Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

330 vues

Publié le

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

Publié dans : Formation
  • Soyez le premier à commenter

  • Soyez le premier à aimer ceci

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

  1. 1. UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Ediţia 2011 Anuar Chişinău 2011
  2. 2. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 2 CZU SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Director publicaţie: Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI Responsabil pentru ediţie: Zinaida SOCHIRCĂ Colegiul de redacţie: conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu, conf. univ., dr. Svetlana Rusnac, Sha Li Zhang, PhD, assistant dean (UNC Greensboro, North Carolina, USA), conf. univ., dr. Lidia Kulikovski, mg. Zinaida Sochircă, drd. Monica Avram (Târgu-Mureş, România), Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia) Abstracte în limba engleză: Zinaida Sochircă, MA Machetare: Victoria Moşneaga Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul Coordonator DIB (proces verbal nr. 2 din 25 martie 2011) şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 3 din 30 martie 2011) © ULIM, 2
  3. 3. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 3 SUMAR Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele bibliotecii universitare ori În loc de Prefaţă (Ludmila Corghenci). …7 Bibliotecile universitare: context statistic. Parteneriate în dezvoltarea resurselor Ludmila Costin Mesajul Preşedintelui Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova ……….. 8 Ecaterina Zasmenco Bibliotecile universitare în contextul anului 2010: repere analitico-sintetice ……….. 9 Zinaida Sochircă Parteneriate pentru dezvoltarea colecţiilor: instituirea la DIB a colecţiilor Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova ..…….. 20 Tatiana Levinţa Dezvoltarea resurselor documentare – reflecţia a nivelului culturii informaţiei ..……. 28 Accesul Deschis la Informaţie: experienţe şi metodologii Stephen H. Dew NC DOCKS: The Institutional Repository for the University Library of North Carolina at Greensboro ...…….36 Creativitatea bibliotecarilor. Cercetarea în biblioteca universitară Ludmila Corghenci Cercetarea biblioteconomică la ULIM: componentă integrantă a cercetării universitare ..……. 42 Elena Ţurcan Творчество – характерная профессиональная черта университетского библиотекаря ……… 51
  4. 4. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 4 Irina Cerneauscaite Profesia de Bibliotecar în viziunea Bibliotecarului: pe marginea rezultatelor unui sondaj ……… 57 Cultura informaţiei şi a învăţării permanente Natalia Ghimpu Noul Utilizator DIB: orientare către Utilizatorul WEB 2.0? .…….. 66 Tatiana-Adriana, Oprescu Cultura informaţiei şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi …72 Angela Nagornaia Formarea culturii informaţiei şi a învăţării permanente în biblioteca universitară .…..…80 Biblioteca şi spaţiul virtual Victoria Moşneaga, Sergiu Burac Diseminarea informaţiei despre resursele, serviciile şi produsele DIB prin intermediul reţelelor informaţionale de socializare ….…86 Tatiana Panaghiu Promovarea publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM, în spaţiul bibliografic virtual …….. 91 Valentina Chitoroagă, Ludmila Corghenci Index Translationum – repertoriu bibliografic mondial de traduceri în sprijinul informării şi cercetării …….. 97 Autorii materialelor, incluse în Symposia Investigatio Bibliotheca ……. 103 Recenzenţii articolelor, inserate în Symposia Investigatio Bibliotheca .…… 105 Ghid pentru autori: cerinţe faţă de manuscrise …..… 106
  5. 5. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 5 ABREVIERI UTILIZATE: ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală AMTAP Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice ASEM Academia de Studii Economice din Moldova BC Biblioteca Congresului, SUA CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional CI Clinica Informaţională DIB CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al AGEPI CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii Informaţionale CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie. Informare. Documentare” CZU Clasificarea Zecimală Universală DEPASIR Serviciul Dezvoltarea şi Prelucrarea analitico- sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB Departament Informaţional Biblioteconomic DL ULIM Depozit Legal ULIM DSI Diseminarea Selectivă a Informaţiei MP Managementul Proiectului OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a resurselor informaţionale şi documentare PDRI Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB PI Proprietate intelectuală PS Plan Strategic SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi Documentară SIBIMOL Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor din Republica Moldova SL Sală de Lectură
  6. 6. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 6 SPB Sistemul publicaţiilor bibliografice ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic SPL Sală Polivalentă de Lectură UASM Universitatea Agrară de Stat din Moldova ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova UPS Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” USEFS Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport USM Universitatea de Stat din Moldova USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” UTM Universitatea Tehnică din Moldova
  7. 7. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 7 CONFLUENŢE: CULTURA INFORMAŢIEI, PRODUSE ŞI SERVICII, ACCES LA RESURSELE BIBLIOTECII UNIVERSITARE ORI ÎN LOC DE PREFAŢĂ Prezenta ediţie a anuarului Symposia Investigatio Bibliotheca inserează materialele, prezentate în cadrul reuniunii ştiinţifice cu genericul „Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele bibliotecii universitare”,, ţţiinnuuttăă llaa 2288 iiaannuuaarriiee 22001111,, îînn ccaaddrruull UUnniivveerrssiittăăţţiiii LLiibbeerree IInntteerrnnaaţţiioonnaallee ddiinn MMoollddoovvaa.. AAcceesstteeaa ssuunntt aaxxaattee ppee ssuubbiieecctteellee::  pprreezzeennţţee aallee bbiibblliiootteecciilloorr uunniivveerrssiittaarree,, rreefflleeccttaattee pprriinn pprriissmmaa iinnddiiccaattoorriilloorr ssttaattiissttiiccii şşii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă  ddeezzvvoollttaarreeaa rreessuurrsseelloorr ddooccuummeennttaarree pprriinn ppaarrtteenneerriiaattee  rroolluull şşii llooccuull ccuullttuurriiii iinnffoorrmmaaţţiieeii şşii aa îînnvvăăţţăărriiii îînn ffoorrmmaarreeaa ssppeecciiaalliissttuulluuii  ccrreeaattiivviittaatteeaa bbiibblliiootteeccaarriilloorr,, pprreezzeennttaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr ssttuuddiiiilloorr pprriivviinndd ssttaattuuttuull pprrooffeessiiuunniiii ddee bbiibblliiootteeccaarr,, ffoorrmmaarreeaa uuttiilliizzaattoorruulluuii nnuu nnuummaaii ddrreepptt ccoonnssuummaattoorr,, ddaarr şşii pprroodduuccăăttoorr ddee ccoonnţţiinnuuttuurrii  ooppttiimmiizzaarreeaa cceerrcceettăărriiii bbiibblliiootteeccoonnoommiiccee îînn ccoonntteexxttuull cceelleeii uunniivveerrssiittaarree  llăărrggiirreeaa aacccceessuulluuii llaa rreessuurrsseellee,, sseerrvviicciiiillee,, pprroodduusseellee ddee bbiibblliiootteeccăă ((îînn ddeeoosseebbii –– aa ppuubblliiccaaţţiiiilloorr ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccoo-- şşttiiiinnţţiiffiiccee)) pprriinn pprroommoovvaarreeaa aacccceessuulluuii ddeesscchhiiss,, aa pprreezzeennţţeeii ppuubblliiccaaţţiiiilloorr iinnssttiittuuţţiioonnaallee şşii ddee aauuttoorr îînn ssppaaţţiiuull bbiibblliiooggrraaffiicc vviirrttuuaall,, pprreeccuumm şşii ddiisseemmiinnaarreeaa iinnffoorrmmaaţţiieeii îînn rreeţţeelleellee ddee ssoocciiaalliizzaarree şşii ccoommuunniiccaaţţiioonnaallee.. EExxpplloorraarreeaa aacceessttoorr ssuubbiieeccttee,, ddee oo îînnaallttăă ţţiinnuuttăă şşttiiiinnţţiiffiiccăă,, eessttee oorriieennttaattăă ppeennttrruu aauuggmmeennttaarreeaa pprroocceessuulluuii ddee sseerrvviirree iinnffoorrmmaaţţiioonnaall-- bbiibblliiootteeccaarrăă aa ssffeerreeii eedduuccaaţţiioonnaallee.. AAvvâânndd oo ddeeoosseebbiittăă iimmppoorrttaannţţăă ddaattoorriittăă ffuunnddaammeennttuulluuii tteeoorreettiicc şşii eexxppeerriimmeennttaall,, ffoolloossiirriiii uunneeii aammppllee iinnffoorrmmaaţţiiii ddeessccrriippttiivv--mmeettooddoollooggiiccee,, vvoolluummuull ddeevviinnee oo iinnvviittaaţţiiee ddeesscchhiissăă ppeennttrruu ppeerrssoonnaalluull pprrooffeessiioonnaall şşii ssppeecciiaalliizzaatt aall bbiibblliiootteecciilloorr,, ppeennttrruu mmaannaaggeerrii,, pprreeccuumm şşii ppeennttrruu ffaaccttoorriiii ddee ddeecciizziiee.. LLuuddmmiillaa CCoorrgghheennccii
  8. 8. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 8 MESAJUL PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Stimaţi colegi! DIB ULIM s-a manifestat pe parcursul anilor ca o instituţie biblioteconomică cu autentice experienţe în cercetarea ştiinţifică biblioteconomică. Echipa DIB, o echipă consolidată şi inovativă, răspunde creativ tuturor provocărilor timpului. Astfel, reorientându-şi ciclul de activităţi ştiinţifice conform conceptului universitar, începând cu anul 2009, DIB organizează cu succes la început de an sesiunea ştiinţifică de comunicări Symposia Investigatio Bibliotheca, care dă startul reuniunilor profesionale ştiinţifice în comunitatea biblioteconomică. Ajunsă la a treia ediţie, Symposia s-a dovedit a fi o reuşită din toate punctele de vedere: amplifică promovarea experienţelor reprezentative ale DIB în comunitate, intensifică activitatea de cercetare ştiinţifică, reliefează subiecte actuale domeniului biblioteconomic, demonstrează o largă deschidere profesională şi disponibilitatea permanentă de a-şi împărtăşi bunele practici. În fiecare an, cei prezenţi la Symposia urmăresc evoluţia şi dezvoltarea instituţiei DIB, admiră performanţele, maturitatea profesională a echipei, ce impresionează comunitatea servită prin calitatea, diversitatea produselor şi a serviciilor informaţionale prestate. Venim întotdeauna cu plăcere la activităţile organizate de DIB, la care persistă o atmosferă optimă de comunicare profesională, o ambianţă plăcută şi prietenoasă. Vă dorim succes în desfăşurarea lucrărilor conferinţei, realizări frumoase şi rodnice, sănătate, inspiraţie, creativitate şi ascensiune permanentă. Cu înalte consideraţiuni, Ludmila Costin, preşedinte ABRM
  9. 9. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 9 BIBLIOTECILE UNIVERSITARE ÎN CONTEXTUL ANULUI 2010: REPERE ANALITICO-SINTETICE Ecaterina ZASMENCO, Biblioteca Centrală Universitară, USM Abstract: This article reflect the results of the investigation, based of statistical reports of the activity of twelve university libraries for 2010. The author present the indicators of: collections, public relations, professional and specialized human recourses for libraries. Keywords: university library, library statistic, performance indicators, etc. Cuvinte-cheie: bibliotecă universitară, statistici de bibliotecă, indicatori de performanţă. Datele statistice stau la baza raportărilor statistice, rapoartelor şi programelor de activitate, diverselor analize care reflectă activitatea bibliotecii, inclusiv şi argumentării numărului necesar de personal. Statistica este necesară pentru o apreciere reală a tendinţelor de dezvoltare a bibliotecilor, contrapunerii şi comparării activităţii şi depistării problemelor interne. În fine totalitatea indicatorilor este utilizată sistematic de către managerii superiori ai bibliotecilor în analiza activităţii în scopul perfecţionării ulterioare a tehnologiilor şi prognozării sistemice a managementului de bibliotecă. Prin prezenta cercetare se urmăreşte scopul de a elucida selectiv situaţia statistică privind bibliotecile universitare (12 instituţii). Rezultatele înregistrate în activitatea bibiliotecilor se referă la anii 2008-2010. Pentru realizarea scopului ne-am propus următoarele obiective:  evidenţierea prin indicatori statistici şi de performanţă generalizaţi a dinamicii în timp a bibliotecilor universitare  reflectarea dinamicii activităţii fiecărei biblioteci supuse analizei statistice.
  10. 10. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 10 Datele sunt culese din Rapoartele statistice anuale (formularul № 6-c) pe care bibliotecile le prezintă Bibliotecii Centrale a USM, aceasta fiind abilitată cu funcţia de cumulare, contabilizare şi prelucrare a indicatorilor şi prezentarea raportului cumulativ Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Datele prezentate reflectă indicatorii ce ţin de compartimentele: colecţii, utilizarea bibliotecii, personal specializat şi profesional de bibliotecă. Selectarea acestor indicatori este determinată de faptul că aceştia sunt prezentaţi unitar şi uniform. Deasemenea datele sunt abordate şi în aspectul indicatorilor de performanţă: achiziţii per utilizator, intrări per utilizator, consultări pe loc şi împrumuturi per utilizator, utilizatori per angajat, consultări pe loc şi împrumuturi per angajat de bibliotecă. Datele acumulate sunt grupate pe indicatori şi ani şi prezentate în tabele care reflectă situaţia pentru fiecare bibliotecă în parte, precum şi date generalizate şi media calculată pe biblioteci în ansamblu. Tabelul 1 ne prezintă indicatorii generalizaţi, ce ţin de compartimentul „Utilizarea bibliotecilor universitare”. În ansamblu, remarcăm o descreştere a indicatorilor statistici de la an la an. Tabel 1. Utilizarea bibliotecilor universitare Perioada Număr utilizatori Număr intrări (vizite) Număr exemplare împrumutate, consultate Număr exemplare achiziţionate 2008 112 952 3 178 617 6 005 090 83 701 2009 110 315 3 070 719 5 362 254 68 520 2010 103 256 2 731 418 5 160 981 65 331 / 14 739 E necesar să ţinem cont de faptul, că numărul de utilizatori în instituţiile de învăţământ superior este determinat de planul de înmatriculare a candidaţilor la studii, din acest motiv urmărindu-se varierea acestui indicator. Acest indice, într-o măsură anumită,
  11. 11. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 11 influenţează numărul de intrări şi numărul de consultări pe loc, împrumuturi, sesiuni. Referindu-ne la numărul de exemplare achiziţionate, care la fel este în descreştere, vom menţiona că acest indicator este în dependenţă directă de resursele financiare alocate de administraţiile universităţilor în acest scop şi care sunt mult prea reduse pentru a satisface necesităţile informaţionale şi documentare ale utilizatorilor. Pentru anul 2010 tabelul reflectă datele privind atât volumele, cât şi titlurile achiziţionate. În cazul multor biblioteci universitare peste 50% din achiziţii sunt provenite din donaţii. Următoarele tabele reflectă situaţia în dinamică pentru fiecare bibliotecă universitară prin prizma indicatorilor: utilizatori, intrări, consultări şi împrumuturi. Tabel 2. Utilizatorii bibliotecilor universitare Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 2 648 2 537 2 807 Biblioteca Centrală USM 20 683 21988 20 827 Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a UASM 6 925 5 500 5 466 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 23 209 22 197 21 625 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 16 713 13 184 12 658 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 10 035 9 948 10 102 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 13 276 11 586 9 982 Biblioteca UPS „I.Creangă” 5 515 5 412 5 328 Biblioteca USEFS 3 000 3 302 3 350
  12. 12. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 12 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 2425 3 168 2 372 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 2 523 2 176 1 948 Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM 6 000 9 317 6 791 TOTAL 118 952 119 632 110 047 Tabel 3. Intrări (vizite) Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 132 075 128 347 124 517 Biblioteca Centrală USM 760 262 901 467 606 859 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 92 536 81 792 72 096 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 508 650 523 770 530 085 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 285 026 200 802 178 292 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 257 022 230 900 233 650 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 588 281 552 532 543 637 Biblioteca UPS „I.Creangă” 177 287 166 333 183 100 Biblioteca USEFS 16 146 16 929 19 809 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 32 476 39 864 25 001 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 71 405 37 197 30 135 Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM 273 821 211 048 184 237 TOTAL 3 452 438 3 281 767 2 915659
  13. 13. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 13 Tabel 4. Împrumut, consultări pe loc ale documentelor Denumirea instituţiilor 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 249 255 205 386 214 698 Biblioteca Centrală USM 1 305 826 988 977 929 667 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 205 525 195 732 174 183 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 893 185 910 190 942 245 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 435 878 329 709 358 743 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 514 106 622 321 512 109 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 1 470 558 1 411 678 1 390 398 Biblioteca UPS „I.Creangă” 323 485 301 730 318 370 Biblioteca USEFS 21 325 22 357 22 510 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 90 245 11 584 67 357 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 110 975 55 524 42 375 Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM 384 727 307 066 188 326 TOTAL 6 389 817 5 669 320 5 349 307 În tabelul 5 sunt reflectate datele privind achiziţiile de documente, efectuate în fiecare bibliotecă. Pentru perioada anului 2010 indicatorii reflectă, alături de numărul de volume, numărul de titluri achiziţionate de către biblioteci. În comparaţie cu anul 2009, putem constata o îmbunătăţire nesemnificativă a indicatorilor statistici.
  14. 14. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 14 Tabel 5. Achiziţii de documente Denumirea instituţiilor Perioada 2008 (volume) 2009 (volume) 2010 ( volume/titluri) Biblioteca AMTAP 1 399 1 375 1 579/374 Biblioteca Centrală USM 8 380 6 761 6 812/856 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 3 466 1 762 2 877/943 Biblioteca Tehnico- Ştiinţifică a UTM 22 183 12 917 21 014/1 179 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 6 855 4 356 4 245/1 005 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 15 549 22 401 10 136/427 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 14 105 10 967 9 867/5 769 Biblioteca UPS „I.Creangă” 5 602 3 263 2 714/878 Biblioteca USEFS 1 009 542 917/354 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 1 486 871 1 669/1153 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 802 680 642/393 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 2 865 2 625 2 859/1 408 TOTAL 86 566 71 145 68 190/16 147 O situaţie mai clară privind activitatea bibliotecilor universitare este prezentată prin intermediul indicatorilor relaţionali – de performanţă. Astfel, tabelele de mai jos prezintă atât indicatorii de performanţă în ansamblu pe biblioteci, cât şi pentru bibliotecile
  15. 15. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 15 analizate în parte. O concluzie comună pe marginea acestor indicatori - sunt în descreştere, situaţie cauzată de insuficienţa mijloacelor financiare şi materiale, resurselor documentare puse la dispoziţie de către biblioteci etc. Tabel 6. Indicatori de performanţă pentru bibliotecile universitare Perioada Intrări (vizite) per utilizator Împrumuturi per utilizator Achiziţii per utilizator Număr utilizatori per angajat Număr împrumuturi per angajat 2008 28.1 53.2 0.7 225 11 962 2009 27.8 48.6 0.6 231 11 242 2010 26,5 50,0 0,6 / 0,1 212 10 597 Tabel 7. Intrări (vizite) per utilizator Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 50 51 44 Biblioteca Centrală USM 38 41 29 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 13 15 13 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 22 24 25 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 17 15 14 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 26 23 23 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 44 48 54 Biblioteca UPS „I.Creangă” 32 31 34 Biblioteca USEFS 5 5 6
  16. 16. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 16 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 13 13 11 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 28 17 15 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 46 23 27 Tabel 8. Împrumut/consultare pe loc per utilizator Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 94 84 76 Biblioteca Centrală USM 63 45 45 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 30 36 32 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 38 41 44 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 26 25 28 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 51 63 51 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 111 122 139 Biblioteca UPS „I.Creangă” 59 56 60 Biblioteca USEFS 7 7 7 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 37 4 28 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 44 26 22 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 64 33 28
  17. 17. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 17 Tabel 9. Achiziţii per utilizator Denumirea instituţiilor Perioada 2008 2009 2010 Biblioteca AMTAP 0,5 0,5 0,6 / 0,1 Biblioteca Centrală USM 0,4 0,3 0,3 / 0,04 Biblioteca Republicană Agrară a UASM 0,5 0,3 0,5 / 0,2 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 1,0 0,6 1,0 / 0,05 Biblioteca Ştiinţifică ASEM 0,4 0,3 0,3 / 0,07 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu” 1,5 2,3 1,0 / 0,04 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi 1,1 0,9 1,1 / 0,6 Biblioteca UPS „I.Creangă” 1,0 0,6 0,5 / 0,2 Biblioteca USEFS 1,9 1,0 0,3 / 0,1 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul 0,6 0,3 0,7 / 0,5 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat 0,3 0,3 0,3 / 0,2 Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM 0,3 0,3 0,4/0,2 Ar fi logic în continuare să prezentăm rata de vârstă şi rata de circulaţie a colecţiilor. Nu au fost calculaţi intenţionat aceşti indicatori, care în fine nu sunt reprezentativi. În Republica Moldova funcţionează biblioteci universitare care deţin colecţii voluminoase, formate în timp şi în spaţiu, dar există şi biblioteci cu colecţii formate în ultimii 15-20 ani. Aceşti indicatori ar fi mai mult sau mai puţin relevanţi dacă ar fi calculaţi reeşind din partea activă a colecţiilor. Dar în bibliotecile universitare colecţia activă nu este separată de cea pasivă, fapt care face imposibilă calcularea acestor indicatori. Analiza indicatorilor statistici, prezenţi la compartimentul “Resurse umane” (a se vedea tabelul 10) denotă o situaţie, în general,
  18. 18. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 18 destul de stabilă privind numărul personalului profesional şi specializat de bibliotecă. Menţionăm o descreştere nesemnificativă a numărului de personal în anul 2010 în comparaţie cu anul 2008, iar în comparaţie cu anul 2009 – o augmentare a acestui indicator. Un indicator relevant pentru bibliotecile universitare – prezenţa personalului profesional cu studii superioare. În comparaţie cu anul 2009, constatăm o reducere cu 4% a numărului de angajaţi cu studii superioare, care au primit o formare profesională în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Este un fenomen manifestat la nivelul Sistemului Naţional de Biblioteci, cauzat de planul redus de înmatriculare la studii la specialitatea respectivă, statutul profesiei în societate, salarizarea bibliotecarilor şi alţi factori. Dar acesta ar fi un subiect aparte de discuţie. Tabel 10. Resurse umane în bibliotecile universitare 2008 2009 2010 Total Inclusiv cu studii superioa re % personal profesion al cu studii superioar e Total Inclusiv cu studii superioa re % personal profesion al cu studii superioar e Total Inclusiv cu studii superioa re % personal profesion al cu studii superioar e 50 2 422 53 % 47 7 421 56 % 48 7 431 52 % Oricare comparaţie între biblioteci trebuie să fie efectuată ţinând cont de anumiţi factori (2). Comparaţiile, bazate pe utilizarea datelor statistice, conduc la concluzii utile, identificând unele tendinţe şi direcţii de dezvoltare, dar şi unele disfuncţii. Spre exemplu, analiza statistică oferă numeroase posibilităţi de abordare comparată a activităţii de comunicare a documentelor axată pe relaţia directă cu utilizatorii, dar interpretarea lor corectă se poate face numai
  19. 19. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 19 cunoscând foarte bine situaţia exactă a fiecărei biblioteci în parte: localul, spaţiile de lectură, de împrumut, de depozitare, amplasarea depozitelor (situarea acestora pe niveluri diferite la unele biblioteci duce la creşterea timpului de aşteptare pentru utilizatori), accesul la documente (direct sau intermediat, la sălile de lectură sau la împrumut), raportul între fondul activ şi fondul pasiv de documente, bugetul limitat alocat achiziţiilor de documente, gradul de informatizare, asigurarea cu personal calificat, stabil şi suficient numeric, toate acestea fiind diferite de la o bibliotecă la alta (3, 4). Este important, în cazul unei analize statistice, să se ţină cont şi de aspectele enumerate. Adoptarea standardului „Statistici internaţionale de bibliotecă: (ISO 2789:2006, IDT” (standard moldovean SM ISO 2789:2009) impune procesului de colectare şi prezentare a statisticilor unele modificări în terminologia/abordarea indicatorilor de activitate în biblioteci, precum şi o revizuire integrală a formularului naţional de statistică 6-с în contextul standardului nominalizat (1). Referinţe bibliografice: 1. Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă: SM ISO 2789-2009. Ch., 2009. 51 p. 2. Regneală M. Studiul comparativ al standardelor profesionale internaţionale si al indicatorilor folosiţi in Biblioteca Centrala Universitara din Bucureşti [citat la 22.01.2011] Accesibil pe Internet: http://www.bcub.ro/continut/unibib/regneala.php. 3. Барбей С.И. Измерение показателей эффективности в Национальной библиотеке Республики Молдова. В: Библиотечное дело - XXI век. 2010, Nr 1, p. 83-88. 4. Лапичкова В.П. Библиотечная статистика. Статистический отчет как показатель эффективности услуг библиотеки [citat la 20.01.2011] Accesibil pe Internet: http://www.library.ru/1/kb/articles/article.php?a_uid=289. Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM
  20. 20. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 20 PARTENERIATE PENTRU DEZVOLTAREA COLECŢIILOR DIB: INSTITUIREA COLECŢIILOR AMBASADELOR. Zinaida SOCHIRCĂ, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: Library Collection Development is one the most important library activities and the basic in library science field. This is the permanent process who includes not only development of collections, but also the analysis of the information needs, changeless and evaluation. The author describe in this article the implementation at the Free International University of Moldova the pilot project concerning opening national rooms at the accredited Embassies in Moldova, and the implication of the university library in this partnership for creating the embassies collections. Keywords: professional partnership, collections development, national rooms, specialized collections. Cuvinte cheie: parteneriate profesionale, dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă, aule naţionale, colecţii specializate. Dezvoltarea colecţiilor reprezintă una din cele mai importante activităţi de bibliotecă şi totodată un domeniu de bază al biblioteconomiei şi al managementului resurselor de informare. Este un proces permanent, care include nu numai creşterea colecţiilor, dar şi analiza nevoilor de informare, restructurare şi evaluare a acestora (1). În cadrul Departamentului Informaţional Biblioteconomic dezvoltarea resurselor documentare şi informaţionale este reglementată de documentul instituţional „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB” (PDRI), aprobată şi semnată de către Fondator. PDRI concepe colecţiile şi resursele DIB în acţiune, ca un ansamblu coerent, viu, dinamic. PDR este orientată pentru asigurarea echilibrului între utilizările existente şi dorite din partea comunităţii universitare şi intrările în colecţii a surselor de informare şi
  21. 21. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 21 documentare (2). În funcţie de sarcinile şi principiile generale de constituire a colecţiilor, anul 2010 a fost reuşit la capitolul implementării Proiectului universitar „Constituirea şi funcţionarea în cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău”. Despre proiect În mai 2007 la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi-a început activitatea Centrul de Cooperare Internaţională (CCI). Scopul Primordial al Centrului ţine de iniţierea, implementarea şi monitorizarea proiectelor internaţionale ale universităţii. CCI activează ca structură centrală în gestionarea activităţilor internaţionale ULIM , având următoarele responsabilităţi :  a susţine structurile universitare în iniţierea şi implementarea activităţilor internaţionale  a amplifica imaginea ULIM pe arena internaţională  a sprijini facultăţile/institutele ULIM în promovarea brand-ului ştiinţifico-didactic, recunoscut internaţional  a coordona activităţile de caracter internaţional, organizate în cadrul ULIM  a asigura informarea operativă, transparentă a implicării ULIM în activităţi de caracter internaţional  a complementa activitatea internaţională a facultăţilor/institutelor cu evenimente şi proiecte inovatoare. Activitatea internaţională la ULIM este complexă. În decurs de circa 17 ani, ULIM a semnat peste o sută de acorduri de colaborare cu ambasadele acreditate la Chişinău, Bucureşti şi Kiev, cu instituţii de învăţământ superior de peste hotare. Acum doi ani, la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova a fost iniţiat proiectul-pilot „Constituirea aulelor Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova", în realizarea căruia Departamentul Informaţional Biblioteconomic, a fost implicat activ prin forme şi metode specifice: expoziţii de carte, prezentări, flash- moburi, promovarea patrimoniului existent etc.
  22. 22. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 22 Scopul Proiectului: cunoaşterea istoriei, valorilor culturii şi ştiinţei din diferite ţări, a limbilor străine, promovarea imaginii ULIM. Metodologia Proiectului: În cadrul inaugurării Aulelor Ambasadelor are loc semnarea acordului de colaborare între ULIM şi ambasada ţării corespunzătoare. Din momentul semnării acordului de colaborare, aulele respective devin spaţiu funcţional pentru organizarea diverselor evenimente academice şi culturale cu participarea persoanelor reputate din ţara respectivă, reprezentanţilor Ambasadei. Aulele Ambasadelor sunt dotate cu echipament necesar procesului didactico-ştiinţific, materiale de artă, documentare şi informaţionale. Radiografia Proiectului: În perioada 2009-2010 au fost inaugurate 25 de Aule ale Ambasadelor. Doar în perioada iunie- decembrie 2009 în incinta Universităţii Libere Internaţionale din Moldova au fost inaugurare: Aula „Germania” (17 iunie), Aula „Azerbaidjan” (24 iunie), Aula „China” (29 septembrie), Aula „SUA” (27 octombrie), Aula „Spania” (29 octombrie), Aula „Israel” (4 noiembrie), Aula „Republica Coreea de Sud” (5 noiembrie), Aula „Georgia” (6 noiembrie), Aula „Franţa” (18 noiembrie), Aula „Chile” (3 decembrie), Aula „Bulgaria” (8 decembrie), Aula „Federaţia Rusă” (9 decembrie). Anul 2010 a fost marcat de deschiderea în incinta ULIM a următoarelor Aule Naţionale: Aula „Lituania” (27 ianuarie), Aula „Ungaria” (2 februarie), Aula „Turcia” (10 februarie), Aula „Suedia” (15 februarie), Aula „Austria” (22 februarie), Aula „Portugalia” (1 martie), Aula „Ucraina” (9 martie), Aula „Finlanda” (10 Martie), Aula „Armenia” (30 martie), Aula „Canada” (12 mai), Aula „Norvegia” (14 mai ), Aula „Cehia” (14 mai), Aula „Olanda” (6 iunie).
  23. 23. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 23 Obiectul acordului îl constituie conlucrarea în promovarea valorilor educaţionale, ştiinţifice şi culturale prin prisma proceselor de modernizare şi globalizare a societăţii contemporane. Pentru realizarea obiectivelor propuse ULIM :  pune la dispoziţia ambasadelor spaţii şi încăperi necesare pentru efectuarea conferinţelor, lecţiilor şi întâlnirilor publice  acordă sprijin logistic în organizarea manifestărilor de caracter universitar-academic şi cultural, cu participarea studenţilor şi profesorilor ULIM  pune la dispoziţie o sala de curs (încăpere), care va fi amenajată şi echipată de ambasadă în stilul unei Aule naţionale a ţării reprezentate şi care va fi utilizată, la cererea ambasadei, pentru realizarea activităţilor academice si culturale  acordă accesul la resursele documentare şi informaţionale, oferite de Departamentul Informaţional Biblioteconomic, pentru persoanele recomandate de Ambasadă  organizează împreuna cu Ambasada manifestări consacrate Zilei Naţionale şi altor evenimente importante din viaţa social-culturală a ţării La rândul său Ambasada :  informează comunitatea universitară despre manifestările de caracter universitar-academic şi cultural, în care urmează să fie antrenaţi studenţii şi/sau profesorii  pune la dispoziţia ULIM oportunităţile legate de colaborarea, în domeniile stipulate în Acord, cu instituţiile şi organizaţiile din ţara pe care o reprezintă, inclusiv prin iniţierea şi realizarea proiectelor comune  participa cu aportul colaboratorilor săi şi/sau a persoanelor invitate la conferinţe, lecţii tematice şi întâlniri publice cu studenţii şi/sau profesorii ULIM  ia atitudine şi decide asupra opţiunii de amenajare şi echipare a sălii naţionale cu materiale informaţionale, cărţi, aparataj, etc.
  24. 24. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 24  contribuie la promovarea imaginii universităţii şi la informarea publicului din ţara, pe care o reprezintă, despre condiţiile de înscriere şi efectuare a studiilor la ULIM  intervine către Senatul ULIM pentru desemnarea personalităţilor marcante din ţara pe care o reprezintă cu titluri onorifice şi distincţii ale ULIM, în conformitate cu Codexul ULIM. Impactul Proiectului. Care este impactul Proiectului asupra comunităţii universitare şi dezvoltării colecţiilor Departamentului Informaţional Biblioteconomic? Graţie donaţiilor din partea ambasadelor, care si-au deschis Aule Naţionale în cadrul ULIM, colecţiile Departamentului Informaţional Biblioteconomic au fost completate în perioada 2009- 2010 cu circa 8 233 exemplare publicaţii din domeniul istoriei, culturii, literaturii, în sprijinul studierii limbilor străine. În scopul comodităţii servirii utilizatorilor, dar şi pentru vizualizarea impactului Proiectului în structura DIB au fost constituite colecţii speciale ale ambasadelor. Acestea pot fi prezentate prin următorii indicatori: Nr. d/r Denumirea colecţiei Număr ex. Conţinut 1. Ambasada Austriei 113 Prioritar conţine publicaţii în domeniile lingvistică, filologie, literatură artistică, critică literară 2. Ambasada Canadei 52 Domenii: istorie, lingvistică, literatură Prioritar conţine publicaţii în domeniile 3. Ambasada SUA 78 Prioritar conţine publicaţii în domeniile literatură artistică, psihologie 4. Centrul Asociat Institutului Cervantes 106 Prioritar conţine publicaţii în domeniile beletristică, critică literară
  25. 25. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 25 5. Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale 167 Include publicaţii privind istoria şi critica literară, opere artistice 6. Ambasada Spaniei 202 Include preponderent dicţionare, opere de lingvistică, literatură artistică, critică literară 7. Ambasada Portugaliei 230 Conţine dicţionare, opere artistice, materiale promoţionale 8. Institutul Confucius 4 520 Include dicţionare, manuale pe suport tradiţional şi electronic, 9. Alianţa Franceză 145 Înserează prioritar documente de lingvistică, literatură artistică 10. Ambasada Poloniei 23 Conţine preponderent documente în domeniul artelor, seriale, literatură artistică, publicaţii de referinţe 11. Ambasada Federaţiei Ruse 280 Prioritar conţine publicaţii în domeniile literaturii, artei, psihologiei 12. Centrul „Se Jong”, Coreea de Sud 2 340 Publicaţii privind istoria, cultura, literatura ţării
  26. 26. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 26 Colecţiile sunt amplasate în acces liber, în sălile funcţionale ale DIB (Sala de Lectură Filologie Romano-Germanică nr.3 şi Sala Polivalentă de Lectură Nr.2 ) Un alt impact al implementării Proiectului analizat ţine de diversificarea serviciilor informaţional-bibliotecare, oferite comunităţii universitare. Drept exemplu putem evidenţia constituirea Centrului de Limbă şi Cultură Chineză in structura DIB. Centrul a fost inaugurat cu suportul financiar al Institutului Confucius, deschis în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova in luna septembrie 2009. Institutul Confucius este o organizaţie de învăţământ non-profit. Fondat cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Chişinău şi al organizaţiei HanBan, în parteneriat cu ULIM şi “Northwest Normal University”, Lanzhou, China, Institutul Confucius este o premieră pentru Republica Moldova. Obiectivul prioritar al acestuia ţine de promovarea relaţiilor educaţionale, economice şi culturale între Republica Moldova şi Republica Populară Chineză. Astfel, Centrul constituit în structura DIB, se înscrie în comunitatea universitară cu următoarele obiective şi sarcini: a contribui la cunoaşterea culturii chineze prin intermediul colecţiilor deţinute; a acoperi organizaţional şi logistic activităţile organizate în sprijinul procesului de învăţare a limbii chineze; a contribui la cunoaşterea istoriei cărţii , bibliotecilor din China; a promova mobilităţii profesionale (schimb de experienţă, organizarea reuniunilor profesionale, editarea în comun a publicaţiilor etc.). Concluzii: Parteneriatele sunt create pentru a aduce eficienţă, oferind posibilitate instituţiilor participante să realizeze mai mult cu mai puţin efort şi investiţii (3). Acest deziderat vine să confirme în totalitate succesul proiectului iniţiat acum doi ani de către Universitatea Liberă Internaţională din Moldova în scopul creării aulelor naţionale. Este vorba despre avantaje bi-laterale, obţinute graţie amplificări procesului de comunicare, oferind partenerilor un sentiment de interdependenţă, de legătură, de unitate de interese.
  27. 27. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 27 Participarea DIB în proiectul „Constituirea şi funcţionarea în cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău” are drept urmare îmbogăţirea colecţiilor, lărgirea accesului la informaţie, formarea unei imagini pozitive a DIB în comunitatea profesională şi în mediile externe. Referinţe bibliografice: 1. Florea-Paraipan, Emanuela. Biblioteca de ştiinţe politice. Studiu de caz. In: Biblioteca. 2009, nr.6, p.152-155. 2. Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale. Departamentul Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009.13 p. 3. Sochircă, Zinaida. Managementul proiectului: tendinţe şi implementări la DIB. In: Symposia Investigatio Bibliotheca. Ch., 2010, p. 27-33. 4. Relaţii internaţionale [citat la 20 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/relatii-internationale. 5. [Institutul Confucius din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova] [citat la 19 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://confucius.ulim.md/node/12. Recenzent: Ana Guţu, ULIM
  28. 28. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 28 DEZVOLTAREA RESURSELOR - REFLECŢIE A NIVELULUI CULTURII INFORMAŢIEI Tatiana LEVINŢA Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author makes a comparative analysis of the acquisitions of documents at the Informational and Library Science Department of ULIM. There are presented yearly statistics for 2010, 2009 and 2008 years. In 2010 DIB developed resources depending on the necessities of the didactic and research process in accordance with the „Policy of development of informational and documentation recourses of the Information and Library science Department”. Key-words: information culture, documentation and informational resources, collections, acquisitions Cuvinte cheie: cultura informaţiei, resurse documentare şi informaţionale, colecţii, achiziţii. Societatea informaţională, dezvoltarea noilor tehnologii de Informare şi Comunicare impun o formare profesională continuă la baza căreia stă Cultura informației. Noţiunea de Cultură a Informaţiei include căutarea şi utilizarea informaţiei la toate etapele vieții pentru a atinge obiectivele personale, sociale, ocupaționale și educaționale (1). Departamentul Informaţional Biblioteconomic (în continuare DIB) este o subdiviziune informaţional documentară universitară, misiunea căreia ţine de satisfacerea necesităţilor documentar- informaţionale ale studenţilor şi profesorilor, tuturor colaboratorilor universităţii. Pentru aceasta este nevoie în primul rând de o colecţie bine organizată. Formarea unei astfel de colecţii este reglementată la DIB de „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale”, care stipulează sarcinile şi principiile generale de constituire a colecţiilor, criteriile de selectare a documentelor, bazele dezvoltării colecţii de publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM, structura şi sursele de completare ale colecţiilor.
  29. 29. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 29 În prezent DIB dispune de circa 28 459 titluri documente - manuale, monografii, cursuri universitate, disertaţii, autoreferate, ziare şi reviste, documente electronice, în număr total de 117 473 exemplare (situaţia statistică este reflectată la data de 1 ianuarie 2011). Aceste surse sunt îmbinate organic în procesul educaţional cu publicaţiile continue şi periodice în format electronic. Trebuie să menţionăm, că DIB oferă acces deschis la un şir de baze de date cum ar fi on-line şi off-line : „Moldova actuală” (accesată din spaţiile DIB şi Mediatecii ULIM), EBSCO, Cambridge University Press, Oxford Journals, HINARI şi altele, puse în servirea utilizatorilor direct de pe situl bibliotecii. Studiul comparat al resurselor documentare este efectuat anual, oferind informaţii concrete privind dimensiunile cantitative şi de conţinut ale colecţiilor, oferind fundament pentru definitivarea direcţiilor procesului de ţinere la zi a acestora. Prezentul material reflectă rezultatele analizei achiziţiilor din ultimii 2-3 ani. In anul 2010 au fost achiziţionate de către DIB 2859 exemplare/1408 titluri documente. În comparaţie cu anii precedenţi (2008, 2009) în anul de referinţă au fost adăugate stocului cu 234 exemplare mai mult decât în anul 2009 (în raport cu anul 2008 indicatorul statistic fiind la acelaşi nivel). Referindu-ne la numărul de titluri achiziţionate, situaţia statistică relevă o constantă pentru doi ani la rând şi o creştere cu 289 titluri în comparaţie cu anul 2008. Astfel, se realizează prevederile „Politicii de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale”, prin care se dă prioritate titlurilor versus numărul de exemplare. Analiza comparată a achiziţiilor 2010 2009 2008 2859 2625 2865 1408 1444 1119 ex tit
  30. 30. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 30 Achiziţii în funcţie de genul documentelor Evaluarea colecţiilor confirmă orientarea DIB pentru dezvoltarea/diversificarea colecţiilor în funcţie de suportul de fixare a informaţiei, destinaţia funcţională a documentelor şi alte criterii. Astfel, în comparaţie cu anul 2009, pentru anul de referinţă menţionăm o creştere a numărului de cărţi, broşuri şi o diminuare pentru publicaţiile periodice. Se observă o scădere esenţială a achiziţiilor de documente electronice, dar această diminuare este compensată prin prezenţa multor materiale în acces direct pe Internet. Pentru a facilita accesul la astfel de documente, serviciul DEPASIR în colaborare cu bibliotecarii contact au completat colecţia departamentală e-Books, lista adreselor utile oferită prin intermediul site-ului DIB şi a blogurilor instituţionale. Gen documente 2010 ex tit 2009 ex tit Schimbare 2010 ex tit Cărţi, broşuri 2051 1362 1740 1101 +311 +261 Seriale 701 155 782 240 -81 -85 Disertaţii 12 12 12 12 0 0 Autoreferate 92 92 80 80 +12 +12 Doc. electr, CD 3 3 11 11 -8 -8 Total: 2859 1408 2 625 1 444 +234 -36 Achiziţii în funcţie de limba publicaţiilor „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB” stipulează următoarele poziţii de bază privind ţinerea la zi a colecţiilor în funcţie de criteriile lingvistice. Astfel, completarea documentelor în limba română este prioritară, indiferent de locul editării documentelor. Politica de predare şi dezvoltare a limbilor străine la ULIM influenţează completarea colecţiilor DIB cu documente în diferite limbi ale lumii - profilul facultăţii Limbi străine şi Ştiinţe ale Comunicării, predarea disciplinelor de profil în limbi străine etc. ( 9; 6, p,8)
  31. 31. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 31 Evident, în anul 2010, cele mai mari achiziţii au fost în limba română (64%). În limbile străine au fost efectuate achiziţii după cum urmează: în limba rusă - 17%, în alte limbi străine – 19%. Graţie funcţionării în cadrul ULIM a aulelor ţărilor Ambasadelor străine la Chişinău, se constată creştere a numărului de cărţi, broşuri, reviste în limbile rusă, spaniolă, portugheză, chineză, ucraineană, germană – impact al implementării proiectului universitar. 2010 2009 Achiziţii în funcţie de conţinutul documentelor Schimbările ce au loc în procesul de instruire, diversitatea de discipline, care se studiază la ULIM în cadrul facultăţilor, necesită o gamă largă de e-conţinuturi documentare şi informaţionale. În acest sens se cere o examinare continuă a resurselor documentare deja existente pentru reînnoirea colecţiilor cu publicaţii noi. Acest lucru este necesar în scopul corespunderii colecţiilor noutăţilor din domeniile de profil, actualizărilor planurilor de studii şi solicitărilor profesorilor şi studenţilor universităţii. Analiza permite de a depista lacunele şi de a stabili priorităţile în procesul de achiziţii. Priorităţile achiziţiilor de documente în funcţie de conţinut diferă de la an la an. De exemplu, în anul 2009 cele mai mari achiziţii au fost realizate pentru domeniile filologie, lingvistică, literatură – 20,1%, şi respectiv - drept 20%; economie 12,6%, În anul 2010 cele mai multe cărţi au procurate în domeniul istoriei şi politologiei - 22%, urmând: filologie, lingvistică, literatură - 20%, drept - 16,1% etc. Analiza achiziţiilor după conţinut ne-a mai demonstrat şi faptul, că pe parcursul acestor ani au fost achiziţionate prioritar publicaţii ştiinţifice
  32. 32. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 32 (publicaţiilor didactice revenindu-le 18.3 % din numărul total de achiziţii). Surse de achiziţii Sursele de achiziţii pentru anul de referinţă sunt divizate în două categorii: cheltuieli pentru achiziţii din contul ULIM şi alte surse (donaţii, schimb etc.). Din cuantumul total cheltuielile ULIM pentru achiziţiile anului 2010 (inclusiv achiziţionarea bazelor de date) constituie circa 37 % (în anul 2009 - 58 %). 63% din documente au fost achiziţionate prin intermediul altor surse. În mare parte, colecţiile DIB s-au îmbogăţit în anul de referinţă din contul donaţiilor Domeniu 2 010 2 009 Schimbare 2010 Jurnalism, comunic. publică 4 2 8 6 - 44 Psihologie, asistenţă socială 1 51 1 29 + 22 Economie 3 28 3 33 - 5 Drept 4 59 5 15 - 56 Biomedicină şi şt. ale naturii 9 9 1 34 - 35 Filolog., lingv., literatură 5 58 5 35 + 23 Inginerie, informatică 1 8 5 1 - 33 Istorie şi REI 6 18 2 15 + 403 Alte domenii 5 86 6 27 - 41 Total: 2 859 2 625 +234
  33. 33. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 33 instituţionale şi individuale, prin intermediul proiectelor (5, p. 8) Ca exemple pot servi: Eco Tiras – 27 exemplare / 21 titluri, în valoare de 750 lei ; Fundaţia Cărţii - 300 exemplare / 10 titluri, în valoare de 45 347 lei ; Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept” – 51 exemplare / 5 titluri, în valoare de 580 lei ; donaţii individuale – academician A. Galben (90 exemplare), dr. Sv. Rusnac (43 exemplare), dr. A. Guţu (55 exemplare), Gh. Ohrband (70 exemplare); Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu – 46 exemplare/27 titluri, în valoare de 5 266 lei. Ofertele de donaţii necesită cerinţe obligatorii: publicaţiile recepţionate să fie în concordanţa cu profilul şi misiunea bibliotecii, corespunderea numărului de exemplare cu necesităţile acesteia. În anul 2010 DIB a recepţionat donaţii din partea Camerei Naţionale a Cărţii în număr de 315 exemplare (11% din cuantumul anual de achiziţii), acestea constituind un suport esenţial pentru dezvoltarea colecţiilor (5, p.10). Graţie acestor donaţii la dispoziţia utilizatorilor au fost puse: Anul Cărţi, broşuri Reviste Ziare Buletine Materiale promoţionale, alte genuri % achi ziţii anua le 2010 191 104 1 9 10 11% 2009 558 244 15 22 17 34% Schimbul de carte este o modalitate de completare eficientă cu publicaţii instituţionale şi didactice ale autorilor din ţară şi de peste hotare. În anul 2010 DIB a transmis partenerilor de schimb naţional 48 exemplare / 33 titluri documente, recepţionând 55 exemplare / 57 titluri documente (în anul 2009 – corespunzător 47 exemplare /41 titluri). Este vorba despre implicarea activă a DIB în procesul de promovare a publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM. Anul 2010 se caracterizează prin amplificarea indicatorilor statistici privind schimbul internaţional de documente: total au fost recepţionate de către DIB 57 exemplare/38 titluri, iar trimise – 70 exemplare/53 titluri (în anul 2009 corespunzător: recepţionate: 7/7,
  34. 34. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 34 trimise – 5/4). Schimbul internaţional de publicaţii impune DIB anumite acţiuni: selectarea partenerilor, încheierea contractelor de colaborare cu bibliotecile instituţiilor – parteneri ULIM, elaborarea bazei de date a partenerilor reali şi potenţiali, constituirea unui fond de schimb eficient, elaborarea listelor - propuneri etc. Concluzii Analiza efectuată sugerează necesitatea amplificării insistenţelor DIB privind achiziţiile de documente, acest proces fiind coordonat cu responsabilii de la facultăţi (decani, şefi catedre, profesori). Dezvoltarea resurselor infodocumentare trebuie să corespundă ultimilor noutăţi în domeniu pentru toate specialităţile în conformitate cu planurile de studii, cu solicitările universitarilor, să cuprindă spectrul larg de publicaţii de referinţe manuale cursuri. Referinţe bibliografice: 1. Calenge, Bertran Politicile de achiziţie: constituirea unei colecţii într-o bibliotecă. Bucureşti, 1999. 399 p. ISBN 973-98918-1-0. 2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: creativitate, inovaţie, imaginaţie: Rap. de activitate 2009. Ch., 2009. 65 p. 3. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: productivitate, progres, putere: Rap. de activitate 2008, Ch., 2008. 90 p. 4. Erceanu , Mihaela Biblioteca Naţională a României – Managementul calităţii reflecţii în procedurile de lucru (3). Serviciul Primiri. Evidenţă. Expediţii. In: Biblioteca (Bucureşti). 2010, nr. 11, p. 301-303. 5. Investind în informaţie şi cultura învăţării – investim în viitor: rap. de activitate 2010. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2011. 86 p. 6. Politica de dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale a Departamentului Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009. 13 p. 7. Scherlet, E. Asigurarea informaţională a activităţii didactice şi ştiinţifice de către Biblioteca Universităţii Pedagogice de stat „Ion Creangă”. In: Biblioteca (Bucureşti), 2010, nr. 11, p. 290 - 293. 8. Stoica, Ion Scurtă introducere la o enciclopedie a informaţiei. Constanţa , 2010, 159 p. ISBN 978-973-611-948-2.
  35. 35. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 35 9. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim. 10.Symposia Investigatio Bibliotheca. Ed. 2010. An. Ch., 2010. 85 p. ISBN 978-9975-101-44-8. Recenzent: Valentina Chitoroagă, Camera Naţională a Cărţii
  36. 36. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 36 NC DOCKS: THE INSTITUTIONAL REPOSITORY FOR THE UNIVERSITY OF NORTH CAROLINA AT GREENSBORO Stephen H. DEW, University Libraries of North Carolina at Greensboro, USA Abstract: NC DOCS este o bază de date cu acces deschis care are ca scop primordial crearea, prezervarea şi diseminarea lucrărilor ştiinţifice şi creative ale corpului profesoral-didactic şi studenţesc din cadrul Universităţii din Greensboro, Carolina de Nord, SUA. Articolul prezintă experienţa şi paşii, parcurşi de bibliotecă, în crearea şi dezvoltarea repozitoriului universitar: elaborarea şi implementare soft-ului, promovarea scopului şi obiectivelor repozitoriului, a avantajelor accesului deschis, stabilirea de parteneriate etc. Cuvinte cheie: repozitoriu instituţional, arhive digitale, acces deschis, edituri, baze de date. Keywords: institutional repository, digital archive, open acces, Publisher, databases. NC DOCKS (North Carolina Digital Online Collection of Knowledge & Scholarship available at http://libres.uncg.edu/ir/ (1) is an open-access database for collecting, preserving, and disseminating the scholarly and creative works produced by the faculty of the University of North Carolina at Greensboro (UNCG), and in addition, it provides open access to the electronic theses and dissertations written by UNCG graduate students. When UNCG was considering the possibility of creating an institutional repository, we decided not to use any of the software packages then available (such as DSpace, Eprints, Digital Commons, etc.), and instead, the software for NC DOCKS was developed in-house by the Libraries’ information technology staff. As we prepared to develop our institutional repository, we communicated with our sister institutions within the
  37. 37. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 37 University of North Carolina System, and four of the sixteen other universities agreed to contribute to the development of the repository as a consortium. The four other universities involved in NC DOCKS are Appalachian State University, East Carolina University, the University of North Carolina at Wilmington, and the University of North Carolina at Pembroke. NC DOCKS was launched in November 2008, followed by a promotional campaign to our faculty during the spring of 2009. NC DOCKS is based on voluntary contributions; there is no mandate. Although most works in NC DOCKS are peer-reviewed journal articles, the repository also includes technical and government reports, conference papers, book reviews, book chapters, editorials, educational documents, audio, video, and more. Most journal publishers allow authors to archive articles in institutional repositories, but usually there is an embargo period of one year to eighteen months, in order to protect subscriptions (see also http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.asp x (2). At UNCG, faculty members voluntarily send lists of their publications to the libraries, and library staff are responsible for the copyright-verification process, ensuring that open access archiving in institutional repositories is permitted by the publisher. This can be a time-consuming process that requires attention to detail. For every citation, one must discover who published the work and whether or not they allow open-access archiving. This can involve searching the title in the Serials Directory, Google, and WorldCat, checking the publisher on the SHERPA RoMEO Web site (http://www.sherpa.ac.uk/romeo/ (3) or on our in-house list of publishers (those we have contacted previously), and in many cases, the process involves sending an email to the publisher or editor to verify whether or not the publisher allows authors to archive their works in a repository (and this communication often includes follow- up emails). When possible, electronic copies of the works are obtained from the author, and if the author has no electronic copy, other
  38. 38. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 38 methods are used (scanning of print copies, interlibrary loan for an electronic copy, etc.). In addition, whenever possible, we process each work using Optical Character Recognition (OCR), in order to make each work full-text searchable and discoverable through Internet search engines, like Google and Google Scholar. Although a few publishers allow the final publisher PDF to be archived, most only allow the author’s final text that was accepted for publication. Most publishers require that a citation for and a link to the original work be placed on the archived work (which UNCG does for all works in NC DOCKS), while some publishers also require that specific copyright statements or other phrases accompany each archived text. At UNCG, we follow the publishers’ policies, archiving what they allow and adding any phrases, notifications, or links that they require. To assist in our record keeping, the Libraries created a special database for preserving the emails that we receive from editors and publishers when they notify us about their policies. When a faculty member agrees to archive his or her works in NC DOCKS, we set up an “author’s page” within NC DOCKS for that faculty member, and it includes his/her name, department, contact information, research interests, a brief biographical statement, a photograph, and a list of all of his/her works that are archived in the repository. Currently, over 200 faculty members have archived their works in NC DOCKS (over 20 percent of the faculty), and they have contributed over 3,000 works to the repository. In addition, there are about 1,000 electronic theses and dissertations (ETDs—the only student works included), and ETDs are automatically added at the end of each semester. Since January 2009, the 4,000 documents in NC DOCKS have been viewed or downloaded over 100,000 times. Statistics that show how often each work has been viewed are automatically generated each day, and the statistics for each work are posted next to the citation as it is listed on the author’s page in NC DOCKS. Currently, the most viewed article, “A Descriptive Model for Managerial Effectiveness,” is by Dianne Welsh, Distinguished
  39. 39. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 39 Professor of Entrepreneurship, and it has been viewed approximately 700 times (see http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948 (4) There are many ways that faculty will benefit by posting their works in NC DOCKS. Since researchers worldwide will have continuous and perpetual access to their publications, authors with works in NC DOCKS will enjoy a larger community of readers. The primary benefit to faculty who post their works in NC DOCKS is the dramatic increase in the discoverability of their works. Although NC DOCKS has its own searching interface (searchable by author, department, title, and keyword), most researchers will use an Internet search engine, such as Google or Google Scholar, to discover works archived in the repository. Importantly, Google and other Internet search engines are primary discovery tools for a vast number of researchers throughout the world. Search engines “crawl” repositories for new material, provide full-text keyword access, and give preferential treatment to such works. In a keyword Google search, works in NC DOCKS tend to fall out early in the results list, which greatly increases discoverability. Studies show that, across all disciplines, open-access articles, such as those in NC DOCKS, have greater research impact than traditional publications—when works are discovered more, it naturally follows that they also are read more and cited more (see http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516/ (5) . Traditionally, in order to discover scholarly articles on any subject, a researcher would need to have access to scholarly databases, indexes, and other discovery tools, such as Web of Science, Biological Abstracts, MLA International Bibliography, etc. , which would be paid for by the institution where the researcher worked. Institutional repositories like NC DOCKS will not replace these valuable resources, so researchers who have access to and use these databases should continue to enjoy the special and thorough coverage that they provide to the various disciplines. However, not everyone has access to these databases, indexes, and special discovery tools. In fact, there is a world full of researchers, practitioners, and other individuals who would be interested in our faculty’s research, but they do not have
  40. 40. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 40 access to the databases and indexes typically provided by a university or other research institution. However, anyone in the world with a computer and an Internet connection has access to Google and other search engines, and they can discover our faculty’s works through simple keyword searches. NC DOCKS opens our faculty’s research to the world—anyone with a computer can discover their works, not just those who work at institutions that can pay for special databases and indexes. For example, if you go to Google and do a keyword search on the two words “athletes” and “pain,” you get a lot of information, as you would expect—over 14 million hits. Hey, as popular saying among American athletes reports, “No pain, no gain.” Even though the results for this keyword search exceeds 14 million, you do not have to go far through the results list in order to discover a work from NC DOCKS. On the fifth page of the results list, you would find a citation and link to a work entitled, “Pain and Ethnicity in Athletes” (http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433 (6), written by our Provost at UNCG. If you added just one more keyword to the search, “threshold,” the results list narrows to over 80 thousand hits, and second citation on the results list is the same article from NC DOCKS. In this case “athletes” and “pain” are title words, but “threshold” is an abstract word. Importantly, this example highlights the fact that the vast majority of works in NC DOCKS are full-text searchable and that Google has given a significant amount of preference to works in NC DOCKS so that they fall out high in any results list. And of course, that is the great benefit that NC DOCKS brings to our faculty—it makes their works significantly more discoverable. And when works are discovered more, it just follows naturally that they will be read more and cited more. Conclusions: Whenever I discuss NC DOCKS with faculty members, I note that archiving a work in NC DOCKS dramatically increases that work’s discoverability, that most publishers allow archiving in institutional repositories, and that archiving in NC DOCKS is easy to
  41. 41. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 41 do for faculty members, especially since the library does all of the work verifying publishers’ policies and preparing faculty works for archiving. Over 200 faculty members have archived their works thus far, and as that number continues to grow steadily, the statistics show that faculty works in NC DOCKS are being discovered by significant numbers of researchers using Internet search engines. For University of North Carolina at Greensboro, the statistics that show our faculty’s works being viewed and downloaded is prime proof that NC DOCKS is succeeding in fulfilling its primary purpose—to showcase our faculty’s works to the world and make them more discoverable. References: 1. http://libres.uncg.edu/ir/ 2. http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.aspx 3. http://www.sherpa.ac.uk/romeo 4. http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948 5. http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516 6. http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433 Recenzent:MA, Zinaida Sochircă, ULIM
  42. 42. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 42 CERCETAREA INFORMAŢIONAL-BIBLIOTECONOMICĂ LA ULIM: COMPONENTĂ A CERCETĂRII UNIVERSITARE Ludmila CORGHENCI Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author promotes the necessity of boarding of research in the field of library science, information and documentation, as integral part of the university research. It is relieved a synthesis of the activity of research the pathway of 2010 year at the Information and Library Science Department of ULIM, substantiated with the help of quantitative and qualitative indicators. The author specifies the scientific profile, the fields of activity of research and of scientifically popularization at DIB, underlining long-range orientations and implications. At national level it is important to revive the activity of research by: elaborating and promoting the area of the rules of the regulation and accreditation, amplification of the potential and quality of the research staff from the libraries, ameliorating the professional and cooperation communication/information. Key-words: research in library science, information and documentation, librarian’s creativity, scientifically cooperation. Cuvinte cheie: cercetare în domeniul biblioteconomiei, informării şi documentări, creativitatea bibliotecarilor, cooperare ştiinţifică. Societatea bazată pe cunoaştere are ca misiune generarea de cunoştinţe, diseminarea acestora prin educaţie şi formare profesională, valorificarea lor prin inovare şi transfer tehnologic. Aceste deziderate sunt realizate prin învăţământul superior, în general, şi prin cercetarea universitară – în particular. În „Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014”, elaborată în baza Conceptului Educaţional Universitar, se specifică că „Activitatea de cercetare ştiinţifica constituie cel de-al doilea pilon al universităţii, împreuna cu procesul de predare. Cercetarea ştiinţifică va reprezenta in continuare … una din
  43. 43. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 43 componentele de baza ale activităţii academice desfăşurate in cadrul ULIM.” ( 7). Implicarea bibliotecii universitare în activitatea de cercetare poate fi abordată în două sensuri: indirect (context universitar: punerea la dispoziţia comunităţii servite a resurselor, serviciilor, produselor, spaţiilor de cercetare); direct (context profesional: abordarea activităţii de cercetare a bibliotecii drept parte componentă/integrantă a cercetării universitare prin investigaţii biblioteconomice, bibliografice, info-bibliometrice etc.). Prezentul material reliefează cel de-al doilea aspect, reieşind din faptul că la ULIM cercetarea informaţional-biblioteconomică este parte componentă a cercetării universitare. Pentru a confirma cele menţionate invocăm următoarele argumente: integrarea organizaţională a DIB în procesul de cercetare (desemnarea prin ordinul rectorului ULIM a responsabilului pentru ştiinţă la DIB; prezenţa bibliotecarilor în organele ştiinţifico-metodologice universitare - Senat, Consiliu Educaţional etc.); reflectarea aspectelor biblioteconomice în programe, rapoarte, concepte, alte documente conceptuale privind ştiinţa universitară; parteneriate cu institutele de cercetare (publicaţii, articole în comun); editarea publicaţiilor DIB şi despre bibliotecari (colecţia “Universitaria”), desemnarea bibliotecarilor în concursurile universitare pe marginea rezultatelor ştiinţifice etc. Anual, ca şi celelalte structuri ştiinţifice universitare, DIB elaborează studiul analitico-sintetic „Raport privind activitatea ştiinţifică a Departamentului Informaţional Biblioteconomic în anul calendaristic …” (5, textele integrale pot fi consultate la adresa: http://library.ulim.md/index.php?option=com_content&view=article& id=51&Itemid=32 . Acest studiu prezintă interes, la părerea noastră, atât din punct de vedere al designului structural, cât şi, evident, al conţinutului, experienţelor reflectate. Designul structural al studiului include următoarele componente:
  44. 44. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 44 informaţii (de caracter general): date generale despre DIB ; profilul ştiinţific DIB; obiectivele cercetării; structura organizaţională DIB; componenţa cercetătorilor; potenţial logistic. rezultatele activităţii de cercetare: direcţii, probleme, teme; îndeplinirea planului de cercetare (evaluarea); activitatea redacţională; editarea lucrărilor instituţionale şi de autor; organizarea manifestărilor ştiinţifice; participarea la manifestări ştiinţifice (luat în calcul doar participarea angajatului DIB cu comunicare, prezentare, intervenţie); proiecte: gestionate de DIB, proiecte noi, participarea în proiecte gestionate de alte instituţii; cooperări ştiinţifice instituţionale şi individuale; deplasări, stagii, burse Notă: DIB a introdus aici un nou element: Indicatori statistici ai activităţii de cercetare la DIB (analiză comparată) activităţi ştiinţifice aplicative: activităţi de transfer tehnologic şi practice; activităţi de popularizare şt. şi promovare a imaginii instituţiei Notă: DIB a introdus aici elementele: lista publicaţiilor despre DIB; indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB (analiza comparată) alte compartimente: bugetul; concluzii şi recomandări; anexe Profilul ştiinţific al DIB: Biblioteca universitară în contextul schimbărilor procesului educaţional şi de cercetare. Activitatea de cercetare la DIB este orientată prioritar pentru optimizarea informaţional-documentară a procesului educaţional, optimizarea culturii informaţiei şi a învăţării, introducerea noilor forme de servire, amplificarea indicatorilor relaţionali etc. Impactul activităţii de investigare, în mare parte, a fost determinat de îmbinarea organică a necesităţilor instituţionale cu cele individuale, fapt ce a fortificat interesul, implicaţiile, rezultatele muncii de cercetare a personalului DIB. Rezultatele activităţii ştiinţifice au fost valorificate prin diversificarea resurselor, serviciilor, produselor info-bibliotecare, prezentate/promovate în cadrul reuniunilor profesionale de nivel
  45. 45. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 45 universitar şi naţional, prin intermediul publicaţiilor, articolelor în revistele de specialitate din ţară şi străinătate. Implicaţiile ştiinţifice ale angajaţilor DIB în anul 2010 au fost apreciate la diverse concursuri naţionale şi universitare („Cel mai Bun Bibliotecar al Anului 2009”, Cele mai Bune Lucrări în domeniul Biblioteconomiei, Informării şi Documentării, diplome ale Ministerului Culturii şi Educaţiei, premii ULIM, diplome ale Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova etc.). În anul 2010 activitatea de cercetare la DIB a avut următoarele obiective: adaptarea principiilor managementului informaţional la specificul organizaţional al bibliotecii universitare; diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor info-bibliotecare oferite comunităţii universitare; investiţii profesional-informaţionale pentru formarea culturii informaţiei şi a învăţării a utilizatorilor bibliotecii universitare; amplificarea componentelor de cercetare în procesul de formare profesională continuă la locul de muncă; elucidarea formelor şi metodelor eficiente de identificare şi valorificare a creativităţii bibliotecarilor. Caracteristicile activităţii de cercetare: amplificarea cooperării ştiinţifice între DIB şi institutele universitare (proiecte, publicaţii instituţionale şi de autor în comun) augmentarea interesului/responsabilităţii privind implicarea/efectuarea cercetărilor individuale şi instituţionale dezvoltarea unui demers sistematic pentru creativitate în procese, activităţi, servicii diversificarea formelor şi metodelor de promovare/popularizare a rezultatelor activităţii de cercetare (contribuţii în culegeri şi seriale, comunicate, utilizarea potenţialului paginii WEB şi blogurilor, campanii, comunicate etc.) integrarea activităţii de cercetare cu cea tehnologică şi practică evidenţierea deschiderii spre diversitate, schimbare, creativitate, calitate.
  46. 46. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 46 Activitatea de cercetare la DIB în anul 2010 este caracterizată prin următorii indicatori: Profil de cercetare Nr d/r Poziţii de plan 2010 2009 Schimbare 1. Direcţii de cercetare 6 7 -1 2. Probleme de cercetare în domeniul BID 8 9 0 3. Teme de cercetare în domeniul BID 8 programate / 1 finisată / 7 prolongate 9 programate / 6 finisate / 3 prolongate -1 Indicatori statistici ai activităţii de cercetare la DIB (prezentare comparată) Nr d/r Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimbare 1. Activitate redacţională 8 tit. 6 tit. +2 2. Lucrări instituţionale:  culegeri  bibliografii, studii in honorem  ghiduri  alte publicaţii 1 5 1 5 1 6 0 4 0 -1 +1 +1 3. Lucrări de autor:  monografii  contribuţii (articole) 0 38 2 25 -2 +13 4. Organizarea manifestărilor ştiinţifice:  locale  naţionale  internaţionale 3 14 0 2 18 6 +1 -4 -6 5. Participare la manifestări ştiinţifice:  locale  naţionale  internaţionale 5 29 2 2 18 6 +3 +11 --4
  47. 47. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 47 6. Proiecte de cercetare gestionate de către DIB 6 3 +3 7. Elaborarea şi aplicarea proiectelor noi de cercetare 3 1 +2 8. Participarea cercetătorilor în proiecte gestionate de alte instituţii 6 proiecte 4 proiecte +2 9. Cooperări ştiinţifice:  instituţionale  individuale 5 5 6 5 -1 0 10. Deplasări, stagii, reciclări, formare profesională 3 3 0 O direcţie importantă, care a solicitat implicaţii ale cercetătorilor DIB este activitatea de popularizare ştiinţifică, incluzând acţiuni de transfer tehnologic. Prin conceptul de transfer de tehnologie (sau transfer tehnologic) se înţelege procesul de transmitere a tehnologiei între două sau mai multe entităţi, în scopul de a face accesibile contribuţiile ştiinţifice şi tehnologice unui domeniu mai larg de utilizatori, în vederea folosirii sub forma de noi produse şi/sau servicii. Acest transfer se poate produce prin procese educaţionale, prin literatură ştiinţifică, prin contactul direct între persoane. Cercetătorii DIB au efectuat diverse activităţi de transfer tehnologic: expertizarea proiectelor tehnologice ale bibliotecarilor şcolari, implicaţi în formarea continuă la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, redactarea compartimentului „Personalul de bibliotecă” al proiectului „Strategii de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci”; amendamente şi completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de descriere bibliografică etc. Indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB (prezentare comparată conform structurii compartimentului 3 al Raportului): Nr d/r Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimb are 1. Activităţi de transfer tehnologic şi activităţi practice 4 3 + 1
  48. 48. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 48 2. Publicaţii/activităţi de popularizare ştiinţifică şi de promovare a imaginii DIB 25 20 + 5 3. Publicaţii despre DIB 10 9 + 1 Cercetarea în domeniul biblioteconomiei, informării şi documentării, fiind parte integrantă a ştiinţei universitare, a înregistrat în anul 2010 performanţe cantitative şi calitative. Menţionăm augmentarea indicatorilor statistici la majoritatea poziţiilor de evidenţă, cu excepţia: organizarea manifestărilor ştiinţifice, cooperarea ştiinţifică instituţională şi de autor. Conchidem şi asupra îmbunătăţirii calităţii activităţii de cercetare, în acest sens menţionând următoarele reuşite: publicaţii în străinătate (solicitări cu destinaţie specială); în medie, fiecare angajat DIB, a prezentat 2 comunicări la manifestări ştiinţifice şi a publicat 2 contribuţii. În anul de referinţă au fost iniţiate 2 proiecte noi internaţionale, impactul acestora reflectându-se asupra diversificării serviciilor informaţional- documentare în sprijinul comunităţii universitare. O reuşită a anului 2010 – proiectul „Dimensiuni bibliografico- infometrice ale patrimoniului documentar instituţional şi de autor universitar”, gestionat de către DIB în parteneriat cu institutele de cercetare universitare. Drept impact putem specifica: analiza/promovarea publicaţiilor în funcţie de criteriile: loc, limbă editare, apartenenţă funcţională şi altele; publicarea a 5 articole şi a 5 materiale bibliografice. Anul 2010 a marcat o integrare mai vizibilă a cercetării biblioteconomice în cercetarea universitară. Colaborarea cu institutele de cercetare DIB ţine de următoarele forme: elaborarea şi publicarea în comun a publicaţiilor instituţionale (biobibliografii şi studii in honorem: Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice, Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale), publicaţii de autor comune, analize infometrice a patrimoniului documentar al cadrelor didactico- ştiinţifice ULIM, expoziţii prilejuite de reuniuni profesionale, jubilee ale cercetătorilor.
  49. 49. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 49 Sunt elocvente activităţile de transfer tehnologic în care a fost implicat DIB în anul 2010: expertizarea proiectelor tehnologice ale bibliotecarilor şcolari (10 proiecte); implicaţi în procesul de formare continuă a bibliotecarilor şcolari şi altor categorii; redactarea compartimentului „Personalul de bibliotecă” al proiectului „Strategii de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci”; amendamente şi completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de descriere bibliografică etc. Orientări şi implicaţii ştiinţifice de perspectivă pentru DIB: iniţierea editării revistei instituţionale (2 numere per/an); promovarea anuarului „Symposia Investigatio Biblitoheca” pentru includerea în listele de profil ale CNAA; elaborarea şi implementarea Politicii Accesului Deschis la ULIM (impact: constituirea Repozitoriului instituţional); accentuarea aspectelor biblioteconomice în realizarea studiilor şi sondajelor; diversificarea cercetărilor bibliografice (impact: editarea diverselor categorii de publicaţii bibliografice); orientarea aplicativă a procesului de cercetare la DIB pentru despuierea bibliografico-infometrică a patrimoniului documentar, semnat de către cadrele didactico-ştiinţifice ULIM (studii infometrice instituţionale şi individuale, amplasarea articolelor de acest gen în publicaţiile bibliografice DIB şi în revistele institutelor ştiinţifice ULIM); augmentarea procesului de integrare/prezenţă a cercetării biblioteconomice în cadrul universitar (cooperări organizaţional- ştiinţifice şi informaţionale cu institutele de cercetare, diversificarea tipurilor de documente elaborate în comun etc.). Necesitatea revigorării cercetării în biblioteconomie, informare şi documentare la nivel naţional Cercetarea în biblioteconomie, informare şi documentare are un randament ne-eficient, ne-fiind fundamentată din punct de vedere legal, organizaţional, logistic, lipsind şi un management efectiv la acest capitol. Necesitatea de revigorare este evidentă, reliefând mai multe probleme şi opţiuni în acest sens:  elaborarea şi promovarea cadrului de reglementare şi acreditare: legalizarea statutului bibliotecii ca instituţie de cercetare şi a
  50. 50. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 50 bibliotecarului ca cercetător, acreditarea instituţiilor şi a domeniilor de profil  potenţialul şi calitatea personalului de cercetare: intensificarea procesului de creativitate prin intermediul programelor de licenţă, masterat şi doctorat, formarea cercetătorilor la locul de muncă  augmentarea eficienţei activităţii de cercetare în biblioteci: intervenţii cooperante ale bibliotecilor ştiinţifice, a autorităţilor profesional-sociale şi administrative privind coordonarea şi informarea asupra studiilor şi subiectelor de cercetare; activităţi de cercetare în cadrul consorţiilor; efectuarea studiilor şi cercetărilor de interes comun etc.  îmbunătăţirea comunicării/informării profesionale (reuniuni la subiect, programe naţionale şi departamentale, publicaţii etc.) . Referinţe bibliografice: 1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3. 2. Corghenci, Ludmila. Cercetarea ştiinţifică la DIB în contextul Anului creativităţii şi al Inovării – 2009. In: Symposia Investigatio Bibliotheca. Ed. 2010. Ch., 2010, p. 34-44. 3. Duca, Gheorghe. Necesitatea evaluării cercetării într-o societate bazată pe cunoaştere. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 3-6. 4. Popa, Ana. Cercetare, dezvoltare şi inovare în Republica Moldova: probleme şi opţiuni. Ch., 2011. 68 p. ISBN 978-9975-80-436-3. 5. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p. 6. Rotaru, Anatol; Alexeeva, Svetlana; Cujba, Rodica. Contribuţii privind analiza dinamică a unor indicatori ai potenţialului ştiinţifico-tehnologic din Republica Moldovva. In: Economica. 2010, nr. 2, p. 9-17. 7. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim 8. Ţurcan, Aurelia. Racordarea evaluării statistice a activităţii ştiinţifice la standardele europene. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 5-7. Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM
  51. 51. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 51 ТВОРЧЕСТВО - ХАРАКТЕРНАЯ ПРОФЕССИОНАЛЬНАЯ ЧЕРТА УНИВЕРСИТЕТСКОГО БИБЛИОТЕКАРЯ Елена ЦУРКАН, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM Abstract: The author reflects upon the contemporary model of the librarian, his necessary professional capacities and abilities. The necessity of the creative attitude – as required ability of the university librarian – is exemplified from the personal experience of the author, as contact librarian of the Economic Sciences faculty of ULIM. The author revives the creative attitude in the process of promotion of the publication of the didactic-scientifically faculties via exhibition activity. Key-words: creativity, competence, exhibition activity. Cuvinte cheie: creativitate, competenţe, activitate expoziţională. Школа бизнеса Саида в Оксфорде (Said Business School in Oxford) начала свою работу с создания Виртуальной библиотеки для своих студентов. Но библиотекари были удивлены, когда многие студенты отвергли идею формирования набора электронных документов по учебному курсу, заявив, что хотели бы вместо этого иметь настоящие книги, чем сохранили верность печатному слову. Это еще один пример в полемике о том, какие библиотеки будут в будущем. Вытеснят ли новые формы библиотечного обслуживания привычные нам методы? Библиотеки, какими мы их представляем: со стеллажами до потолка, забитые ценным человеческим даром – книгами, останутся и будут востребованы всегда. Естественно, сегодня важно органически сочетать преимущества электронной коммуникации и информации с информацией фиксированной на традиционных носителях. Библиотека, реагирующая на изменения в области техники и технологий, нуждается в людских ресурсах, обладающих высоким уровнем знаний и компетенций, сторонников концепции постоянного непрерывного образования.
  52. 52. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 52 Каков же современный библиотекарь? Естественно, это сотрудник, умеющий применять в своей работе новые техники и технологии. Но есть еще что-то очень важное, и это особенно подчеркивается в специальных публикациях. Авторы многих работ подчеркивают, что это человек скучный, отставший от жизни. Как не уйти от себя, так истинному библиотекарю невозможно отказаться от своей работы. Скорее всего, это больше, чем просто профессия, ведь достоинствам ее нет числа. Имидж библиотеки создают люди, которые в ней работают. Читатели высоко ценят профессиональные качества библиотечных работников, но, вместе с тем, нуждаются в доброжелательности, вежливости, тактичности, культуре обслуживания. Библиотекарю важно уметь ориентироваться в жанровых и тематических предпочтениях каждого обратившегося к нему за помощью. Осваивая и внедряя информационные технологии, библиотеки должны помнить, что полноценная отдача от их использования будет только при условии, если они ориентированы на человека, на развитие его образовательного и общекультурного уровня. Хочет ли библиотекарь, а, главное, может ли он быть полноправным собеседником читателя? Каким читателем является сам библиотекарь – человек, который должен иметь моральное право выбирать книги для других и быть в их глазах признанным авторитетом? Библиотекарь читает не только для себя, но и для работы. Даже читая книгу для себя, он всегда должен думать о тех читателях, кому она может быть полезна. Можно считать собственное чтение удачно завершившимся тогда, когда, посоветовав ее читателям, увидишь, что она произвела на них должное впечатление ...» (1, 3, 4) Библиотечная работа предполагает присутствие творческого потенциала во всех своих процессах. Чем больше творческого потенциала вложит библиотекарь в тот или иной процесс обслуживания читателя, тем ближе книга станет к читателю.
  53. 53. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 53 Что же такое творчество? Творить, в словаре Владимира Даля - это давать бытиё, созидать, создавать, рождать. В философии есть определение этому процессу. Это возникновение мира и любой отдельной вещи из ничего, благодаря всемогущему божественному началу. Согласно христианскому учению creatio continua (лат. - продолжающееся творение) – акт божественного творения является непрерывным, он не только создаёт мир, но и содержит его в бытии. В переносном смысле творением, творчеством называют всякое внесение нового, в частности создание образов в результате формирующей деятельности духа, творческой фантазии (2). Часто спрашивают автора данной статьи, почему выставки, расставленные к юбилею или посвященные какой-то теме, личности, не повторяются. Почему каждая из них в своём роде, как модно сейчас говорить - брэнд: красочна, оригинальна, привлекает внимание, уникальна. При организации выставок публикаций мы руководствуемся принципами: доступность, красочность, святая наука - услышать друг друга (учет пожеланий. тенденций и ожиданий читателей), толерантность - наше будущее и др. Это далеко не полный перечень принципов, чаще всего ориентируясь на: внимание, личность! Именно поэтому выставка к юбилею Петра Рошки - профессора экономики, доктора хабилитат, - привлекла внимание не только экспонатами- фотографиями, публикациями редкими по своей сути, но и иллюстрациями и видами Молдовы, её природы, видами исторических мест. Уже ставшим символом Молдовы белый журавль на деревенском колодце - эта иллюстрация открывает просмотр выставки. Иллюстрации древних Кодр и старинного Орхея - всё это тонкая духовная связь с личностью профессора, его трудовой деятельностью, вкладом его труда в развитие Молдовы. Выставка, посвященная юбилею другого профессора - Тудору Дубовка – это рассказ о путешественнике, о профессоре,
  54. 54. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 54 чья трудовая деятельность посвящена географии Молдовы, природе и географическим местам. Основные экспонаты выставки – публикации автора, издания о нем -органически были связаны с изображением осеннего леса, золота листвы на земле, походного ружья, непременного компаса. Тудором Дубовка написаны учебники по географии для школьников и студентов. Данная выставка помимо огромного информационного потенциала, включила и большой воспитательный момент, призывая ценить и беречь природу, любить свой край. Получилась неповторимой выставка, посвящённая юбилею профессора с экономического факультета Леонида Острофца - автора многочисленных монографий, статей по развитию туризма в Молдове. Посетители выставки отметили, что рекомендации, заключенные в статьях и докладах на национальных и международных конференциях, направлены на решение конкретных проблем развития туризма в нашей стране, совершенствование экономического механизма деятельности в сфере туристических услуг, изменение места и роли отрасли туризма в экономике Молдовы. Выставка была организована следующим образом, Материал на выставке был расположен в следующем порядке : статьи из научных изданий УЛИМ («Analele ştiinţifice», «Symposia Professorum», «Symposia Studentium», «Studii Economice»), монографии, учебные издания, статьи из научных сборников, материалов конференций, изданных за пределами Республики Молдова, статьи из научных сборников, материалов конференций, изданных на национальном уровне. Выставка была проиллюстрирована видами исторических и туристических мест Молдовы. Данная выставка привлекла внимание студентов редкими фотоснимками из частной коллекции юбиляра, а также многообразием публикаций. Выставки, где использованы элементы творчества гораздо глубже, качественнее в эмоциональном восприятии, они должны воздействовать на души нравственным зарядом, должны помочь
  55. 55. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 55 подняться над суетой и ложными стереотипами, которые существуют в нашем обществе. Мы неоднократно подчеркивали, что основной подход в этой работе – рассмотрение организации юбилейных выставок преподавателей как комплексного процесса, основывающегося на принципах менеджмента качества (7, p. 74). Не исключая важность технологического подхода, понимание процесса в менеджменте качества выделяет следующие положения: менеджмент качества рассматривает как процесс любую деятельность, не ограничиваясь технологией производства; менеджмент качества вводит понятия «вход» и «выход» процесса, что обеспечивает системную концептуализацию всей деятельности организации; менеджмент качества повышает ответственность и решенческо-управленческие функции всех участников процесса; вся деятельность рассматривается как совокупность процессов; создаваемая продукция (услуги) является результатом всех процессов библиотеки (1, р. 58). Такой подход позволяет выделить следующие этапы организации юбилейных выставок преподавателей: идентификация процесса (предполагает определение состава всех составляющих компонентов и этапов, их наполнение и последовательность реализации) определение приоритетных компонентов и их соотношение с другими составляющими (на этом этапе выделяются наиболее комплексные составные и их моделирование, что позволяет исключить неясности, четко распределить обязанности и ресурсы, рационально использовать рабочее время сотрудников/участников процесса и др.) анализ эффективности процессов, разработка предложений по их совершенствованию Процессный подход позволяет совершенствовать выставочную работу в отдельности, но самое главное – создает необходимое пространство и условия для выявления, развития и применения творчества библиотекарей.

×