţei
germane rămâne, în continuare, un înalt simţ al calităţii. Calitatea, designul şi ambalajul sunt,
de multe ori,componente mult mai importante decât preţul. Pe lângă aceasta, la mărfurile mai
pretenţioase din punct de vedere tehnic, garanţia, un service adecvat şi respectarea normelor
tehnice germane sunt condiţii esenţiale pentru succesul afacerilor.
Reglementări în domeniul comerţului exterior al Germaniei :
Ca membră a Uniunii Europene, Germania aplică, în relaţiile comerciale cu ţările terţe, politicile
şi reglementările acesteia. În relaţiile cu ţările asociate, candidate sau în curs de aderare, se
aplică prevederile acordurilor de asociere, cunoscute în general de operatorii economici
români.Comerţul exterior se mai supune şi reglementarilor ONU (în materie de embargo,
interdicţii de export,reglementări speciale pentru anumite mărfuri şi ţări) şi ale Uniunii
Europene, care au precădere faţă de legile şi reglementările naţionale. Astfel, în domeniul
comerţului cu mărfuri având dublă posibilitate de utilizare, atât civilă, cât şi militară (Dual-use),
sunt aplicate unitar, în toate statele membre, reglementările UE.AWV este actul normativ de
aplicare/realizare a prevederilor AWG. Acesta conţine majoritatea reglementărilor referitoare la
aspectele practice ale comerţului exterior şi este în concordanţă cu prevederile şi
reglementările Uniunii Europene.AWV are ca anexă "lista de export", care conţine restricţiile la
export. Exportul german este, în principiu, liberalizat în întregime, nefiind necesare licenţe de
export. Există însă şi câteva excepţii, privind mărfuri militare şi strategice, unele materii prime
şi produse din oţel, precum şi unele produse agricole.AWG are ca anexă "lista de import", în
cadrul căreia este permis importul. Aceasta se împarte în liste de ţări şi liste de mărfuri.
Importul german de produse industriale este practic liberalizat în întregime, fărăsă fie necesară
licenţă sau declaraţie de import. Puţinele limitări şi restricţii servesc, în general, la protecţia
ordinii publice, a mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei, faunei şi florei. Obligativitatea
licenţei se limitează, de asemenea, la poziţii definite/denumite strict, cu precădere la cele
pentru care sunt prevăzute
11. restricţii/limitări la import (contingente), cum sunt produsele metalurgice.La importul german se
mai au în vedere prevederile privind monopolul pentru băuturi alcoolice,reglementări privind
mărfurile inflamabile, restricţii la importul de tutun, bere, cereale, furaje, animale,carne.Pe baza
reglementărilor în vigoare, unele mărfuri sunt interzise la import: alimente, băuturi,
medicamente
şi alte produse care conţin alcool metilic, pulbere de coji de cacao şi mărfuri care au în
compoziţie acest produs, explozibili cu fosfor alb sau galben, DDT şi produse care conţin DDT,
animale cu boli contagioase şi produse rezultate din acestea.
Modalităţi de plată şi credit folosite pe piaţa germană :
Pe piaţa germană sunt uzitate toate modalităţile de plata cunoscute. Vânzătorul şi
cumpărătorul au libertatea de a conveni asupra modalităţii şi condiţiei de plată, de regulă astfel
încât riscurile să fie minime pentru ambele părţi. În relaţiile cu ţările în tranziţie şi cu ţările în
curs de dezvoltare, exportatorii germani practică/pretind modalităţi de plată asiguratorii:
acreditiv documentar irevocabil, plată anticipată, garanţii bancare. La import se preferă
modalităţi de plată simple, necostisitoare, avantajoase pentru importator, dar se practică/se
acceptă şi acreditiv sau garanţii. Dacă relaţiile comerciale sunt bune şi partenerii se cunosc şi
au încredere unul în altul, atunci se preferă şi se practică plata după recepţia mărfii. Spre bună
regulă, se recomandă ca în contractele comerciale să fie prevăzute clauze de plată clare şi
precise, făcându-se referire la reglementările uzuale internaţionale, respectiv la normele şi
directivele Camerei Internaţionale de Comerţ privind creditele şi incasso-urile
documentare.Recomandare pentru exportatorii români: practicarea de modalităţi asiguratorii
(acreditiv irevocabil,garanţii bancare certe, plata anticipată), îndeosebi în relaţii cu parteneri
noi, necunoscuţi sau mai puţin verificaţi.
Contacte de afaceri şi reţele de desfacere :
Exportul de mărfuri pe piaţa Germană se poate efectua pe următoarele canale:
- importator specializat,
- comerţ en-gros,
- comerţul cu amănuntul (importator direct),
- consumator/utilizator final, ca importator direct,
12. - intermediar de vânzări (reprezentanţi comerciali, comisionari),
- filiale proprii de comercializare ale exportatorului.
Exportatorul străin trebuie să examineze, de la caz la caz, ce canale de distribuţie corespund
produselor şi scopurilor sale. Din acest punct de vedere, se face deosebire între căile indirecte
de desfacere a mărfurilor (import în scopul revânzării la comercianţi cu amănuntul) şi cele
directe (import pentru uzul/consumul propriu). Datorită complexităţii şi diversităţii pieţei,
precum şi a cerinţelor din domeniul marketingului, este oportun ca ofertantul străin să realizeze
relaţii comerciale de durată cu un importator german calificat şi competent.Firmele specializate
în import, precum şi firmele de comerţ cu amănuntul sau en-gros care realizează direct
importuri, cunosc legislaţia germană de import şi indică furnizorilor străini normele şi
reglementările care trebuie respectate. De asemenea, astfel de parteneri germani preiau
adesea sarcina de depozitare a mărfurilor importate şi dispun de reţele proprii de vânzare şi
reprezentare.
Riscuri :
Guvernul Federal pune la dispoziţia exportatorilor germani instrumentul de garantare a
exportului (aşa numitele "Garanţii Hermes / Hermes-Deckungen”). Astfel, exportatorul se poate
asigura pentru o paleta largă de riscuri economice şi politice care pot apare pe parcursul
derulării unei afaceri de export. În centrul acestui instrumentar se situează garanţiile pentru
creditele acordate de exportator (banca exportatorului) importatorului (băncii acestuia) pentru
finanţarea operaţiunii de export convenite. Prin aceste garanţii, Euler-Hermes preia riscurile
economice (de exemplu, incapacitatea de plată a debitorului extern) şi riscurile politice,
precum întârzierea plăţii din cauza lipsei de devize a statului importatorului, interdicţii de plăţi
externe dictate politic, imposibilitatea plăţii în situaţii de război, revoluţie, răscoală. Garanţiile
Euler-Hermes se acordă atât pentru credite pe termen scurt, de până la 1 an, cât şi pentru
credite pe termen lung, de până la 5-10 ani, în cadrul unor plafoane stabilite pentru fiecare
ţară. Pentru România nu mai există plafon de ţară pentru garanţiile Euler-Hermes.
CONCLUZIE : In concluzie putem spune că Germania în ultimii ani 2013-2014 are un factor esenţial
al creşterii şi stabilităţii economice spre piața mondială. Cu o capacitatea concurenţială deosebită a
întreprinderilor Germaniea este reflectată, în mod expres, de excelenta poziţie a acestora pe piaţa
mondială unde in anul 2013 ca 60 % din volumul exportului si importului Germaniei a fost realizată in
comertul cu primele 10 tari partenere in cadrul relațiilor comerciale. Germania acordă o mare atenţie
investiţiilor, atât ca sursă pentru dezvoltarea economică, cât şi pentru creşterea şi diversificarea
cooperării internaţionale.
Pentru producătorii străini, Germania este o piaţă de desfacere cu o foarte mare putere de absorbţie,
având un volum de importuri care, în anul 2013 a fost de circa 900 miliarde euro.
In gneeral Germania este cea mai industrializată şi populată ţară din Europa. Cunoscută pentru
succesele sale. Succesul economic, de care ţara se bucură marea parte se bazează pe industrii
puternice de export, disciplina fiscală, relaţii industriale şi politici sociale conduse în mod democratic.
Germania este renumită, în deosebi, pentru produsele de înaltă calitate şi performanţă.
13. BIBLIOGRAFIE:
1.„Statele Lumii dela A la Z” –HoriaC. Matei,Silviu Neguţ,Ion Nicolae-Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică.
2. ÎNDRUMAR DE AFACERI - Republica Federală GERMANIA http://muenchen.mae.ro/node/328
3.Surseinternet.