SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  4
PRODUCEREA MATERIALULUI SADITOR POMICOL
         (PEPINIERA POMICOLA)
               Materialul saditor pomicol, necesar infiintarii plantatiilor moderne
       pomicole se pregateste in unitati specializate denumite pepiniere pomicole.
                   Amplasarea aces 747g61h tor pepiniere se face in zonele cu
       temperaturi medii anuale intre 8,5-11oC, fara temperaturi extreme care sa
                           pericliteze dezvoltarea materialului.
                Trebuie alese cu precadere solurile mai usoare aluvionare, luto-
      nisipoase, lutoase, reavene, cu structura buna, permeabile si fertile, aerate,
             plane sau cu o panta foarte mica de pana la maximum 3-4%.
                          8.1.ORGANIZAREA PEPINIEREI POMICOLE
               8.1.1.Sectorul plantatiilor mama de pomi si arbustoizi format
          din plante mature. In cadrul acestui sector se intalnesc urmatoarele
                                         subsectoare:
              a) plantatia mama de seminceri, din care se obtin samburii si
                                         semintele necesare
                  portaltoilor generativi (corcodus, cires salbatic, mahaleb, etc.);
                 b) plantatia elita pentru altoi (plantatia etalon) care cuprinde
                                     soiurile de la care se obtin
                        lastarii si ramurile necesari la altoirea portaltoilor);
                 c) plantatia elita pentru recoltarea butasilor in vederea obtinerii
                                     plantelor pe radacini proprii
                      (fara altoire) cum sunt: gutuiul, maslinul, smochinul, etc.

              8.1.2.Sectorul de inmultire a portaltoilor este suprafata destinata
                  obtinerii portaltoilor la pomi. El are trei subsectoare:
              a) scoala de puieti in care se obtin portaltoii din samburi si seminte
                                       si care are caracter de
                      cultura anuala, efectuandu-se semanatul toamna sau
                                  primavara si scotand puietii
                                    portaltoi in toamna urmatoare;
               b) marcotiera pentru producerea portaltoilor vegetativi, in special
                                     de mar, gutui, precum si
                                    unele tipuri de prun, cires, etc.
                 c) scoala de butasire in care se obtin portaltoi la speciile care
                                   inradacineaza foarte usor, de
                     ex. gutuiul. Se mai poate folosi aceasta metoda si pentru
                                      inmultirea mai rapida a
                    portaltoilor vegetativi de mar concomitent cu marcotajul.

                     8.1.3.Sectorul de inmultire a arbustilor fructiferi,
       subarbustilor si capsunilor. Acesta este divizat in mai multe sectoare in
       functie de metodele de inmultire a acestor plante si cuprinde urmatoarele
                                     subsectoare:
                           a) scoala de puieti pentru inmultirea coacazului;
                      b) marcotiera pentru obtinerea materialului saditor de agris;
c) subsectorul de drajonaj pentru inmultirea capsunului.
       8.1.4.Sectorul de arbusti si arbori ornamentali este un sector
        in care se inmultesc trandafirii si alte plante ornamentale.

         8.1.5.Sectorul de mecanizare si chimizare cuprinde utilajele
        si uneltele, magaziile, remizele, atelierele de reparatie, etc.
         8.1.6.Sectorul anexe este indispensabil intr-o pepiniera pomicola.
El cuprinde instalatii de extragere a samburilor si semintelor din fructe
 pentru portaltoi, instalatii de conditionare a semintelor, instalatiile de
    asigurarea postmaturatiei semintelor prin frig, halele de pregatire a
                 butasilor si de sortare a materialului saditor.
           8.1.7.In pepinierele moderne este absolut necesar un laborator
special cu sectii de testarea si devirozarea materialului biologic, precum si
sectii de inmultirea clonelor obtinute folosind cultura de meristeme apicale.
                      8.2.PORTALTOII PLANTELOR POMICOL

         Soiurile de pomi sunt in marea lor majoritate plante alogame care
se inmultesc aproape exclusiv prin altoire pe diferiti portaltoi. Se cunoaste
  ca portaltoiul influenteaza in foarte mare masura vigoarea si cresterea
    altoiului, uniformitatea pomilor altoiti, precocitatea, potentialul de
     productie, adaptarea la conditiile diferite de clima si sol, calitatea
               fructelor, durata de viata a pomilor altoiti, etc.
         In pomicultura se utilizeaza atat portaltoi generativi (inmultiti prin
   samanta), cat si portaltoi care se inmultesc pe cale vegetativa (marcotaj,
                             butasire, drajoni, etc.).
           Portaltoii inmultiti prin seminte si samburi provin din pomii
                        cultivati special in sectorul de
 plante mama seminceri, iar cei obtinuti din soiurile locale sunt denumiti
  portaltoi “franc”. Toti acesti portaltoi se caracterizeaza in general prin
 urmatoarele: imprima pomilor altoiti dimensiuni mai mari, inradacinare
mai adanca, intrare pe rod mai tarzie, durata de viata mai mare, rezistenta
                      mai mare la vanturi, la seceta, etc.

        8.3.PRODUCEREA
        PORTALTOILOR
         DIN SEMINTE SI
             SAMBURI

           Portaltoii din seminte si samburi se produc in scoala de puieti. In
timpul vegetatiei se fac urmatoarele lucrari: spargerea crustei, prasitul de 4-
  7ori, raritul la 2-3 cm in cazul samburoaselor si la 4-5 cm la semintoase
   (cand puietii au 3-4 frunze adevarate), tratamente impotriva bolilor si
                                  daunatorilor.
         Scosul puietilor se face in a doua jumatate a lunii octombrie, dupa
ce au cazut frunzele. Lucrarea de scos se face cu pluguri speciale, pe specii
 si tipuri de portaltoi, dupa care se sorteaza pe grosimi, se leaga in pachete,
se eticheteaza si se stratifica provizoriu in santuri cu sol foarte usor bine
                                    maruntit.
           8.4.PRODUCEREA
          PORTALTOILOR PE
          CALE VEGETATIVA

            Principala metoda de producere a portaltoilor vegetativi este
marcotajul prin musuroire. Marcotiera se infiinteaza pe un teren desfundat
la 60 cm, ingrasat, nivelat si maruntit. Pentru plantare se folosesc marcote
 cele mai viguroase insa bine inradacinate; distanta de plantare este de 1,4-
     1,6 cm intre randuri si 40-50 cm intre plante pe rand. Dupa plantare
                           marcotele se scurteaza la 5-
            6 cm deasupra solului si se musuroiesc usor cu pamant.
         In primul an lastarii se lasa sa creasca liberi pentru intarirea tufei.
                                Dupa o perioada de
    vegetatie, toamna se reteaza toate ramificatiile partii aeriene la 2-3 cm
                          deasupra solului, acoperindu-
 se cu un bilon de pamant de 8-10 cm in vederea protejarii contra gerului.
                             In primavara urmatoare
     (anul II) apar lastari pe cepii rezervati; cand acesti lastari ajung la
                         inaltimea de 15-20 cm se face
      bilonarea (musuroirea) lor cu pamant marunt si reavan in scopul
                        provocarii aparitiei radacinilor.
             Recoltarea marcotelor inradacinate se face la sfarsitul lunii
 octombrie sau inceputul lunii noiembrie si consta in desfacerea bilonului si
   taierea de la punctul de insertie cu ajutorul foarfecii de pomi. Marcotele
   recoltate se claseaza pe calitati, se leaga in pachete, se eticheteaza si se
                          stratifica in sol usor si reavan.

                       8.5.PRODUCEREA POMILOR ALTOITI

          Pomii altoiti se produc in sectorul respectiv, adica in campul I si II
ale pepinierei. In campul I se face plantarea si altoirea pomilor, iar in campul
II are loc cresterea altoilor si eventual formarea primelor ramuri ale viitoarei
     coroane a pomilor. Infiintarea campului I se incepe prin desfundarea
    solului la 60-70 cm efectuata inca din lunile iulie, august, fertilizarea
  solului cu 30-50 t gunoi de grajd, 300-400 kg superfosfat si 100-150 kg
                              sare potasica la hectar.
         Pentru plantare se folosesc puietii portaltoi obtinuti din samanta si
                              marcote inradacinate.
Plantarea se face toamna sau primavara la distante de 90 cm intre randuri si
                               20-25 cm intre plante
pe rand. In vederea plantarii marcotele se scurteaza la lungimea totala de 35-
                              40 cm, iar radacinile la
 cca. 1 cm; la puietii portaltoi se scurteaza radacina principala. Materialul
                             saditor astfel fasonat se
mocirleste si se planteaza cu plantatoare de mana sau cu o masina speciala
                             de plantat. Adancimea
   de plantare este de 18-20 cm, se are grija ca puietii din samanta sa fie
                         plantati numai pana la colet.
           In cursul verii se fac prasile, combaterea bolilor si daunatorilor,
                          irigatul la nevoie, iar in luna
 august se efectueaza altoirea portaltoilor folosind metoda de altoire in ochi
                             dormind. Inaltimea la
care se pun altoii este de cca. 6-8 cm la portaltoii obtinuti din samanta si de
                              12-15 cm la portaltoii
                                    vegetativi.
          In cazul zonelor in care terenul ramane neacoperit cu zapada in
  cursul iernii se recomanda ca altoii sa fie protejati printr-un musuroi de
                           pamant inalt de 10-15 cm.

Contenu connexe

Tendances

35458877 lise-bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun
35458877 lise-bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun35458877 lise-bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun
35458877 lise-bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun
Florentina1978
 
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
pierre965568
 
Manual de acupunctura
Manual de acupuncturaManual de acupunctura
Manual de acupunctura
tarzan1a
 
Metodica predarii matematicii_si_aritmetice
Metodica predarii matematicii_si_aritmeticeMetodica predarii matematicii_si_aritmetice
Metodica predarii matematicii_si_aritmetice
Violeta Tacea
 
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicoleTehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Gherghescu Gabriel
 
Homeopatie acupunctura-bioenergie-radiestezie-si-alte-forme-de-medicina-alter...
Homeopatie acupunctura-bioenergie-radiestezie-si-alte-forme-de-medicina-alter...Homeopatie acupunctura-bioenergie-radiestezie-si-alte-forme-de-medicina-alter...
Homeopatie acupunctura-bioenergie-radiestezie-si-alte-forme-de-medicina-alter...
Atodiresei Eugen
 
34150557 misiunea-romaniei-observata-prin-clarvedere
34150557 misiunea-romaniei-observata-prin-clarvedere34150557 misiunea-romaniei-observata-prin-clarvedere
34150557 misiunea-romaniei-observata-prin-clarvedere
Eugen Nicolae
 
Instruire asistata de calculator
Instruire asistata de calculatorInstruire asistata de calculator
Instruire asistata de calculator
Elena Susnea
 

Tendances (20)

Dan Florian Spiritul - ascensiunea sa in dimensiune
Dan Florian   Spiritul - ascensiunea sa in dimensiuneDan Florian   Spiritul - ascensiunea sa in dimensiune
Dan Florian Spiritul - ascensiunea sa in dimensiune
 
Fisa evaluare-psihologica
Fisa evaluare-psihologicaFisa evaluare-psihologica
Fisa evaluare-psihologica
 
Caiet clasa-intai
Caiet clasa-intaiCaiet clasa-intai
Caiet clasa-intai
 
35458877 lise-bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun
35458877 lise-bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun35458877 lise-bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun
35458877 lise-bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun
 
10. cedrii-sunatori-ai-rusiei-vol-10-anasta-.pdf
10.  cedrii-sunatori-ai-rusiei-vol-10-anasta-.pdf10.  cedrii-sunatori-ai-rusiei-vol-10-anasta-.pdf
10. cedrii-sunatori-ai-rusiei-vol-10-anasta-.pdf
 
Legumicultura
LegumiculturaLegumicultura
Legumicultura
 
Pomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
Pomicultura aplicata Nicolae CepoiuPomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
Pomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
 
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
 
Manual de acupunctura
Manual de acupuncturaManual de acupunctura
Manual de acupunctura
 
Metodica predarii matematicii_si_aritmetice
Metodica predarii matematicii_si_aritmeticeMetodica predarii matematicii_si_aritmetice
Metodica predarii matematicii_si_aritmetice
 
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicoleTehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole
 
Homeopatie acupunctura-bioenergie-radiestezie-si-alte-forme-de-medicina-alter...
Homeopatie acupunctura-bioenergie-radiestezie-si-alte-forme-de-medicina-alter...Homeopatie acupunctura-bioenergie-radiestezie-si-alte-forme-de-medicina-alter...
Homeopatie acupunctura-bioenergie-radiestezie-si-alte-forme-de-medicina-alter...
 
34150557 misiunea-romaniei-observata-prin-clarvedere
34150557 misiunea-romaniei-observata-prin-clarvedere34150557 misiunea-romaniei-observata-prin-clarvedere
34150557 misiunea-romaniei-observata-prin-clarvedere
 
Instruire asistata de calculator
Instruire asistata de calculatorInstruire asistata de calculator
Instruire asistata de calculator
 
Fitotehnie i+ii
Fitotehnie  i+ii Fitotehnie  i+ii
Fitotehnie i+ii
 
Daruri Cereşti - Dicteu Divin prin Jakob Lorber
Daruri Cereşti - Dicteu Divin prin Jakob LorberDaruri Cereşti - Dicteu Divin prin Jakob Lorber
Daruri Cereşti - Dicteu Divin prin Jakob Lorber
 
Dictionar simboluri reiki
Dictionar simboluri reikiDictionar simboluri reiki
Dictionar simboluri reiki
 
Albert leprince undele gandului
Albert leprince   undele ganduluiAlbert leprince   undele gandului
Albert leprince undele gandului
 
Pomicultura pentru toti
Pomicultura pentru totiPomicultura pentru toti
Pomicultura pentru toti
 
28 septembrie – Ziua Internațională a Dreptului de a Ști
28 septembrie – Ziua Internațională a Dreptului de a Ști28 septembrie – Ziua Internațională a Dreptului de a Ști
28 septembrie – Ziua Internațională a Dreptului de a Ști
 

En vedette

I.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferi
I.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferiI.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferi
I.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferi
Gherghescu Gabriel
 
Plant propagation methodologies
Plant propagation methodologiesPlant propagation methodologies
Plant propagation methodologies
Debbie-Ann Hall
 
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casaTaierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
tarzan1a
 
Vegetative propagation 1
Vegetative propagation 1Vegetative propagation 1
Vegetative propagation 1
archana7712
 

En vedette (17)

Cхема посадки ореха по методу Николая Киктенко
Cхема посадки ореха по методу Николая КиктенкоCхема посадки ореха по методу Николая Киктенко
Cхема посадки ореха по методу Николая Киктенко
 
Revista dulgher---editia-03
Revista dulgher---editia-03Revista dulgher---editia-03
Revista dulgher---editia-03
 
Pomicultura
PomiculturaPomicultura
Pomicultura
 
Producerea de rasaduri
Producerea de rasaduriProducerea de rasaduri
Producerea de rasaduri
 
I.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferi
I.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferiI.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferi
I.4 ro marcotare butasire altoire pomi fructiferi
 
Revista dulgher---editia-04
Revista dulgher---editia-04Revista dulgher---editia-04
Revista dulgher---editia-04
 
Brosura horticulturan pomi vie legume tratamente tare 2014
Brosura horticulturan pomi vie legume tratamente tare 2014Brosura horticulturan pomi vie legume tratamente tare 2014
Brosura horticulturan pomi vie legume tratamente tare 2014
 
Grafting overview for vegetable crops
Grafting overview for vegetable crops Grafting overview for vegetable crops
Grafting overview for vegetable crops
 
B.sc. agri i po h unit 2 method of plant propagation and planning orchard
B.sc. agri i po h unit 2 method of plant propagation and planning orchardB.sc. agri i po h unit 2 method of plant propagation and planning orchard
B.sc. agri i po h unit 2 method of plant propagation and planning orchard
 
Grafting manual
Grafting manualGrafting manual
Grafting manual
 
Plant propagation methodologies
Plant propagation methodologiesPlant propagation methodologies
Plant propagation methodologies
 
Natural vegetative reproduction
Natural vegetative reproductionNatural vegetative reproduction
Natural vegetative reproduction
 
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casaTaierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
 
Vegetative propagation 1
Vegetative propagation 1Vegetative propagation 1
Vegetative propagation 1
 
TYPES OF BUDDING
TYPES OF BUDDINGTYPES OF BUDDING
TYPES OF BUDDING
 
Sexual reproduction in flowering plants
Sexual reproduction in flowering plantsSexual reproduction in flowering plants
Sexual reproduction in flowering plants
 
Asexual reproduction
Asexual reproductionAsexual reproduction
Asexual reproduction
 

Similaire à Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi

Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacinaTehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Gherghescu Gabriel
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferiCultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferi
Gherghescu Gabriel
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
Gherghescu Gabriel
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
Gherghescu Gabriel
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Gherghescu Gabriel
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Gherghescu Gabriel
 
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
Tehnologii de  plantare pomi fructiferiTehnologii de  plantare pomi fructiferi
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
Gherghescu Gabriel
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
Gherghescu Gabriel
 
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicoleCultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
Gherghescu Gabriel
 
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicoleCultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Gherghescu Gabriel
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
Gherghescu Gabriel
 
Producerea materialului saditor la nuc
Producerea materialului saditor la nucProducerea materialului saditor la nuc
Producerea materialului saditor la nuc
eugencostin
 

Similaire à Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi (20)

Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacinaTehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferiCultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferi
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
 
Sfecla
SfeclaSfecla
Sfecla
 
Cultura fasolei de gradina
Cultura fasolei de gradinaCultura fasolei de gradina
Cultura fasolei de gradina
 
Fasolea
FasoleaFasolea
Fasolea
 
15 conopida
15 conopida15 conopida
15 conopida
 
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
Tehnologii de  plantare pomi fructiferiTehnologii de  plantare pomi fructiferi
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
 
Mihai
MihaiMihai
Mihai
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
 
Portaltoi si altoirea nucilor
Portaltoi si altoirea nucilorPortaltoi si altoirea nucilor
Portaltoi si altoirea nucilor
 
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicoleCultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
 
vdocuments.mx_lucrarile-de-taiere-pomii-si-arbusti-fructiferi (1).pdf
vdocuments.mx_lucrarile-de-taiere-pomii-si-arbusti-fructiferi (1).pdfvdocuments.mx_lucrarile-de-taiere-pomii-si-arbusti-fructiferi (1).pdf
vdocuments.mx_lucrarile-de-taiere-pomii-si-arbusti-fructiferi (1).pdf
 
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicoleCultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Producerea materialului saditor la nuc
Producerea materialului saditor la nucProducerea materialului saditor la nuc
Producerea materialului saditor la nuc
 

Plus de Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Gherghescu Gabriel
 

Plus de Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi

  • 1. PRODUCEREA MATERIALULUI SADITOR POMICOL (PEPINIERA POMICOLA) Materialul saditor pomicol, necesar infiintarii plantatiilor moderne pomicole se pregateste in unitati specializate denumite pepiniere pomicole. Amplasarea aces 747g61h tor pepiniere se face in zonele cu temperaturi medii anuale intre 8,5-11oC, fara temperaturi extreme care sa pericliteze dezvoltarea materialului. Trebuie alese cu precadere solurile mai usoare aluvionare, luto- nisipoase, lutoase, reavene, cu structura buna, permeabile si fertile, aerate, plane sau cu o panta foarte mica de pana la maximum 3-4%. 8.1.ORGANIZAREA PEPINIEREI POMICOLE 8.1.1.Sectorul plantatiilor mama de pomi si arbustoizi format din plante mature. In cadrul acestui sector se intalnesc urmatoarele subsectoare: a) plantatia mama de seminceri, din care se obtin samburii si semintele necesare portaltoilor generativi (corcodus, cires salbatic, mahaleb, etc.); b) plantatia elita pentru altoi (plantatia etalon) care cuprinde soiurile de la care se obtin lastarii si ramurile necesari la altoirea portaltoilor); c) plantatia elita pentru recoltarea butasilor in vederea obtinerii plantelor pe radacini proprii (fara altoire) cum sunt: gutuiul, maslinul, smochinul, etc. 8.1.2.Sectorul de inmultire a portaltoilor este suprafata destinata obtinerii portaltoilor la pomi. El are trei subsectoare: a) scoala de puieti in care se obtin portaltoii din samburi si seminte si care are caracter de cultura anuala, efectuandu-se semanatul toamna sau primavara si scotand puietii portaltoi in toamna urmatoare; b) marcotiera pentru producerea portaltoilor vegetativi, in special de mar, gutui, precum si unele tipuri de prun, cires, etc. c) scoala de butasire in care se obtin portaltoi la speciile care inradacineaza foarte usor, de ex. gutuiul. Se mai poate folosi aceasta metoda si pentru inmultirea mai rapida a portaltoilor vegetativi de mar concomitent cu marcotajul. 8.1.3.Sectorul de inmultire a arbustilor fructiferi, subarbustilor si capsunilor. Acesta este divizat in mai multe sectoare in functie de metodele de inmultire a acestor plante si cuprinde urmatoarele subsectoare: a) scoala de puieti pentru inmultirea coacazului; b) marcotiera pentru obtinerea materialului saditor de agris;
  • 2. c) subsectorul de drajonaj pentru inmultirea capsunului. 8.1.4.Sectorul de arbusti si arbori ornamentali este un sector in care se inmultesc trandafirii si alte plante ornamentale. 8.1.5.Sectorul de mecanizare si chimizare cuprinde utilajele si uneltele, magaziile, remizele, atelierele de reparatie, etc. 8.1.6.Sectorul anexe este indispensabil intr-o pepiniera pomicola. El cuprinde instalatii de extragere a samburilor si semintelor din fructe pentru portaltoi, instalatii de conditionare a semintelor, instalatiile de asigurarea postmaturatiei semintelor prin frig, halele de pregatire a butasilor si de sortare a materialului saditor. 8.1.7.In pepinierele moderne este absolut necesar un laborator special cu sectii de testarea si devirozarea materialului biologic, precum si sectii de inmultirea clonelor obtinute folosind cultura de meristeme apicale. 8.2.PORTALTOII PLANTELOR POMICOL Soiurile de pomi sunt in marea lor majoritate plante alogame care se inmultesc aproape exclusiv prin altoire pe diferiti portaltoi. Se cunoaste ca portaltoiul influenteaza in foarte mare masura vigoarea si cresterea altoiului, uniformitatea pomilor altoiti, precocitatea, potentialul de productie, adaptarea la conditiile diferite de clima si sol, calitatea fructelor, durata de viata a pomilor altoiti, etc. In pomicultura se utilizeaza atat portaltoi generativi (inmultiti prin samanta), cat si portaltoi care se inmultesc pe cale vegetativa (marcotaj, butasire, drajoni, etc.). Portaltoii inmultiti prin seminte si samburi provin din pomii cultivati special in sectorul de plante mama seminceri, iar cei obtinuti din soiurile locale sunt denumiti portaltoi “franc”. Toti acesti portaltoi se caracterizeaza in general prin urmatoarele: imprima pomilor altoiti dimensiuni mai mari, inradacinare mai adanca, intrare pe rod mai tarzie, durata de viata mai mare, rezistenta mai mare la vanturi, la seceta, etc. 8.3.PRODUCEREA PORTALTOILOR DIN SEMINTE SI SAMBURI Portaltoii din seminte si samburi se produc in scoala de puieti. In timpul vegetatiei se fac urmatoarele lucrari: spargerea crustei, prasitul de 4- 7ori, raritul la 2-3 cm in cazul samburoaselor si la 4-5 cm la semintoase (cand puietii au 3-4 frunze adevarate), tratamente impotriva bolilor si daunatorilor. Scosul puietilor se face in a doua jumatate a lunii octombrie, dupa ce au cazut frunzele. Lucrarea de scos se face cu pluguri speciale, pe specii si tipuri de portaltoi, dupa care se sorteaza pe grosimi, se leaga in pachete,
  • 3. se eticheteaza si se stratifica provizoriu in santuri cu sol foarte usor bine maruntit. 8.4.PRODUCEREA PORTALTOILOR PE CALE VEGETATIVA Principala metoda de producere a portaltoilor vegetativi este marcotajul prin musuroire. Marcotiera se infiinteaza pe un teren desfundat la 60 cm, ingrasat, nivelat si maruntit. Pentru plantare se folosesc marcote cele mai viguroase insa bine inradacinate; distanta de plantare este de 1,4- 1,6 cm intre randuri si 40-50 cm intre plante pe rand. Dupa plantare marcotele se scurteaza la 5- 6 cm deasupra solului si se musuroiesc usor cu pamant. In primul an lastarii se lasa sa creasca liberi pentru intarirea tufei. Dupa o perioada de vegetatie, toamna se reteaza toate ramificatiile partii aeriene la 2-3 cm deasupra solului, acoperindu- se cu un bilon de pamant de 8-10 cm in vederea protejarii contra gerului. In primavara urmatoare (anul II) apar lastari pe cepii rezervati; cand acesti lastari ajung la inaltimea de 15-20 cm se face bilonarea (musuroirea) lor cu pamant marunt si reavan in scopul provocarii aparitiei radacinilor. Recoltarea marcotelor inradacinate se face la sfarsitul lunii octombrie sau inceputul lunii noiembrie si consta in desfacerea bilonului si taierea de la punctul de insertie cu ajutorul foarfecii de pomi. Marcotele recoltate se claseaza pe calitati, se leaga in pachete, se eticheteaza si se stratifica in sol usor si reavan. 8.5.PRODUCEREA POMILOR ALTOITI Pomii altoiti se produc in sectorul respectiv, adica in campul I si II ale pepinierei. In campul I se face plantarea si altoirea pomilor, iar in campul II are loc cresterea altoilor si eventual formarea primelor ramuri ale viitoarei coroane a pomilor. Infiintarea campului I se incepe prin desfundarea solului la 60-70 cm efectuata inca din lunile iulie, august, fertilizarea solului cu 30-50 t gunoi de grajd, 300-400 kg superfosfat si 100-150 kg sare potasica la hectar. Pentru plantare se folosesc puietii portaltoi obtinuti din samanta si marcote inradacinate. Plantarea se face toamna sau primavara la distante de 90 cm intre randuri si 20-25 cm intre plante pe rand. In vederea plantarii marcotele se scurteaza la lungimea totala de 35- 40 cm, iar radacinile la cca. 1 cm; la puietii portaltoi se scurteaza radacina principala. Materialul saditor astfel fasonat se
  • 4. mocirleste si se planteaza cu plantatoare de mana sau cu o masina speciala de plantat. Adancimea de plantare este de 18-20 cm, se are grija ca puietii din samanta sa fie plantati numai pana la colet. In cursul verii se fac prasile, combaterea bolilor si daunatorilor, irigatul la nevoie, iar in luna august se efectueaza altoirea portaltoilor folosind metoda de altoire in ochi dormind. Inaltimea la care se pun altoii este de cca. 6-8 cm la portaltoii obtinuti din samanta si de 12-15 cm la portaltoii vegetativi. In cazul zonelor in care terenul ramane neacoperit cu zapada in cursul iernii se recomanda ca altoii sa fie protejati printr-un musuroi de pamant inalt de 10-15 cm.