POATE DE FOLOS

1. • Diversivitate tematica,stilistica si de viziune in opera marilor clasici: Eminescu
Creanga Caragiale Slavici •Oane Floarea •Pavel Bianca •Niculita Iulia
• 2. Epoca Marilor Clasici • Epoca ce urmeaz , a lui Eminescu, Caragiale i ceilal i,ă ş ţ
duce cultul formei pân la exagerare…” (G. Ibr ileanu)ă ă
• 3. • Perioada marilor clasici este perioada care a urmat dupa perioada post
pasoptista, corespunzatoare epocii reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza
(18591866). Perioada marilor clasici incepe odata cu afirmarea spiritului junimist in
cultura noastra, pe la mijlocul deceniului al saptelea al secolului al XIX-lea, si
dureaza pana in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Desi a fost o perioada relativ
scurta, de aproximativ trei decenii, perioada marilor clasici ramane perioada cea mai
importanta si cea mai valoroasa din intreaga istorie a literaturii romane. Aceasta
perioada a fost numita astfel de critica nu pentru ca in aceasta perioada s-ar fi
manifestat curentul clasicist. Clasicismul s-a manifestat in literatura noastra mult mai
devreme, la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea prin
operele poetilor Vacaresti, Costache Conachi si Gheorghe Asachi, si a fost un curent
minor.
• 4. • Î n evolu ia sa, literatura român a cunoscut o serie de etape fundamentale,ţ ă
începând cu literatura popular , apogeul acestei dezvolt ri fiind marcat de epocaă ă
marilor clasici cândpe scena vie ii culturale apar numeroase personalit i, precumţ ăţ
Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creang . •ă
Multiplele prefaceri politice i social-economice marcate de Unirea Principatelor de laş
1859 vor influen a i dezvoltarea culturii, a literaturii noastre. Stabilitatea politic ,ţ ş ă
dezvoltarea rela iilor capitaliste, dobândirea independen ei de stat vor face posibilţ ţ ă
manifestarea uneia dintre cele mai str lucite etape ale culturii noastre. • Manifestândă
un interes deosebit pentru cultura i civiliza ia României, Titu Maiorescu va justificaş ţ
prin scrisul s u i mai ales prin cel al lui Mihai Eminescu, Ion Creang , Ion Lucaă ş ă
Caragiale i Ioan Slavici durabilitatea acestei epoci, atâtîn ceea ce prive te literaturaş ş
cât i existen a unei limbi na ionale consolidate i moderne. Fiindc este scrisul luiş ţ ţ ş ă
Titu Maiorescu cât i al marilor scriitori este de o rar limpezime, robuste e, elevare,ş ă ţ
claritate, ceea ce-i conferă
• 5. Titu Maiorescu PRIMUL NOSTRU ESTETICIAN I CRITIC LITERAR; 3.Ş
Infiin eaz cenaclul Junimea i scrie articole critice ( literare, culturale, de limb ); 4.ţ ă ş ă
MARE ORATOR 5. Este un precursor al lui E. Lovinescu, prin teoria FORMELOR
FARA FOND. Obiective: • INTRODUCEREA SPIRITULUI CRITIC; • COMBATEREA
MEDIOCRITATII 1.
• 6. Societatea Junimea si Titu Maiorescu • Societatea Junimea s-a fondat la 1 martie
1863 i avea ca scop: culturalizarea maselor printr-o serie de conferin e numiteş ţ
„prelec iuni populare”; aceste conferin e erau sus inute de c tre membrii fondatori iţ ţ ţ ă ş
aveau diferite teme: de religie, astronomie, folclor, filozofie. Promovarea unei literaturi
na ionale de calitate, elaborarea unei antologii de poezie i proz româneasc . Pentruţ ş ă ă
a deosebi literatura bun de cea proast , Titu Maiorescu a elaborat un tratat deă ă
estetic numit „O cercetare critic asupra poeziei românede la 1867”, care cuprindeaă ă
dou capitole: „Condi iunea material a poeziei” i „Condi iunea ideal a poeziei”.ă ţ ă ş ţ ă
Societatea Junimea mai avea ca scop: introducerea alfabetului latin, a scrierii
fonetice, îmbog irea vocabularului cu neologisme i integrarea culturii române ti înăţ ş ş
cultura universal . Î n anul 1867 societatea scoate i revista „Convorbiri literare”, oă ş
tipografie i o libr rie.ş ă
• 7. • Cele trei perioade ale societ ii Junimea au fost: • • • I. 1863-1874 are unăţ
pronun at caracter polemic i se manifest în trei direc ii: limb , literatur i cultur .ţ ş ă ţ ă ă ş ă
Deviza lor era: „Intr cine vrea, iese cine poate”. II. 1874-1885 edin ele se ineau oă ş ţ ţ
s pt mân la Bucure ti i una la Ia i în casa lui Vasile Pogor. Echilibrul se schimbă ă ă ş ş ş ă
prin mutarea unei p r i din Junimea; spiritul critic scade. Este cea mai prolific iă ţ ă ş
bogat perioad de publicare a unora dintre capitolele literaturii române ti. III. 1885-ă ă ş
1944 cap t un caracter preponderent, revista î i pierde autoritatea. Se public maiă ă ş ă
mult literatura tiin ific decâtbeletristic ; spiritul critic scade i în 1944 seş ţ ă ă ş
înceteaz activitatea. Maiorescu a elaborat studiul de estetic i critic literar ,ă ă ş ă ă
primul de acest fel cu titlul „O cercetare critic asupra poeziei românede la 1867”.ă
Aceasta avea 2 capitole: „Condi ia material a poeziei” cu care lucreaz diferite p r iţ ă ă ă ţ
ale artei i „Condi ia ideal a poeziei”. Maiorescu arat c în poezii pot fi îmbinateş ţ ă ă ă

2. în a a fel încât s -i trezeasc cititorului anumite idei, sentimente, cuvintele suntş ă ă
îmbinate în figuri de stil care trezesc în sufletul nostru anumite tr iri suflete ti.ă ş
• 8. M.Eminescu Poetul na ional al românilor “omul deplin al culturii române ti”ţ ş
( Constantin Noica ) “Mânuirea perfect a limbii materne”ă
• 9. • Mihai Eminescu a fost un poet, prozator i jurnalist român,socotit de cititoriiș
români i de critica literar postum drept cea mai important voce poetic dină ă ă ăș
literatura român . Receptiv la romantismele europene de secol XVIII i XIX, i-aă ș ș
asimilat viziunile poetice occidentale, crea ia sa apar inândunui romantism literarț ț
relativ întârziat. Î n momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele
tradi ionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut i pasiunea pentruț ș
istoria na ional , c reia a dorit chiar s -i construiasc un Pantheon de voievozi,ă ă ă ăț
nostalgia regresiv pentru copil rie, melancolia i cultivarea st rilor depresive,ă ă ăș
întoarcerea în natur etc., poezia european descoperea modernismului.ă ă
• 10. Natura in operele lui Mihai Eminescu • Deosebindu-se de predecesorii
sai:Bolintineanu si Alecsandri ,care compara femeia iubita cu o floare si cu o
privighetoare ,in termenii secolului trecut “filomela” ,Eminescu evita banalitatea unor
asemenea procedee ,privind-o ca pe o reprezentanta a erosului ,ca pe o Venus
Anadyomene ,ca pe aceea care asigura prin iubire continuitatea vietii.O singura data
Eminescu compara femeia cu o floare si atunci magistral ,realizand o imagine
neegalata ,de o prospetime care contine parca efluviile unei noi geneze.(din “Atat de
frageda”:”Atat de frageda te-asameni…In calea vieti mele iesi”).
• 11. Astfel, poezia „Floare albastr ” este o medita ie pe tema iubirii, o idilă ăț
desf urat într- un cadru feeric, în care visul romantic prefigureaz peisajul,ă ă ăș
putându-se confunda cu natura, dar i o eglog pe tema fericirii i a iubirii ca form deă ăș ș
cunoa tere.ș Precedat în timp de unele mari crea ii cum sunt „Venere i Madon ”,ă ăț ș
„Epigonii”, „Mortua est” i „Egipetul”, urmat de „ Împ rat i proletar”, „C lin-File dină ă ăș ș
poveste” sau „Strigoii”, poezia „Floare albastr ” î i are punctul de plecare în mitulă ș
romantic al aspira iei c tre un ideal înalt, de fericire, încununat de o iubire pur ,ă ăț
des vâr it .ă ăș Floare albastr este o poezie scris de Mihai Eminescu i publicat laă ă ăș
1 septembrie 1873 în revista Convorbiri literare. Poezia Floare albastr constituie,ă
dup cum spunea Vladimir Streinu „primul mare semn al operei viitoare”.ă
Luceaf rul este una dintre cele mai celebre poezii ale lui Mihai Eminescu, începută ă
înc în 1873, dar scris i finisat de-a lungul multor ani pân la publicarea sa înă ă ă ăș
aprilie 1883 în Almanahul societ ii studen e ti România Jun din Viena. După ă ăț ț ș
publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi în acela i an în revista Convorbiriș
literare i în final în volumul princeps intitulat „Poesii” sub îngrijirea lui Tituș
Maiorescu. Opere
• 12. “El i numai el, ne-a ajutat s întelegem b taia inimii. El ne-a luminat întelesulă ăș
i bucuria nenorocului de a fi român.” (Mircea Eliade) • Mihai Eminescu este poetulș
national al României, ce a fost o personalitate coplesitoare. Ca poet, s-a remarcat prin
forta de sintezãa izvoarelor autohtone si universale, prin imaginatie bogatãsi fantezie
creatoare, prin înãltarea filosoficãsi printr-o viziune cosmicãsi mitologicãasupra
omului. Pe lângãpoezie, Eminescu a mai experimentat si în dramã,dar toate piesele
sale de teatru sunt doar proiecte. De asemenea, el a scris si prozã,in special
fantasticã, dar acestea au stat mult timp în umbra poeziilor sale, doar în ultima
vreme recâstigându-si adevãrata lor recunoastere.
• 13. • Fragment: • ,,Era noapte i ploaia c dea m runt pe stradele nepavate, strâmteş ă ă ă
i noroioase ce trec prin noianul de case mici i r u zidite din care consist [const ]ş ş ă ă ă
partea cea mare a capitalei României, i prin b l ile de noroi. [...] De prin crâ me iş ă ţ ş ş
pr v lii p trundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari i nesp late, o lumină ă ă ş ă ă
murdar , mai sl bit înc prin stropii de ploaie ce inundase sticlele.” • (S rmanulă ă ă ă ă
Dionis, 1872)
• 14. • Analiz : • Imaginea de zi a ora ului, cât i ora ul de noapte sunt, pentruă ş ş ş
Eminescu, un loc aglomerat, iar noaptea se caracterizeaz printr-o atmosferă ă
ap s toare, neprietenoas . Î n fragmentul din poem domin adjectivele cu oă ă ă ă
înc rc tura negativ , repetarea lui mult, mult , furnicar devine terifiant , sufoc .ă ă ă ă ă ă
Oximoronul lumin murdar din fragmentul de proz este o metafor a mizerieiă ă ă ă
purit ii. Î n ora se afl odaia s r c cioas (de exemplu Cuget rile s rmanuluiăţ ş ă ă ă ă ă ă ă

3. Dionis). Pentru Eminescu, în opozi ia sat/ ora , câ tig mereu satul, câtmai arhaic.ţ ş ş ă
Cauzele sunt dou : satul reprezint de pe o parte copil ria, timp mitic, al fericirii iă ă ă ş
lipsei de griji i de pe alt parte natura, naturalul, din care Eminescu a construitş ă
insule utopice, spa ii paradisiace.ţ
• 15. ION CREANG ( 1830 – 1889 ) Creang este cel mai mare povestitor român iĂ ă ş
unul dintre cei mai mari povestitori europeni- Fra ii Grimm, Perault i Anderson.ţ ş
Opera de maturitate este scrierea memorialistic “Amintiri din copil rie”. “Povesteaă ă
lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creang .ă
• 16. • Ion Creang a fost un scriitor român.Recunoscut datorit m iestriei basmelor,ă ă ă
pove tilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasiciiăș ș
literaturii românemai ales datorit operei sale autobiografice • “Amintiri din copilarie”ă
reprezint partea cea mai personal a operei lui Creang . Acestea i-au stabilită ă ă
reputa ia de mare prozator. Scoaterea la iveal a multor provincialisme cu o putereăț
de expresie deosebit , vivacitatea nara iunii i sinceritatea cu care poveste te celeă ț ș ș
mai intime detalii ale vie ii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creang unaăț
din cele mai însemnate opere ale literaturii române. • Amintiri din copil rie este unaă
dintre principalele lucr ri ale scriitorului românIon Creang . Cea mai mare dintre celeă ă
dou lucr ri ale sale apar inândgenului memorialistic, ea con ine unele dintre celeă ă ț ț
mai caracteristice exemple de nara iune la persoana întâi din literatura român , fiindăț
considerat de critici capodopera lui Creang . Structurat în capitole separateă ă ă
scrise de-a lungul mai multor ani (între 1881 i 1888), p r i din ea au fost citite înăș ț
fa a cenaclului literar Junimea din Ia i. Trei dintre cele patru sec iuni au fostț ș ț
publicate în timpul vie ii lui Creang de revista Convorbiri Literare, ultima parteăț
r mânândneterminat dup moartea scriitorului.ă ă ă
• 17. • Povestea lui Harap -Alb ( de Ion Creanga) • Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se
încadreaz în genul epic, iar ca specie literar este un basm cult, deoarece are ună ă
autor, Ion Creang . • Critici literare: • Ion Creangãeste cel mai mare povestitor român.ă
Particularlitãtile sale cele mai importante sunt jovialitatea, vitalitatea si dragostea de
oameni. De aceea, majoritatea operei sale constãîn povesti, o operãoriginalãbazatã
pe folclorul autohton. • Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea în
evidentãa unei individualitãti stilistice apartine artei de scriitor a lui Creangã. Î ntâi
Creangãfixeazão datãpentru totdeauna textul, fãcândimposibilão altãeditie. Secretul
la Creangãstãîn studiul efectelor, în cuvântul rar, în fixitate."
• 18. • Fragment: • ,,Cum nu se d scos ursul din bârlog, ranul de la munte str mutată ţă ă
la câmp, i pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, a a nu m dam eu dus dinş ş ă
Humule ti în toamna anului 1855, cândveni vremea s plec la Socola, dupş ă ă
st ruin a mamei. “ • (Amintiri din copil rie, IV)ă ţ ă
• 19. • Analiz : • Dac I.L. Caragiale este aproape exclusiv citadin, la Creang ora ulă ă ă ş
lipse te cu des vâr ire. Desigur, sosirea cu c ru a lui mo Luca la Ia i, din finaluş ă ş ă ţ ş ş
Amintirilor din copil rie, nu este decâtcap tul drmului. Tinerii se ascund sub pledă ă
pentru c vorbele oamenilor de pe ,,uli ele Ia ilor” sunt r ut cioase. AtâtAmintirile, câtă ţ ş ă ă
i Pove tile lui, atâtcasa, cât i palatul, curtea boiereasc sau cea împ r teasc , atâtş ş ş ă ă ă ă
iadul, cât i raiul sunt, a a cum a remarcat critica, un fel de Humule ti natal.ş ş ş
• 20. IOAN SLAVICI ( 1848 – 1925 ) El este considerat “p rintele nuvelei române ti” iă ş ş
“un Balzac al satului românesc”. Nuvela “Moara cu noroc” este una dintre cele mai
reu ite din cele aproape 100 de nuvele i schi e scrise de Slavici. Al turi deş ş ţ ă
Caragiale este considerat creatorul nuvelei realiste i psihologice.ş
• 21. I.a idilismului si reveriei II.dramatica si obsesiva III.didactica si instructive
Opera lui Slavici nu este doar o copie a realitatii,cat mai exacta,ci o viziune a
ei.Creatia lui Slavici prezinta cu evidenta trei faze: Opera lui
cuprinde:comedii,drame istorice,nuvele,romane,memorialistica. Ioan Slavici (n.18
ianuarie 1848, d. 17 august 1925) a fost un scriitor i jurnalist român.Alaturi deș
Eminescu,Creanga,Caragiale,mari creatori de limba,Ioan Slavici este cel dintai mare
scriitor pe care Transilvania il daruie literaturii romane la sfarsitul secolului al XIXlea.
“Nu e arma mai puternica decat inima curata. “(Ioan Slavici)
• 22. • Tot ce a scris Slavici sugereaza o atmosfera de remarcabila autonomie
interioara,in care creatorul nu depinde atat de conventiile constituite ale unui mediu
cultural cat de propria sa vointa de a scrie. • Opera literar “MARA”de Ioan Slaviciă

4. este un ROMAN TRADI IONAL DE TIP OBIECTIV, prin respectarea tiparelorȚ
scrisului conven ional, accesibil, i a normelor nara iunii omnisciente, prinț ș ț
prezentarea unei lumi omogene i a unui anumit tip de personaje.ș
• 23. Nuvela este realista, de factura clasica, avand o structura viguroasa unde fiecare
episod aduce elemente esentiale si absolut necesare pentru firul epic, conflictul se
desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele 17 capitole
respectandu-se ordinea cronologica a desfasuririi actiunii Compozitia si structura
nuvelei: Nuvela moara cu noroc de Ioan Slavici a aparut in volumul de debut
Novele din popor , din 1881 si s-a bucurat de o larga apreciere critica. Ioan Slavici
construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un
puternic caracter moralizator conceptia lui fiind un argument pentru iubirea de
oameni.
• 24. Memorii: Inchisorile mele ( 1921) Amintiri ( 1924) Lumea prin care am trecut
(1924) Drame istorice: Bogdan Voda Gaspar Gratiani Fata de birau ( 1871)
Ac iunea operei este plasat în timp i spa iu.ţ ă ş ţ Opera „Popa Tanda” este o operă
epic deoarece are ac iune ce se poate relata pe momentele subiectului literar.ă ţ
• 25. Povesti Zana zorilor ( 1908) Florita din codru ( 1908) Ileana cea sireata (1908)
Petrea-Prostul ( 1908) Limir-imparat ( 1908) Spaima zmeilor ( 1908) Romane: Din
batrani (1902) Mara (1906) Romanii de peste Carpati (1911) Zbuciumari politice la
romanii din Ungaria (1911) Din doua lumi (1920) Cel din urma armas (1923) Piese
de teatru Fata de birau (1871) Nuvele: Popa Tanda Scormon Gura satului Budulea
Taichii Moara cu noroc (1881) Comoara (1896) O viata pierduta Vatra parasita
(1900) O jertfa a vietii Padureanca (1884)
• 26. • Fragment: • ,,Apoi, mare lucru pentru o precupea , Radna e Radna, Lipova eţă
numai aci peste Mur , iar la Arad te duci în dou ceasuri.Mar i diminea a Mara- iăş ă ţ ţ ş
scoate atra i co urile pline în pia a de pe rmurele drept al Mur ului, unde seş ş ş ţ ţă ăş
adun la târgde s pt mân mur enii pân de pe la Sovâr in i Soboteliu i podgoreniiă ă ă ă ăş ă ş ş ş
pân depe la Cuvin. Joi diminea a ea trece Mur ul i întinde atra pe rmureleă ţ ăş ş ş ţă
stâng, unde se adun b n enii pân de pe la F get, C p lna i Sân-Micl u . Vineriă ă ăţ ă ă ă ă ş ş ă ş
noaptea, dup cântatul coco ilor, ea pleac la Arad, ca ziua s-o prind cu atraă ş ă ă ş
întins în pia a cea mare, unde lumea se adun din apte inuturi.’’ (Mara, 1906)ă ţ ă ş ţ
• 27. • Analiz : • Ioan Slavici are atâtdescrieri rurale, de peisaje ( în nuvele, deă
exemplu Moara cu noroc), cât i cadru citadin, în Mara. Atâtpeisajul, cât i decorulş ş
or enesc sunt îns întotdeauna legate de un implicit personaj, care vibreaz sauăş ă ă
nu la ceea ce vede. Dac în Budulea Taichii personajul e înfiorat de un peisajă
nocturn, luminat de lun , care îi treze te imagini interioare puternice, în Mara,ă ş
ora ul pare aproape un desen topografic, menit s marcheze drumurile Marei,ş ă
interesat de ,,cât’’, nu i de ,,cum”. Oamenii, târgove ii, târguiala, acesta este pentruă ş ţ
Mara ora ul. Slavici îl prezint sumar i are intui ia artistic de a prezenta numaiş ă ş ţ ă
acel ora pe care Mara e în stare s -l perceap . Este, în fond, o anex aş ă ă ă
personajului i poart aceea i marca stilistic .ş ă ş ă
• 28. ION LUCA CARAGIALE ( 1852 – 1912 ) Este cel mai mare dramaturg din
literatura român . I.L.Caragiale a creat o oper în care se disting cu usurint 3ă ă ă
universuri diferite: comic, tragic si fantastic.
• 29. O noapte furtunoas este o pies de teatru. A ap rut în Convorbiri literare, cu oă ă ă
elogioas prezentare a lui Titu Maiorescu, ajungând i pe scena Operei Române, înă ș
1935, înso it de muzica lui Paul Constantinescu. Î n 1943 regizorul Jeanăț
Georgescu a f cut un film dup aceast valoroas pies de teatru.ă ă ă ă ă D-ale
carnavalului este o pies de teatru de Ion Luca Caragiale. A fost scris pentruă ă
concursul organizat de Teatrul Na ional din Capital , pe care autorul l-a câ tigat.ăț ș
Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român i unul dintre cei mai importan iţș
scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
• 30. Al turi de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este creatorul nuvelei realist-ă
psihologice, deosebinduse de acesta nu numai prin tematica abordat , ci mai alesă
prin capacitatea artistic de a insera în firul epic principiile estetice naturaliste,ă
reprezentate în literatura universal de Émile Zola. Barbu tef nescu Delavranceaă ăȘ

5. afirma: Ion Luca Caragiale este „scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin
excelen “.ăț Î n vreme de r zboi este o nuvel . O crea ie realist psihologic , avândă ă ăț
i accente naturaliste, ea a fost publicat pentru prima oar în 1898.ă ăș
• 31. •Drame: • Comedii: O noapte furtunoas Conu Leonida fa cu reac iunea Oă ăț ț
scrisoare pierdut D-ale carnavalului O soacr Hatmanul Baltag Î ncepem 1 Aprilieă ă
N pasta Nuvele i povestiri O f clie de Pa te Î n vreme de r zboi Din carnetul unuiă ă ăș ș
vechi sufleur Un artist Om cu noroc P cat O inven ie mare Poveste Boborul Noapteaă ț
învierii La hanul lui Mânjoal Dou loturiă ă
• 32. “Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa vada ridicolul in viata taranimii - cum
n-a gasit , n-a vazut , nu l-a lasat inima sa vada ceva omenesc in viata claselor
noua.”(G.Ibraileanu) “… fondul comediilor lui Caragiale este rece si cinic . Realitatea
ce el ne zugraveste nu ne poate incalzi , necum sa ne entuziasmeze ; ea e repulsiva
si va deveni , din ce in ce mai repulsiva cu cat omenirea va inainta pe calea
progresului moral . In nici o opera clasica nu vei gasi situatiuni de valoare ca cele pe
care dramaturgul nostru le primeste in actiunea dramatica le primeste si le mentine
cu seninatatea cea mai desavarsita - chiar la sfarsitul si dupa sfarsitul ei .”(Mihail
Dragomirescu) Aprecieri critice:
• 33. • Fragment: • ,,Turt dulce – panorame – tricoloruri – brag – baloane – solda i –ă ă ţ
mahalagioaice – lampioane – limonad – fracuri – decora iuni – decora i – doni e –ă ţ ţ ţ
menajerii – provinciali – fluiere – cer etori – ciubere – cimpoaie – copii – mini tri –ş ş
punga i de buzunare – h rdaie – bone – doici – tr suri -muzici – artifi ii – fotografii laş ă ă ţ
minut – comédii […] De teapt -te, române! – sacâz– sifoane – ciucalat – acadele –ş ă ă
plesnitori – tunuri – c lu ari – smochine – p pu i – poame – capul vorbitor – Leul deă ş ă ş
mare – “Vasilache” – copilul cu trei picioare – încercarea puterii – [...] guri c scate –ă
praf – noroi – murd rie – infec ie – lume, lume, lume – vreme frumoas – deveră ţ ă
slab… – Criz teribil , mon er!”( Mo ii – Tabl de materii, 1901)ă ă ş ş ă
• 34. • Analiz : • Decorul tuturor schi elor i al pieselor de teatru este unul citadin.ă ţ ş
Ora ul lui Caragiale are rolul de decor. Î ntre exterior si interior, Caragialeş
privilegiaz (ca în teatru) interiorul, odaia, al c rui punct fix este masa. Î n loculă ă
od ii apare adesea compartimentul de tren, loc al tuturor aventurilor , spa iu închisă ţ
i dramatic. Cânddescrie exteriorul, Caragiale pune accent pe pitoresc, pe comedie,ş
iar îmbulzeala nu are nicio urm de triste e, este una vesel , cald , lipsit de griji.ă ţ ă ă ă
Ora ul este v zut abia atunci cândeste plin de oameni i de zgomot, în zilele deş ă ş
s rb toare. Descrierea lui este f cut numai în treac t, de un ochi f r niciună ă ă ă ă ă ă
interes pentru peisaj (La Pa ti), fie este îngro at parodic, preia tonul exaltat alş ş ă
gazetarilor(O zi solemn ).ă

6. afirma: Ion Luca Caragiale este „scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin
excelen “.ăț Î n vreme de r zboi este o nuvel . O crea ie realist psihologic , avândă ă ăț
i accente naturaliste, ea a fost publicat pentru prima oar în 1898.ă ăș
• 31. •Drame: • Comedii: O noapte furtunoas Conu Leonida fa cu reac iunea Oă ăț ț
scrisoare pierdut D-ale carnavalului O soacr Hatmanul Baltag Î ncepem 1 Aprilieă ă
N pasta Nuvele i povestiri O f clie de Pa te Î n vreme de r zboi Din carnetul unuiă ă ăș ș
vechi sufleur Un artist Om cu noroc P cat O inven ie mare Poveste Boborul Noapteaă ț
învierii La hanul lui Mânjoal Dou loturiă ă
• 32. “Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa vada ridicolul in viata taranimii - cum
n-a gasit , n-a vazut , nu l-a lasat inima sa vada ceva omenesc in viata claselor
noua.”(G.Ibraileanu) “… fondul comediilor lui Caragiale este rece si cinic . Realitatea
ce el ne zugraveste nu ne poate incalzi , necum sa ne entuziasmeze ; ea e repulsiva
si va deveni , din ce in ce mai repulsiva cu cat omenirea va inainta pe calea
progresului moral . In nici o opera clasica nu vei gasi situatiuni de valoare ca cele pe
care dramaturgul nostru le primeste in actiunea dramatica le primeste si le mentine
cu seninatatea cea mai desavarsita - chiar la sfarsitul si dupa sfarsitul ei .”(Mihail
Dragomirescu) Aprecieri critice:
• 33. • Fragment: • ,,Turt dulce – panorame – tricoloruri – brag – baloane – solda i –ă ă ţ
mahalagioaice – lampioane – limonad – fracuri – decora iuni – decora i – doni e –ă ţ ţ ţ
menajerii – provinciali – fluiere – cer etori – ciubere – cimpoaie – copii – mini tri –ş ş
punga i de buzunare – h rdaie – bone – doici – tr suri -muzici – artifi ii – fotografii laş ă ă ţ
minut – comédii […] De teapt -te, române! – sacâz– sifoane – ciucalat – acadele –ş ă ă
plesnitori – tunuri – c lu ari – smochine – p pu i – poame – capul vorbitor – Leul deă ş ă ş
mare – “Vasilache” – copilul cu trei picioare – încercarea puterii – [...] guri c scate –ă
praf – noroi – murd rie – infec ie – lume, lume, lume – vreme frumoas – deveră ţ ă
slab… – Criz teribil , mon er!”( Mo ii – Tabl de materii, 1901)ă ă ş ş ă
• 34. • Analiz : • Decorul tuturor schi elor i al pieselor de teatru este unul citadin.ă ţ ş
Ora ul lui Caragiale are rolul de decor. Î ntre exterior si interior, Caragialeş
privilegiaz (ca în teatru) interiorul, odaia, al c rui punct fix este masa. Î n loculă ă
od ii apare adesea compartimentul de tren, loc al tuturor aventurilor , spa iu închisă ţ
i dramatic. Cânddescrie exteriorul, Caragiale pune accent pe pitoresc, pe comedie,ş
iar îmbulzeala nu are nicio urm de triste e, este una vesel , cald , lipsit de griji.ă ţ ă ă ă
Ora ul este v zut abia atunci cândeste plin de oameni i de zgomot, în zilele deş ă ş
s rb toare. Descrierea lui este f cut numai în treac t, de un ochi f r niciună ă ă ă ă ă ă
interes pentru peisaj (La Pa ti), fie este îngro at parodic, preia tonul exaltat alş ş ă
gazetarilor(O zi solemn ).ă