nnn

2. HIPERTENSIUNEA
HIPERTENSIUNEA
ARTERIALĂ
ARTERIALĂ
LA COPIL
LA COPIL
Prof. dr. Dorin Lazar
Prof. dr. Dorin Lazar
Clinica de Pediatrie
Clinica de Pediatrie
Facultatea de Medicina Generala
Facultatea de Medicina Generala
Universitatea de Vest
Universitatea de Vest “
“Vasile Goldis
Vasile Goldis”
”Arad
Arad

3. DEFINIŢIE
DEFINIŢIE
Hipertensiunea arterială este
Hipertensiunea arterială este:
:
•creştere de durată a valorilor presiunii arteriale (PA)
creştere de durată a valorilor presiunii arteriale (PA)
•atât sistolice cât şi diastolice, peste valorile normale pentru
atât sistolice cât şi diastolice, peste valorile normale pentru
vârsta respectivă
vârsta respectivă
Valorile înregistrate sunt direct proporţionale cu debitul cardiac şi
Valorile înregistrate sunt direct proporţionale cu debitul cardiac şi
cu rezistenţa vasculară periferică.
cu rezistenţa vasculară periferică.

4. INCIDENŢĂ. EPIDEMIOLOGIE
INCIDENŢĂ. EPIDEMIOLOGIE
• HTA este o boală relativ frecventă
HTA este o boală relativ frecventă
• prezentă în proporţie de 1-2% la sugar şi copilul mic
prezentă în proporţie de 1-2% la sugar şi copilul mic
• 5% până la 20% la pubertate şi adolescenţă
5% până la 20% la pubertate şi adolescenţă
• constituie o problemă de sănătate publică prin morbiditatea şi
constituie o problemă de sănătate publică prin morbiditatea şi
mortalitatea pe care o generează
mortalitatea pe care o generează
• frecvenţa crescută a HTA la adulţi (20- 25%)
frecvenţa crescută a HTA la adulţi (20- 25%)
• frecvenţa mare a HTA la adult impune pediatrului obligaţia de a
frecvenţa mare a HTA la adult impune pediatrului obligaţia de a
întreprinde studii ample pentru depistarea HTA încă de la vârsta
întreprinde studii ample pentru depistarea HTA încă de la vârsta
copilăriei
copilăriei
• HTA la copil este o realitate şi frecvenţa ei este în creştere
HTA la copil este o realitate şi frecvenţa ei este în creştere
• studiile privind cauzele HTA la copil nu sunt sistematizate şi nici
studiile privind cauzele HTA la copil nu sunt sistematizate şi nici
frecvente, ceea ce face ca adevărata dimensiune a problemei să
frecvente, ceea ce face ca adevărata dimensiune a problemei să
nu fie cunoscută
nu fie cunoscută
• la copil predomină HTA secundară, cea esenţială este o raritate
la copil predomină HTA secundară, cea esenţială este o raritate
• depistarea precoce a HTA la copil şi adolescent permite instituirea
depistarea precoce a HTA la copil şi adolescent permite instituirea
timpurie a tratamentului şi prevenirea instalării complicaţiilor
timpurie a tratamentului şi prevenirea instalării complicaţiilor

5. Măsurarea tensiunii arteriale la copil
Măsurarea tensiunii arteriale la copil
-se realizează în general cu aceleaşi aparate ca şi la adult
-se realizează în general cu aceleaşi aparate ca şi la adult
Metoda
Metoda sfingomanometrică
sfingomanometrică este cea mai utilizată
este cea mai utilizată
Pentru a evita eventualele erori de măsurare a presiunii arteriale
Pentru a evita eventualele erori de măsurare a presiunii arteriale
la copil se impun unele
la copil se impun unele PRECAUŢII:
PRECAUŢII:
•manşeta să acopere 2/3 din lungimea braţului
manşeta să acopere 2/3 din lungimea braţului
•lăţimea manşetei va fi de 3 cm la prematur, 4-5 cm la nou-născut şi
lăţimea manşetei va fi de 3 cm la prematur, 4-5 cm la nou-născut şi
sugar
sugar
• 7 cm la 2-4 ani, 10 cm la 9 ani, 13 cm la 10-14 ani, 15 cm pentru
7 cm la 2-4 ani, 10 cm la 9 ani, 13 cm la 10-14 ani, 15 cm pentru
copilul mare
copilul mare
Metoda auscultatorie
Metoda auscultatorie la fel ca şi la adult
la fel ca şi la adult

6. Metoda palpatorie
Metoda palpatorie care va măsura valoarea presiunii arteriale sistolice:
care va măsura valoarea presiunii arteriale sistolice:
•se umflă manşeta tensiometrului concomitent cu palparea pulsului la
se umflă manşeta tensiometrului concomitent cu palparea pulsului la
radială
radială
•după dispariţia pulsului se mai creşte presiunea aerului din manşetă cu
după dispariţia pulsului se mai creşte presiunea aerului din manşetă cu
10-20 mmHg, după care se decomprimă lent, palpându-se pulsul
10-20 mmHg, după care se decomprimă lent, palpându-se pulsul
•momentul când se percepe prima bătaie a pulsului la radială
momentul când se percepe prima bătaie a pulsului la radială
corespunde cu presiunea sistolică a pacientului
corespunde cu presiunea sistolică a pacientului
- este limitată, nu se poate determina presiunea diastolică iar palparea
- este limitată, nu se poate determina presiunea diastolică iar palparea
pulsului este uneori dificilă
pulsului este uneori dificilă
Metoda flush
Metoda flush permite depistarea presiunii arteriale medii:
permite depistarea presiunii arteriale medii:
•se montează manşeta tensiometrului la braţ sau coapsă, apoi se aplică
se montează manşeta tensiometrului la braţ sau coapsă, apoi se aplică
o bandă elastică sub aceasta, astfel încât să fie golit de sânge sistemul
o bandă elastică sub aceasta, astfel încât să fie golit de sânge sistemul
arterial
arterial
•se comprimă manşeta cu aer până la valori peste presiunea arterială
se comprimă manşeta cu aer până la valori peste presiunea arterială
maximă, după care se desface banda elastică
maximă, după care se desface banda elastică
•in etapa următoare se decomprimă manşeta şi în momentul când se
in etapa următoare se decomprimă manşeta şi în momentul când se
produce recolorarea antebraţului, presiunea aerului din manşetă
produce recolorarea antebraţului, presiunea aerului din manşetă
corespunde cu presiunea arterială medie
corespunde cu presiunea arterială medie

7. Metoda doppler
Metoda doppler foloseşte un transductor ultrasonic, furnizând date
foloseşte un transductor ultrasonic, furnizând date
mult mai exacte
mult mai exacte
CONDIŢII PRACTICE
CONDIŢII PRACTICE
• la copilul peste 3 ani presiunea arterială se va măsura
la copilul peste 3 ani presiunea arterială se va măsura
obligatoriu în cadrul examenului clinic curent (mai puţin uzitată
obligatoriu în cadrul examenului clinic curent (mai puţin uzitată
în pediatrie)
în pediatrie)
• lăţimea manşetei va fi adecvată vârstei
lăţimea manşetei va fi adecvată vârstei
• se preferă utilizarea tensiometrelor cu mercur (sunt mai sigure)
se preferă utilizarea tensiometrelor cu mercur (sunt mai sigure)
• la sugar şi copilul mic se preferă metoda Doppler şi flush
la sugar şi copilul mic se preferă metoda Doppler şi flush
• copilul va fi în repaus timp de cel puţin 5 minute înainte de
copilul va fi în repaus timp de cel puţin 5 minute înainte de
determinarea presiunii arteriale
determinarea presiunii arteriale
• poziţia pacientului va fi fie în clinostatism, fie în ortostatism,
poziţia pacientului va fi fie în clinostatism, fie în ortostatism,
astfel încât braţul să se afle la nivelul atriului stâng
astfel încât braţul să se afle la nivelul atriului stâng
• se vor efectua 3 determinări de PA succesiv şi se reţine
se vor efectua 3 determinări de PA succesiv şi se reţine
valoarea cea mai mică
valoarea cea mai mică

8. Valorile normale
Valorile normale
Cunoaşterea valorilor normale la copil permite aprecierea valorilor
Cunoaşterea valorilor normale la copil permite aprecierea valorilor
crescute şi încadrarea HTA
crescute şi încadrarea HTA
Pentru simplificarea calculului valorilor normale ale presiunii
Pentru simplificarea calculului valorilor normale ale presiunii
arteriale la copii s-au propus mai multe formule:
arteriale la copii s-au propus mai multe formule:
Formula lui Katzenberger
Formula lui Katzenberger
•PA sistolică = 90 + 2 x (x = vârsta în ani)
PA sistolică = 90 + 2 x (x = vârsta în ani)
•PA diastolică = 1/2 din PA sistolică +10
PA diastolică = 1/2 din PA sistolică +10
Formula lui Piret
Formula lui Piret
•PA sistolică = 9 + vârsta/3
PA sistolică = 9 + vârsta/3
•PA diastolică = 9 + vârsta/5
PA diastolică = 9 + vârsta/5
- metoda percentilului este rezultatul unor studii epidemiologice
- metoda percentilului este rezultatul unor studii epidemiologice
-
- percentila 50 reprezintă valoarea medie a presiunii arteriale sistolice
percentila 50 reprezintă valoarea medie a presiunii arteriale sistolice
şi/sau diastolice
şi/sau diastolice
-
- presiunea arterială normală se situează între percentilul 50 şi 90
presiunea arterială normală se situează între percentilul 50 şi 90
- v
- valorile presiunii arteriale situate între percentilul 90 şi 95 grupează
alorile presiunii arteriale situate între percentilul 90 şi 95 grupează
stările hiperreactive “de graniţă”, iar peste 95 se consideră HTA
stările hiperreactive “de graniţă”, iar peste 95 se consideră HTA

9. METODA PERCENTILULUI este rezultatul unor studii epidemiologice. Astfel, percentila 50
reprezintă valoarea medie a presiunii arteriale sistolice şi/sau diastolice. Presiunea arterială
normală se situează între percentilul 50 şi 90. Valorile presiunii arteriale situate între
percentilul 90 şi 95 grupează stările hiperreactive “de graniţă”, iar peste 95 se consideră HTA.
Valorile normale
ale tensiunii
arteriale la copil
(după Nadas)

10. • pentru copilul pubertar, adolescent şi adult, valorile presiunii
pentru copilul pubertar, adolescent şi adult, valorile presiunii
arteriale peste 140 mmHg (sistolica) şi peste 90 mmHg
arteriale peste 140 mmHg (sistolica) şi peste 90 mmHg
(diastolica) se consideră ca HTA
(diastolica) se consideră ca HTA
• in cazul în care se constată valori crescute ale presiunii arteriale
in cazul în care se constată valori crescute ale presiunii arteriale
peste cele admise la nivelul membrelor superioare, obligatoriu se
peste cele admise la nivelul membrelor superioare, obligatoriu se
vor face determinări şi la nivelul membrelor inferioare
vor face determinări şi la nivelul membrelor inferioare
• măsurarea presiunii arteriale la nivelul membrelor inferioare se
măsurarea presiunii arteriale la nivelul membrelor inferioare se
face cu aplicarea manşetei pe coapse şi auscultaţia la artera
face cu aplicarea manşetei pe coapse şi auscultaţia la artera
poplitee
poplitee
• presiunea arterială la membrele inferioare este cu aproape 20
presiunea arterială la membrele inferioare este cu aproape 20
mmHg mai crescută decât la membrele superioare
mmHg mai crescută decât la membrele superioare
CLASIFICARE IN FUNCTIE DE PERCENTILE
CLASIFICARE IN FUNCTIE DE PERCENTILE
pentru talie si varsta:
pentru talie si varsta:
• TA normala:
TA normala: pana la percentila 95
pana la percentila 95
• TA normal inalta:
TA normal inalta: intre percentila 95- 97, 5
intre percentila 95- 97, 5
• HTA moderata:
HTA moderata: intre percentila 97, 5 + 10 mmHg
intre percentila 97, 5 + 10 mmHg
• HTA certa:
HTA certa: peste percentila 97, 5 + 10- 30 mmHg
peste percentila 97, 5 + 10- 30 mmHg

11. Valorile normale ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice
Valorile normale ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice
la copil (după Hoffmann)
la copil (după Hoffmann)

12. ETIOLOGIE
ETIOLOGIE
•etiologia HTA la copil este multiplă
etiologia HTA la copil este multiplă
•in 10-15% din cazuri este vorba de o HTA idiopatică, esenţială, iar 85-
in 10-15% din cazuri este vorba de o HTA idiopatică, esenţială, iar 85-
90% o reprezintă forma de HTA secundară, organică
90% o reprezintă forma de HTA secundară, organică
•aceste date sunt valabile la copilul sub 3-7 ani
aceste date sunt valabile la copilul sub 3-7 ani
La copilul până la vârsta de 10 ani predomină cazurile organice, apoi
La copilul până la vârsta de 10 ani predomină cazurile organice, apoi
se produce o inversare a etiologiei, în favoarea formelor esenţiale.
se produce o inversare a etiologiei, în favoarea formelor esenţiale.
Cele mai frecvente cauze de HTA la copil pot fi grupate în:
Cele mai frecvente cauze de HTA la copil pot fi grupate în:
•boli acute şi cronice ale parenchimului renal
boli acute şi cronice ale parenchimului renal
•boli vasculo-renale
boli vasculo-renale
•boli cardio-vasculare
boli cardio-vasculare
•boli endocrine
boli endocrine
•boli neurologice
boli neurologice
•boli hematologice (poliglobulie, policitemia vera)
boli hematologice (poliglobulie, policitemia vera)
•HTA după administrarea de medicamente (gluco şi mineralocorticoizi,
HTA după administrarea de medicamente (gluco şi mineralocorticoizi,
anticoncepţionale, etc)
anticoncepţionale, etc)
•intoxicaţii cronice cu metale grele
intoxicaţii cronice cu metale grele
•HTA esenţială
HTA esenţială

13. PATOGENIE. FIZIOPATOLOGIE
PATOGENIE. FIZIOPATOLOGIE
-presiunea arterială asigură fluxul sanguin adecvat spre ţesuturi şi
-presiunea arterială asigură fluxul sanguin adecvat spre ţesuturi şi
organe. Ea rezultă din energia şi forţa inimii pe de o parte (produsă
organe. Ea rezultă din energia şi forţa inimii pe de o parte (produsă
de revoluţia cardiacă) şi din rezistenţa periferică pe de altă parte
de revoluţia cardiacă) şi din rezistenţa periferică pe de altă parte
-presiunea arterială are două valori, una sistolică şi alta diastolică, în
-presiunea arterială are două valori, una sistolică şi alta diastolică, în
relaţie directă cu contracţia şi relaxarea ventriculară
relaţie directă cu contracţia şi relaxarea ventriculară
Debitul cardiac:
Debitul cardiac: produsul dintre cantitatea de sânge expulzată
produsul dintre cantitatea de sânge expulzată
de ventricul pe bătaie
de ventricul pe bătaie - volumul de ejecţie sistolic şi frecvenţa
- volumul de ejecţie sistolic şi frecvenţa
acestor bătăi.
acestor bătăi.
-Volumul de ejecţie sistolic este dependent de forţa de contracţie a
-Volumul de ejecţie sistolic este dependent de forţa de contracţie a
miocardului şi umplerea ventriculară în diastolă
miocardului şi umplerea ventriculară în diastolă
-Rezistenţa periferică este condiţionată de tonusul arterial
-Rezistenţa periferică este condiţionată de tonusul arterial
Produsul dintre debitul cardiac şi rezistenţa periferică realizează
Produsul dintre debitul cardiac şi rezistenţa periferică realizează
presiunea arterială.
presiunea arterială. PA = DC x FC
PA = DC x FC
DC = debitul cardiac
DC = debitul cardiac
FC = frecvenţa cardiacă
FC = frecvenţa cardiacă

14. Reglarea presiunii arteriale se realizează prin trei mecanisme:
Reglarea presiunii arteriale se realizează prin trei mecanisme:
•mecanismul reflex
mecanismul reflex prin baroreceptorii carotidieni şi aortici, cu efect
prin baroreceptorii carotidieni şi aortici, cu efect
inhibitor asupra SNC, prin stimuli suprabulbari, hipotalamici şi corticali
inhibitor asupra SNC, prin stimuli suprabulbari, hipotalamici şi corticali
•mecanismul renină
mecanismul renină –
– angiotensină
angiotensină, prin angiotensina II intervine
, prin angiotensina II intervine
esenţial în controlul presiunii arteriale
esenţial în controlul presiunii arteriale
•mecanismul renal
mecanismul renal care intervine în reglarea volumului plasmatic.
care intervine în reglarea volumului plasmatic.
Creşterea presiunii arteriale va determina:
Creşterea presiunii arteriale va determina:
•o natriureză crescută
o natriureză crescută
•scăderea concomitentă a volumului plasmatic
scăderea concomitentă a volumului plasmatic
Mecanismele patogenice în HTA sunt în parte cunoscute, la apariţia şi
Mecanismele patogenice în HTA sunt în parte cunoscute, la apariţia şi
perpetuarea HTA pot concura factori multipli, care se
perpetuarea HTA pot concura factori multipli, care se
intercondiţionează.
intercondiţionează.

15. ROLUL RINICHILOR ÎN CONTROLUL PRESIUNII ARTERIALE:
ROLUL RINICHILOR ÎN CONTROLUL PRESIUNII ARTERIALE:
Rinichiul deţine un rol primordial în controlul presiunii arteriale.
Rinichiul deţine un rol primordial în controlul presiunii arteriale.
Copiii sub 10 ani în proporţie de 80% dezvoltă o HTA de etiologie
Copiii sub 10 ani în proporţie de 80% dezvoltă o HTA de etiologie
predominant renală.
predominant renală.
Reglarea secreţiei de sodiu şi apă
Reglarea secreţiei de sodiu şi apă
•rinichiul, în condiţii normale răspunde la creşterea aportului de sodiu
rinichiul, în condiţii normale răspunde la creşterea aportului de sodiu
prin creşterea eliminării Na+ alături de apă, ceea ce influenţează
prin creşterea eliminării Na+ alături de apă, ceea ce influenţează
presiunea arterială
presiunea arterială
•in condiţiile rinichiului bolnav, acest lucru nu se realizează şi ca
in condiţiile rinichiului bolnav, acest lucru nu se realizează şi ca
rezultat, va apare o retenţie de Na+ şi apă, cu creşterea secundară a
rezultat, va apare o retenţie de Na+ şi apă, cu creşterea secundară a
debitului cardiac
debitului cardiac
•in consecinţă va creşte presiunea arterială
in consecinţă va creşte presiunea arterială
•factorul natriuretic are rol important în declanşarea natriurezei şi în
factorul natriuretic are rol important în declanşarea natriurezei şi în
scăderea resorbţiei de Na
scăderea resorbţiei de Na+
+
la nivel tubular
la nivel tubular
•efectul final va fi scăderea valorilor presiunii arteriale
efectul final va fi scăderea valorilor presiunii arteriale

16. Renina
ANGIOTENSINA I
Enzima de conversie
ANGIOTENSINA II
MINERALOCORTICOIZI ALDOSTERON
Mecanismul renină-angiotensină-aldosteron
în reglarea tensiunii arteriale
SISTEMUL RENINĂ-ANGIOTENSINĂ
ANGIOTENSINOGEN (proteină hepatică)

17. • Renina este o enzimă care acţionează asupra angiotensinogenului
Renina este o enzimă care acţionează asupra angiotensinogenului
(substanţă proteică de origine hepatică), transformând-o în
(substanţă proteică de origine hepatică), transformând-o în
angiotensina I
angiotensina I
• Aceasta, sub efectul unei enzime de conversie existentă în ţesuturi
Aceasta, sub efectul unei enzime de conversie existentă în ţesuturi
se va transforma în angiotensina II
se va transforma în angiotensina II
• Angiotensina II are următoarele proprietăţi:
Angiotensina II are următoarele proprietăţi:
-stimulează producţia de ADH, aldosteron
-stimulează producţia de ADH, aldosteron
-efect puternic vasoconstrictor
-efect puternic vasoconstrictor
-creşterea secundară a rezistenţei periferice
-creşterea secundară a rezistenţei periferice
-apariţia HTA
-apariţia HTA
• HTA este rezultatul hiperproducţiei de renină, în afecţiunile
HTA este rezultatul hiperproducţiei de renină, în afecţiunile
renovasculare, care realizează la nivelul aparatului juxtaglomerular
renovasculare, care realizează la nivelul aparatului juxtaglomerular
un deficit hemodinamic cu aflux de sodiu spre macula densa şi
un deficit hemodinamic cu aflux de sodiu spre macula densa şi
producţie crescută de renină
producţie crescută de renină

18. PRODUCŢIA DE SUBSTANŢE VASODILATATOARE:
PRODUCŢIA DE SUBSTANŢE VASODILATATOARE:
• substanţele vasodilatatoare, cum sunt kalicreina, unele
substanţele vasodilatatoare, cum sunt kalicreina, unele
prostaglandine vasodilatatoare, intervin în reglarea presiunii
prostaglandine vasodilatatoare, intervin în reglarea presiunii
arteriale, influenţând rezistenţa periferică.
arteriale, influenţând rezistenţa periferică.
• rolul ionului de Na+ în controlul PA nu este complet cunoscut, dar
rolul ionului de Na+ în controlul PA nu este complet cunoscut, dar
se ştie că orice aport suplimentar de sodiu în organism atrage
se ştie că orice aport suplimentar de sodiu în organism atrage
după sine creşterea PA, prin creşterea debitului circulant.
după sine creşterea PA, prin creşterea debitului circulant.
• eliminarea sodiului va antrena o pierdere de apă şi scăderea PA
eliminarea sodiului va antrena o pierdere de apă şi scăderea PA
• dacă puterea de eliminare a sodiului de către rinichi este scăzută,
dacă puterea de eliminare a sodiului de către rinichi este scăzută,
va rezulta HTA
va rezulta HTA
OBEZITATEA
OBEZITATEA
• intervine în creşterea valorilor PA
intervine în creşterea valorilor PA
• numeroase studii au arătat că scăderea în greutate la obezii cu
numeroase studii au arătat că scăderea în greutate la obezii cu
HTA, duc la scăderea valorilor PA cu 20-30 mmHg, fără a fi
HTA, duc la scăderea valorilor PA cu 20-30 mmHg, fără a fi
necesară administrarea altor medicamente
necesară administrarea altor medicamente

19. ROLUL CALCIULUI
ROLUL CALCIULUI
•reducerea aportului de calciu determină creşterea valorilor PA
reducerea aportului de calciu determină creşterea valorilor PA
•creşterea aportului de calciu duce la scăderea valorilor PA
creşterea aportului de calciu duce la scăderea valorilor PA
Pe acelaşi principiu se bazează şi medicaţia blocantă a canalelor de
Pe acelaşi principiu se bazează şi medicaţia blocantă a canalelor de
calciu care produce scăderea valorilor PA
calciu care produce scăderea valorilor PA
Unele studii atrag atenţia că în situaţiile de creştere a calciului
Unele studii atrag atenţia că în situaţiile de creştere a calciului
intracelular se produce eliberarea de renină din celulele
intracelular se produce eliberarea de renină din celulele
juxtaglomerulare
juxtaglomerulare
ROLUL SISTEMULUI ENDOCRIN
ROLUL SISTEMULUI ENDOCRIN stările clinice care evoluează cu:
stările clinice care evoluează cu:
•hiperaldesteronism
hiperaldesteronism
•hipercorticism
hipercorticism
•stările hiperadrenergice (feocromocitom)
stările hiperadrenergice (feocromocitom)
Modificările PA se produc astfel, fie prin hipervolemie şi debit crescut,
Modificările PA se produc astfel, fie prin hipervolemie şi debit crescut,
fie prin producţia crescută de renină şi vasoconstricţie sau prin ambele
fie prin producţia crescută de renină şi vasoconstricţie sau prin ambele
mecanisme
mecanisme

20. HTA esenţială
HTA esenţială poate fi prezentă în 5-15% la copiii peste 10-12 ani, dar
poate fi prezentă în 5-15% la copiii peste 10-12 ani, dar
mai ales la adolescenţi şi tineri.
mai ales la adolescenţi şi tineri.
-este greu depistată, simptomatologia clinică fiind mai estompată
-este greu depistată, simptomatologia clinică fiind mai estompată
-debutează cel mai frecvent în perioada adolescenţei când apar primele
-debutează cel mai frecvent în perioada adolescenţei când apar primele
ascensiuni ale PA însoţite de o simptomatologie nespecifică.
ascensiuni ale PA însoţite de o simptomatologie nespecifică.
-in producerea HTA esenţiale sunt incriminate mai multe cauze. Factorul
-in producerea HTA esenţiale sunt incriminate mai multe cauze. Factorul
genetic este susţinut de filiaţia HTA la descendenţi. La aceştia s-au
genetic este susţinut de filiaţia HTA la descendenţi. La aceştia s-au
observat încă în faza asimptomatică modificări ale pompei de Na+-K+-
observat încă în faza asimptomatică modificări ale pompei de Na+-K+-
Ca++
Ca++
-aceste modificări pot fi considerate markeri predictivi ai HTA. Pe fondul
-aceste modificări pot fi considerate markeri predictivi ai HTA. Pe fondul
genetic marcat, o serie de factori ca regimul hipercaloric, bogat în sare,
genetic marcat, o serie de factori ca regimul hipercaloric, bogat în sare,
sedentarismul, stressul, fumatul, băuturile alcoolice pot precipita apariţia
sedentarismul, stressul, fumatul, băuturile alcoolice pot precipita apariţia
HTA şi manifestările ei clinice
HTA şi manifestările ei clinice
-uneori sub tratament sedativ, activitate fizică susţinută în aer liber, se
-uneori sub tratament sedativ, activitate fizică susţinută în aer liber, se
obţin remisii
obţin remisii
-aceste cazuri sunt etichetate ca HTA instabilă, iar bolnavii ca
-aceste cazuri sunt etichetate ca HTA instabilă, iar bolnavii ca
“hiperreactori”
“hiperreactori”

21. MORFOPATOLOGIE
MORFOPATOLOGIE
•creşterea PA şi menţinerea ei la valori ridicate are efecte
creşterea PA şi menţinerea ei la valori ridicate are efecte
morfopatologice asupra patului vascular
morfopatologice asupra patului vascular
•in fazele incipiente (stadiul I şi chiar II al HTA) vasoconstricţia
in fazele incipiente (stadiul I şi chiar II al HTA) vasoconstricţia
simpatică se menţine şi creşte rezistenţa periferică, aceasta
simpatică se menţine şi creşte rezistenţa periferică, aceasta
contribuind la producerea HTA
contribuind la producerea HTA
•consecinţele vasoconstricţiei prelungite vor fi hipertrofia
consecinţele vasoconstricţiei prelungite vor fi hipertrofia
compensatorie şi hiperplazia musculaturii netede la nivelul mediei
compensatorie şi hiperplazia musculaturii netede la nivelul mediei
vasculare
vasculare
•menţinerea valorilor crescute ale PA duce la transformări
menţinerea valorilor crescute ale PA duce la transformări
conjunctive elastice, cu apariţia arteriosclerozei la vasele mici şi
conjunctive elastice, cu apariţia arteriosclerozei la vasele mici şi
aterosclerozei la vasele mari
aterosclerozei la vasele mari
•in afară de PA ridicată, un efect direct se pare că are şi
in afară de PA ridicată, un efect direct se pare că are şi
angiotensina
angiotensina

22. MANIFESTĂRI CLINICE
MANIFESTĂRI CLINICE
HTA la copil evoluează de multe ori asimptomatic,uneori apare:
HTA la copil evoluează de multe ori asimptomatic,uneori apare:
•cefalee
cefalee
•ameţeli
ameţeli
•astenie
astenie
•adinamie
adinamie
•irascibilitate
irascibilitate
•tulburări de echilibru şi vedere, etc.
tulburări de echilibru şi vedere, etc.
Dacă HTA apare brusc
Dacă HTA apare brusc poate produce encefalopatie hipertensivă cu
poate produce encefalopatie hipertensivă cu
consecinţe grave asupra SNC, până la comă
consecinţe grave asupra SNC, până la comă
Aceste ascensiuni pot apare numai în HTA organice la copil:
Aceste ascensiuni pot apare numai în HTA organice la copil:
(GNAD), feocromocitom, boli vasculorenale, hiper-aldosteronism, etc.
(GNAD), feocromocitom, boli vasculorenale, hiper-aldosteronism, etc.
Accidentele vasculare sunt o excepţie în evoluţia HTA la copil.
Accidentele vasculare sunt o excepţie în evoluţia HTA la copil.
Din partea aparatului cardiovascular poate apare:
Din partea aparatului cardiovascular poate apare:
•edemul pulmonar acut în puseele maligne din HTA
edemul pulmonar acut în puseele maligne din HTA
•palpitaţii
palpitaţii
•oboseală
oboseală
Menţinerea prelungită a HTA
Menţinerea prelungită a HTA cu valori crescute poate antrena
cu valori crescute poate antrena nefro-
nefro-
angioscleroză sau retinopatia hipertensivă
angioscleroză sau retinopatia hipertensivă

23. Cand simptomele aduc pacientul la medic,
Cand simptomele aduc pacientul la medic,
ele se impart in 3 categorii:
ele se impart in 3 categorii:
1.Legate de cresterea TA insasi:
1.Legate de cresterea TA insasi:
•cefalee occipitala prezenta dimineata la trezire, diminueaza spontan
cefalee occipitala prezenta dimineata la trezire, diminueaza spontan
dupa cateva ore
dupa cateva ore
•ameteli, oboseala, palpitatii
ameteli, oboseala, palpitatii
•iritabilitate crescuta la copiii mici
iritabilitate crescuta la copiii mici
2. Legate de boala vasculara hipertensiva:
2. Legate de boala vasculara hipertensiva:
•epistaxis, hematurie
epistaxis, hematurie
•estomparea vederii
estomparea vederii
•slabiciune, ameteli
slabiciune, ameteli
•dispnee
dispnee
3. Legate de boala de baza in cazul HTA secundare:
3. Legate de boala de baza in cazul HTA secundare:
•cresterea insuficienta- boli renale cronice
cresterea insuficienta- boli renale cronice
•poliurie, polidipsie, hipotonie musculara- hipealdosteronism
poliurie, polidipsie, hipotonie musculara- hipealdosteronism
•obezitate, labilitate emotionala- sindromul Cushing
obezitate, labilitate emotionala- sindromul Cushing
•cefalee, transpiratii, tahicardie, palpitatii- feocromocitom
cefalee, transpiratii, tahicardie, palpitatii- feocromocitom

24. Keith şi Wagener au stadializat modificările produse la nivelul fundului
Keith şi Wagener au stadializat modificările produse la nivelul fundului
de ochi (FO) astfel:
de ochi (FO) astfel:
•stadiul I
stadiul I - spasm arterial, îngustarea lumenului şi accentuarea reflexului
- spasm arterial, îngustarea lumenului şi accentuarea reflexului
acestora, “artere în sârmă de cupru”
acestora, “artere în sârmă de cupru”
•stadiul II
stadiul II - modificările din stadiul I, la care se asociază fenomene de
- modificările din stadiul I, la care se asociază fenomene de
încrucişare arteriovenoasă
încrucişare arteriovenoasă
•stadiul III
stadiul III - modificările din stadiul I, II şi asociat, hemoragii şi exudaţii
- modificările din stadiul I, II şi asociat, hemoragii şi exudaţii
retiniene
retiniene
•stadiul IV
stadiul IV - stază şi edem papilar, plus modificările din stadiile anterioare
- stază şi edem papilar, plus modificările din stadiile anterioare
Formele maligne de HTA
Formele maligne de HTA se caracterizează prin
se caracterizează prin
•valori diastolice peste 120 mmHg şi sistolice peste 170 - 180 mmHg
valori diastolice peste 120 mmHg şi sistolice peste 170 - 180 mmHg
•FO apar modificări de stadiul III şi IV
FO apar modificări de stadiul III şi IV
Pot aparea:
Pot aparea:
fenomene de encefalopatie hipertensivă
fenomene de encefalopatie hipertensivă
accidente vasculare
accidente vasculare
insuficienţă cardiacă stângă sau globală
insuficienţă cardiacă stângă sau globală
Este afectată întotdeauna funcţia renală.
Este afectată întotdeauna funcţia renală.

25. HTA de cauza RENALA:
HTA de cauza RENALA:
Mecanismele patogene comune nefropatiilor parenchimatoase bilaterale sunt:
Mecanismele patogene comune nefropatiilor parenchimatoase bilaterale sunt:
•ischemia renala cu activarea sistemului reinina- angiotensina- aldosteron
ischemia renala cu activarea sistemului reinina- angiotensina- aldosteron
•expansiunea volemica
expansiunea volemica
•scaderea productiei de bradikinina cu actiune vasodilatatoare
scaderea productiei de bradikinina cu actiune vasodilatatoare
NEFROPATII PARENCHIMATOASE:
NEFROPATII PARENCHIMATOASE:
•pielonefrite cronice
pielonefrite cronice
•nefrite
nefrite
•mase lezionale: chisturi, tumori hematogene
mase lezionale: chisturi, tumori hematogene
•tumora Wilms si tumora cu celule juxtaglomerulare
tumora Wilms si tumora cu celule juxtaglomerulare
•leziuni renovasculare
leziuni renovasculare
•coarctatia de aorta
coarctatia de aorta
•IRC stadiul terminal
IRC stadiul terminal
ENDOCRINOPATIILE:
ENDOCRINOPATIILE:
•hipertiroidii
hipertiroidii
•hipercalcemia secundara hiperparatiroidismului sau altor cauze
hipercalcemia secundara hiperparatiroidismului sau altor cauze
•tumori corticosuprarenale, hiperplazia suprarenaliana bilaterala
tumori corticosuprarenale, hiperplazia suprarenaliana bilaterala
•sindromul Cushing
sindromul Cushing
•sindromul adrenogenital
sindromul adrenogenital
•tumori secretante de catecolamine
tumori secretante de catecolamine
•tumori de creasta neurala
tumori de creasta neurala

26. Simptomatologia clinică în sindromul hipertensiv
Simptomatologia clinică în sindromul hipertensiv
(după Sabou)
(după Sabou)
ASIMPTOMATIC
ASIMPTOMATIC
•descoperirea HTA este întâmplătoare, legata de măsurarea HTA
descoperirea HTA este întâmplătoare, legata de măsurarea HTA
MANIFESTARI COMUNE
MANIFESTARI COMUNE
•cefalee surdă, cu localizare variată, predominent dimineaţa
cefalee surdă, cu localizare variată, predominent dimineaţa
•ameţeli, acufene
ameţeli, acufene
•tulburări vizuale: ceaţă, fosfene, “muşte zburătoare”
tulburări vizuale: ceaţă, fosfene, “muşte zburătoare”
•oboseală fizică şi intelectuală
oboseală fizică şi intelectuală
•tulburări vasomotorii
tulburări vasomotorii
•parestezii, furnicături, pareze
parestezii, furnicături, pareze
•palpitaţii, dispnee de efort, dureri precordiale
palpitaţii, dispnee de efort, dureri precordiale
•e
epistaxis
pistaxis
•hematurie
hematurie

27. Simptomatologia clinică în sindromul hipertensiv
Simptomatologia clinică în sindromul hipertensiv
(după Sabou)
(după Sabou)
SIMPTOME ŞI SEMNE DIN PARTEA UNOR ORGANE
SIMPTOME ŞI SEMNE DIN PARTEA UNOR ORGANE
Renale:
Renale:
•sete accentuată,poliurie, hematurie, paloare gălbuie a tegumentelor,
sete accentuată,poliurie, hematurie, paloare gălbuie a tegumentelor,
treptat retenţie azotată şi insuficienţă renală.
treptat retenţie azotată şi insuficienţă renală.
Cardiace:
Cardiace:
•IC stângă, IC cronică congestivă, tulburări de ritm
IC stângă, IC cronică congestivă, tulburări de ritm
Cerebrale:
Cerebrale:
•HT intracraniană, cefalee, ameţeli, greţuri, vărsături, tulburări de
HT intracraniană, cefalee, ameţeli, greţuri, vărsături, tulburări de
echilibru
echilibru
•insuficienţă circulatorie cerebrală: spasm, pareze, parestezii, convulsii,
insuficienţă circulatorie cerebrală: spasm, pareze, parestezii, convulsii,
comă, hemoragie
comă, hemoragie
Oculare:
Oculare:
•vedere “ca prin ceaţă”, scotoame, cecitate temporară.
vedere “ca prin ceaţă”, scotoame, cecitate temporară.
CRIZA HIPERTENSIVA
CRIZA HIPERTENSIVA
•encefalopatie hipertensivă
encefalopatie hipertensivă

28. MANIFESTĂRI PARACLINICE
MANIFESTĂRI PARACLINICE
•sunt necaracteristice
sunt necaracteristice
•investigaţiile specifice vor fi recomandate numai după ce s-a efectuat
investigaţiile specifice vor fi recomandate numai după ce s-a efectuat
examenul clinic
examenul clinic
Prima problemă care se pune este măsurarea corectă a PA, apoi
Prima problemă care se pune este măsurarea corectă a PA, apoi
se vor preleva:
se vor preleva:
•hemograma (anemie)
hemograma (anemie)
•examenul sumar de urină (hematurie, proteinurie, cilindrurie)
examenul sumar de urină (hematurie, proteinurie, cilindrurie)
•în funcţie de etiologie urocultură
în funcţie de etiologie urocultură
•uree
uree
•c
creatinină
reatinină
•acid uric
acid uric
•g
glicemie
licemie
•lipide
lipide
•colesterol
colesterol
•trigliceride
trigliceride
•ionogramă sanguină, etc.
ionogramă sanguină, etc.

29. În general, investigaţiile vor avea în vedere
În general, investigaţiile vor avea în vedere probele biologice şi
probele biologice şi
paraclinice
paraclinice care explorează aparatele şi sistemele care intervin în
care explorează aparatele şi sistemele care intervin în
geneza HTA
geneza HTA
Aparatul renourinar
Aparatul renourinar va fi investigat prin:
va fi investigat prin:
•d
diureză
iureză
•densitate
densitate
•sediment
sediment
•proteinurie
proteinurie
•filtratul glomerular
filtratul glomerular
•ecografie renală
ecografie renală
•urografie
urografie
•cistografia micţională
cistografia micţională
•scintigrafie renală
scintigrafie renală
•arteriografie renală
arteriografie renală
•nefrograma izotopică
nefrograma izotopică

30. Aparatul cardiovascular
Aparatul cardiovascular va fi explorat prin:
va fi explorat prin:
•EKG
EKG
•examen radiologic
examen radiologic
•echocardiografie şi sistem Doppler
echocardiografie şi sistem Doppler
•fund de ochi, etc.
fund de ochi, etc.
Sistemul endocrin
Sistemul endocrin vor fi evaluate:
vor fi evaluate:
Funcţia medulosuprarenalei
Funcţia medulosuprarenalei
•testul cu regitină
testul cu regitină
•dozarea acidului vanil-mandelic
dozarea acidului vanil-mandelic
•al catecolaminelor
al catecolaminelor
•tomografie computerizată, etc.
tomografie computerizată, etc.
F
Functia corticosuprarenalei
unctia corticosuprarenalei
•dozări ale aldosteronului
dozări ale aldosteronului
•ionogramă sanguină şi urinară
ionogramă sanguină şi urinară
•oxicetosteroizii, etc
oxicetosteroizii, etc
În general, tabloul paraclinic în HTA este dat fie de afecţiunile organice,
În general, tabloul paraclinic în HTA este dat fie de afecţiunile organice,
care produc HTA, fie de complicaţiile HTA după o evoluţie prelungită.
care produc HTA, fie de complicaţiile HTA după o evoluţie prelungită.

31. FORME CLINICE
FORME CLINICE
Aprecierea formelor clinice este în strânsă relaţie cu valorile PA şi
Aprecierea formelor clinice este în strânsă relaţie cu valorile PA şi
cu etiologia HTA
cu etiologia HTA
Pentru copii peste 10 ani şi la adult, valorile PA sub 90 mmHg,
Pentru copii peste 10 ani şi la adult, valorile PA sub 90 mmHg,
pentru diastolică şi sub 140 mmHg, pentru sistolică sunt
pentru diastolică şi sub 140 mmHg, pentru sistolică sunt
considerate normale
considerate normale
În clinica pediatrică se poate vorbi despre următoarele forme:
În clinica pediatrică se poate vorbi despre următoarele forme:
•HTA acută
HTA acută,
, tranzitorie
tranzitorie, apare în afecţiunile organice (GNAD,
, apare în afecţiunile organice (GNAD,
feocromocitom, tratamentul cu corticosteroizi) sau în fazele de
feocromocitom, tratamentul cu corticosteroizi) sau în fazele de
debut ale HTA esenţiale
debut ale HTA esenţiale
În cadrul HTA tranzitorii şi intermitente se poate distinge:
În cadrul HTA tranzitorii şi intermitente se poate distinge:
•HTA labilă - este definită ca o creştere intermitentă a valorilor
HTA labilă - este definită ca o creştere intermitentă a valorilor
PA diastolice peste 90 mmHg cu revenire spontană la normal.
PA diastolice peste 90 mmHg cu revenire spontană la normal.
•apare de obicei la tineri
apare de obicei la tineri
•se consideră că HTA labilă se deosebeşte de HTA de graniţă,
se consideră că HTA labilă se deosebeşte de HTA de graniţă,
ultima fiind o formă uşoară de HTA esenţială
ultima fiind o formă uşoară de HTA esenţială
•aceşti subiecţi au o labilitate marcată cardiovasculară
aceşti subiecţi au o labilitate marcată cardiovasculară
•aceste forme reactive se întâlnesc mai frecvent la pubertate
aceste forme reactive se întâlnesc mai frecvent la pubertate

32. Sindrom hiperkinetic cardiovascular
Sindrom hiperkinetic cardiovascular
-rezultatul unei hiperreactivităţi tip
-rezultatul unei hiperreactivităţi tip 
 adrenergice, manifestată
adrenergice, manifestată
prin creşterea marcată a debitului cardiac (Sindrom Gorlin)
prin creşterea marcată a debitului cardiac (Sindrom Gorlin)
-aceşti “bolnavi” vor avea:
-aceşti “bolnavi” vor avea:
•palpitaţii
palpitaţii
•creşteri uşoare ale PA în componenţa sistolică,
creşteri uşoare ale PA în componenţa sistolică,
•t
tahicardie
ahicardie
•sufluri sistolice
sufluri sistolice
-prezenţa terenului genetic modificat (HTA, ateroscleroză, accidente
-prezenţa terenului genetic modificat (HTA, ateroscleroză, accidente
vasculare în antecedente), obezitatea, diabetul zaharat sau alţi factori
vasculare în antecedente), obezitatea, diabetul zaharat sau alţi factori
de risc cardiovascular pot favoriza dezvoltarea ulterioară a unei HTA.
de risc cardiovascular pot favoriza dezvoltarea ulterioară a unei HTA.
HTA de graniţă
HTA de graniţă
-când valorile PA se situează între 140-160 mmHg pentru
-când valorile PA se situează între 140-160 mmHg pentru
sistolică şi 90-95 mmHg pentru diastolică sau când valorile PA
sistolică şi 90-95 mmHg pentru diastolică sau când valorile PA
se situează între percentilele 90 şi 95
se situează între percentilele 90 şi 95
-aceşti pacienţi vor fi controlaţi la 4-6 săptămâni şi dacă valorile PA scad
-aceşti pacienţi vor fi controlaţi la 4-6 săptămâni şi dacă valorile PA scad
sub 140/90 mmHg sau sub percentila 90 sunt declaraţi sănătoşi (după
sub 140/90 mmHg sau sub percentila 90 sunt declaraţi sănătoşi (după
ce au fost observaţi timp de 1 an)
ce au fost observaţi timp de 1 an)
-d
-dacă valorile PA se menţin între 140-160 mmHg pentru sistolică şi 90-
acă valorile PA se menţin între 140-160 mmHg pentru sistolică şi 90-
95 nmmHg pentru diastolică, pacientul se dispensarizează
95 nmmHg pentru diastolică, pacientul se dispensarizează
-c
-când valorile cresc peste 140/90 mmHg şi peste percentila 95, se
ând valorile cresc peste 140/90 mmHg şi peste percentila 95, se
consideră că sunt hipertensivi
consideră că sunt hipertensivi

33. HTA cronică
HTA cronică:
: permanentă şi prelungită, din această categorie fac parte:
permanentă şi prelungită, din această categorie fac parte:
HTA uşoară
HTA uşoară cu valori ale PA între 140/90 şi 160/104 mmHg
cu valori ale PA între 140/90 şi 160/104 mmHg
HTA medie
HTA medie cu valori ale PA între 160/105 -180/114mmHg
cu valori ale PA între 160/105 -180/114mmHg
HTA severă
HTA severă cu valori ale PA peste 180/115 mmHg
cu valori ale PA peste 180/115 mmHg
HTA primară, esenţială
HTA primară, esenţială
-
-reprezintă 80-95% din totalul formelor de HTA la adolescent
reprezintă 80-95% din totalul formelor de HTA la adolescent
-are la bază mecanisme diferite de producere (teoria mozaicului)
-are la bază mecanisme diferite de producere (teoria mozaicului)
-in HTA esenţială se produc
-in HTA esenţială se produc creşterea tonusului periferic
creşterea tonusului periferic,
, creşterea
creşterea
producţiei de renină
producţiei de renină, la care se asociază o serie de factori genetici şi de mediu,
, la care se asociază o serie de factori genetici şi de mediu,
factori nespecifici de stres
factori nespecifici de stres
HTA secundară
HTA secundară
-
-forma cu etiologie cunoscută, ceea ce permite instituirea unei terapii etiologice,
forma cu etiologie cunoscută, ceea ce permite instituirea unei terapii etiologice,
obţinându-se în multe cazuri vindecarea
obţinându-se în multe cazuri vindecarea
HTA se mai poate împărţi în:
HTA se mai poate împărţi în:
HTA benignă
HTA benignă
-
-forma fără complicaţii, indiferent de etiologie
forma fără complicaţii, indiferent de etiologie
HTA malignă
HTA malignă
-evoluează cu valori ale PA diastolică peste 120-130 mmHg cu modificări
-evoluează cu valori ale PA diastolică peste 120-130 mmHg cu modificări
degenerative vasculare generalizate, cu risc major de complicaţii şi deces
degenerative vasculare generalizate, cu risc major de complicaţii şi deces
HTA complicată
HTA complicată
-evoluează cu AVC, insuficienţă cardiacă, renală, cardiopatie ischemică, etc.
-evoluează cu AVC, insuficienţă cardiacă, renală, cardiopatie ischemică, etc.

34. C
CLASIFICAREA SI NIVELELE DE HTA (mmHg dupa OMS )
LASIFICAREA SI NIVELELE DE HTA (mmHg dupa OMS )

35. DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC
•afirmarea diagnosticului de HTA
afirmarea diagnosticului de HTA
•precizarea etiologiei acesteia
precizarea etiologiei acesteia
•evaluarea gradului de severitate şi stadializarea HTA
evaluarea gradului de severitate şi stadializarea HTA
•stabilirea strategiei de tratament
stabilirea strategiei de tratament
În practica medicală generală se întâlnesc 2 categorii de pacienţi cu HTA:
În practica medicală generală se întâlnesc 2 categorii de pacienţi cu HTA:
•forme uşoare
forme uşoare (asimptomatici)
(asimptomatici)
•forme medii sau severe
forme medii sau severe cu simptome clinice (cefalee, ameţeli, palpitaţii,
cu simptome clinice (cefalee, ameţeli, palpitaţii,
dureri precordiale)
dureri precordiale)
-simptomatologia clinică şi paraclinică corelată cu datele anamnestice permite
-simptomatologia clinică şi paraclinică corelată cu datele anamnestice permite
relativ uşor stabilirea diagnosticului de HTA
relativ uşor stabilirea diagnosticului de HTA
-precizarea etiologiei HTA este foarte importantă pentru elaborarea unui
-precizarea etiologiei HTA este foarte importantă pentru elaborarea unui
protocol terapeutic adecvat şi pentru prognosticul HTA
protocol terapeutic adecvat şi pentru prognosticul HTA
-stabilirea etiologiei HTA se va face coroborând datele anamnestice cu
-stabilirea etiologiei HTA se va face coroborând datele anamnestice cu
examenul clinic şi cu probele paraclinice
examenul clinic şi cu probele paraclinice
-diagnosticul de HTA esenţială se va face prin excluderea formelor secundare
-diagnosticul de HTA esenţială se va face prin excluderea formelor secundare
-se va ţine cont că în general la vârstele mici ale copilului predomină formele
-se va ţine cont că în general la vârstele mici ale copilului predomină formele
secundare, care în cele mai multe cazuri sunt curabile
secundare, care în cele mai multe cazuri sunt curabile
-după 10 ani şi mai ales în adolescenţă, HTA esenţială predomină, etiologia
-după 10 ani şi mai ales în adolescenţă, HTA esenţială predomină, etiologia
apropiindu-se de cea a adultului
apropiindu-se de cea a adultului
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
-
-între diferitele forme de HTA se face prin excludere, coroborând datele
între diferitele forme de HTA se face prin excludere, coroborând datele
anamnestico-clinice cu cele paraclinice
anamnestico-clinice cu cele paraclinice

36. TRATAMENT
TRATAMENT
Odată diagnosticul de HTA stabilit şi încadrarea în forma clinică
Odată diagnosticul de HTA stabilit şi încadrarea în forma clinică
realizată, se va trece la instituirea măsurilor terapeutice
realizată, se va trece la instituirea măsurilor terapeutice
corespunzătoare, pe două direcţii:
corespunzătoare, pe două direcţii: tratamentul profilactic
tratamentul profilactic şi
şi curativ
curativ
TRATAMENTUL PROFILACTIC
TRATAMENTUL PROFILACTIC se va aplica în funcţie de tipul HTA:
se va aplica în funcţie de tipul HTA:
Profilaxia HTA secundare
Profilaxia HTA secundare se poate realiza prin:
se poate realiza prin:
•dietă
dietă
•tratamentul corect al anginelor streptococice
tratamentul corect al anginelor streptococice
•infecţiilor urinare, etc.
infecţiilor urinare, etc.
•dispensarizarea bolnavilor cu afecţiuni renale care pot produce HTA
dispensarizarea bolnavilor cu afecţiuni renale care pot produce HTA
permite un control medical al condiţiei clinice a bolnavului
permite un control medical al condiţiei clinice a bolnavului
Profilaxia HTA esenţiale
Profilaxia HTA esenţiale se adresează:
se adresează:
•populaţiei cu risc, celor cu antecedente heredocolaterale,
populaţiei cu risc, celor cu antecedente heredocolaterale,
hiperreactivilor, sedentarilor, fumătorilor, consumatorilor de băuturi
hiperreactivilor, sedentarilor, fumătorilor, consumatorilor de băuturi
alcoolice şi marilor consumatori de sare etc.
alcoolice şi marilor consumatori de sare etc.
•aceste cazuri vor fi dispensarizate aplicându-se diferenţait programe
aceste cazuri vor fi dispensarizate aplicându-se diferenţait programe
speciale de profilaxie a HTA
speciale de profilaxie a HTA

37. TRATAMENTUL PROFILACTIC ARE DOUĂ OBIECTIVE:
TRATAMENTUL PROFILACTIC ARE DOUĂ OBIECTIVE:
PROFILAXIA PRIMARĂ
PROFILAXIA PRIMARĂcare are ca obiect
care are ca obiect
•depistarea factorilor de risc ai HTA
depistarea factorilor de risc ai HTA
•încercarea de a corecta aceste anomalii
încercarea de a corecta aceste anomalii
Aceşti factori sunt
Aceşti factori sunt
•factorii genetici (familii cu HTA, AVC, infarct miocardic)
factorii genetici (familii cu HTA, AVC, infarct miocardic)
•obezitatea
obezitatea
•regimul hipercaloric, bogat în sare
regimul hipercaloric, bogat în sare
•stările dislipidemice
stările dislipidemice
•uzul şi abuzul de alcool, nicotină, la copilul mare şi adolescent
uzul şi abuzul de alcool, nicotină, la copilul mare şi adolescent
•stresul psihic
stresul psihic
Se impune o educaţie sanogenă pentru alimentaţie corectă, orientare
Se impune o educaţie sanogenă pentru alimentaţie corectă, orientare
profesională adecvată şi plan de înlăturare a factorilor de risc
profesională adecvată şi plan de înlăturare a factorilor de risc
PROFILAXIA SECUNDARĂ,
PROFILAXIA SECUNDARĂ, are ca obiectiv
are ca obiectiv
•înlăturarea cauzelor care au generat HTA secundară prin corecţie
înlăturarea cauzelor care au generat HTA secundară prin corecţie
chirurgicală (stenoză de arteră renală, coarctaţie de aortă,
chirurgicală (stenoză de arteră renală, coarctaţie de aortă,
feocromocitom)
feocromocitom)
•in HTA esenţială se va avea în vedere prevenirea visceralizării
in HTA esenţială se va avea în vedere prevenirea visceralizării
(cord, rinichi, SNC)
(cord, rinichi, SNC)
•recuperarea bolnavilor care au suferit complicaţii
recuperarea bolnavilor care au suferit complicaţii

38. TRATAMENTUL CURATIV
TRATAMENTUL CURATIV al HTA este de lungă durată.
al HTA este de lungă durată.
Tratamentul se va aplica diferenţiat, în funcţie de forma clinică,
Tratamentul se va aplica diferenţiat, în funcţie de forma clinică,
având în vedere etiologia, patogenia, bolile asociate şi complicaţiile
având în vedere etiologia, patogenia, bolile asociate şi complicaţiile
poasbile
poasbile
In formele uşoare, se poate institui tratament nemedicamentos:
In formele uşoare, se poate institui tratament nemedicamentos:
•activitate fizică
activitate fizică
•cura de slăbire la obezi
cura de slăbire la obezi
•reeducarea comportamentului alimentar (regim hiposodat,
reeducarea comportamentului alimentar (regim hiposodat,
maxim 1 mEq/kg/zi Na).
maxim 1 mEq/kg/zi Na).
Acest tratament se aplica in HTA de granita si in HTA labila.
Acest tratament se aplica in HTA de granita si in HTA labila.
Dacă nu se obţine un răspuns adecvat, atunci se trece la tratament
Dacă nu se obţine un răspuns adecvat, atunci se trece la tratament
medicamentos.
medicamentos.
Sistematizând, tratamentul curativ urmăreşte două direcţii:
Sistematizând, tratamentul curativ urmăreşte două direcţii:
•tratamentul igienodietetic
tratamentul igienodietetic
•tratamentul medicamentos
tratamentul medicamentos

39. Tratamentul igienodietetic
Tratamentul igienodietetic
-
-importanţă pentru
importanţă pentru profilaxia
profilaxia şi pentru
şi pentru tratamentul corect
tratamentul corect al bolii.
al bolii.
Regimul alimentar
Regimul alimentar va fi:
va fi:
•echilibrat în principii nutritive şi adaptat vârstei copilului
echilibrat în principii nutritive şi adaptat vârstei copilului
•va cuprinde regimul hiposodat (1,5-2,5 g NaCl/zi)
va cuprinde regimul hiposodat (1,5-2,5 g NaCl/zi)
•hipolipidic
hipolipidic
•H
Hipocolesterolic
ipocolesterolic
•hipocaloric
hipocaloric
•alcoolul şi tutunul intervin au influenţe negative
alcoolul şi tutunul intervin au influenţe negative
Din păcate, pubertatea şi adolescenţa este vârsta care apelează tot
Din păcate, pubertatea şi adolescenţa este vârsta care apelează tot
mai mult la acestea.
mai mult la acestea.
Regimul de viaţă (igiena)
Regimul de viaţă (igiena) are în vedere
are în vedere modul de viaţă şi muncă.
modul de viaţă şi muncă.
•activitatea fizică (exerciţii, gimnastică) va fi promovată
activitatea fizică (exerciţii, gimnastică) va fi promovată
•orele de odihnă vor fi bine definite
orele de odihnă vor fi bine definite
•se vor evita stările conflictuale şi factorii de stres
se vor evita stările conflictuale şi factorii de stres
•se va asigura o orientare profesională adecvată
se va asigura o orientare profesională adecvată
Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos apelează la medicaţia hipotensoare.
apelează la medicaţia hipotensoare.

40. MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA
MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA
UTILIZATA IN PEDIATRIE
UTILIZATA IN PEDIATRIE
Nr. CRT. MEDICAMENTUL DOZA
INITIALA
mg/ kg
DOZA
MAXIMA
mg/ kg
NR. DOZE/ ZI
1. DIURETICE
Clorotiazida 10 40 1
Hidrocloritiazida 0,5 4 1
Furosemid 1 8 1
DIURETICE CE
ECONOMISESC K+
Spironolactona 1 3 2- 3
Triamteren 2 6 2

41. Nr.CRT. MEDICAMENTUL DOZA INITIALA
mg/ kg
DOZA MAXIMA
mg/ kg
NR. DOZE/ ZI
2. ANTAGONISTI α2
ADRENERGICI
Clonidina 0,005 0,003 2
α- metildopa 5 1 2
Guanetidina 0,1 1 2
3. BLOCANTI α
ADRENERGICI
Prazosin 0,01 0,4 2- 3
Phenoxibenzamine 1 5 1
4. BLOCANTI β
ADRENERGICI
Propranolol 0,5 2 2- 3
Metoprolol 1 5 1- 2
Atenolol 0,5 2 1
Labetalol 2 10 2- 3
Bisoprolol 2,5- 10 mg/ zi 20 mg 1
Nebivolol 5 mg 10 mg 1- 2
Carvedilol 25- 60 mg/ zi

42. Nr.CRT
.
MEDICAMENTUL DOZA INITIALA
mg/ kg
DOZA MAXIMA
mg/ kg
NR. DOZE/ ZI
5. VASODILATATOARE
Hidralazina 0, 5 6 2- 3
Minoxidil 0,1 1, 5 1- 2
6. BLOCANTI AI
CANALELOR DE
CALCIU
Verapamil 2 6 2- 3
Nifedipin 0,15 1 2- 3
Diltiazem 1 4 2- 3
Amlodipina
Felodipina
Lecardipina
7. BLOCANTI
ADRENERGIGI
PERIFERICI
Reserpina 0,02 0,07 1- 2
Guanetidina 0, 2 3 1

43. Nr.CRT
.
MEDICAMENTUL
8. INHIBITORI AI ENZIMEI DE
CONVERSIE
Captopril Ramipril
Enalapril Quinapril
Benazepril Lisinopril
Perindopril Trandolapril
Fosinopril Zofenopril
9. BLOCANTI AI RECEPTORIOR DE
ANGIOTENSINA II
Losartan
Telmisartan
Candesartan
Irbesartan
Valsartan
Eprosartan
Olmesartan

44. TRATAMENTUL ETIOLOGIC
TRATAMENTUL ETIOLOGIC
-
-aplicabil în HTA secundară cu etiologie precizată
aplicabil în HTA secundară cu etiologie precizată
-
-efectul este adesea de vindecare dacă se aplică înainte de apariţia
efectul este adesea de vindecare dacă se aplică înainte de apariţia
visceralizării
visceralizării
•tratamentul corect al GNAD, pielonefritei, etc, înlătură HTA,
tratamentul corect al GNAD, pielonefritei, etc, înlătură HTA,
angioplastia renală şi dializa pot avea efect pozitiv în afecţiunile
angioplastia renală şi dializa pot avea efect pozitiv în afecţiunile
renovasculare.
renovasculare.
•ablaţia chirurgicală în adenomul secretant de aldosteron, în tumorile
ablaţia chirurgicală în adenomul secretant de aldosteron, în tumorile
hipofizare, medulosuprarenale pot înlătura HTA
hipofizare, medulosuprarenale pot înlătura HTA
•in formele care nu beneficiază de tratament etiologic şi în HTA
in formele care nu beneficiază de tratament etiologic şi în HTA
esenţială se va apela la medicaţia hipotensoare
esenţială se va apela la medicaţia hipotensoare
TRATAMENTUL PATOGENIC
TRATAMENTUL PATOGENIC
-
-rămâne medicaţia de bază care intervine în mecanismele patogenice
rămâne medicaţia de bază care intervine în mecanismele patogenice
care produc HTA.
care produc HTA.

45. Medicaţia utilizată în HTA poate fi grupată în următoarele clase:
Medicaţia utilizată în HTA poate fi grupată în următoarele clase:
DIURETICELE
DIURETICELE - deperdiţia de apă şi Na+ la nivelul tubului renal
- deperdiţia de apă şi Na+ la nivelul tubului renal
Diureticele tiazidice -
Diureticele tiazidice - blocarea resorbţiei Na+ la nivelul tubului renal
blocarea resorbţiei Na+ la nivelul tubului renal
Reprezentanţi de grup:
Reprezentanţi de grup: Nefrix
Nefrix, tb 25 mg,
, tb 25 mg, hidroclorotiazidă
hidroclorotiazidă
Doza:
Doza: 1-3 mg/kg/zi, în 2-3 prize, continuu sau alternativ
1-3 mg/kg/zi, în 2-3 prize, continuu sau alternativ
Durata:
Durata: prelungită
prelungită
Efecte nedorite:
Efecte nedorite: hipokalemie
hipokalemie
Diureticele ce economisesc K+ -
Diureticele ce economisesc K+ - acţionează tot la nivelul nefronului
acţionează tot la nivelul nefronului
Reprezentanţi:
Reprezentanţi: Spironolactona
Spironolactona (efect antialdosteronic), tb 25 mg.
(efect antialdosteronic), tb 25 mg.
Doză:
Doză: 3 mg/kg/zi, 3 prize, per os
3 mg/kg/zi, 3 prize, per os
Efecte nedorite:
Efecte nedorite: hiperpotasemie
hiperpotasemie
-este recomandată în insuficienţa cardiacă cronică la copil
-este recomandată în insuficienţa cardiacă cronică la copil
Combinatii de spironolactona cu furosemid (Diurex spironolactona 50 mg+ 20 mg
Combinatii de spironolactona cu furosemid (Diurex spironolactona 50 mg+ 20 mg
furosemid)
furosemid)
Diureticele de ansă -
Diureticele de ansă - acţionează la nivelul ramurii ascendente a ansei Henle,
acţionează la nivelul ramurii ascendente a ansei Henle,
inhiba resorbţia Na+
inhiba resorbţia Na+
Efectul diuretic este rapid şi puternic. Are şi efect hipopotasemiant.
Efectul diuretic este rapid şi puternic. Are şi efect hipopotasemiant.
Reprezentanţi:
Reprezentanţi:
Furosemid
Furosemid (Lasix, Furantril), tb 40 mg, f 20 mg/2 ml.
(Lasix, Furantril), tb 40 mg, f 20 mg/2 ml.
Doza:
Doza: 1-2 (4) mg/kg i.v, i.m sau per os.;
1-2 (4) mg/kg i.v, i.m sau per os.;
Acid etacrinic
Acid etacrinic (Edecrin) doze similare cu ale Furosemidului
(Edecrin) doze similare cu ale Furosemidului

46. ANTAGONIŞTI α 2 ADRENERGICI
ANTAGONIŞTI α 2 ADRENERGICI acţionează predominant central la
acţionează predominant central la
nivelul (SNC) realizând vasodilataţie în unele teritorii, cu efect hipotensor.
nivelul (SNC) realizând vasodilataţie în unele teritorii, cu efect hipotensor.
Reprezentanţi:
Reprezentanţi:
Clonidina
Clonidina doză:
doză: 0,05-0,4 mg/kg/zi în 2 prize
0,05-0,4 mg/kg/zi în 2 prize
Aldomet
Aldomet (α metil Dopa), tb 125, 250 mg, f 250 mg/5 ml.
(α metil Dopa), tb 125, 250 mg, f 250 mg/5 ml.
Doza:
Doza: 5-10 mg/kg/zi, 2-3 prize,se creşte treptat până la 40-50 mg/kg/zi.
5-10 mg/kg/zi, 2-3 prize,se creşte treptat până la 40-50 mg/kg/zi.
-acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase postganglionare, blocând
-acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase postganglionare, blocând
eliberarea de noradrenalină la nivelul fibrelor sinaptice postganglionare cu
eliberarea de noradrenalină la nivelul fibrelor sinaptice postganglionare cu
depleţie de catecolamine din depozite
depleţie de catecolamine din depozite
Rezerpina
Rezerpina - Hiposerpil, tb 25 mg sau Raunervil
- Hiposerpil, tb 25 mg sau Raunervil
Doza:
Doza: 0,02 - 0,07 mg/kg/zi, 2 prize, per os sau i.m.- mai putin folosit azi
0,02 - 0,07 mg/kg/zi, 2 prize, per os sau i.m.- mai putin folosit azi
Guanetidina
Guanetidina tb 10, 25 mg.
tb 10, 25 mg.
Doza:
Doza: 0,2 mg/kg/zi, priză unică
0,2 mg/kg/zi, priză unică
Antagonistii α 2 adrenergici si blocantii α adrenergici nu se folosesc in
Antagonistii α 2 adrenergici si blocantii α adrenergici nu se folosesc in
tratamentul HTA decat in mod exceptional.
tratamentul HTA decat in mod exceptional.
BLOCANŢI α ADRENERGICI
BLOCANŢI α ADRENERGICI
-blocante periferice, produc blocarea selectivă a α receptorilor postsinaptici.
-blocante periferice, produc blocarea selectivă a α receptorilor postsinaptici.
Reprezenant:
Reprezenant: Prazosin
Prazosin (Minipress), tb 1, 2, 5 mg.
(Minipress), tb 1, 2, 5 mg.
Doza:
Doza: 10 - 400 mg/kg/zi în 3 prize, per os.
10 - 400 mg/kg/zi în 3 prize, per os.
-primele doze se vor administra în spital, pentru că există riscul de
-primele doze se vor administra în spital, pentru că există riscul de
hipotensiune.
hipotensiune.

47. β BLOCANTELE PERIFERICE
β BLOCANTELE PERIFERICE
-efect hipotensor prin mai multe modalităţi: scăderea secreţiei de
-efect hipotensor prin mai multe modalităţi: scăderea secreţiei de
renină şi scăderea debitului circulator prin blocarea efectelor β
renină şi scăderea debitului circulator prin blocarea efectelor β
adrenergice
adrenergice
-PA scade chiar dacă avem vasoconstricţie periferică şi hipertonie
-PA scade chiar dacă avem vasoconstricţie periferică şi hipertonie
simpatică
simpatică
Reprezentant:
Reprezentant: Propranolol
Propranolol, tb 10, 40 mg
, tb 10, 40 mg
Doza
Doza 1-3 mg/kg/zi, în 3 prize; se creşte progresiv, dar se preferă să
1-3 mg/kg/zi, în 3 prize; se creşte progresiv, dar se preferă să
nu se depăşească 60 mg/zi.
nu se depăşească 60 mg/zi.
Alţi reprezentanţi:
Alţi reprezentanţi: Metoprololul
Metoprololul,
, Pindololul
Pindololul,
, Atenolol
Atenolol,
, Bisoprolol
Bisoprolol,
,
Nebivolol
Nebivolol,
, Carvedilol
Carvedilol etc.
etc.
MEDICAMENTELE VASODILATATOARE
MEDICAMENTELE VASODILATATOARE
-acţionează la nivelul patului vascular arterial şi arteriolar
-acţionează la nivelul patului vascular arterial şi arteriolar
-efectul vasodilatator se realizează prin producerea la nivel celular de
-efectul vasodilatator se realizează prin producerea la nivel celular de
AMPc şi blocarea transportului transmembranar de Ca
AMPc şi blocarea transportului transmembranar de Ca
Reprezentanţi:
Reprezentanţi:
Hidralazina
Hidralazina (Hipopresolul) tb 25 mg, 1-3 mg/kg/zi în 3-4 prize
(Hipopresolul) tb 25 mg, 1-3 mg/kg/zi în 3-4 prize
Minoxidilul
Minoxidilul, tb 5, 10 mg, 0,2 - 0, 5 mg/kg/zi, în 3-4 prize. Are efect
, tb 5, 10 mg, 0,2 - 0, 5 mg/kg/zi, în 3-4 prize. Are efect
puternic vasodilatator, fiind utilizat mai ales în urgenţe
puternic vasodilatator, fiind utilizat mai ales în urgenţe
Diazoxidul
Diazoxidul (Hyperstat), f 300 mg/20 ml.
(Hyperstat), f 300 mg/20 ml.
Doza
Doza 3-5 mg/kg/doză, cu posibilitatea repetării
3-5 mg/kg/doză, cu posibilitatea repetării

48. BLOCANŢI AI CANALELOR DE CALCIU
BLOCANŢI AI CANALELOR DE CALCIU
-acţionează prin blocarea pătrunderii în celulă şi eliberarea microsomală a
-acţionează prin blocarea pătrunderii în celulă şi eliberarea microsomală a
calciului la nivel miocardic şi în musculatura netedă a arterelor coronare şi
calciului la nivel miocardic şi în musculatura netedă a arterelor coronare şi
periferice.
periferice.
-reduc tonusul vascular
-reduc tonusul vascular
-scad răspunsul la substanţele vasoconstrictoare
-scad răspunsul la substanţele vasoconstrictoare
-Nifedipinul are şi efect diuretic
-Nifedipinul are şi efect diuretic
-nu produc retenţie de lichide şi nu au efect simpaticoton
-nu produc retenţie de lichide şi nu au efect simpaticoton
-efectul reninic nu este argumentat
-efectul reninic nu este argumentat
Reprezentanţi:
Reprezentanţi:
Nifedipin
Nifedipin tb 25 mg; doza: 0,25 mg/kg/zi, în 2-3 prize per os,
tb 25 mg; doza: 0,25 mg/kg/zi, în 2-3 prize per os, Amlodipina,
Amlodipina,
Felodipina, Lecardpina
Felodipina, Lecardpina etc.
etc.
Verapamil
Verapamil 3 mg/kg/zi per os; nu se administrează la cei cu Sd. WPW
3 mg/kg/zi per os; nu se administrează la cei cu Sd. WPW
INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE
INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE
-efect hipotensor, blocând desfăşurarea sistemului renină-angiotensină-
-efect hipotensor, blocând desfăşurarea sistemului renină-angiotensină-
aldosteron
aldosteron
Reprezentanţi:
Reprezentanţi: Captopril, Enalapril, Lizinopril, Ramipril, Perindopril,
Captopril, Enalapril, Lizinopril, Ramipril, Perindopril,
Quinapril, Fosinopril, Benazepril, Zofenopril
Quinapril, Fosinopril, Benazepril, Zofenopril etc.
etc.
Captopril
Captopril, tb 12,5, 25, 50 mg
, tb 12,5, 25, 50 mg
Doza
Doza este variabilă: sub 6 luni, 0,05 - 0,5 mg/kg/zi în 3 prize per os; peste 6 luni,
este variabilă: sub 6 luni, 0,05 - 0,5 mg/kg/zi în 3 prize per os; peste 6 luni,
doza creşte la 0,5 - 2 mg/kg/zi, în 3 prize orale
doza creşte la 0,5 - 2 mg/kg/zi, în 3 prize orale
-foarte bun pentru scaderea puseelor de HTA
-foarte bun pentru scaderea puseelor de HTA

49. INHIBITORI AI RECEPTORILOR ANGIOTENSINEI II
INHIBITORI AI RECEPTORILOR ANGIOTENSINEI II
Blocheaza legarea angiotensinei ii de receptorii specifici – AT1
Blocheaza legarea angiotensinei ii de receptorii specifici – AT1
Reprezentanti:
Reprezentanti: Losartan, Telmisartan, Candesartan,
Losartan, Telmisartan, Candesartan,
Irbesartan, Olmesartan, Valsartan, Eprosartan
Irbesartan, Olmesartan, Valsartan, Eprosartan
Experienta redusa in patologia copilului
Experienta redusa in patologia copilului
Tratamentul propriu-zis al HTA se face secvenţial, în relaţie cu:
Tratamentul propriu-zis al HTA se face secvenţial, în relaţie cu:
•forma de HTA (esenţială sau secundară)
forma de HTA (esenţială sau secundară)
•forma clinică
forma clinică
•vârsta bolnavului
vârsta bolnavului

50. Clasica
Clasica schemă în trepte
schemă în trepte poate fi păstrată, dar cu ajustările impuse.
poate fi păstrată, dar cu ajustările impuse.
Recomandarea aparţine Academiei Americane de Cardiologie.
Recomandarea aparţine Academiei Americane de Cardiologie.
Treapta I
Treapta I - diuretice (la sugar); la copilul mare se folosesc: β blocante,
- diuretice (la sugar); la copilul mare se folosesc: β blocante,
inhibitori ai enzimei de conversie, sau blocanţi ai canalelor de calciu
inhibitori ai enzimei de conversie, sau blocanţi ai canalelor de calciu
Treapta a II-a
Treapta a II-a dacă medicaţia din treapta I nu a dat satisfacţie, se vor
dacă medicaţia din treapta I nu a dat satisfacţie, se vor
asocia diuretice, urmărind efectele secundare ale acestora.
asocia diuretice, urmărind efectele secundare ale acestora.
-la sugar, în această treaptă se pot asocia vasodilatatoare, inhibitori ai
-la sugar, în această treaptă se pot asocia vasodilatatoare, inhibitori ai
enzimei de conversie
enzimei de conversie
Treapta a III-a
Treapta a III-a se asociază al III lea medicament de tip vasodilatator
se asociază al III lea medicament de tip vasodilatator
(Hidralazină, Prazosin) sau se substituie diureticul
(Hidralazină, Prazosin) sau se substituie diureticul
Treapta a IV-a
Treapta a IV-a se adresează HTA greu controlabile, avându-se în
se adresează HTA greu controlabile, avându-se în
vedere introducerea vsasodilatatoarelor puternice de tip Minoxidil ,
vedere introducerea vsasodilatatoarelor puternice de tip Minoxidil ,
care va substitui vasodilatatoarele din treapta a III a
care va substitui vasodilatatoarele din treapta a III a

51. Tratamentul secvenţial al hipertensiunii arteriale
Tratamentul secvenţial al hipertensiunii arteriale
Dozarea reninei poate orienta în formularea protocolului terapeutic,
Dozarea reninei poate orienta în formularea protocolului terapeutic,
astfel:
astfel:
•când renina este scăzută se vor administra: diuretice blocante ale
când renina este scăzută se vor administra: diuretice blocante ale
canalelor de calciu, blocanţi α adrenergici
canalelor de calciu, blocanţi α adrenergici
•când renina este crescută se vor administra vasodilatatoare, blocanţi α
când renina este crescută se vor administra vasodilatatoare, blocanţi α
adrenergici şi diuretice
adrenergici şi diuretice
În caz de HTA asociat cu insuficienţă renală, etapele tratamentului
În caz de HTA asociat cu insuficienţă renală, etapele tratamentului
vor fi:
vor fi:
•restricţie de Na +
restricţie de Na +
•introducerea diureticelor
introducerea diureticelor
•asocierea inhibitorilor enzimei de conversie
asocierea inhibitorilor enzimei de conversie
A
Asocierea α adrenergicelor sau agenţilor centrali, la etapele 1, 2, 3, fie
socierea α adrenergicelor sau agenţilor centrali, la etapele 1, 2, 3, fie
sistarea acestor etape şi administrarea blocanţilor canalelor de calciu
sistarea acestor etape şi administrarea blocanţilor canalelor de calciu
şi/sau vasodilatatoare puternice
şi/sau vasodilatatoare puternice

52. Principalele medicamente utilizate în
Principalele medicamente utilizate în
criza hipertensivă la copil
criza hipertensivă la copil

53. Tratamentul crizei hipertensive (encefalopatiei hipertensive) la
Tratamentul crizei hipertensive (encefalopatiei hipertensive) la
copil
copil
Criza hipertensivă (encefalopatia hipertensivă) constituie o
Criza hipertensivă (encefalopatia hipertensivă) constituie o
urgenţă medicală majoră, cu risc vital, necesitând instituirea unor
urgenţă medicală majoră, cu risc vital, necesitând instituirea unor
măsuri terapeutice imediate.
măsuri terapeutice imediate.
Se pot utiliza:
Se pot utiliza:
-
-blocanţi ai canalelor de Calciu
blocanţi ai canalelor de Calciu (Nifedipin), sublingual, cu efect
(Nifedipin), sublingual, cu efect
imediat.
imediat.
-
-Diazoxid
Diazoxid (Hyperstat), fiole 300mg/20 ml, ca vasodilatator.
(Hyperstat), fiole 300mg/20 ml, ca vasodilatator.
Doza: 3-5 mg/kg/doză, i.v în bolus.
Doza: 3-5 mg/kg/doză, i.v în bolus.
Se poate repeta după 5-30 minute.
Se poate repeta după 5-30 minute.
Se mai pot utiliza şi alte medicamente ca
Se mai pot utiliza şi alte medicamente ca Hidralazina, Rezerpina,
Hidralazina, Rezerpina,
Fentolamina
Fentolamina,
, Labetalol
Labetalol etc.
etc.
Tratamentul simptomatic şi adjuvant are scopul de a combate
Tratamentul simptomatic şi adjuvant are scopul de a combate
cefaleea, astenia, paresteziile, etc.
cefaleea, astenia, paresteziile, etc.
Se vor indica alimente bogate în K+ (sare fără sodiu, clorură de
Se vor indica alimente bogate în K+ (sare fără sodiu, clorură de
potasiu).
potasiu).
Bolnavii vor fi îndrumaţi spre activitate fizică, cure balneare, exerciţii
Bolnavii vor fi îndrumaţi spre activitate fizică, cure balneare, exerciţii
de autocontrol, toate cu efect adjuvant pentru prevenirea HTA sau
de autocontrol, toate cu efect adjuvant pentru prevenirea HTA sau
ameliorarea PA.
ameliorarea PA.

54. DISPENSARIZAREA
DISPENSARIZAREA
HTA fiind o afecţiune cronică, cu posibilităţi de agravare şi instalare a
HTA fiind o afecţiune cronică, cu posibilităţi de agravare şi instalare a
complicaţiilor este necesară o supraveghere medicală permanentă, la
complicaţiilor este necesară o supraveghere medicală permanentă, la
intervale variabile.
intervale variabile.
Tratamentul aplicat va fi continuu şi adaptat
Tratamentul aplicat va fi continuu şi adaptat
Dispensarizarea va asigura stabilirea unei relaţii adecvate între medic
Dispensarizarea va asigura stabilirea unei relaţii adecvate între medic
şi pacient, între pacient şi echipa de specialişti care contribuie la
şi pacient, între pacient şi echipa de specialişti care contribuie la
supravegherea bolnavului
supravegherea bolnavului
Obiectivele dispensarizării sunt:
Obiectivele dispensarizării sunt:
•supravegherea efectuării corecte a tratamentului şi a eficienţei
supravegherea efectuării corecte a tratamentului şi a eficienţei
acestuia
acestuia
•depistarea efectelor secundare ale medicamentelor
depistarea efectelor secundare ale medicamentelor
•depistarea precoce a agravării sau apariţiei complicaţiilor HTA
depistarea precoce a agravării sau apariţiei complicaţiilor HTA
•depistarea unor noi factori de risc asociaţi
depistarea unor noi factori de risc asociaţi
•evaluarea diagnosticului în funcţie de evoluţie şi încadrarea în stadii
evaluarea diagnosticului în funcţie de evoluţie şi încadrarea în stadii
clinice corespunzătoare
clinice corespunzătoare
•reevaluarea protocolului terapeutic ori de câte ori este necesar
reevaluarea protocolului terapeutic ori de câte ori este necesar

55. Alte principii privind dispensarizarea HTA la copil:
Alte principii privind dispensarizarea HTA la copil:
•PA se va măsura în clino- sau ortostatism , după un repaus prealabil
PA se va măsura în clino- sau ortostatism , după un repaus prealabil
de 5 minute, în 3 rânduri succesive, luându-se în considerare valoarea
de 5 minute, în 3 rânduri succesive, luându-se în considerare valoarea
cea mai mică obţinută
cea mai mică obţinută
•supravegherea bolnavului se va face în echipă (cardiolog, oftalmolog,
supravegherea bolnavului se va face în echipă (cardiolog, oftalmolog,
nefrolog, endocrinolog, etc)
nefrolog, endocrinolog, etc)
•controlul se va face trimestrial la bolnavii cui HTA labilă şi la 1-2 luni la
controlul se va face trimestrial la bolnavii cui HTA labilă şi la 1-2 luni la
cei cu HTA-boală
cei cu HTA-boală
•în funcţie de forma clinică şi stadiul evolutiv, se vor efectua fundul de
în funcţie de forma clinică şi stadiul evolutiv, se vor efectua fundul de
ochi, probele biologice renale, EKG, urografia, radiografia cardio-
ochi, probele biologice renale, EKG, urografia, radiografia cardio-
toracică, etc.
toracică, etc.
•dispensarizarea rămâne forma cea mai eficientă de asigurare a
dispensarizarea rămâne forma cea mai eficientă de asigurare a
supravegherii clinico-biologice active a pacientului cu HTA, permiţând
supravegherii clinico-biologice active a pacientului cu HTA, permiţând
adoptarea de măsuri adecvate pentru sănătatea bolnavului
adoptarea de măsuri adecvate pentru sănătatea bolnavului

56. VA MULTUMESC !