SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  26
Télécharger pour lire hors ligne
CURS 5
CONVERSIA REZONANTA A PUTERII
ELECTRICE
Cuprins:
1. Introducere si clasificare
2. Modelul retelei cu comutatoare controlate
3. Modelul retelei de redresare si a retelei filtru
capacitiv
4. Modelul retelei rezonante
5. Solutia convertorului rezonant modelat prin
functii de transfer
6. Concluzii
1.Introducere si clasificare
• Convertoarele rezonante contin retele rezonante
L-C ale caror tensiuni si curenti variaza
sinusoidal in timpul unui sau mai multor
intervale de comutatie.
• Clasificare dupa tipul convertorului: c.c.-c.c, c.c-
c.a(invertor).
• Clasificare dupa modul de control:cu frecventa
fixa de comutatie, frecventa variabila de
comutatie.
• Clasificare dupa tipul retelei
rezonante:serie,paralel,CLL,LLC.
Tehnologie folosita in prezent
 Eficienta:95.5%
 Vout 12V@33A
 Vin 36V~75V
Tehnologie folosita in prezent
• Eficienta:94%
• Vout 8V~14V
• Vin 220V~450V
• Pout=3.5kW
Tehnologie folosita in prezent
 Eficienta:97%
 Vout 170V~380V
 Vin 350V
Avantajele si dezavantajele conversiei rezonante a
puterii electrice
 pierderi in comutatie scazute, prin mecanismele
de comutatie la curent si tensiune
zero:ZCS,ZVS.
 Eliminiarea surselor interferentelor
electromagnetice(EMI).
 Capacitatea de functionare la frecvente mari de
comutatie - reducerea dimensiunii
componentelor magnetice.
 Dificulatea obtinerii unei eficiente ridicate pentru
o gama larga de sarcini si de tensiuni de intrare.
 Amplitudine mai mare a formelor de unda decat
in cazul convertoarelor PWM.
Convertor rezonant si retelele rezonante
Circuit rezonant neamortizat
Reglarea tensiunii de iesire a convertorului
 Frecventa de comutatie
 Frecventa de rezonanta a retelei rezonante
 Prin modificarea frecventei de comutatie mai
aproape sau mai departe de frecventa de
rezonanta , se pot controla amplitudinile tensiunii
si curentului de sarcina.
sf
0f
Analiza sinusoidala
• Presupunem ca spectrele
de frecventa al tensiunii si
curentului de la iesirea si
intrarea retelei rezonante
contin doar componenta
fundamentala a frecventei
de comutatie.
2.Modelul retelei cu comutatoare controlate
Reteaua de comutatoare controlate este comandata pentru a
produce o tensiune dreptunghiulara de frecventa / 2s sf  
Aceasta tensiune dreptunghiulara
poate fi dezvolata in serie Fourier dupa cum urmeaza:
   
1,3,5,...
4 1
sinD
s s
n
V
v t n t
n

 
       1 1
4
sin sing
s s s s
V
v t w t V t

 
Modelarea portului de intrare in reteaua de
comutatoare
 Pentru aceasta este necesara calcularea
componentei continue a curentului de intrare
in reteaua de comutatoare
DI
 Di t
   1 sins s s si t I t  
Circuitul echivalent pentru reteaua de comutatoare
• Componenta continua, sau valoarea medie a
curentului de intrare,
poate fi calculata prin integrarea pe o jumatate
din perioada de comutatie:
       
2 2
1 1
0 0
2 2 2
sin cos
s s
s
T T
D D s s s s sT
s s
i t i d I d I
T T
      

   
Analiza sinusoidala
• puterea continua furnizata de sursa de tensiune este convertita
intr-o tensiune alternativa la iesire.
• Daca componetele armonice ale sunt neglijabile, tensiunea de
iesire din retea poate fi reprezentata prin componenta sa
fundamentala:
     1 1
4
sin sinD
s s s s
V
v t w t V t

 
3.Modelul retelei de redresare si al retelei cu filtru
capacitiv
• In cazul convertorului
rezonant dc-dc serie, prin
puntea de diode de la iesire
va circula un curent
sinusoidal  Ri t
• La iesirea puntii este plasat un condensator de valoare
mare
• Tensiunea de iesire va contine armonici neglijabile ale
frecventei de comutatie
• Putem face aproximarea de riplu mic:
FC
   ,Ov t V I t I 
• Tensiunea de intrare in
punte este o tensiune
dreptunghiulara.
• Tensiunea de intrare in
punte este dezvoltata in
serie Fourrier
 Rv t
   
1,3,5,...
4 1
sinO
R s R
n
V
v t n t
n
 



 
Modelul retelei de redresare si al retelei cu filtru
capacitiv
 Aceasta tensiune este furnizata pe portul de iesire din
reteaua rezonanta.
 Daca reteaua rezonanta raspunde doar la componenta
fundamentala atunci tensiunea de intrare in puntea de
diode este aproximata prin componenta sa fundamentala:
sf
     1 1
4
sin sinO
R s R R s R
V
v t t V t   

   
• Componenta fundamentala
are o amplitudine de
ori mai mare decat tensiunea
continua de iesire .
 4 
Modelul retelei de redresare si al retelei cu filtru
capacitiv
OV
Circuitul echivalent al puntii redresoare
• Curentul de iesire redresat este filtrat de
condensatorul .Deoarece prin condensator nu poate
trece curent continuu, componenta continua a lui
este egala cu valoarea curentului de sarcina in regim
stationar:
 Ri t
FC
 Ri t
 
2
1 1
0
2 2
sin
sT
R s R R
s
I I t dt I
T
 

  
• In concluzie, curentul de sarcina si curentul de iesire
din iesirea filtrului sunt direct proportionali in regim
stationar.
Circuitul echivalent al puntii redresoare
     1 1
4
sin sinO
R s R R s R
V
v t t V t   

   
• Componentele fundamentale
ale tensiunii si curentului
sunt in faza;puntea
redresoare prezinta o sarcina
efectiva rezsitiva
 
 
1
2
1
8R O
e
R
v t V
R
i t I
 
 
 
1
2
1
8R O
e
R
v t V
R
i t I
  2
8
0.8106eR R R

 
Circuitul echivalent al puntii redresoare
4. Modelul retelei rezonante
• In paragrafele anterioare am stabilit ca
efectele componentelor armonice pot fi
neglijate
• reteaua de comutatoare poate fi modelata ca o
sursa de tensiune cu o componenta
fundamentala
• puntea redresoare poate fi modelata prin
folosirea unei resitente efective de valoare
• In continuare putem analiza reteaua rezonanta
folosind o analiza liniara standard.
 1sv t
eR
Modelul retelei rezonante
 
 
 1
1
R
s
v s
H s
v s

 1
1
R
s j
s
V
H s
V 

 
   
 1
1
R
R s
e e
v s H s
i s v s
R R
 
 
1 1
ss j
R s
e
H s
I V
R


5.Solutia convertorului rezonant
    2 1 4
s
O
s j
D e
V
M R H s
V R 
 
    
      
    
  11 1
1 1 1
2 1 4
, , , ,
s
O sR R
s j
R e R s D
V VI I V
R H s
I I R V V V
 
    
  s
O
s j
D
V
H s
V 

• raportul de conversie al convertoului rezonant este egal
cu functia de transfer a retelei rezonante evaluata la
frecventa de comutatie
6. Concluzii
 Control cu frecventa variabila de comutatie
 Se analizeaza prin aproximare sinusoidala
 Raportul de conversie al convertorului este egal cu
valoarea functiei de transfer a retelei rezonante
evaluate la frecventa de comutatie

Contenu connexe

Tendances

Revista Tehnium 74_02
Revista Tehnium 74_02Revista Tehnium 74_02
Revista Tehnium 74_02mircea7
 
Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11mircea7
 
Revista Tehnium 72_05
Revista Tehnium 72_05Revista Tehnium 72_05
Revista Tehnium 72_05mircea7
 
Măsurarea rezistenţei de izolaţie la maşinile electrice rotative
Măsurarea rezistenţei de izolaţie la maşinile electrice rotativeMăsurarea rezistenţei de izolaţie la maşinile electrice rotative
Măsurarea rezistenţei de izolaţie la maşinile electrice rotativeneculaitarabuta
 
Revista Tehnium 74_10
Revista Tehnium 74_10Revista Tehnium 74_10
Revista Tehnium 74_10mircea7
 
Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08mircea7
 
Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06mircea7
 
19 11 18_18cap_5_v3
19 11 18_18cap_5_v319 11 18_18cap_5_v3
19 11 18_18cap_5_v3ivan ion
 
Revista Tehnium 74_07
Revista Tehnium 74_07Revista Tehnium 74_07
Revista Tehnium 74_07mircea7
 
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstone
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstoneMăsurări de rezistente cu puntea wheatstone
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstoneneculaitarabuta
 
Revista Tehnium 74_05
Revista Tehnium 74_05Revista Tehnium 74_05
Revista Tehnium 74_05mircea7
 
Revista Tehnium 72_01
Revista Tehnium 72_01Revista Tehnium 72_01
Revista Tehnium 72_01mircea7
 
Convertorul static de frecvenţă
Convertorul static de frecvenţăConvertorul static de frecvenţă
Convertorul static de frecvenţăGhenadie Vlas
 
Revista Tehnium 74_09
Revista Tehnium 74_09Revista Tehnium 74_09
Revista Tehnium 74_09mircea7
 
Revista Tehnium 73_01
Revista Tehnium 73_01Revista Tehnium 73_01
Revista Tehnium 73_01mircea7
 
Revista Tehnium 74_08
Revista Tehnium 74_08Revista Tehnium 74_08
Revista Tehnium 74_08mircea7
 
Revista Tehnium 72_07
Revista Tehnium 72_07Revista Tehnium 72_07
Revista Tehnium 72_07mircea7
 
Revista Tehnium 71_06
Revista Tehnium 71_06Revista Tehnium 71_06
Revista Tehnium 71_06mircea7
 

Tendances (20)

Revista Tehnium 74_02
Revista Tehnium 74_02Revista Tehnium 74_02
Revista Tehnium 74_02
 
Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11Revista Tehnium 73_11
Revista Tehnium 73_11
 
Revista Tehnium 72_05
Revista Tehnium 72_05Revista Tehnium 72_05
Revista Tehnium 72_05
 
Măsurarea rezistenţei de izolaţie la maşinile electrice rotative
Măsurarea rezistenţei de izolaţie la maşinile electrice rotativeMăsurarea rezistenţei de izolaţie la maşinile electrice rotative
Măsurarea rezistenţei de izolaţie la maşinile electrice rotative
 
Revista Tehnium 74_10
Revista Tehnium 74_10Revista Tehnium 74_10
Revista Tehnium 74_10
 
Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08Revista Tehnium 73_08
Revista Tehnium 73_08
 
Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06Revista Tehnium 74_06
Revista Tehnium 74_06
 
19 11 18_18cap_5_v3
19 11 18_18cap_5_v319 11 18_18cap_5_v3
19 11 18_18cap_5_v3
 
Revista Tehnium 74_07
Revista Tehnium 74_07Revista Tehnium 74_07
Revista Tehnium 74_07
 
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstone
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstoneMăsurări de rezistente cu puntea wheatstone
Măsurări de rezistente cu puntea wheatstone
 
Revista Tehnium 74_05
Revista Tehnium 74_05Revista Tehnium 74_05
Revista Tehnium 74_05
 
Revista Tehnium 72_01
Revista Tehnium 72_01Revista Tehnium 72_01
Revista Tehnium 72_01
 
Cap.5 final 07.02.07
Cap.5 final 07.02.07Cap.5 final 07.02.07
Cap.5 final 07.02.07
 
Convertorul static de frecvenţă
Convertorul static de frecvenţăConvertorul static de frecvenţă
Convertorul static de frecvenţă
 
Revista Tehnium 74_09
Revista Tehnium 74_09Revista Tehnium 74_09
Revista Tehnium 74_09
 
Revista Tehnium 73_01
Revista Tehnium 73_01Revista Tehnium 73_01
Revista Tehnium 73_01
 
Revista Tehnium 74_08
Revista Tehnium 74_08Revista Tehnium 74_08
Revista Tehnium 74_08
 
Revista Tehnium 72_07
Revista Tehnium 72_07Revista Tehnium 72_07
Revista Tehnium 72_07
 
Revista Tehnium 71_06
Revista Tehnium 71_06Revista Tehnium 71_06
Revista Tehnium 71_06
 
Curs cepe 1
Curs cepe 1Curs cepe 1
Curs cepe 1
 

Similaire à Cepe curs5 proiector

Revista Tehnium 72_09
Revista Tehnium 72_09Revista Tehnium 72_09
Revista Tehnium 72_09mircea7
 
suplabelama91.pdf
suplabelama91.pdfsuplabelama91.pdf
suplabelama91.pdfivan ion
 
suplab91.pdf
suplab91.pdfsuplab91.pdf
suplab91.pdfivan ion
 
Revista Tehnium 73_10
Revista Tehnium 73_10Revista Tehnium 73_10
Revista Tehnium 73_10mircea7
 
Redresarea tensiunii alternative 231
Redresarea tensiunii  alternative   231Redresarea tensiunii  alternative   231
Redresarea tensiunii alternative 231Valentin Gheorghe
 
Revista Tehnium 73_03
Revista Tehnium 73_03Revista Tehnium 73_03
Revista Tehnium 73_03mircea7
 
Electronica auto.doc
Electronica auto.docElectronica auto.doc
Electronica auto.docivan ion
 
Eap 102 alimentator_4.0
Eap 102 alimentator_4.0Eap 102 alimentator_4.0
Eap 102 alimentator_4.0Daniel Rosner
 
Revista Tehnium 73_09
Revista Tehnium 73_09Revista Tehnium 73_09
Revista Tehnium 73_09mircea7
 
Nesimetria sarcinilor pe faze.pdf
Nesimetria sarcinilor pe faze.pdfNesimetria sarcinilor pe faze.pdf
Nesimetria sarcinilor pe faze.pdfCeraselFILIMON
 
Revista Tehnium 74_04
Revista Tehnium 74_04Revista Tehnium 74_04
Revista Tehnium 74_04mircea7
 
Transformatorii de joasa frecventa (G. S. Tachin) (1953).pdf
Transformatorii de joasa frecventa (G. S. Tachin) (1953).pdfTransformatorii de joasa frecventa (G. S. Tachin) (1953).pdf
Transformatorii de joasa frecventa (G. S. Tachin) (1953).pdfivan ion
 
Revista Tehnium 71_04
Revista Tehnium 71_04Revista Tehnium 71_04
Revista Tehnium 71_04mircea7
 
Revista Tehnium 71_09
Revista Tehnium 71_09Revista Tehnium 71_09
Revista Tehnium 71_09mircea7
 
Revista Tehnium 73_06
Revista Tehnium 73_06Revista Tehnium 73_06
Revista Tehnium 73_06mircea7
 
Circuite rlc serie în curent alternativ.legea lui ohm. puterea curentului alt...
Circuite rlc serie în curent alternativ.legea lui ohm. puterea curentului alt...Circuite rlc serie în curent alternativ.legea lui ohm. puterea curentului alt...
Circuite rlc serie în curent alternativ.legea lui ohm. puterea curentului alt...Colegiul de Industrie Usoara
 

Similaire à Cepe curs5 proiector (20)

Revista Tehnium 72_09
Revista Tehnium 72_09Revista Tehnium 72_09
Revista Tehnium 72_09
 
suplabelama91.pdf
suplabelama91.pdfsuplabelama91.pdf
suplabelama91.pdf
 
9902i.pdf
9902i.pdf9902i.pdf
9902i.pdf
 
suplab91.pdf
suplab91.pdfsuplab91.pdf
suplab91.pdf
 
Revista Tehnium 73_10
Revista Tehnium 73_10Revista Tehnium 73_10
Revista Tehnium 73_10
 
Redresarea tensiunii alternative 231
Redresarea tensiunii  alternative   231Redresarea tensiunii  alternative   231
Redresarea tensiunii alternative 231
 
Revista Tehnium 73_03
Revista Tehnium 73_03Revista Tehnium 73_03
Revista Tehnium 73_03
 
9907i.pdf
9907i.pdf9907i.pdf
9907i.pdf
 
Curs2
Curs2Curs2
Curs2
 
9912i.pdf
9912i.pdf9912i.pdf
9912i.pdf
 
Electronica auto.doc
Electronica auto.docElectronica auto.doc
Electronica auto.doc
 
Eap 102 alimentator_4.0
Eap 102 alimentator_4.0Eap 102 alimentator_4.0
Eap 102 alimentator_4.0
 
Revista Tehnium 73_09
Revista Tehnium 73_09Revista Tehnium 73_09
Revista Tehnium 73_09
 
Nesimetria sarcinilor pe faze.pdf
Nesimetria sarcinilor pe faze.pdfNesimetria sarcinilor pe faze.pdf
Nesimetria sarcinilor pe faze.pdf
 
Revista Tehnium 74_04
Revista Tehnium 74_04Revista Tehnium 74_04
Revista Tehnium 74_04
 
Transformatorii de joasa frecventa (G. S. Tachin) (1953).pdf
Transformatorii de joasa frecventa (G. S. Tachin) (1953).pdfTransformatorii de joasa frecventa (G. S. Tachin) (1953).pdf
Transformatorii de joasa frecventa (G. S. Tachin) (1953).pdf
 
Revista Tehnium 71_04
Revista Tehnium 71_04Revista Tehnium 71_04
Revista Tehnium 71_04
 
Revista Tehnium 71_09
Revista Tehnium 71_09Revista Tehnium 71_09
Revista Tehnium 71_09
 
Revista Tehnium 73_06
Revista Tehnium 73_06Revista Tehnium 73_06
Revista Tehnium 73_06
 
Circuite rlc serie în curent alternativ.legea lui ohm. puterea curentului alt...
Circuite rlc serie în curent alternativ.legea lui ohm. puterea curentului alt...Circuite rlc serie în curent alternativ.legea lui ohm. puterea curentului alt...
Circuite rlc serie în curent alternativ.legea lui ohm. puterea curentului alt...
 

Cepe curs5 proiector

  • 1. CURS 5 CONVERSIA REZONANTA A PUTERII ELECTRICE
  • 2. Cuprins: 1. Introducere si clasificare 2. Modelul retelei cu comutatoare controlate 3. Modelul retelei de redresare si a retelei filtru capacitiv 4. Modelul retelei rezonante 5. Solutia convertorului rezonant modelat prin functii de transfer 6. Concluzii
  • 3. 1.Introducere si clasificare • Convertoarele rezonante contin retele rezonante L-C ale caror tensiuni si curenti variaza sinusoidal in timpul unui sau mai multor intervale de comutatie. • Clasificare dupa tipul convertorului: c.c.-c.c, c.c- c.a(invertor). • Clasificare dupa modul de control:cu frecventa fixa de comutatie, frecventa variabila de comutatie. • Clasificare dupa tipul retelei rezonante:serie,paralel,CLL,LLC.
  • 4. Tehnologie folosita in prezent  Eficienta:95.5%  Vout 12V@33A  Vin 36V~75V
  • 5. Tehnologie folosita in prezent • Eficienta:94% • Vout 8V~14V • Vin 220V~450V • Pout=3.5kW
  • 6. Tehnologie folosita in prezent  Eficienta:97%  Vout 170V~380V  Vin 350V
  • 7. Avantajele si dezavantajele conversiei rezonante a puterii electrice  pierderi in comutatie scazute, prin mecanismele de comutatie la curent si tensiune zero:ZCS,ZVS.  Eliminiarea surselor interferentelor electromagnetice(EMI).  Capacitatea de functionare la frecvente mari de comutatie - reducerea dimensiunii componentelor magnetice.  Dificulatea obtinerii unei eficiente ridicate pentru o gama larga de sarcini si de tensiuni de intrare.  Amplitudine mai mare a formelor de unda decat in cazul convertoarelor PWM.
  • 8. Convertor rezonant si retelele rezonante
  • 10. Reglarea tensiunii de iesire a convertorului  Frecventa de comutatie  Frecventa de rezonanta a retelei rezonante  Prin modificarea frecventei de comutatie mai aproape sau mai departe de frecventa de rezonanta , se pot controla amplitudinile tensiunii si curentului de sarcina. sf 0f
  • 11. Analiza sinusoidala • Presupunem ca spectrele de frecventa al tensiunii si curentului de la iesirea si intrarea retelei rezonante contin doar componenta fundamentala a frecventei de comutatie.
  • 12. 2.Modelul retelei cu comutatoare controlate Reteaua de comutatoare controlate este comandata pentru a produce o tensiune dreptunghiulara de frecventa / 2s sf   Aceasta tensiune dreptunghiulara poate fi dezvolata in serie Fourier dupa cum urmeaza:     1,3,5,... 4 1 sinD s s n V v t n t n           1 1 4 sin sing s s s s V v t w t V t   
  • 13. Modelarea portului de intrare in reteaua de comutatoare  Pentru aceasta este necesara calcularea componentei continue a curentului de intrare in reteaua de comutatoare DI  Di t    1 sins s s si t I t  
  • 14. Circuitul echivalent pentru reteaua de comutatoare • Componenta continua, sau valoarea medie a curentului de intrare, poate fi calculata prin integrarea pe o jumatate din perioada de comutatie:         2 2 1 1 0 0 2 2 2 sin cos s s s T T D D s s s s sT s s i t i d I d I T T            
  • 15. Analiza sinusoidala • puterea continua furnizata de sursa de tensiune este convertita intr-o tensiune alternativa la iesire. • Daca componetele armonice ale sunt neglijabile, tensiunea de iesire din retea poate fi reprezentata prin componenta sa fundamentala:      1 1 4 sin sinD s s s s V v t w t V t   
  • 16. 3.Modelul retelei de redresare si al retelei cu filtru capacitiv • In cazul convertorului rezonant dc-dc serie, prin puntea de diode de la iesire va circula un curent sinusoidal  Ri t • La iesirea puntii este plasat un condensator de valoare mare • Tensiunea de iesire va contine armonici neglijabile ale frecventei de comutatie • Putem face aproximarea de riplu mic: FC    ,Ov t V I t I 
  • 17. • Tensiunea de intrare in punte este o tensiune dreptunghiulara. • Tensiunea de intrare in punte este dezvoltata in serie Fourrier  Rv t     1,3,5,... 4 1 sinO R s R n V v t n t n        Modelul retelei de redresare si al retelei cu filtru capacitiv
  • 18.  Aceasta tensiune este furnizata pe portul de iesire din reteaua rezonanta.  Daca reteaua rezonanta raspunde doar la componenta fundamentala atunci tensiunea de intrare in puntea de diode este aproximata prin componenta sa fundamentala: sf      1 1 4 sin sinO R s R R s R V v t t V t         • Componenta fundamentala are o amplitudine de ori mai mare decat tensiunea continua de iesire .  4  Modelul retelei de redresare si al retelei cu filtru capacitiv OV
  • 19. Circuitul echivalent al puntii redresoare • Curentul de iesire redresat este filtrat de condensatorul .Deoarece prin condensator nu poate trece curent continuu, componenta continua a lui este egala cu valoarea curentului de sarcina in regim stationar:  Ri t FC  Ri t   2 1 1 0 2 2 sin sT R s R R s I I t dt I T       • In concluzie, curentul de sarcina si curentul de iesire din iesirea filtrului sunt direct proportionali in regim stationar.
  • 20. Circuitul echivalent al puntii redresoare      1 1 4 sin sinO R s R R s R V v t t V t         • Componentele fundamentale ale tensiunii si curentului sunt in faza;puntea redresoare prezinta o sarcina efectiva rezsitiva     1 2 1 8R O e R v t V R i t I  
  • 21.     1 2 1 8R O e R v t V R i t I   2 8 0.8106eR R R    Circuitul echivalent al puntii redresoare
  • 22. 4. Modelul retelei rezonante • In paragrafele anterioare am stabilit ca efectele componentelor armonice pot fi neglijate • reteaua de comutatoare poate fi modelata ca o sursa de tensiune cu o componenta fundamentala • puntea redresoare poate fi modelata prin folosirea unei resitente efective de valoare • In continuare putem analiza reteaua rezonanta folosind o analiza liniara standard.  1sv t eR
  • 23. Modelul retelei rezonante      1 1 R s v s H s v s   1 1 R s j s V H s V          1 1 R R s e e v s H s i s v s R R     1 1 ss j R s e H s I V R  
  • 24. 5.Solutia convertorului rezonant     2 1 4 s O s j D e V M R H s V R                       11 1 1 1 1 2 1 4 , , , , s O sR R s j R e R s D V VI I V R H s I I R V V V       
  • 25.   s O s j D V H s V   • raportul de conversie al convertoului rezonant este egal cu functia de transfer a retelei rezonante evaluata la frecventa de comutatie
  • 26. 6. Concluzii  Control cu frecventa variabila de comutatie  Se analizeaza prin aproximare sinusoidala  Raportul de conversie al convertorului este egal cu valoarea functiei de transfer a retelei rezonante evaluate la frecventa de comutatie