2. Site corporate mare (news) vs.
site independent (blog)
Blog
(Mihneamaruta.ro)
¬¬Linkuri pe coloană
(blogroll)
¬¬Către domenii
care nu sunt con-
trolate de owner
(Tolo.ro, Sutu.ro,
Corporate (Mediafax.ro) Comanescu.ro...)
¬¬Linkuri în footer
¬¬Numai către brandurile din propriul
grup media (Apropo, Business Maga-
zin, Gândul etc., etc.)
2
3. De ce e aşa ştim foarte bine,
dar care sunt diferenţele?
Abordarea corporate Abordarea Web 2.0
¬¬Oldie, vine dinspre cross promotion-ul ¬¬Nouă, necomercială, intuitivă
din classic media ¬¬Bagă google juice în site-urile linkuite
¬¬Bagă google juice în site-urile proprii ¬¬Satisface ego-ul celor linkuiţi
¬¬Satisface ego-ul publisherului ¬¬Creează pentru user o hartă a site-uri-
¬¬Încearcă să captureze userul şi să-l lor asemănătoare/compatibile, indife-
păstreze în zona propriilor site-uri, care rent de proprietate
sunt mai degrabă complementare de- ¬¬S-ar putea să intereseze userul
cât asemănătoare
¬¬Nu interesează userul
3
4. Cine câştigă?
Abordarea corporate Abordarea Web 2.0
¬¬Satisface ego-ul publisherului ¬¬Nu avem resurse, dar s-ar putea să pri-
¬¬Până la urmă, corporaţiile produc tra- mim linkback
fic, deci fiecare cu linkurile lui. ¬¬Integrare într-o reţea planetară/globa-
lă de linkuri, fără constrângeri legate de
proprietate.
4
5. Ecosisteme de Web. Jocul scărpinatului
¬¬Ecosistem de Internet = o întrepătrundere de linkuri (şi alte modalităţi de conec-
tare, dar vorbim doar de linkuri aici). Ce aplicabilitate practică are noţiunea?
¬¬Richard Dawkins schiţează în „The Selfish Gene” un joc care descrie un ecosis-
tem sustenabil. Există trei categorii de jucători: Suckers (fraieri), grudgers (cârti-
tori, reticenţi), cheaters (ţepari). „Jocul vieţii” constă în faptul că fiecare trebuie
să fie scărpinat de altcineva pe spate – în caz contrar, este ameninţat de extincţie.
Jucătorii oferă favoarea de care au nevoie
¬¬Fraierii încep prin a scărpina pe toată lumea, dar nu primesc nimic în schimb, ţe-
parii proliferează nereturnând scărpinatul, iar reticenţii se diminuează şi ei ca nu-
măr
¬¬În timp, atunci când fraierii sunt pe cale de extincţie, reticenţii încep să prospere
¬¬Concluzia: un ecosistem sustenabil e dominat de reticenţi.
5
6. Cine câştigă pe Web?
¬¬Metafora se poate aplica la ecosiste-
mul webului (Gerry McGovern,
http://tinyurl.com/22r2tr)
¬¬Advertisingul clasic se adresează fraie-
rilor, iar comunicarea Web 2.0 este mai
propriu reticenţilor
¬¬În cazul site-urilor de conţinut, utiliza-
torii trebuie consideraţi ca reticenţi, cu
accent pe beneficiile pe care le pot
primi
¬¬Atitudinile „corporatistă” şi „Web 2.0”
de la început sunt fără viaţă lungă.
6
7. De ce folosim linkuri
¬¬Linkurile sunt recunoaştere
¬¬Linkurile sunt trafic + Google Page
Rank
¬¬Linkurile îndeplinesc rolul cuvinte-
lor-cheie (se citesc ca un fel de bold -
Jakob Nielsen)
¬¬Dar, mai ales, linkurile sunt conţinut!
7
8. Cum folosim linkuri (Yes, We Link! -
manifestul jurnaliştilor danezi - ian. 2009)
¬¬Prima lege Vom face link-uri la sursele datelor folosite în produsele noastre jurna-
listice. Dacă am citit, văzut sau auzit informaţii noi şi importante pe un site extern –
de pildă despre companii, oameni sau studii – vom crea un link.
¬¬A doua lege Vom crea linkuri directe şi precise către informaţia din site-uri externe.
În acest mod ne vom sluji mai bine cititorii, decât trimiţând la frontpage.
¬¬A treia lege Vom fi precişi atunci când vom da informaţii despre locul unde duce un
link. Cititorii trebuie să ştie unde îi duce un link.
¬¬A patra lege Un articol constând în linkuri precise către informaţii care reprezintă
diferite puncte de vedere asupra unei chestiuni este un produs jurnalistic.
¬¬A cincea lege Suntem deschişi către linkurile LA site-urile noastre de informaţie
pentru că ne dorim să facem parte din ecosistemul integrat al web-ului.
¬¬A şasea lege Aspirăm către posibilitatea ca alte site-uri să realizeze linkuri directe
către articolele noastre cu uşurinţă.
8
