1. Dacă doriţi să produceţi răsaduri
Ce-i drept, nu este prea simplu, dar nici atât de complicat pentru un om care cultivă legume în
gospodărie. Acum, când nu prea sunt alte treburi de făcut, din câteva scânduri mai groase se poate
înjgheba aşa-numitele tocuri acoperite de rame care vor fi aşezate deasupra patului de biocombustibil.
Principalul generator biologic de căldură al patului de combustibil este bălegarul nefermentat de
taurine, în amestec cu cel uscat, dar mai ales cel de cabaline. În compoziţie poate intra şi resturile
vegetale de la culturile agricole, care prin fragmentare participă la constituirea amestecurilor
fermentative împreună cu celelalte categorii de bălegar. Deasupra patului de biocombustibil se aşează
mraniţa, care în amestec cu turbă, pământ de ţelină şi nisip reprezintă stratul ideal pentru germinarea
seminţelor. Pentru a asigura căldura necesară dezvoltării răsadului, patul de biocombustibil trebuie să
aibă o grosime de cel puţin 400 mm, iar lăţimea tocurilor să depăşească 35 cm.
Tehnologia de cultivare
Producerea răsadurilor reprezintă o secvenţă tehnologică de scurtă durată, dar ale cărei implicaţii sunt
determinate şi în multe cazuri reprezintă un factor limitativ al precocităţii cantităţii şi calităţii
producţiei sau chiar al reuşitei culturii. Producerea răsadurilor comportă o succesiune de etape
obligatorii, care însumate dau fluxul tehnologic al acestei activităţi, derulate astfel:
a. Stabilirea necesarului de răsaduri în funcţie de suprafaţa ce urmează a fi cultivată şi densitatea
culturii pentru tipul de exploataţie legumicolă, zonă, bazinul de cultură, destinaţia culturii, tehnologia
de exploatare etc.
b. Determinarea suprafeţei necesare pentru semănat şi repicat şi asigurarea sistemelor de construcţie
specializate pentru acestea în funcţie de tehnologia aplicată; semănat şi repicat la pat nutritiv;
semănat direct în cuburi şi ghivece nutritive; semănat la pat şi repicat în cuburi sau ghivece nutritive,
semănat rar fără repicat (specific culturilor de vară-toamnă în ogor propriu sau succesive) în spaţii
specializate sau pe brazde reci (pentru culturile succesive).
La baza acestor determinări trebuie luate ca bază de calcul următoarele elemente:
• semănat des pentru repicat – 1.200-1.400
fire/mp;
• semănat rar fără repicat - 600 fire/mp;
• cuburi nutritive 5 x 5 x 5 - 375 - 400
buc./mp;
• cuburi nutritive 7 x 7 x7 - 175 - 200
buc./mp;
• ghivece nutritive 7 cm 140-160 buc./mp;
• confecţionat cuburi nutritive 5 x 5 x 5 = 5.500 buc./mc amestec;
• confecţionat cuburi nutritive 7 x 7 x 7 - 2.200 buc./mc amestec; în funcţie de rezultatul
determinărilor analitice, urmează a fi completat deficitul de construcţie şi componente necesare
acoperirii diferenţelor rezultate pentru oricare sistem de producere a răsadurilor.

2. c. Pregătirea construcţiilor necesare comportă măsuri diferenţiate în funcţie de spaţiile ce vor fi
folosite.
În gospodării se produc în general răsaduri de tomate, ardei, vinete, dovlecei, castraveţi şi varză. La
semănat trebuie avut în vedere faptul că acestea răsar în 5-8 zile dacă au căldura şi lumina necesare.
Ideal ar fi ca în apropierea răsadurilor să se construiască solarii tip tunel sau pur şi simplu nişte tunele
joase, unde să se facă repicarea acestora. Este necesar ca aceste tunele să aibă la rândul lor paturi
calde din biocombustibil, precum şi un substrat de germinaţie, asemănător celui din răsadniţe.