1. nr. 14, septembrie 2012
re v i s t a
Urbea Brăilei întinereşte
cu sprijinul Regio
Oltenii cumpărară maşini de
pompieri cu bani europeni
Fondurile europene,
un partener de Încredere!
Noua schemă de finanţare pentru reabilitarea
termică a blocurilor de locuinţe
INTERVIU CU DOMNUL MARCEL BOLOŞ, secretar de stat
în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Reabilitare Monument Triumfal
Tropaeum Traiani
Parcurile industriale au nevoie de acces la fondurile Regio
Central Plaza – 4 stele Regio
în „Perla Moldovei”
FINANŢAREA REGIO – UN PAS URIAŞ PENTRU
O FIRMĂ MICĂ DIN JUDEŢUL SATU MARE

2. www.inforegio.ro2
regio salvează vieţi
Înainte de a scrie despre
Revista Regio, îmi place să
recitesc fiecare articol sau
interviu. Poate pentru a zecea
oară! Dar o fac, de fiecare
dată, cu maximă satisfacţie.
Recapitulez fiecare exemplu,
fiecare opinie, fiecare rând.
Toate îmi întăresc convingerea
că banii europeni, dincolo de
finanţarea de cele mai multe
ori vitală antreprenorilor,
dincolo de locurile de muncă
nou create, lucruri extrem
de importante şi deloc de
neglijat, banii europeni îmbu­
nătăţesc şi salvează vieţi.
Citiţi cu atenţie articolul lui
Cătălin Antohe despre situaţia
dezastruoasă a Inspectorate­
lor de Urgenţă din cele cinci
judeţe ale Olteniei înain­
te de finanţarea Regio.
Vorbim despre instituţii a
căror prioritate o reprezintă
salvarea de vieţi, despre
profesionişti care aleargă
să stingă incedii, să scoată
victime din foc şi apă, să redea
viaţa celor prinşi între fiarele
contorsionate ale maşinilor
implicate în cumplite acciden­
te.
Printr-un plan coerent şi
ambiţios, cele cinci judeţe
şi-au unit forţele şi au primit
aproape 10 milioane de euro
din fondurile Regio, toţi
folosiţi pentru îmbunătăţirea
bazelor operaţionale pentru
intervenţii în situaţii de ur­
genţă. Practic, viaţa a peste
2 milioane de oameni este
mai sigură acum în cazul
accidentelor, inundaţiilor, in­
cendiilor, cutremurelor sau
altor calamităţi naturale.
Şi tot despre oameni este
vorba şi în discuţia pe care
redactorul Bogdan Ionescu a
purtat-o cu domnul Marcel
Boloş, secretar de stat în
MDRT, în cadrul interviului
pe care acesta ni l-a acordat.
Aflăm că prin Programul
Regio, peste 180 milioane de
euro sunt disponibili pentru
a fi contractaţi în vederea
reabilitării termice a 46.000
de apartamente până anul
viitor. Confortul locatarilor
va creşte, valoarea facturilor
pe care aceştia trebuie să le
plătească lună de lună pentru
utilităţi va scădea, mediul va
fi mai curat prin reducerea
consumului de energie şi,
din punct de vedere estetic,
cartierele se vor dezbrăca
de haina gri-murdar atât de
apăsătoare.
Iar exemplele nu se opresc
aici. Sunt sigur ca toată revista
va fi... O LECTURĂ PLĂCUTĂ!
Editorial
Redactor-şef: Mihai CRAIU
Redactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP: Lioara MAREŞ
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro
Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

3. septembrie 2012 3
Sumar
Regio în românia
04 Noua schemă de finanţare pentru reabilitarea
termică a blocurilor de locuinţe
Interviu cu domnul marcel boloş, secretar de stat în Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului
07 OPEN DAYS 2012, un eveniment-cheie
pentru autorităţile regionale
08 Urbea Brăilei întinereşte
cu sprijinul Regio
12 Reabilitare Monument Triumfal
Tropaeum Traiani
14 Central Plaza – 4 stele Regio în
„Perla Moldovei”
16 Oltenii cumpărară maşini de pompieri
cu bani europeni
20 FINANŢAREA REGIO – UN PAS URIAŞ
PENTRU O FIRMĂ MICĂ DIN JUDEŢUL
SATU MARE
22 Ştiri REGIONALE
24 Parcurile industriale au nevoie de acces la
fondurile Regio
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26 Deşeurile din Caraibe, reciclate cu bani europeni
28 Mineritul este de acum mai profitabil în Portugalia
30 AGENDĂ
31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

4. www.inforegio.ro4
Regio în România
Interviu
Consumul de energie
poate scădea cu până
la 40% într-o locuinţă
reabilitată termic
Reabilitarea termică a blocurilor
de locuinţe, începută în ultimii ani,
s-a dovedit a fi un pariu pe deplin
câştigător în mai multe direcţii:
a crescut confortul locatarilor, a
scăzut valoarea facturilor pentru
utilităţi pe care aceştia trebuie
să le plătească lună de lună, a
scăzut impactul asupra mediului
prin reducerea consumului de
energie şi, din punct de vedere
estetic, cartierele au început să se
dezbrace de haina gri-murdar atât
de apăsătoare.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului a lansat spre dezbatere
o nouă formulă de finanţare pentru
reabilitarea termică a blocurilor
de locuinţe, al cărei scop este
de a imprima un nou ritm acestui
proces. Mai multe detalii despre
acest tip de proiecte şi ce pot face
administraţiile locale şi asociaţiile
de locatari pentru a beneficia de
fonduri, găsiţi în interviul de mai
jos. Domnul Secretar de Stat Marcel
Boloş a avut amabilitatea de a ne
răspunde la câteva întrebări.
Domnule Secretar de Stat,
Autoritatea de Management
a Regio a lansat recent,
spre consultare, o schemă de
finanţare pentru reabilitarea
termică a blocurilor de
locuinţe. De ce aţi considerat
că acest lucru reprezintă o
prioritate?
Prioritizarea investiţiilor în creş­
terea eficienţei energetice este
absolut necesară în actuala etapă de
programare a fondurilor structurale.
Trebuie să ne aliniem la priorităţile
europene de investiţii în domeniul
eficienţei energetice şi al energiilor
regenerabile. De asemenea, modifi­
carea Regulamentului (CE) nr.
1080/2006, în urma căreia aceste
investiţii au devenit eligibile pentru
perioada 2007-2013, s-a dovedit
oportună.
În acelaşi timp, eficienţa energetică
este un element esenţial al
Strategiei Europa 2020 care sta­
bileşte reducerea cu 20% a emisiilor
de gaze cu efect de seră, reducerea
consumului de energie (prin eficien­
tizare) cu 20% şi asigurarea a 20%
din necesarul de energie din surse
regenerabile.
Ce obiective v-aţi propus, la
nivel naţional?
Pe lângă obiectivele europene asu­
mate prin Strategia Europa 2020,
avem ca obiective principale crearea
de locuri de muncă şi promovarea
coeziunii sociale prin îmbunătăţirea
eficienţei energetice. Atingerea
acestor obiective va conduce la rate
de ocupare mai mari a forţei de
muncă în construcţii şi la reducerea
consumului de energie.
Ne puteţi da cifre?
Sigur. În mod concret, urmărim să
reabilităm termic peste 46.000 de
apartamente în municipiile reşedin­
ţă de judeţ şi în sectoarele muni­
cipiului Bucureşti. Acest lucru va
duce la îmbunătăţirea condiţiilor de
igienă şi confort termic interior, la
reducerea pierderilor de căldură şi a
consumului energetic, la reducerea
costurilor de întreţinere pentru în­
călzire şi apă caldă de consum şi, nu
în ultimul rând, la reducerea emi­
siilor poluante legate de produ­cerea,
transportul şi consumul de energie.
Implementarea acestor măsuri va
trebui să aibă ca rezultat reducerea
cu minim 40% a consumului de
Interviu cu Domnul Marcel Boloş,
secretar de stat în Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului
PESTE 180 DE MILIOANE DE EURO SUNT DISPONIBILI PENTRU REABILITAREA A
46.000 DE APARTAMENTE PÂNĂ ÎN 2013
Noua schemă de finanţare
pentru reabilitarea termică a
blocurilor de locuinţe

5. septembrie 2012 5
Regio în România
Interviu
energie pentru încălzire în blocurile
reabilitate.
La ce nivel se ridică alocarea
financiară în cadrul Regio?
Noi alocăm 60% din valoarea eligibilă
a investiţiei prin Fondul European
pentru Dezvoltare Regională şi de
la bugetul de stat. Concret este
vorba de 182,40 milioane de euro,
repartizaţi în mod egal pe cele opt
regiuni de dezvoltare, adică 22,80
milioane de euro pentru fiecare
regiune.
Cine poate beneficia de aceste
finanţări?
Beneficiarii sunt unităţile adminis­
trativ-teritoriale la nivel de muni­
cipiu reşedinţă de judeţ sau sector al
municipiului Bucureşti, mandatate
de asociaţiile de proprietari pentru
proiectele de reabilitare termică.
Blocurile de locuinţe trebuie să în­
deplinescă un set de condiţii:
Ø să fie construite în baza unor
proiecte elaborate între 1950 şi
1990;
Ø să aibă un regim minim de
înălţime P+3;
Ø să nu necesite lucrări de con­
solidare a structurii de rezistenţă
care să condiţioneze executarea
proiectului;
Ø mai mult de 50% dintre pro­
prietari să aibă un venit net lunar
pe membru de familie mai mic
de 500 de euro.
Aţi spus că alocarea
financiară de la FEDR şi
bugetul de stat este de
60%. Care va fi contribuţia
populaţiei şi cea a autorităţii
locale la cheltuielile de
reabilitare?
Asociaţiei de proprietari şi autorităţii
locale le revin restul de 40%. Aceste
40 de procente vor fi modulate po­
trivit proporţiei în clădire a familiilor
cu venituri reduse. Astfel:
ü contribuţia autorităţii publice
locale va fi de 30%, iar contribuţia
asociaţiei de proprietari va fi de
10%, dacă mai mult de 50% dintre
familiile de proprietari din clădire
au un venit net lunar de sub 150 de
euro pe membru de familie;
ü contribuţia autorităţii publice
locale va fi de 20%, iar contribuţia
asociaţiei de proprietari va fi de
20%, dacă mai mult de 50% dintre
familiile de proprietari din clădire
au un venit net lunar de sub 350 de
euro pe membru de familie;
ü contribuţia autorităţii publice
locale va fi de 10%, iar contribuţia
asociaţiei de proprietari va fi de
30%, dacă mai mult de 50% dintre
familiile de proprietari din clădire
au un venit net lunar de sub 500 de
euro pe membru de familie.
Mai trebuie făcută o observaţie
importantă: unitatea administrativ-
teritorială are obligaţia de a finanţa
cheltuielile neeligibile şi pe cele
suplimentare ale proiectelor.

6. www.inforegio.ro
Regio în România
Interviu
6
Unele consilii locale sau de
sector au acoperit partea
de contribuţie care
ar fi revenit în mod normal
asociaţiei de proprietari.
Veţi mai accepta acest
lucru în noua schemă de
finanţare?
Autoritatea locală poate acoperi
într-o primă fază cheltuielile care
le revin proprietarilor, astfel încât
proiectele să se implementeze în
cel mai scurt timp, dar va trebui să
recupereze ulterior de la asociaţia
de proprietari sumele plătite. Sub
ce formă? Aceasta va fi stabilită de
comun acord de autoritatea locală şi
asociaţia de proprietari.
Câte proiecte poate conţine
o cerere de finanţare? Care
sunt sumele limită pentru care
poate fi cerută finanţarea?
ÎnaccepţiuneaGhiduluisolicitantului
pentru Axa 1, DMI 1.2, „blocul de
locuinţe” este imobilul format din
proprietăţile individuale definite
ca apartamente şi proprietatea
comună indiviză. Expresia vizează
atât clădirea în ansamblul său, cât
şi părţi ale acesteia – tronsoane
sau scări de bloc – separate prin
rost, în conformitate cu prevederile
OUG nr. 18/2009, cu modificările şi
completările ulterioare.
O cerere de finanţare poate include
un număr de blocuri sau scări de
bloc, fiecare dintre acestea din urmă
(bloc sau scară de bloc) constituind
un „proiect”. Astfel, o cerere de
finanţare poate cuprinde unul sau
mai multe proiecte, în limitele
minime şi maxime ale valorilor totale
ale proiectelor, respectiv 1.700.000 –
46.000.000 de lei inclusiv TVA pentru
o cerere de finanţare.
Ce categorii de intervenţii
sunt eligibile în cadrul unei
lucrări?
Avem două categorii de intervenţii
eligibile. Cele exterioare, care pot
cuprinde izolarea termică a păr­
ţii opace a faţadelor, înlocuirea
tâmplăriei existente cu tâmplărie
termoizolantă, inclusiv a celei afe­
rente accesului în bloc, închiderea
balcoanelor/logiilor cu tâmplărie
termoizolantă, inclusiv izolarea
termică a parapeţilor, termo-
hidroizolarea terasei, respectiv
termo-hidroizolarea şarpantei şi
izolarea termică a planşeului peste
ultimul nivel – atenţie! nu este
eligibilă hidroizolarea terasei fără
termoizolaţie, izolarea termică a
planşeului peste subsol sau peste
alte spaţii neîncălzite în cazul în
care există apartamente la parter.
În ceea ce priveşte spaţiile interioare
comune, sunt eligibile lucrările de
izolare termică a elementelor care
separă spaţiile încălzite de cele
neîncălzite, de reparare / refacere a
instalaţiei de distribuţie a agentului
termic şi a apei calde din subsol /
canal termic, inclusiv izolarea con­
ductelor de distribuţie între punctul
de racord şi planşeul peste subsol sau
peste canalul termic, lucrările de
montare a robinetelor termostatice
la radiatoare şi a robinetelor
de presiune diferenţială la baza
coloanelor de încălzire, repararea
sau înlocuirea centralei termice de
bloc / scară şi achiziţia unor sisteme
alternative de producere a energiei:
panouri solare termice sau electrice,
pompe de căldură, centrale pe bază
de biomasă.
De ce nu se acceptă finanţarea
în cazul blocurilor ale căror
proiecte au fost elaborate
înainte de 1950-1990?
Bugetul este limitat şi a fost nevoie
să restrângem categoria de blocuri
eligibile. După calculele experţilor
JASPERS1
, blocurile construite în
această perioadă au cele mai mari
pierderi de energie. Cred că trebuie
menţionat şi faptul că blocurile de
dinainte de 1950 sunt afectate de
probleme structurale, ceea ce ar
fi însemnat investiţii suplimentare
şi o perioadă mult mai lungă de
implementare. După 1990, au înce­
put să se proiecteze blocuri care
deja iau în considerare din ce în ce
mai mult eficienţa energetică.
Dacă un bloc, spre exemplu,
a fost proiectat înainte de
1990, dar a fost finalizat în
1995, va fi aprobată cererea
de finanţare?
În condiţiile descrise, da, este
eligibil. Desigur, va trebui să înde­
plinească şi celelalte condiţii men­
ţionate în ghidul solicitantului.
Veţi include schema de
finanţare, despre care am
vorbit, şi în programul
2014-2020?
Având în vedere perioada scurtă
rămasă din actualul exerciţiu finan­
ciar (până la sfârşitul lui 2013 ar
trebui semnate toate contractele
de finanţare), schema propusă de
noi are un caracter pilot. Experi­
enţa pe care o vom căpăta acum va
fundamenta investiţiile în efici­enţa
energetică a blocurilor de lo­cuinţe
pentru perioada 2014-2020. Avem
o preocupare în cadrul Ministerului
pentru finanţarea unor astfel de
investiţii şi în perioada următoare. De
asemenea, ne gândim şi la derularea
unui proiect de asistenţă tehnică cu
Banca Europeană de Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD) pentru pregătirea
unei scheme de finanţare mai ample
pentru acest tip de investiţii.
1
Iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) reprezintă un parteneriat între Comisia Europeană, prin intermediul DG Regio, Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii, cu scopul de a oferi asistenţă tehnică gratuită pentru pregătirea proiectelor mari de
infrastructură (valoare minimă proiect: 25 mil. euro pentru proiecte de mediu, 50 mil. euro pentru proiecte în domeniul transportului)

7. septembrie 2012 7
Eveniment
Hotărârile liderilor zonei Euro
Cea de-a zecea ediţie anuală
a Open Days, Săptămâna
Europeană a Regiunilor şi Oraşe­
lor, va avea loc, în acest an, la
Bruxelles între 8 şi 11 octombrie.
În fiecare an, mii de politicieni şi
experţi de la nivel local, regional,
naţional şi european, precum şi
reprezentanţi din lumea academică,
mediul de afaceri şi mass-media,
se reunesc pentru a discuta, a
dezbate, a ajuta la conturarea şi
implementarea politicii de coeziune
regională a Uniunii Europene.
6.000 de participanţi
Anul acesta, evenimentul va reuni
6.000 de participanţi din toată
Europa, inclusiv companii, instituţii
financiare, asociaţii internaţionale
şi organizaţii academice. Se esti­
mează că mai mult de două sute de
regiuni şi oraşe din treizeci de ţări
vor participa la această ediţie. Open
Days este o platformă creată pentru
a împărtăşi experienţe şi un forum
de dezbatere a bunelor practici.
Pe lângă evidenţierea rezultatelor
proiectelor finanţate din fondurile
alocate obiectivelor de convergenţă,
competitivitate regională şi ocuparea
forţei de muncă şi din programele
de cooperare teritorială, Open Days
va genera dezbateri cu privire la
viitoarea politică de dezvoltare re­
gională a UE, la guvernarea locală,
regională şi la administrarea fondu­
rilor europene, între specialişti,
mediul academic şi ţări terţe, prin­
tre care Elveţia şi Norvegia, state
interesate să înveţe din experienţele
regiunilor europene şi, totodată,
să-şi prezinte propria experienţă. În
timp ce valurile crizei financiare încă
mai lovesc ţări din Europa, Open Days
va fi un foarte bun prilej de a discuta
măsurile care trebuie luate pentru a
susţine creşterea, ocuparea forţei de
muncă, energia verde şi transportul,
un sistem educaţional mai bun,
coeziunea socială şi integrarea.
Trei tematici prioritare
Open Days constă într-o serie de
evenimente organizate de Direcţia
Generală Politică Regională a
Comisiei Europene (DG REGIO) şi
Comitetul Regiunilor (CoR), ca un
cadru general pentru dezbaterea
proiectelor de dezvoltare locală
şi regională şi a soluţiilor posibile.
În 2012 evenimentele se vor desfă­
şura sub titlul generic: „Europa
regiunilor şi oraşelor: cum schim­
băm lucrurile/ cum inducem schim­
barea” („Europe’s regions and
cities: Making a difference”), cu
trei tematici prioritare:
l Creştere inteligentă şi durabilă
pentru toţi
l Cooperarea teritorială: un atu
pentru Europa
l Rezultate concrete
Evenimentele Open Days cumulează
peste 100 de seminarii, ateliere de
lucru, dezbateri, expoziţii şi vor fi
împărţite astfel:
Ø sesiunea inaugurală la Parlamen­
tul European;
Ø plenul CoR;
Ø o reuniune a Comisiei de Dezvol­
tare Regională a Parlamentului;
Ø Meeting Place, „locul de întâlnire”
care va găzdui 36 de ateliere de lucru
despre dezvoltarea locală la nivelul
comunităţii, o nouă caracteristică a
pachetului de coeziune politică, şi
va oferi participanţilor, jurnaliştilor
şi organizatorilor un cadru de socia­
lizare, unde pot schimba idei şi
interrelaţiona, la finalul atelierelor
de lucru;
Ø 24 de ateliere de lucru organizate
de partenerii locali, pe una dintre
cele trei tematici ale acestui an;
Ø 40 de ateliere de lucru ale
Comisiei Europene, care se vor axa
pe toate cele trei aspecte tematice
ale Open Days 2012;
Ø opt ateliere de lucru organizate
de DG REGIO sub egida „Open Days
University”.
Pe lângă acestea, zeci de alte
evenimente vor fi organizate sub
egida Open Days de autorităţile
locale şi reprezentanţii sectorului
non-guvernamental, în Bruxelles şi
în statele membre UE.
Pentru mai multe informaţii
şi programul complet al
evenimentelor:
www.opendays.europa.eu/
OPEN DAYS 2012, un eveniment-cheie
pentru autorităţile regionale
Andreea Truică

8. www.inforegio.ro8
Regio în România
Dezvoltare urbană
Desemnarea de către Guvern
a municipiului Brăila ca pol
de dezvoltare urbană a asigurat
accesul oraşului la importante
surse de finanţare europeană.
„Alimentat” cu proiecte susţinute
prin „motorul” Regio, oraşul
de la Dunăre înfloreşte pe zi ce
trece. Modernizat recent, pasajul
pietonal din centrul oraşului,
respectiv din Piaţa Independenţei,
aduce municipiul în secolul XXI,
dar păstrează şi ceva din parfumul
bătrânului „oraş cu salcâmi”.
Situată în imediata vecinătate a
Dunării, Brăila a devenit cunoscută,
după atestarea documentară din
1368, drept un important centru
comercial. Aici, în locul în care
Dunărea Nouă se întâlneşte cu cea
Veche, au acostat mii de corăbii care
încărcaseră mărfuri din porturile de
pe coastele Mediteranei şi ale Mării
Negre. Atât de însemnat era marele
port, încât numeroase drumuri
comerciale din întreaga ţară purtau
numele de „Drumul Brăilei”.
Oraşul amfiteatru
Primele decenii ale secolului XX au
marcat o importantă dezvoltare
demografică şi urbanistică. Brăila
este, dealtfel, unul dintre puţinele
mari oraşe care au fost înălţate după
un plan urbanistic riguros. Urbea
are reţeaua de străzi sistematizată
după un model radiar-concentric,
marile bulevarde având unica
proprietate de a izvorî din Dunăre
şi a se vărsa tot în bătrânul fluviu.
Municipiul în care, spunea scriitorul
Fănuş Neagu, „salcâmii împrumută
dimineaţa umbra unui om” mai
este numit de arhitecţi şi „oraşul –
amfiteatru”.
Urbea Brăilei întinereşte
cu sprijinul Regio
Cătălin ANTOHE
„Au rămas înscrise în mine frumuseţea
de neîntrecut a drumului pe ceair,
clipocitul stelelor spre Moldova şi vuietul
ireal al Dunării, care parcă venea
pe sub pământ ca să-mi inunde pentru
totdeauna fiinţa cu cel mai scump vis”,
Fănuş Neagu

9. septembrie 2012 9
Regio în România
Dezvoltare urbană
Lifting peisagistic
Anii de regim comunist au adus
industrializarea forţată şi garnisirea
oraşului cu binecunoscutele blocuri
ceauşiste. În 1977, oraşul s-a îmbo­
găţit cu un palat administrativ,
denumit, ironic, de către brăileni,
Casa Albă. În faţa clădirii, care
găzduieşte şi astăzi Primăria şi Pre­
fectura, comuniştii au construit
o piaţă vastă, din asfalt şi dale de
beton, pe care au amenajat mai
multe bănci din ciment. La fel de
mucaliţi precum părinţii lor, tinerii
de astăzi au botezat platoul „La
pietre”.
Între 2011 şi 2012, platoul din Piaţa
Independenţei a fost reamenajat
din temelii, fiind conceput ca un
proiect de tip lifting peisagistic.
Jardinierele luxuriante şi fântânile
arteziene muzicale cu jocuri de
lumini au şters patina comunistă a
platoului. Piaţa are acum pavele de
granit, stâlpi de iluminat cu panouri
fotovoltaice şi bănci cu spoturi lu­
minoase încastrate în soclu. Privite
seara dintr-un anumit unghi, lumi­
nile care ţâşnesc de-a dreptul din
granit par a fi veritabile piste de
aterizare. Cele 120 de bănci şi cei
180 de arbori au făcut din nou din
Piaţa Independenţei locul principal
de întâlnire a cetăţenilor urbei cu
215.000 de locuitori.
Sursa: Cornel CRATINEANU

10. „Mă simt, parcă, într-un
alt oraş”
Am întrerupt lectura Adelei
Marinescu, o pensionară care citea o
carte scrisă de un alt fiu al oraşului,
Panait Istrati, pe una dintre băncile
de sub fereastra primarului. Am
întrebat-o pe doamna Marinescu cum
vede astăzi noul centru administrativ
al oraşului. „Locul arată cu totul
altfel. Echipa Primăriei a reuşit,
cu bani europeni, să învioreze
griul acela tern, al betonului din
faţa Casei Albe. Stau chiar aici,
pe Calea Călăraşilor, de mai bine
de 30 de ani, dar parcă mă simt
într-un alt oraş”, ne-a mărturisit
doamna Marinescu. Întrebată dacă
regăseşte, în noua piaţă, ceva din
oraşul făcut cunoscut, în întreaga
lume, prin scrierile lui Panait Istrati,
ne-a răspuns nostalgică: „Nu ne
putem întoarce faţa spre trecut
decât pentru a visa la tinereţe. Noi
îmbătrânim, dar oraşul este mai
tânăr”.
Primarul Aurel Simionescu se simte
însă mulţumit că brăilenii au primit
bine noua piaţă a Independenţei.
„A fost un proiect realizat în comun
de urbanişti şi de peisagişti. După
ce vor mai creşte pomii şi arbuştii,
platoul va fi o zonă şi pietonală, şi
de verdeaţă. Seara e deja plin de
lume aici. Piaţa a devenit şi locul
de desfăşurare a manifestărilor
importante (Ziua Drapelului, Ziua
Imnului, 22 decembrie). S-a păstrat
şi o dungă de defilare, marcată cu o
culoare de granit diferită. Tot aici
se efectuează şi proiecţii de film,
precum şi concerte ale formaţiilor
de muzică uşoară şi populară”, ne-a
declarat edilul.
„Conflict” între
generaţii
Primarul spune că platoul a fost
modernizat fără mari greutăţi, dar
că au mai avut şi surprize. „Brăila
are un sol argilos şi asta reprezintă
o problemă, «se lasă» destul de
uşor dacă apar infiltraţii. La ultimul
revelion pe care l-am organizat în
piaţă, în 2010, am constatat, după
ce am demontat şi mutat scena,
că solul s-a lăsat pe o suprafaţă
însemnată. Am bănuit existenţa
unor hrube, dar nu am găsit aşa
ceva.
Lucrările au evoluat bine, în afara
unor conducte pe care le-am găsit,
cu ocazia reparaţiilor, şi care nu
figurau în planurile pe care le
aveam. Avem însă o altă problemă
im­portantă. Tinerii care se întâl­
neau, în imediata vecinătate,
în zona fântânii cinetice şi spre
esplanadă, se strâng acum tot pe
platou, locul de adunare, de regulă,
a persoanelor mai în vârstă. Astfel
că am avut discuţii şi cu muzica
ambientală de pe platou, tinerii vor
o anumită muzică, vârstnicii o alta.
Până finalizăm şi esplanada sunt
convins că vor convieţui”, ne-a mai
declarat, zâmbind, Simionescu.
PIDU, coloana vertebrală
a modernizării
Proiectul „Reabilitare pasaj pietonal
platou Piaţa Independenţei, munici­
piul Brăila” este doar unul dintre
cele nouă ale Planului Integrat
de Dezvoltare Urbană (PIDU) a
Municipiului Brăila. O mare atenţie
se acordă proiectelor care vizează
infrastructura. „Specificul oraşului,
cu bulevarde care pleacă de la
Dunăre şi ajung tot la Dunăre,
mărginită de faleză şi Calea
Călăraşilor, face ca şi traficul din
oraş să aibă un anumit specific.
Când am discutat despre PIDU şi
despre ce proiecte să facem acolo,
a reieşit ca prioritate modernizarea
străzii Calea Călăraşilor, între două
mari bulevarde circulare, Indepen­
denţei şi Dorobanţi. În felul acesta
am urmărit să închidem un inel.
Lucrări similare sunt demarate şi
www.inforegio.ro10
Regio în România
Dezvoltare urbană
indicatori de realizare
l 2.404,2 mp de spaţiu verde reabilitaţi
l 4.410 mp de zonă pietonală reabilitată
l Realizarea a două bazine muzicale, cu lumini şi jeturi de apă
l Instalarea a opt stâlpi de iluminat cu panouri solare
l Realizarea unui sistem de irigaţii
l Realizarea şi instalarea a 120 de bănci
l Păstrarea a 20 de locuri de muncă în perioada de execuţie a lucră­
rilor
Valoare
totală a
proiectului
(RON)
Valoare eligibilă (RON)
Total
eligibil
din care:
FEDR
Buget
naţional
Contribuţie
beneficiar
4.913.488,10 3.980.718,95 3.198.507,68 702.596,89 79.614,38
din care valoarea finanţării nerambursabile alocate de MDRT-AM POR:
3.901.104,57
Cifre oferite de Ileana Dinu – manager proiect
„Nu ne putem întoarce faţa spre
trecut decât pentru a visa la tinereţe.
Noi îmbătrânim, dar oraşul este
mai tânăr”,
Adela Marinescu, pensionară

11. septembrie 2012 11
pe o altă arteră, pe Calea Galaţi”,
ne-a declarat Simionescu.
Fântânile cinetice,
reabilitate în 2013
Obiectul unui alt proiect de reabi­
litare finanţat prin Regio este
Esplanada, zona de promenadă
care include şi fântânile cinetice.
Acestea din urmă sunt cunoscute
sub denumirea de „fântâni cu
egrete” şi sunt creaţia maestrului
Constantin Lucaci, sculptorul în oţel
inoxidabil, denumit de mulţi „al
doilea Brâncuşi”. Datorită valorii
lor artistice, fântânile cinetice au
devenit unul dintre simbolurile
Brăilei, parte integrantă în peisajul
arhitectonic al oraşului. Reabilitarea
se impune, deoarece uzura con­
strucţiilor şi a echipamentelor
tinde să devină critică. „Proiectul
cuprinde fântâna cinetică şi toate
fântânile care coboară, spre
Dunăre, într-o fascinantă cascadă
de apă şi lumini. Am găsit şi ultima
piesă, care nu fusese montată în
1989, şi acum putem completa
întregul proiect. Toată esplanada,
care va fi finalizată în septembrie
2013, implică şi operaţiuni de
consolidare.”, ne-a declarat prima­
rul Brăilei.
Primăria gândeşte
proiectele pentru
2014-2020
În cadrul PIDU mai sunt finanţate
încă cinci proiecte, prin sub-
domeniul „Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor - poli urbani de
creştere” din Programul Operaţional
Regional 2007-2013:
Reabilitarea şi modernizarea
Parcului Monument;
Reabilitarea casei Petre
Ştefănescu Goangă;
Restaurarea şi consolidarea clă­
dirii Teatrului Maria Filotti Brăila;
Reabilitarea şi modernizarea
anexei căminului pentru persoa­
ne vârstnice Sf. Petru şi Pavel;
Sistem de supraveghere în
vederea creşterii siguranţei
si prevenirii criminalităţii în
Municipiul Brăila.
Primăria Brăila a mai propus încă
şase proiecte pe lista de rezervă
a PIDU, respectiv: un proiect care
vizează reabilitarea castelului de
apă din Gradina Publică Brăila, un
proiect pentru amenajarea spaţiului
verde şi aleilor pietonale Faleza
Dunării, precum şi patru proiecte
care urmăresc îmbunătăţirea vieţii
populaţiei rome din oraş prin
amenajarea unor locuinţe sociale de
calitate şi a unor centre sociale.
Regio în România
Dezvoltare urbană
Primarul Simionescu pri­
veşte însă şi spre viitor:
„Ne gândim deja la pro­
iectele pentru perioada
2014 – 2020, pentru a nu
se mai repeta greşelile din
2007 şi 2008, ani care i-au
prins, practic, pe primarii
din întreaga ţară, fără
proiecte”.
1
2
3
4
5
Sursa:CornelCRATINEANU

12. www.inforegio.ro12
Regio în România
Filă din istorie
Reabilitare Monument Triumfal
Tropaeum Traiani
Alexandra GANEA
Anul 2012 înseamnă pentru
Judeţul Constanţa, începerea
lucrărilor de reabilitare a
Monumentului Triumfal Tropaeum
Traiani. Acest fapt va reprezenta
pentru comunitatea locală dezvol­
tarea de care este nevoie pentru
atragerea turiştilor şi creşterea
activităţii economice în zonă.
Proiectul „Reabilitare Monument
Triumfal Tropaeum Traiani” are
o valoare de 18 milioane de lei, din
care contribuţia financiară a Uniunii
Europene este de 11 milioane,
restul sumei fiind completată din
bugetul de stat şi din contribuţia
beneficiarului.
Pe durata a 22 de luni calendaristice,
se doreşte realizarea următoarelor
obiective:
ü Redarea circuitului turistic Monu­
mentului Triumfal Tropaeum Traiani
prin reabilitarea arhitecturală;
ü Asfaltarea drumului de acces între
monument şi Cetate;
ü Amenajarea drumului de acces
către monument dinspre DN 3 şi a
parcării existente în vecinătatea
monumentului;
ü Amenajarea peisagistică din jurul
monumentului şi a parcării din
vecinătatea Cetăţii;
ü Realizarea racordului de apă prin
extinderea reţelei de distribuţie de
apă potabilă existente în zona DN 3;
ü Realizarea sistemului de iluminat
public pe drumul de acces dinspre
DN 3 şi a sistemului de iluminat
ornamental pentru monument;
ü Înfiinţarea unui info-centru;
ü Creşterea vizibilităţii Monumen­
tului Triumfal Tropaeum Traiani atât
la nivel naţional, cât şi internaţional
prineditareaşitipărireamaterialelor
de promovare;
ü Includerea Monumentului Triumfal
Tropaeum Traiani în programe
turistice naţionale şi internaţionale;
ü Creşterea nivelului economico-
social al zonei, contribuind la dez­
voltarea durabilă a acesteia.
Finalizarea proiectului este prevă­
zută pentru luna august 2013, po­
trivit managerului de proiect Elena
Vornicu:
„Întregul complex va beneficia de
modernizarea şi extinderea căilor
rutiere ce fac legătura cu drumul
naţional, cu cetatea şi muzeul ar­
heologic. Va fi creată o reţea de
iluminat decorativ şi va fi reabilitată
reţeaua de iluminat public, vor
fi amenajate două parcări şi
grupuri sanitare pentru turişti,
un info-centru şi poate ce este
cel mai important va fi reabilitat
arhitectural monumentul triumfal,
urmând a fi înlocuite piesele grav
degradate, inclusivmetopelevotive,
iar restul elementelor sculpturale şi
frizele vor fi curăţate şi conservate
de restauratori şi meşteri pietrari.
Obiectivul subsidiar al proiectului
constă în valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural şi implicit
creşterea numărului de vizitatori’’,
a precizat Elena Vornicu.
(Sursa: www.agerpres.ro)
Monumentul triumfal Tropaeum
Traiani a fost construit între anii 106-
109, după proiectul lui Apollodor din
Damasc, pentru celebrarea luptelor
câştigate de romani împotriva geto-
dacilor, şi este situat la nord de
comuna Adamclisi, loc unde se mai
pot găsi şi resturi din mausoleul
roman şi altarul antic.
Monumentul triumfal avea o
înălţime de 39 metri, o formă
circulară cu un diametru de 38
metri, fiind alcătuit dintr-un nucleu
cilindric cu o înălţime de 12,6
metri şi un diametru de 31 metri.
A fost construit din zidărie brută,
înconjurat de o platformă circulară
cu şapte trepte de piatră. Nucleul
este îmbrăcat în blocuri de piatră
care se continuau cu un rând de 54
de metope, sculptate în basorelief
cu scene din timpul luptelor cu
geto-dacii. Deasupra metopelor
se afla o friză cu 26 de creneluri
sculptate în basorelief şi alcătuind
coronamentul nucleului circular.
Deasupra nucleului se înalţă un
acoperiş tronconic îmbrăcat în
solzi de piatră, precum şi un
soclu hexagonal înalt de 6 metri,

13. septembrie 2012 13
Filă din istorie
Regio în România
reprezentat de un trunchi îmbrăcat
în armura clasică, cu armele de
luptă, având la picioare arme şi
prizonieri sculptaţi în piatră. Pe
una din feţele soclului hexagonal a
fost descifrată o inscripţie din care
rezultă că monumentul este închinat
„Zeului Marte, răzbunătorul” de
către „Nerva Traian August, împărat
şi cezar, învingătorul germanilor şi
dacilor, fiul divinului Nerva, mare
preot, pentru a XIII-a oară tribun,
pentru a VI-a oară împărat, pentru a
V-a oară consul, părintele patriei.”
Lângă monumentului comemorativ
se afla Mausoleul ridicat în memoria
unui ofiţer superior roman şi Altarul,
ridicat din ordinul împăratului
Traian în amintirea celor 4.000 de
ostaşi căzuţi în bătălie.
La nord-vest de comuna Adamclisi,
se găseşte Cetatea Tropaeum
Traiani construită în acelaşi timp
cu Monumentul comemorativ, ale
cărei ruine au fost cercetate şi
identificate de arheologul Grigore
Tocilescu prin anii 1891-1909, apoi
de Vasile Pârvan în anul 1911.
Cetatea este considerată cea mai
importantă aşezare civilă romană de
pe teritoriul Dobrogei. (Sursa: www.
cjc.ro)
Prin reabilitarea Monumentului
Triumfal Tropaeum Traiani se
urmăreşte atragerea unui număr
mare de turişti în zonă, precum şi
transmiterea unei moşteniri istorice
a neamului românesc.

14. www.inforegio.ro14
Regio în România
Central Plaza – 4 stele Regio în
„Perla Moldovei”
Alexandra VOICU
Turism
Investitorii au găsit reţeta perfectă
pentru transformarea impetuoasei
clădiri. Aflat în mijlocul naturii,
hotelul concurează cu frumuseţea
munţilor, dar completează peisajul
prin faţada deosebit de elegantă.
Valoarea totală a investiţiilor se
ridică la 17,5 milioane de lei,
dintre care aproape 8 milioane
reprezintă fonduri Regio. A fost
nevoie de entuziasmul investitorilor
locali pentru ca turismul oraşului
Piatra Neamţ să renască, odată cu
reînnoirea noii construcţii, prin stil
şi bun gust.
Amplasare ideală
Hotelul se înalţă elegant în centrul
oraşului, la 500 de metri de gară.
Este amplasamentul ideal atât
pentru cei peste 40.000 de turişti
care vizitează anual zona, cât şi
pentru afacerişti, el reprezentând
şi o destinaţie pentru derularea
unor activităţi conexe derulării
afacerilor. Indiferent de anotimp,
posibilităţile de petrecere a
timpului liber sunt multiple. Cei mai
curajoşi beneficiază de tiroliană,
rafting, paintball, canoeing, iar cei
nostalgici pot explora drumurile de
munte sau liniştea mănăstirilor.
Dotările din spatele
faţadei de sticlă
Confortul turiştilor este asigurat
printr-o gamă largă de facilităţi.
Odată cu relansarea hotelului, în
2011, a avut loc şi transformarea
sa de la 3 la 4 stele, creşterea
fiind justificată de îmbunătăţirea
condiţiilor la nivel general. Numărul
de camere s-a extins de la 137 de
Povestea hotelului Central
Plaza începe în anul 1975,
când a fost construit, în inima
oraşului Piatra Neamţ, pentru
miile de turişti veniţi în fiecare an
să cunoască frumuseţile Moldovei
şi bogăţiile culturale aflate
în apropiere. A fost renovat în
repetate rânduri, însă pare să-şi
fi găsit împlinirea prin lucrările
finanţate prin Regio, începute în
anul 2009.

15. septembrie 2012 15
Turism
Regio în România
camere la 155, împărţindu-se în
patru tipuri: premier, superior,
junior suite şi interconnected
room (o cameră dublă cu pat twin
împreună cu o cameră single cu pat
confortabil, interconectate cu un
hol comun). Camerele sunt dotate
cu aer condiţionat, minibar, telefon,
TV prin cablu, uscător de păr şi
baie cu cadă. Modul în care sunt
decorate, culorile calde, priveliştea
deosebită, toate contribuie la
atmosfera primitoare şi relaxantă a
camerelor.
Business center
Hotelul pune acum la dispoziţia
turiştilor două restaurante, la
parter şi mezanin, care oferă un
meniu variat, cu preparate tradi­
ţionale, dar şi internaţionale, ideale
pentru un prânz în familie, o cină
romantică, o întâlnire de afaceri
sau o petrecere. Muzica de fond
se transformă în muzică live cu
ocazia meselor festive. Patru săli
de conferinţă cu funcţiuni diverse
completează spaţiile de cazare.
Dotate cu tehnologii de ultimă
generaţie, transformă hotelul în
opţiunea ideală pentru conferinţe,
evenimente corporatiste şi team-
building. De asemenea, în interiorul
hotelului, turiştii – oameni de afa­
ceri se pot bucura de întreaga
funcţionalitate a unui birou din
cadrul business-center-ului, dotat cu
internet, fax, conexiune telefonică.
Profesionalism şi
experienţă
Întreaga echipă a hotelului se îmbo­
găţeşte mereu cu noi colegi care
trec printr-un proces de formare
profesională bine pus la punct.
Pentru angajaţii hotelului, aspectul
care primează este asigurarea
confortului celor care le trec pragul.
Fiecare din cei 90 de oameni are o
pregătire solidă în acest domeniu şi
îşi întâmpină întotdeauna oaspeţii
cu respect şi cu un zâmbet cald.
De la bucătarii talentaţi până la
administraţie, scopul tuturor este
de a crea turiştilor o experienţă
reuşită şi dorinţa de a reveni la
Central Plaza cu prima ocazie.
O investiţie de succes
În urma relansării vechiului Hotel
Central, graţie fondurilor Regio,
a avut loc şi relansarea turismului
din oraşul Piatra Neamţ. În afară
de turiştii care se pot bucura acum
de un spaţiu care să le definească
voiajul, mai există şi alţi beneficiari.
Reconstrucţia clădirii a dus la crea-
rea de noi locuri de muncă pentru
comunitatea locală, la stabilirea
unor noi colaborări cu agenţiile de
turism şi la îmbunătăţirea tuturor
activităţilor care întregesc turismul
local, prin creşterea numărului de
turişti. Pentru că povestea începută
acum 37 de ani nu se termină aici.
Se continuă cu fiecare an care
trece, cu fiecare turist care încheie
o călătorie cu zâmbetul pe buze şi
cu mulţumirea că a făcut alegerea
corectă. Acesta este rezultatul unei
utilizări corecte şi res­ponsabile a
fondurilor europene nerambursa­
bile.

16. www.inforegio.ro16
Regio în România
Dezvoltare pe mai multe planuri
Oltenii cumpărară maşini de pompieri
cu bani europeni
Cătălin ANTOHE
Autospeciale cu vechime mai
mare, câteodată, decât anii
petrecuţi în câmpul muncii de
comandantul unităţii de pompieri,
şi prea puţine maşini dotate cu
echipamente de descarcerare,
raportat la necesarul de intervenţii
pe şoselele judeţului.
Aşa se prezenta, până nu de mult,
situaţia Inspectoratelor pentru
Situaţii de Urgenţă (ISU) din cele
cinci judeţe din Oltenia, înainte ca
un proiect cu finanţare europeană
să-şi arate primele rezultate.
Cinci judeţe „înarmate”
pentru urgenţe
Sigur, situaţia nu s-a schimbat
peste noapte la 180 de grade. Încă
mai sunt în funcţiune maşini de
pompieri vechi de mai bine de 35 de
ani, dar, acum, ele sunt ajutate, în
misiunile care necesită intervenţie
rapidă, de autospeciale noi-nouţe,
mult mai „fâşneţe”. În plus, echi­
pajele care însoţesc aceste maşini
de intervenţie noi nu mai stau
cu teama că se va strica ceva la
motor sau se va sparge bazinul cu
apă. Este vorba de autovehiculele
achiziţionate de consiliile judeţene
din Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şi
Gorj, prin proiectul „Îmbunătăţirea
dotării cu echipamente a bazelor
operaţionale pentru intervenţii
în situaţii de urgenţă în regiunea
Sud-Vest Oltenia”, finanţat în
cadrul Programului Operaţional
Regional 2007-2013, Axa Prioritară
3, Domeniul major de intervenţie
3.3. Proiectul are o valoare totală
de peste 51 milioane de lei şi a fost
realizat de Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară Sud-Vest Oltenia,
formată din cele cinci judeţe menţio­
nate, reprezentate prin intermediul
consiliilor judeţene respective.
S-a scurtat timpul de
intervenţie
„Fiecare maşină nouă a înlocuit
una veche de 35-40 de ani. Este o
îmbunătăţire vizibilă – una este
să mergi cu un camion care abia
se mişcă şi alta, cu o autospecială
modernă. La cele vechi se mai sparg
bazinele de apă, le mai cârpim
şi noi cum putem. Nu este cazul
la cele noi.”, ne spune colonelul
Marius Mircea, prim-adjunct al
inspectorului-şef al Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia”

17. septembrie 2012 17
Regio în România
Dezvoltare pe mai multe planuri
al judeţului Dolj.
Şi la Drobeta Turnu Severin lucrurile
stau la fel ca la Craiova. Ultima
înnoire a parcului de autospeciale
de pompieri a avut loc în 2004,
când au fost cumpărate două
maşini noi. Restul parcului era
format din autospeciale care aveau
o vechime respectabilă, unele şi
peste 30 de ani. „În oraş, abia se
mişcau. Unde mai pui că se mai şi
stricau pe parcurs şi riscau să nu
ajungă la intervenţii. Dacă nu s-a
întâmplat niciodată să nu ajungă,
asta a fost numai datorită faptului
că echipajele s-au descurcat”,
povesteşte plutonierul Ramona
Camelia Nistor Ion, purtătorul de
cuvânt al ISU „Drobeta” al judeţului
Mehedinţi.
Acum, cu cele noi, altfel stau
lucrurile: „Sunt uşoare, se strecoară
mult mai repede prin oraş. Se
simte diferenţa, s-a îmbunătăţit
semnificativ timpul de răspuns, fapt
care a fost observat şi de cetăţeni”.
Acelaşilucrusepoatespunenunumai
în cazul celor patru noi camioane de
pompieri, ci şi în ceea ce le priveşte
pe cele trei autospeciale complexe
de intervenţie, descarcerare şi
acordare a asistenţei medicale de
urgenţă, cărora li se adaugă încă
una pentru descarcerări grele.
„Alergăm cu 90 km/oră”
Şi la Râmnicu Vâlcea, şefii pompi­
erilor sunt bucuroşi că s-a redus
considerabil timpul de intervenţie la
dezastre şi că noile autospeciale sunt
dotate cu ustensile mai multe şi mai
moderne. Cât despre camioanele
vechi, situaţia este sintetizată de
ofiţerul pentru relaţii cu presa
al Inspectoratului pentru Situaţii
de Urgenţă „General Magheru” al
judeţului Vâlcea, Nicolae Octavian
Fulger-State: „Cele mai vechi
maşini aveau şi peste 30 de ani şi
era o regulă: dacă azi nu era una
stricată, mâine erau sigur două”.
La Slatina, situaţia parcului auto
era, oricum, mult mai bună, pentru
că Inspectoratul pentru Situaţii
PROIECTUL ÎN CIFRE
Regio - Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3,
Domeniul major de intervenţie 3.3
Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia,
judeţele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, Vâlcea
Durata de implementare: 38 luni
Valoarea totală: 51.125.806,72 de lei
Asistenţa nerambursabilă solicitată: 42.577.288,05 de lei

18. www.inforegio.ro18
Regio în România
de Urgenţă „Matei Basarab” mai
primise în anii trecuţi câteva auto­
speciale de la Ministerul de Interne.
Dar şi aici îmbunătăţirea adusă de
proiectul cu finanţare europeană a
fost vizibilă, după cum spune colo­
nelul Răzvan Arion, şeful Serviciului
logistică al ISU Olt: „S-a diminuat
simţitor timpul de răspuns la ape­
luri. Cu maşinile vechi, de 30 de
ani, nu puteam merge cu mai mult
de 60 km/oră, iar acum alergăm cu
80-90 km/oră”.
Colonelul adaugă că programul de
înnoire a parcului de autospeciale
nu se va opri aici, ambiţia sa fiind
ca, în curând, „să fie totul nou”. În
momentul de faţă, potrivit spuselor
sale, peste 60% din parc este într-o
stare tehnică corespunzătoare,
„fără probleme”. ISU Olt a primit în
cadrul proiectului „Îmbunătăţirea
dotării cu echipamente a bazelor
operaţionale pentru intervenţii în
situaţii de urgenţă în regiunea Sud-
Vest Oltenia” şapte autospeciale
cu funcţionare pe bază de apă şi
spumă. Potrivit Danielei Lungu, şeful
Serviciului dezvoltare regională din
cadrul Consiliului Judeţean Olt,
până la finele lui 2012, ISU Olt va
mai primi o autospecială pentru
descarcerări grele şi încă una pentru
lucrul la înălţime.
Răzvan Arion are motive temeinice
să spere că anul viitor parcul auto
pentru intervenţii va fi într-o stare
tehnică impecabilă. Preşedintele
Consiliului Judeţean Olt, Paul
Stănescu, a declarat recent că se
află în lucru un alt proiect prin
care ISU Olt îşi va mări numărul
de echipamente de intervenţie în
situaţii de urgenţă. „Este vorba
despre un proiect ce se va depune
în cadrul Programului de Cooperare
Transfrontalieră România-Bulgaria
2007-2013, denu­mit „Managementul
situaţiilor de urgenţă provocate de
inundaţii”, care va avea o valoare
de aproape 4,5 milioane de euro
şi care se află într-o fază avansată
de elaborare. Sperăm ca, până la
sfârşitul anului, să semnăm con­
tractul de finanţare”, a precizat
Stănescu.
448 de localităţi
acoperite
Dincolo de denumirea impersonală,
aşa cum pare la prima vedere,
proiectul va avea un impact semni­
ficativ asupra vieţii de zi cu zi
a celor 2,3 milioane de olteni.
Prin intermediul proiectului vor
fi cumpărate 44 de echipamente
specifice domeniului de activitate
al inspectoratelor pentru situaţii de
urgenţă: 21 de autospeciale pen­
tru stingerea incendiilor, cu apă şi
spumă, alte două autospeciale de
cercetare NBCR (nucleară, biolo­
gică, chimică şi radiologică), cinci
maşini pentru descarcerări grele
(una pentru fiecare judeţ cuprins în
cadrul proiectului) şi 15 autovehicule
pentru intervenţie, descarcerare şi
acordarea asistenţei medicale de
urgenţă. Ultimul pe listă, dar nu
cel din urmă ca însemnătate, chiar
dimpotrivă, va fi un centru mobil de
comandă şi control.
Astfel, la finalul perioadei de im­
plementare a proiectului (de un an
şi jumătate), locuitorii din 448 de
localităţi din cele cinci judeţe vor
beneficia de servicii îmbunătăţite
pentru intervenţii în situaţii de
urgenţă. Primele rezultate se
Prin intermediul
proiectului vor fi
cumpărate
44de echipamente specifice
domeniului de activitate al
inspectoratelor pentru
situaţii de urgenţă
Dezvoltare pe mai multe planuri

19. septembrie 2012 19
văd deja, pentru că în acest an
au început să fie achiziţionate
autospeciale prevăzute în cadrul
proiectului european.
O poveste de succes
Povestea înnoirii parcului de auto­
specialeînjudeţeleOltenieiaînceput
acum patru ani de zile. Primul pas a
fost făcut pe data de 8 aprilie 2008,
când a fost con­stituită Asociaţia de
Dezvoltare Intercomunitară Sud-
Vest Oltenia (A.D.I. SV Oltenia),
formată din cele cinci judeţe ale
regiunii: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi
Vâlcea, reprezentate prin consiliile
judeţene.
Constituirea asociaţiei, cu persona­
litate juridică, a permis ca în iunie
2009 aceasta să înainteze cererea
de finanţare pentru proiectul care
vizează îmbunătăţirea dotării co­
mune cu echipamente a bazelor
operaţionale pentru intervenţii în
situaţii de urgenţă. Implementarea
proiectului era cu atât mai impor­
tantă, cu cât în ultimii ani regiunea
riverană Dunării a fost afectată de
inundaţii majore, care au produs
pagube semnificative.
Lucrurile s-au mişcat repede, iar
contractul de finanţare a fost semnat
în noiembrie 2009. Anul acesta au
început deja să fie achiziţionate
autospecialele.
Regio în România
Riscuri acoperite de proiect
Risc Numărul de locuitori potenţiali beneficiari Aria geografică
Inundaţii 1.367.909 11.684 km2
Cutremure şi alunecări de teren 2.279.849 29.212 km2
Incendii 1.209.696 15.500 km2
Nuclear 1.139.400 15.700 km2
Chimic 693.304 8.944 km2
Biologic 683.954 8.763 km2
Tehnologic 843.450 10.807 km2
Dezvoltare pe mai multe planuri

20. www.inforegio.ro20
Regio în România
FINANŢAREA REGIO – UN PAS URIAŞ PENTRU
O FIRMĂ MICĂ DIN JUDEŢUL SATU MARE
Protecţia mediului
Corina CIUMAŞU
Banda
transportoare
pe care sunt
încarcate
deşeurile pentru
a fi introuse in
presa orizontală –
peturi de plastic
Presă orizontală – acest utilaj este utilizat pentru presarea tuturor
ambalejelor reciclabile, colectate selectiv, în special folii şi plastic
Presă staţionară – acest tip de utilaj este montat la sediul firmelor;
în presă sunt introduse ambalajele reciclabile, sortate, sunt presate
şi depozitate într-un container ataşat utilajului
Presa verticală –
în acest utilaj se
introduce carton, se
presează şi rezultă
baloţi din carton
Cu ajutorul a 760.000 de
lei nerambursabili, firma
Mondorek, din Carei – societate
al cărei obiect de activitate
este colectarea şi valorificarea
deşeurilor – a creat peste 50 de
noi locuri de muncă, şi-a mărit
cifra de afaceri de câteva ori, iar
locuitorii judeţului sunt fericiţi,
pentru că trăiesc într-un mediu
mai curat.

21. septembrie 2012 21
Protecţia mediului
Regio în România
Subliniem de fiecare dată că
banii europeni nu reprezintă ceva
abstract, de neatins, o iluzie, o fata
morgana a zilelor noastre. Ci, ei pot
deveni inima şi sângele economiei,
punctul de lansare sau relansare
al oricărei companii serioase, care
îşi doreşte mai mult, în sensul cel
mai bun al cuvântului. Pentru orice
antreprenor, mai mic sau mai mare,
finanţarea europeană ar trebui să
se afle la începutul agendei sale
de lucru, iar dacă firma respectivă
activează într-un domeniu ce
poate aduce beneficii substanţiale
mediului ce ne înconjoară, atunci
lista de priorităţi a oricărui investitor
trebuie să înceapă cu atragerea
banilor ce vin de la partenerii de pe
Bătrânul Continent.
PROGRAMUL REGIO
– oxigenul micilor
antreprenori
În cele ce urmează veţi descoperi
cum o firmă mică, din Carei, ju­
deţul Satu Mare, a reuşit o relan­
sare spectaculoasă cu ajutorul
Pro­gramului Regio – coordonat de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului. A fost de ajuns un proiect
bine pus la punct, puţină voinţă,
inteligenţă şi respectarea cu stricteţe
a regulilor impuse de autorităţi şi –
gata!, fondurile nerambursabile au
ajuns acolo unde era nevoie de ele.
Poate suma nu vă va impresiona –
aproape 760.000 de lei – dar ea a
fost mai mult decât suficientă pentru
o firmă mică, dar care îşi propunea
ceva măreţ: să scape judeţul Satu
Mare de cât mai multe deşeuri, cu
alte cuvinte să redea cetăţenilor
curăţenia cu care erau obişnuiţi şi pe
care şi-o doreau din nou.
O FIRMĂ MICĂ, AMBIŢII MARI
Înfiinţată în anul 2007, societatea
comercială Mondorek se ocupă
încă de atunci de colectarea şi
valorificarea deşeurilor de ambalaje
din carton din judeţul Satu Mare.
Pe atunci, gradul de recuperare şi
reciclare a deşeurilor era, la nivelul
întregii ţări, de 10% din totalul
de ambalaje aruncate la groapa
de gunoi. Între timp a crescut
substanţial, la 27 de procente, mai
ales datorită activităţii de colectare
selectivă. Totul a fost luat de la zero
de către asociaţii Mondorek. La
început, firma a avut dotări minime
– un stivuitor, o maşină de transport
şi o presă de balotat – atenţie! -
executată artizanal de către unul
dintre asociaţi!
În 2009, preţurile la ambalajele
reciclabile din carton au început să
scadă drastic, iar firma a depă­şit
impasul prin diversificarea activi­
tăţii. Practic a început să se ocupe de
toată gama de ambalaje reciclabile:
plastic, pet-uri, carton, etc.
REGIO – SOLUŢIA PERFECTĂ
PENTRU UN VIITOR curat
Pentru o treabă serioasă, aşezată,
gândită pe termen lung, trebuia,
însă, mai mult. Dar de unde bani?
Răspunsul a venit prompt: fondurile
europene nerambursabile.
La finalul anului 2011, firma a reuşit
implementarea unui proiect finanţat
prin Regio, pentru achiziţionarea de
utilaje destinate colectării, tran­
sportului şi valorificării deşeurilor
de ambalaje reciclabile. Proiectul,
unul de mediu în esenţa lui, s-a
numit: „Creşterea productivităţii
în activitatea de colectare, va­
lorificare a deşeurilor de am­
balaje reciclabile utilizând teh­
nologii moderne”. Finanţarea
nerambursabilă a fost de exact
759.712,85 lei şi a prevăzut cum­
părarea a 12 echipamente pentru
presat şi reciclat deşeuri. La înce­
putul implementării proiectului fi­
nanţat din Regio, firma oferea doar
şapte locuri de muncă. Acum vorbim
de 30 de angajaţi permanenţi şi de
alţi 30 de zilieri care se ocupă de
selectarea deşeurilor.
„Implementarea Regio a fost făcută
în termenii stabiliţi în proiect,
respectiv 6 luni. Totul a decurs
normal, fără niciun fel de probleme,
respectându-se toţi paşii şi toate
activităţile trecute în plan” - ne-a
spus managerul firmei, Ilie Bota.
Acum, în judeţul Satu Mare,
colectarea se face în patru oraşe -
Tăşnad, Carei, Satu Mare şi Livada,
iar comunitatea beneficiază astfel
de o reducere a deşeurilor cu 15% pe
lună. Deşi proiectul iniţial prevedea
colectarea în primul an a 800 de
tone de deşeuri – cantitatea urmând
să crească ulterior -, Mondorek a
atins deja pragul de 1.600 de tone.
Odată ce a crescut cantitatea de
deşeuri colectată, a crescut şi forţa
de muncă. Dacă, iniţial, firma lucra
într-un singur schimb, acum a extins
capacitatea la două schimburi
pentru a face faţă solicitărilor pieţii.
UN PLUS PENTRU
COMUNITATE
Colectarea selectivă este una
dintre etapele reciclării, alături
de separarea şi procesarea unora
dintre componentele deşeurilor, în
vederea transformării lor în produse
utile. Hârtia, sticla, ambalajele din
plastic, cutiile metalice, aproape
toate materialele care intră în com­
poziţia deşeurilor pot face obiectul
unui proces de reciclare.
Colectarea selectivă a deşeurilor
este o soluţie la îndemâna tuturor şi
presupune depozitarea acestora în
locuri special amenajate în vederea
reciclării. Legislaţia în vigoare (HG
nr. 621/2006, completată şi modifi­
cată) stipulează obligaţia pe care o
au instituţiile publice, asociaţiile,
fundaţiile şi persoanele fizice de
a colecta selectiv deşeurile de
ambalaje în containere diferite,
inscripţionate şi amplasate în locuri
speciale, accesibile oricui.

22. www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
în România
AsistenŢă tehnică Şi
planuri de comunicare
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a or­
ganizat în perioada 29-31 august 2012 o sesiune in­
teractivă cu Autoritatea de Management şi Organis­
mele Intermediare pentru implementarea Regio.
În cadrul întâlnirii din acest an s-a realizat o evaluare a
stadiului de implementare a contractelor de Asistenţă
Tehnică şi a Planurilor de comunicare regionale, dar
şi o abordare prospectivă a strategiei de comunicare
pentru perioada 2014-2020, bazate pe lecţiile învă­
ţate şi modelele de bune practici colectate până în
prezent.
Implementare
În zilele de 26 şi 27 iulie 2012 a avut loc în Mamaia,
la Hotel Golden Tulip, un eveniment organizat de
ADR Sud-Est în contextul demarării ultimelor faze
ale procesului de evaluare şi contractare a cererilor
de finanţare pentru proiectele prioritare din cadrul
Planului Integrat de Dezvoltare (PID) Constanţa.
PID Constanţa cuprinde un număr de 122 de proiecte
integrate, din care 39 de proiecte prioritare vor fi
finanţate prin Regio - Programul Operaţional Regional
– Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a
oraşelor – Poli urbani de creştere, Domeniul Major
de Intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare
urbană, sub-domeniul Poli de creştere.
Finanţare pentru
dezvoltare
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia
a semnat, în data de 17 august, un nou contract de
finanţare pentru dezvoltarea mediului de afaceri din
judeţul Giurgiu. Proiectul intitulat „Înfiinţare structură
de afaceri în localitatea Călugăreni, judeţul Giurgiu”
are o valoare totală de aproape 85 milioane de lei, şi
vizează crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor
la standarde internaţionale din judeţul Giurgiu şi
Bucureşti.Astfel, cu ajutorul asistenţei nerambursabile
Regio, se vor construi două hale cu funcţiunea de depo­
zitare şi spaţii administrative şi se vor realiza lucrări
pentru asigurarea utilităţilor aferente.
Parteneriat cu Banca
Mondială
ADR Vest a semnat contractul de finanţare a proiectului
„Servicii pentru creşterea competitivităţii şi specia­
lizare inteligentă în Regiunea Vest”, cu următoarele
autorităţi: Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor
Structurale în România (ACIS), Autoritate de Manage­
ment pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică
(AM POAT) şi Banca Mondială. Proiectul se va desfăşura
timp de nouă luni, perioadă în care Banca Mondială
va asista ADR Vest, prin crearea unei analize privind:
economia Regiunii Vest, tendinţele ramurilor industriale
şi specializarea eco­nomică. Această analiză va ajuta la
pla­nificarea şi stra­tegia dezvoltării regionale, precum
şi la alocarea fondurilor europene pentru ADR Vest în
prioada 2014-2020.
NORD-EST
SUD-EST
vEST
SUD-MUNTENIA
AM-POR
GHID pentru sprijinirea investiţiilor
în eficienţa energetică a blocurilor
de locuinţe
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin
Autoritatea de Management pentru Programul
Operaţional Regional – a publicat, spre consultare,
Ghidul Solicitantului pentru DMI 1.2 Sprijinirea
investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de
locuinţe. Acest document reprezintă un îndrumar,
fără valoare de act normativ, asupra procedurii de
urmat în vederea completării corecte a cererilor
de finanţare şi depunerii acestora pentru a solicita
finanţare în cadrul Axei Prioritare 1 a Regio.

23. septembrie 2012 23
Ştiri regionale
în România
parteneriat
ADR Sud-Vest a implementat în colaborare cu Agenţia
pentru Dezvoltare a Districtului Wakefield, proiectul
Antreprenoriat, iniţiativa şi dezvoltare pentru Oltenia.
Proiectul oferă sprijin gratuit pentru manageri şi
investitori care doresc să pornească o afacere, prin
intermediul help-desk-urilor din cele cinci judeţe din
regiune şi a portalului www.aidoltenia.ro.
Ca noutate, în cadrul portalului www.aidoltenia.ro
au fost create 2 secţiuni: prima oferă date despre
sursele de finanţare şi investiţii, şi cea de-a doua,
care reprezintă un forum cu ajutorul căruia experţii
din ADR Sud-Vest pot discuta cu potenţialii investitori,
autorităţile locale şi alte entităţi interesate de evoluţia
în zonă.
PROMOVARE
ADR Centru a desfăşurat activităţi de promovare a
regiunii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel inter­
naţional.
La nivel naţional, în data de 12 iulie 2012, ADR Centru
a organizat la Alba Iulia, conferinţa de încheiere
a proiectului Creşterea capacităţii personalului
din administraţia publică locală şi judeţeană de a
furniza servicii publice de calitate şi de a contribui la
dezvoltarea durabilă a Regiunii Centru.
La nivel internaţional, ADR Centru a promovat turismul
în zonă prin intermediul evenimentului „Zilele
Brandenburg 2012”. Experţii ADR Centru au prezentat
publicului prezent la eveniment oportunităţile,
atracţiile deosebite şi tradiţiile din regiune, expunând
materialele de prezentare ale celor şase judeţe - Alba,
Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, precum şi
materiale informative furnizate de MDRT.
Un nou apel de proiecte
în domeniul turismului
Peste 17 milioane de euro sunt puşi la dispoziţia celor
interesaţi să acceseze fonduri europene nerambursabile
pentru noi proiecte de dezvoltare a turismului.
Finanţarea este asigurată prin Regio, domeniul
„Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii
de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi
creşterea calităţii serviciilor turistice”.
Începând cu data de 23 octombrie 2012, la sediile
Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest
Oltenia şi al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională
Centru pot fi depuse noi cereri de finanţare pe
domeniul menţionat.
Ghidul solicitantului actualizat poate fi consultat pe
site-ul programului Regio, la link-ul http://www.
inforegio.ro/node/19.
Apelul de proiecte beneficiază de un buget orientativ în
valoare de 17,84 milioane de euro, din care circa 14,23
milioane de euro sunt alocaţi pentru regiunea Sud-Vest,
restul de circa 3,61 milioane de euro revenind regiunii
Centru. Cererea de proiecte este cu depunere continuă,
până la depăşirea cu 50% a alocării financiare.
Lansarea apelului are drept scop acoperirea alocării
financiare destinate DMI 5.2 din cadrul programului
Regio.
EVENIMENTE
ADR Bucureşti-Ilfov organizează în luna septembrie
2012 următoarele evenimente:
1. Seminar de promovare Regio;
2. Întâlnire de corelare cu celelalte organisme interme­
diare;
3. BI Regio Cafe;
4. Reţeaua comunicatorilor BI Regio;
5. Promovarea serviciilor OI ADRBI şi discuţii privind
exemple de bună practică cu beneficiari.
Scopul acestor întâlniri şi seminarii este de a promova
Regio, şi de a ajuta persoanele interesate să se fami­
liarizeze cu termenii şi procedurile aferente Regio.
Detalii despre evenimente, înscriere şi participare veţi
găsi pe site-ul www.regioadrbi.ro.
SUD-VEST OLTENIA
sud-vEST oltenia şi centru
centru
bucureşti-ilfov

24. www.inforegio.ro24
Analiză
Regio în România
Cătălin ANTOHE
Parcurile industriale au nevoie de
acces la fondurile Regio
În România funcţionează 49 de
parcuri industriale, dintre care
majoritatea nu pot accesa, din
diverse cauze, fondurile Regio
pentru sprijinirea afacerilor
de importanţă regională şi
locală. Preşedintele Asociaţiei
parcurilor industriale spune că
a primit promisiuni de modificare
a legislaţiei, astfel încât şi
acestea să aibă acces la finanţare
europeană, începând din 2014.
Parcurile industriale reprezintă unul
dintre cele cinci tipuri de structuri de
sprijin pentru afaceri din România:
incubatoare de afaceri, parcuri
industriale, clădiri de birouri,
centre de informaţii şi transfer
tehnologic şi parcuri ştiinţifice şi
tehnologice. În interiorul acestora
se desfăşoară activităţi economice
sau de cercetare, într-un regim
de facilităţi specifice, în vederea
valorificării potenţialului uman
şi material al zonei. Constituirea
unui parc industrial se bazează pe
asocierea dintre autorităţile publice
centrale şi locale, agenţii economici,
institutele de cercetare-dezvoltare
şi alţi parteneri interesaţi.
Soluţie pentru noi
investiţii
În principiu, aceste parcuri indus­
triale au fost dezvoltate pentru
a crea infrastructura necesară
în vederea atragerii de investiţii
şi investitori care să utilizeze
resursele locale, atât materiale
cât şi umane, în vederea creării de
noi locuri de muncă şi dezvoltării
zonei respective, în condiţiile
acordării unor facilităţi, care ar
face zona mai atractivă. Astfel
de parcuri industriale pot rezolva
problemele sociale existente în
anumite zone şi oraşe, în principal
acolo unde au fost dezvoltate
activităţi monoindustriale şi, ca
urmare a privatizării, multe din
aceste industrii au fost închise, iar
în zonă era necesară dezvoltarea
unei infrastructuri adecvate pentru
atragerea de noi investiţii. În
România există un număr de 49 de
structuri de afaceri care au primit
titlul de parc industrial prin ordin al
ministrului administraţiei sau prin
hotărâre de guvern. În cele 49 de
parcuri funcţionează 760 de firme cu
un total de peste 35.000 de angajaţi.
În afara acestora, mai sunt mai mult
Facilităţilepentruparcuriindustriale
Pentru constituirea şi dezvoltarea unui parc industrial se acordă, în
prezent, următoarele facilităţi:
l scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei
sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului
industrial, pentru asocierea care deţine titlul de parc industrial;
l reduceri de impozite acordate de administraţia publică locală pe
bază de hotărâri ale consiliilor locale sau judeţene pe a căror rază
administrativ-teritorială se află parcul industrial respectiv, pentru
bunurile imobile şi terenurile transmise în folosinţa parcului industrial;
l alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de administraţia
publică locală.

25. septembrie 2012 25
Analiză
Regio în România
de 20 de cazuri pentru care nu s-a
obţinut titlul de parc industrial,
în principal din cauza neelucidării
drepturilor de proprietate asupra
terenurilor sau a diferitelor litigii
existente.
Acces aproape imposibil
la fonduri
Potrivit lui Emil Muntean, preşe­
dintele Asociaţiei Parcurilor In­
dustriale, Tehnologice, Ştiinţifice
şi a Incubatoarelor din România
(APITSIAR), una dintre marile pro­
bleme pe care le întâmpină este
faptul că în majoritatea cazurilor,
societăţile de administrare a par­
curilor sunt neeligibile pentru a
obţine finanţare prin Domeniul
Major de Intervenţie (DMI) 4.1 din
cadrul Regio - Programul Operaţional
Regional – Dezvoltarea durabilă a
Structurilor de sprijinire a afacerilor
de importanţă regională şi locală.
„Autorităţile locale, acţionari în
cadrul parcurilor, nu pot solici­
ta finanţare din cauză că se con­
fruntă cu o lipsă cronică de mij­
loace financiare. Mai mult, ele
sunt angajate, de regulă, într-o
multitudine de proiecte, iar capa­
citatea lor de cofinanţare este deja
depăşită. Nici asimilarea so­cietăţilor
de administrare a parcurilor cu
marile întreprinderi nu reprezintă
o soluţie, deoarece, în acest caz
s-ar activa cerinţa unei contribuţii
proprii de 50% la bugetul proiectului.
Or, societăţile de administrare nu
pot onora un astfel de angajament,
deci, în consecinţă, nu pot promova
un proiect spre finanţare”, ne-a
declarat Emil Muntean.
Posibilă modificare a
legislaţiei
Reprezentanţii APITSIAR spun că
această barieră trebuie depăşită
şi că trebuie găsită o soluţie
juridică şi tehnică pentru a asigura
accesul în condiţii de competiţie la
fondurile europene. În acest sens,
ei dau exemplul Ungariei care a
rezolvat această problemă, prin
prevederea „sprijinirii parcurilor
industriale” ca principală inter­
venţie în cadul Axei Prioritare 1
„Dezvoltare economică regională”
din Programul Operaţional Regional
din ţara vecină.
Surse din cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor (MAI)
ne-au spus că se are în vedere
îmbunătăţirea cadrului legislativ
prin care să se realizeze includerea
societăţilor administrator ca şi
solicitanţi eligibili pentru finanţare
din fonduri europene, începând cu
anul 2014. O asemenea abordare
ar conduce, în termen de cinci ani,
la un total de circa 80 milioane de
lei, ceea ce reprezintă rambursări
din fonduri structurale prin proiecte
depuse de parcurile industriale.
Sursa: www.mai.gov.ro
Numărul de parcuri industriale pe fiecare regiune în parte

26. Bani europeni în Uniunea Europeană
Deşeurile din Caraibe, reciclate
cu bani europeni
Exemplu european
Cătălin ANTOHE
Cum să scăpăm de deşeuri?
Problema este din ce în ce
mai stringentă, oriunde în lume.
Când ne aflăm, însă, pe o insulă,
rezolvarea este mult mai dificilă,
ţinând cont de faptul că spaţiul de
depozitare este limitat.
Este dificil, dar nu imposibil, aşa
cum au demonstrat-o autorităţile
din Arhipelagul francez Guadelupa,
care au reuşit, recent, să combine o
unitate de reciclare a materialelor
plastice şi a anvelopelor cu un
centru de reciclare a deşeurilor,
în imediata apropiere a oraşului
Pointe-à-Pitre.
„Puţine instalaţii europene similare
se pot mândri cu o calitate a
reciclării materialelor plastice şi a
anvelopelor la fel ca cea din centrul
nostru din Guadelupa”, se laudă, pe
bună dreptate, directorul general
al Ecodec, Ludovic Fiers. Ecodec,
companie locală specializată în
tratarea deşeurilor menajere şi
industriale, a proiectat şi a realizat
aceste noi instalaţii, capabile să
proceseze până la 30.000 de tone
de deşeuri pe an.
Provocarea deşeurilor
Ca şi Polinezia Franceză, pentru
care Paul Gauguin a făcut o pasiune,
acum mai bine de 100 de ani,
Arhipelagul Guadelupa face parte
din Republica Franceză, o populaţie
insulară care a ales să nu cedeze
euforiei proclamării independenţei
care cuprinsese, în anii ’50, majo­
ritatea coloniilor. Situată în Marea
Caraibelor, Guadelupa are o popula­
ţie de 405.000 de locuitori şi sta­
tutul de „territoire d’outre-mer
français”, cu alte cuvinte te poţi
duce acolo doar cu buletinul, ca în
orice altă ţară membră a Uniunii
Europene.
Comparând, statistic vorbind,
„producţia” de deşeuri cu cea a
Franţei continentale, în Guadelupa
valoarea este mai mare. Înainte de
construcţia uzinelor Ecodec, doar
o infimă parte a acestor deşeuri
era colectată sau triată în vederea
reciclării.
www.inforegio.ro26

27. Exemplu european
Bani europeni în Uniunea Europeană
Anvelopele şi masele
plastice, tocate mărunt
Proiectul Ecodec pentru Guadelupa
a fost lansat în 2001, ca răspuns
la provocarea tot mai mare a
deşeurilor din arhipelag. Cofinanţată
de Uniunea Europeană, iniţiativa
a primit, de asemenea, susţinerea
partenerilor din sectorul public şi
privat din Franţa şi din Guadelupa.
Uzina principală, cu o suprafaţă
de aproximativ 5.500 mp, reci­
clează deşeurile din plastic şi an­
velopele uzate. În funcţiune din
martie 2004, ea este situată în La
Gabarre, în apropiere de Pointe-
à-Pitre, capitala administrativă a
departamentului insular francez.
Regiunea este cunoscută mai ales
pentru mangrove, din ce în ce
mai ameninţate de deversările de
deşeuri.
Acest proiect a determinat,
totodată, construcţia unui nou
centru de colectare şi triere a de­
şeurilor menajere, a deşeurilor
plastice din agricultură şi a celor
industriale care nu prezintă risc de
contaminare. Centrul este alimentat
în permanenţă cu „materie primă”
prin livrările făcute de autorităţi şi
de companiile locale.
Avantaje pentru mediu şi
sănătate
Definitivat în 2009, proiectul a
permis punerea în funcţiune a
instalaţiilor de colectare şi tratare
a deşeurilor, echipamente care până
atunci lipseau cu desăvârşire. Toate
aceste instalaţii sunt conforme cu
normele europene cele mai recente
în domeniul tratării deşeurilor.
Totodată, dincolo de faptul că
protejează sănătatea populaţiei,
echipamentele moderne contribuie
la conservarea fragilului mediu
insular, una dintre principalele
atracţii ale Guadelupei.
Odată trecute prin această linie de
instalaţii performante, deşeurile
din mase plastice şi anvelope uzate
pot fi reutilizate imediat, în loc să
fie incinerate sau deversate te miri
unde, creând risc de poluare. La
capacitate maximă, aceste instalaţii
pot trata, săptămânal, mai multe
sute de tone de mase plastice şi de
anvelope uzate, transformându-le
imediat în granule, a căror calitate
este certificată.
Materialele obţinute astfel, prin
reciclare, pot fi vândute oriunde
în lume, ca materie primă pentru
fabricarea a tot soiul de obiecte, de
la furtunuri la mobilier de grădină,
totul la un cost cu 20% mai redus
decât dacă ar fi folosite materiale
„virgine”, la prima mână.
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
Finanţare: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională,
exerciţiul financiar 2000-2006
Cost total: 14.808.100 de euro
Participarea Comisiei Europene:
5.356.900 de euro
septembrie 2012 27

28. Bani europeni în Uniunea EuropeanăBani europeni în Uniunea Europeană
Mineritul este de acum mai profitabil
în Portugalia
Exemplu european
Cătălin ANTOHE
Cine spunea că mineritul este
de domeniul trecutului?!
Industria extractivă se poate
transforma într-o afacere
profitabilă, obiectiv mai lesne
de atins cu finanţare europeană
nerambursabilă.
Imaginile cu ortaci asudaţi, cu
feţele înnegrite de praf şi cu ochii
injectaţi, icnind în timp ce se
străduiesc să împingă un vagonet pe
şine, rămân în paginile cărţilor de
istorie.
Un nou început
Mineritul are acum o nouă înfă­
ţişare, modernă, cu tehnologii revo­
luţionare de extracţie şi prelucrare.
Şi, evident, mineritul modern nu
mai primeşte subvenţii, nu mai este
„gaura neagră”, şi la propriu şi la
figurat, a economiei, ci produce
profit. Totul, dacă ştii să întocmeşti
un plan de afaceri bine pus la punct
şi, deopotrivă, un dosar prin care să
obţii finanţare de la Bruxelles.
Aşa s-a întâmplat în Portugalia, unde
o investiţie în procesul de extracţie a
cuprului s-a transformat într-o nouă
şansă pentru exploatările miniere,
asigurând sute de locuri de muncă.
Conducerea exploatării miniere de
la Aljustrel, din regiunea Alentejo,
localizată în sudul Portugaliei, s-a
angajat într-un proiect major de
modernizare a infrastructurilor de
extracţie şi de prelucrare a cuprului,
proiect aflat în derulare.
Deschidere de noi galerii
Exploatat de societatea minieră
Almina, perimetrul extractiv oferă
locuri de muncă pentru 500 de
persoane, în cadrul activităţilor de
extragere a minereului şi de pro­
ducere a concentratului de cupru,
dar şi de plumb şi zinc.
Pentru a-şi îmbunătăţi competi­
tivitatea şi pentru a spori rentabili­
tatea procesului de extracţie a
minereului de cupru, compania, cu
susţinerea Uniunii Europene, a decis
să-şi modernizeze infrastructura. În
acest context, compania va construi
noi galerii şi va moderniza unitatea
de prelucrare, care transformă
minereul în produs vandabil. Această
unitate cuprinde echipamente de
spălare a minereului, dispozitive
de tratare şi de reciclare a apelor
uzate şi a deşeurilor.
Adaptându-şi şi modernizându-şi
activităţile, societatea va avea o
mai bună capacitate de a transforma
materialele brute pe care le extrage
şi de a aduce o valoare adăugată
sporită producţiei, continuând să
se supună exigenţelor de mediu,
obligatorii în domeniu.
100 de noi locuri de
muncă
Perimetrul exploatării miniere este
situat pe centura iberică de pirită,
o zonă geologică de 250 km, întinsă
în sudul Spaniei şi Portugaliei şi
care este formată dintr-o depunere
www.inforegio.ro28

29. Bani europeni în Uniunea Europeană
sedimentară vulcanică formată în
urmă cu aproximativ 350 milioane
de ani.
Istoria minieră a centurii datează
din anul 800 î.Hr. Încă de pe atunci,
romanii denumiseră mica aşezare
Aljustrel, „Metallum Vispascense”,
iar tradiţia minieră rămâne
puternică la nivel local, până în ziua
de azi.
Pe parcursul celor trei ani, cât va
dura implementarea proiectului,
vor fi create 100 de locuri de muncă.
Pe termen lung, investiţia va crea
47 de locuri de muncă stabile,
dintre care mai bine de jumătate
pentru lucrători cu înaltă calificare
în domeniu. Indirect, proiectul ar
trebui să contribuie la înfiinţarea
altor 600 de posturi şi la menţinerea
celor 103 locuri de muncă actuale, a
căror continuitate ar fi fost pusă sub
semnul întrebării în absenţa acestei
investiţii.
Din galerii, minereurile metalifere
sunt extrase prin foraj şi prin pla­
sarea de explozibil. Apoi, roca este
mărunţită şi adusă la suprafaţă,
unde este albită şi transformată în
concentrat de cupru, a cărui puritate
se ridică la aproximativ 23%. Acest
concentrat este apoi vândut către
topitorii, în vederea rafinării.
Proiectul Almina beneficiază de
un buget total eligibil de peste
82 milioane de euro, din care
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională contribuie, în exerciţiul
bugetar 2007-2013, cu aproape 32
milioane de euro.
Exemplu european
Bani europeni în Uniunea Europeană
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Programul: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională,
exerciţiul bugetar 2007-2013
Cost total: 82.008.107 de
euro
Participarea Comisiei
Europene: 31.874.982 de euro
conectare la infrastructură
Perimetrul minier are o suprafaţă de 4,7 kmp şi include zăcămintele
de la São João, Moinho, Feitais şi Estação. Exploatarea minieră are
asigurat accesul la toate modalităţile de transport, fapt care uşurează
semnificativ livrările către beneficiari.
Localitatea Aljustrel este conectată la reţeaua naţională de căi ferate
portugheze şi se află la 6 km depărtare de un nod rutier de pe autostrada
A2, care leagă Lisabona de Algarve. În portul Setúbal, situat la 160 km
depărtare de Aljustrel se poate încărca concentratul de minereu, care
poate fi apoi expediat oriunde în lume. Alte două porturi, Sines (80 km)
şi Huelva (200 km) pot fi utilizate de compania minieră. Aeroporturile
internaţionale de la Faro (130 km) şi Lisabona (160 km) completează o
conectare excelentă la infrastructură.
septembrie 2012 29

30. www.inforegio.ro30
bran, 26-28 septembrie 2012
Forumul naţional al Comunicatorilor Regio
În perioada 26 - 28 septembrie 2012, la Bran (Complex Maridor), Autoritatea de Management a Regio – Programul Operaţional
Regional organizează Forumul Comunicatorilor Regio din acest an. La forum vor participa oficiali din cadrul MDRT şi experţi
din cadrul AM POR şi ai OI-urilor de la nivel regional şi membrii reţelei naţionale de comunicatori Regio. Agenda forumului va
cuprinde realizarile din cadrul Regio obţinute în perioada 2011 -2012, prezentări ale activităţii reţelei în această perioadă,
precum şi ateliere de lucru pe teme de interes pentru membrii reţelei. Specialişti cu experienţă şi realizări importante în
domeniile comunicare, branding, publicitate şi identitate vizuală vor împărtăşi din experienţele lor pe parcursul celor trei
zile de discuţii.
Bruxelles, Belgia, 3 octombrie 2012
Conferinţa „Întreprinderi europene, strategii pentru Europa 2020 şi soluţii pentru o Europa puternică”
Obiectivul conferinţei este acela de a susţine în mod activ interesele întreprinderilor sociale, ca actori principali în
implementarea strategiilor Comitetului Social şi Economic European pentru Europa anului 2020.
Detalii la adresa: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-social-enterprises-europe-2020
Bruxelles, belgia, 9 octombrie 2012
Bucharest-Ilfov REGIOn Delivering results
Agenţia pentru Dezvoltare Regionala Bucureşti-Ilfov (ADR BI) organizează, în data de 9 octombrie 2012, evenimentul
„Bucharest-Ilfov REGIOn Delivering results”. Întâlnirea va avea loc în Rue Montoyer nr. 24, Bruxelles. Agenţia, împreună cu
partenerii ei - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) - Biroul din Bruxelles, Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară Bucureşti-Ilfov (ADRBI) şi Primăria Sectorului 2 Bucureşti – vor prezenta câteva poveşti de succes, pentru a
ilustra rezultatele obţinute până în prezent în implementarea şi gestionarea proiectelor de dezvoltare regională şi vor da
exemple de bune practici în ceea ce priveşte parteneriatele între comunităţile locale, în scopul de a construi parteneriate
viabile pentru viitor - mai ales pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020. De asemenea, reprezentanţii ADR
BI vor urmări să identifice potenţiali parteneri interesaţi să sprijine aceste proiecte, contribuind astfel la cooperarea
intercomunitară şi la atragerea de noi investiţii străine în regiune.
Mai multe detalii şi înscriere la: http://www.regioadrbi.ro/regio/promovare/evenimente-regio/open-days-2012-side-
event-bucharest-ilfov-region-delivering-results.aspx
Regensburg, Germania, 27-28 noiembrie 2012
Conferinţa anuală „Strategiile UE pentru dezvoltarea regiunilor Dunării”
Prima întrunire europeană de acest fel va aduna reprezentanţi ai unor importante instituţii şi organizaţii internaţionale,
autorităţi locale şi regionale, miniştri ai statelor implicate, autorităţi civile şi academicieni, pentru a discuta viitorul regiunilor
dunărene şi paşii care trebuie urmaţi pentru dezvoltarea lor în domeniul economic, energetic sau al infrastructurii.
Detalii la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/agenda/index_en.cfm
Agendă
Autoritatea de Management
pentru POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09, E-mail: info@mdrt.ro,
Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Direcţia Gestionare Fonduri
Comunitare pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,
cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Centrul de Informare pentru Instrumente
Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru:
L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare Şi monitorizare
a Programului OperaŢional Regional

31. septembrie 2012 31
Să mai şi zâmbim!
A fost odată un şoricel tare
bun la suflet şi iubitor cu
familia lui. Deşi locuia la 100
km distanţă de mama lui, el
mergea în fiecare week-end să
o viziteze. Se trezea sâmbăta
dimineaţa devreme, pornea
la drum, mergea grăbit toată
ziua şi seara târziu ajungea
la mama. Acolo pica mort de
oboseală şi dormea dus până
duminică dimineaţă, când se
trezea, mergea grăbit toată
ziua şi ajungea înapoi acasă,
unde se culca, frânt, pentru că
a doua zi se ducea la serviciu. Şi
tot aşa, timp de mai multe luni.
De la o vreme, şoricelul a
simţit că nu mai poate: era tot
timpul obosit şi nici nu avea
timp să stea cu mama lui. S-a
tot gândit, s-a tot frământat,
dar nu a găsit o soluţie. În cele
din urmă, disperat, a sunat la
Banca Mondială:
– Alo, Banca Mondială? Sunt eu,
şoricelul, vă rog să mă ajutaţi!
Banca Mondială a făcut un
proiect, a scris termenii de
referinţă, a organizat o licitaţie
transparentă, a nego­ciat con­
diţiile, a angajat consultanţi
internaţionali cu mare experi­
enţă în domeniu şi după câteva
luni la uşa şoricelului au venit
consultanţii. Aceştia au analizat
problema timp de câteva
săptămâni, au făcut studii eco­
nomice, sociale, de impact,
au vorbit cu comunitatea, au
pregătit traineri, au crescut
rata de acces la internet, au
combătut sărăcia, au ajutat
copii defavorizaţi şi în cele
din urmă au plecat lăsând şori­
celului peste 2.000 de pagini
de raport, împreună cu soluţia:
dacă şoricelul ar zbura, atunci
ar face doar o oră până la mama
lui, nu ar fi obosit şi ar avea
timpul necesar să îl petreacă cu
ea.
Şoricelul a citit raportul; apoi
l-a mai citit o dată; apoi s-a
gândit; apoi iar a citit raportul;
apoi a dat timid din lăbuţele
din faţă, încercând să zboare,
dar n-a reuşit; a citit încă o
dată raportul şi iar a dat din
lăbuţele din faţă, mai hotărât,
însă tot nu s-a întamplat nimic.
În cele din urmă, frustrat şi
nedumerit, a sunat iar la Banca
Mondială:
- Alo, Banca Mondială? Sunt tot
eu, şoricelul... Ştiţi, eu nu pot
să zbor...
- Ne pare rău, noi oferim doar
consultanţă, implementarea
este treaba dumneavoastră!
şoricelul şi problema „Mondială”

32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: septembrie 2012