Această publicație este realizată în cadrul proiectului „Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic și incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilități”, implementat de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica Moldova, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, Centrul „Speranța”, Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vedere Slabă „LOW VISION”, Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova. Proiectul este susţinut financiar de Fundaţia Est-Europeană în cadrul proiectului “Pledoaria societăţii civile pentru alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova, conform recomandărilor UE și OSCE/ODIHR și angajamentelor internaționale în domeniul drepturilor omului”, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia.

1. S u b i e c t e d e
i n t e r e s s p e c i a l :
Exerciții de
simulare a
alegerilor inclusive
în ateliere mixte cu
participarea
funcționarilor
electorali, a
experților şi inclusiv
a persoanelor cu
dizabilități
Despre dreptul la
vot al persoanelor
cu dizabilități
intelectuale
Implicarea
persoanelor cu
dizabilităţi în viaţa
politică din Canada,
a schimbat
standardele de
viaţă a acestora
Ghidul Alegătorilor
în format easy to
read - lansat în
2018
Procedura de vot în
limbajul semnelor
Pro Accesibilitate
Pro Incluziune
Pro Democrație!
2 4 f e b r u a r i e 2 0 1 9 ,
I e ş i l a v o t !
I N F O R M E A Z Ă - T E !
B u l e t i n i n f o r m a t i v
n r . 1 ( 1 8 ) / 2 0 1 9 .
E d i ț i e S p e c i a l ă .
A l e g e r i P a r l a m e n t a r e
2 0 1 9

2. Alegeri parlamentare
Referendumul republican consultativ
24 februarie 2019
P A G I N A 2
Pe 24 februarie 2019 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare și referendumul republi-
can consultativ.
La data de 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 154 pentru modificarea
unor acte legislative, în vigoare din 21 iulie 2017, prin care s-a modificat și completat Codul electoral al
Republicii Moldova. Modificările au vizat înlocuirea sistemului electoral proporțional în cadrul alegerilor
parlamentare cu sistemul mixt (proporțional și majoritar). În circumscripția națională se vor alege 50 de
deputați, iar în circumscripțiile uninominale vor fi aleși 51 de deputați.
De asemenea, Parlamentul a stabilit pentru aceeași zi desfășurarea unui referendum republican consul-
tativ la care alegătorii vor răspunde dacă sunt pentru reducerea numărului deputaţilor de la 101 la 61 și
dacă sunt pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc
corespunzător obligaţiile lor, acestea fiind probleme de considerate de importanță majoră.
CE ESTE O CIRCUMSCRIPȚIE ELECTORALĂ?
Circumscripție electorală – unitate electorală administrativă în care se organizează şi se desfăşoară
alegerile şi referendumurile.
Avem următoarele tipuri de circumscripții:
circumscripţie naţională – circumscripţie electorală de nivel naţional în care se organizează şi se des-
făşoară alegerile deputaţilor în Parlament în baza votului reprezentării proporţionale pe listele de partid;
circumscripţie uninominală – circumscripţie electorală în care se organizează şi se desfăşoară
alegerile unui singur mandat de deputat în Parlament în baza votului majoritar.
Prin Hotărîrea Guvernului nr. 970 din 15.11.2017, au fost aprobate 51 de circumscripții uninominale:
11 circumscripții pentru mun. Chișinău;
cîte 2 circumscripții pentru mun. Bălți, U.T.A. Găgăuzia și Transnistria;
31 circumscripții în țară;
3 circumscripții peste hotare.
UNDE PUTEȚI VOTA?
Votarea se face la secția de votare la care sînteți arondat.
ATENŢIE! Dacă vă prezentați la secția de votare, însă constatați că ați fost omis din lista electorală de
bază, faceți dovada cu actul de identitate că domiciliați în raza teritorială a secției de votare respective.
Care este secția dvs. de votare?
Accesați pagina oficială a Comisiei (www.cec.md), la rubrica "Registrul de Stat al Alegătorilor”,
sau pe pagina https://verifica.cec.md, la rubrica "Află unde să votezi”,
selectați adresa de domiciliu și veți vedea secția de votare asociată adresei.

3. P A G I N A 3
CU CE ACTE PUTEȚI VOTA?
Puteți vota în baza următoarelor acte:
 buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fişa de însoţire care confirmă
domiciliul sau reşedinţa titularului pe teritoriul secţiei de votare;
 buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domi-
ciliul titularului;
 legitimaţia de serviciu pentru militarii în termen;
 livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil
(de alternativă).
CUM VOTAȚI DACĂ NU VĂ PUTEȚI DEPLASA LA SECŢIA DE VOTARE?
În cazul în care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu puteți veni în localul de votare,
aveți dreptul să vă exercitați votul prin intermediul urnei mobile.
Pentru aceasta veți depune o cerere în scris, la biroul secției de votare, cu 2 săptămîni înainte de ziua
votării şi pînă la ora 18.00 a zilei precedente votării.
În ziua votării, pe 24 februarie, cererile pot fi făcute în scris pînă la ora 15.00 dacă se prezintă şi certifi-
cat medical.
ATENŢIE!
Certificatul pentru drept de vot este utilizat doar pentru votare. După încheierea alegerilor valabilitatea
lui se pierde şi pentru următorul scrutin va trebui să repetaţi procedura.
Mai multe informaţii găsiţi pe: www.cec.md, www.voteaza.md, www.alegator.md

4. Concurenții electorali pe circumscripția națională –
https://www.cec.md/ro/concurentii-electorali-pe-circumscriptia-
nationala-4228.html?
fbclid=IwAR3NLjctQhgZntu1rLm0XLSqwRCoZ6eQWt6XNzpC8t
JueXdoP-r9QA1Vr8s
Lista candidaților înregistrați pe circumscrpțiile uninominale
https://www.cec.md/ro/circumscriptii-electorale-3661.html?
fbclid=IwAR2trN92sx6VnMpxzmYV67hwFE6AbC04QpuN9f8jYh
XbQmSqvWm4s9e9hp8
Pasul 1 – Selectați circumscripția electorală.
Pasul 2 – Selectați „Candidați înregistrați”.
Cetățenii cu drept de vot care vor avea întrebări pot apela la
numărul unic de telefon (+373) 22 880101.
Centrul va funcționa în perioada 2 ianuarie
– 26 februarie 2019, între orele 8.00 -
17.00.
În perioada 23-25 februarie 2019
programul de lucru va fi extins până la 24
de ore pe zi.
Centrul poate fi apelat la tarif ordinar de la
telefonul fix sau mobil din orice localitate a Republicii
Moldova sau din afara țării.
AFLĂ MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE CONCURENȚII ELECTORALI
din cadrul alegerilor parlamentare din
24 februarie 2019
P A G I N A 4
Centrul de Apel al Comisiei Electorale Centrale

5. Ghidul Alegătorilor în format easy to read - lansat de Asociația
“MOTIVAȚIE” din Moldova
P A G I N A 5
Articolul 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede că
orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor pub-
lice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. Pentru a
spori gradul de informare și creștere a gradului de activism în rândul
persoanelor cu dizabilități de intelect și dificultăți de învățare, ca ei să-
și cunoască drepturile și să le poată exercita.
Asociația “MOTIVAȚIE” din Moldova a lansat în 2018 Ghidul Alegato-
rilor în versiunea easy to read, care este o inițiativă a ONG-urilor în
domeniul dizabilității, în parteneriat cu CEC-ul și Centrul de Instruire
Continuă în Domeniul Electoral.
Ghidul Alegătorilor în format easy to read include imagini și text
simplu, care explică ce sunt alegerile și cum se realizează procedura
de vot. Informația prezentată în ghid a fost testată de un grup de 30
de persoane cu dizabilități intelectuale și dificultăți de învățare din Re-
publica Moldova
Primele exerciții de acest fel au avut loc la Comrat, Bălți și Chișinău. Sunt primele exercitii de acest fel
în Moldova. Acestea au prezentat un mare interes, la ateliere participând 130 de funcționari electorali,
persooane cu dizabilități, experții, voluntary şi jurnaliști.
Scopul acestor exerciții este de a concentra într-un singur atelier de lucru funcționari electorali, experți și
persoane cu dizabilități și a prezenta tehnicile și instrumentele prin care alegătorii cu necesități speciale
își pot exercita dreptul la vot.
Astfel funcționarii vor avea ocazia să exerseze și să simtă pe „propria piele” necesitățile speciale ale
unui utilizator de scaun rulant, utilizator de baston alb, persoane cu deficiențe de vorbire și auz, vor
învăța mai multe cum poate fi utilizat Sistemul Televizat cu Circuit Închis și plicul-trafaret.
I N O V A Ţ I I :
Exerciții de simulare a alegerilor inclusive în ateliere mixte cu
participarea funcționarilor electorali, a experților şi
inclusiv a persoanelor cu dizabilități

6. H O T Ă R Î R E
cu privire la demersul Asociației Obștești Alianța INFONET pentru oferirea suportului logistic
la implementarea proiectului „Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic și
incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilități”
P A G I N A 6
Asociația Obștească Alianța INFONET a depus la Comisia Electorală Centrală un demers prin care
comunică despre implementarea proiectului „Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic și
incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilități”, solicitînd aprobarea de către Comisia Electorală
Centrală a acțiunilor prevăzute pentru ziua alegerilor parlamentare și a referendumului republican
consultativ din 24 februarie 2019 și confirmarea persoanelor desemnate pentru susținerea acestora, după
cum urmează:
 translarea de către doi interpreți a comunicărilor oficiale în limbajul mimico-gestual din incinta
Comisiei;
 instalarea sistemelor televizate cu circuit închis (STVCI) în cadrul a trei secții de votare cu sediul în
orașul Basarabeasca, municipiile Chișinău și Bălți, unde locuiesc compact persoane cu dizabilități
de vedere și deservirea acestora de către trei operatori, cîte unul pentru fiecare secție de votare;
 desfășurarea serviciului de translare mimico-gestuală la cererea persoanelor cu dizabilități de auz,
în cadrul a cinci secții de votare din mun. Chișinău, cu suportul a cinci interpreți, cîte unul pentru
fiecare secție de votare;
 realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei pe pagina de Facebook
a Asociației Surzilor din Republica Moldova, serviciul fiind susținut de un operator;
 realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei la postul Radiovision
(post de radio al persoanelor cu dizabilități de vedere din Republica Moldova), serviciul fiind susținut
de un operator.
Proiectul este realizat de Asociația Obștească Alianța INFONET în parteneriat cu Centrul de Reabilitare
Medico-Socială pentru Persoane cu Vederea Slabă „LOW VISION”, Asociația Surzilor din Moldova și
Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova, Centrul Speranța și
Asociația MOTIVAȚIE din Moldova, cu suportul financiar al Fundației Est-Europene în cadrul proiectului
„Pledoaria societății civile pentru alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova, conform
recomandărilor UE și OSCE/ODIHR și angajamentelor internaționale în domeniul drepturilor omului”,
finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.
Iniţiativa comună a acestor asociații obștești îşi propune să analizeze, să dezbată public, să identifice şi
să promoveze modele de vot egal, direct, secret şi liber exprimat pentru persoanele cu deficiențe de
vedere, auditive, locomotorii, intelectuale și psiho-sociale.
Persoanele delegate de asociațiile obștești menționate supra au semnat un angajament de imparțialitate.
Interpreții vor facilita de asemenea, la cerere, comunicarea dintre membrii birourilor electorale ale secțiilor
de votare și alegătorii cu dizabilități de auz.
Comisia Electorală Centrală, asumîndu-și angajamentul de a întreprinde măsuri care să asigure condiții
de participare neasistată la procesul electoral a persoanelor cu dizabilități în vederea realizării drepturilor
constituționale ale acestora, conducîndu-se de Declarația privind accesibilitatea procesului electoral
pentru persoanele cu dizabilități, aprobată prin hotărîrea nr. 3272 din 21 aprilie 2015 și Regulamentul cu
privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, aprobat prin hotărîrea nr.
4463 din 26 ianuarie 2016, consideră binevenită inițiativa de a implementa un astfel de proiect destinat
persoanelor cu dizabilități de vedere și de auz și va dispune organelor electorale, pentru care se solicită
implicarea, să ofere suportul necesar.

7. P A G I N A 7
În temeiul art. 16 şi 38 din Constituţia Republicii Moldova, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite
privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată prin Legea nr. 166-XVIII din 9 iulie 2010 şi
publicată în Monitorul Oficial la 23 iulie 2010, Programul național de incluziune socială a persoanelor cu
dizabilităţi pentru anii 2017-2022, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 723 din 08 septembrie 2017,
publicată în Monitorul Oficial nr. 335-339 din 15 septembrie 2017, art.11, 18, 22 lit. a), art. 26 alin. (1) lit.
a), b) şi k) şi art. 59 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, precum şi în conformitate
cu Declarația privind accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, aprobată prin
hotărîrea CEC nr. 3272 din 21 aprilie 2015 și prevederile Regulamentului cu privire la accesibilitatea
procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, aprobat prin hotărîrea CEC nr. 4463 din 26
ianuarie 2016, Comisia Electorală Centrală hotărăşte:
1. Se aprobă desfășurarea serviciului de translare mimico-gestuală a comunicărilor oficiale din
incinta Comisiei și se confirmă doi interpreți (conform anexei nr. 1).
2. Se aprobă instalarea sistemelor televizate cu circuit închis (STVCI) în cadrul a trei secții de votare
cu sediul în orașul Basarabeasca, municipiile Chișinău și Bălți, unde locuiesc compact persoane
cu dizabilități de vedere și se confirmă trei operatori responsabili de deservirea STVCI (conform
anexei nr. 2).
3. Se aprobă desfășurarea serviciului de translare mimico-gestuală la cererea persoanelor cu
dizabilități de auz, în cadrul a cinci secții de votare din mun. Chișinău și se confirmă cinci interpreți
(conform anexei nr. 3).
4. Se aprobă realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei pe pagina
de Facebook a Asociației Surzilor din Republica Moldova și se confirmă un operator (conform
anexei nr. 4).
5. Se aprobă realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei la postul
Radiovision (post de radio al persoanelor cu dizabilități de vedere din Republica Moldova) și se
confirmă un operator responsabil de transmisiune (conform anexei nr. 5).
6. Birourile electorale ale secțiilor de votare nr. 26/21, 26/25, 29/18, 23/16, 23/18 și 30/2 din
municipiul Chișinău, nr. 10/1 din mun. Bălți și nr. 40/14 din or. Basarabeasca vor acorda asistența
logistică necesară interpreților/experților tehnici împuterniciți cu deservirea sistemului televizat cu
circuit închis, care va funcționa în ziua alegerilor parlamentare și a referendumului republican
consultativ din 24 februarie 2019.
7. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei
Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu respectarea prevederilor
privind protecția datelor cu caracter personal.
Preşedintele
Comisiei Electorale Centrale Alina RUSSU
Secretarul
Comisiei Electorale Centrale Veaceslav AGRIGOROAE
Chişinău, 17 februarie 2019, Nr. 2344.

8. P A G I N A 8
Postul RADIOVISION este un post de radio on-line al comunității
persoanelor cu dizabilități de vedere din Republica Moldova. În perioada
electorală pe site-ul http://radiovision.ucoz.net/ pot fi ascultate mai multe
materiale de educație civică și electorală:
 DEMOCRAȚIA SE ÎNVAȚĂ,
 DEMOCRAȚIA CONTEAZĂ - PARTICIPĂ!,
 GHIDUL ALEGĂTORULUI.
 Alegerile Parlamentului Republicii Moldova și Referendumul
Republican Consultativ din 24 februarie 2019
 PARLAMENTUL ÎN 60 MIN, etc.
Pe 24 februarie 2019 în Republica Moldova vor avea loc
alegeri parlamentare și referendumul republican
consultativ.
ATENŢIE: În ziua alegerilor, a 24.02.2019 va fi disponibil
in fiecare sectie cate un PLIC TRAFARET, atât pentru
alegerile parlamentare, cît și pentru referendumul
republican consultativ.
Comisia Electorală Centrală a elaborat și publicat Ghidul
Alegătorului care oferă informații utile despre alegerile
parlamentare și referendumul republican consultativ ce se
vor desfășura în acest an. Alegătorii vor găsi răspunsuri
detaliate la întrebările referitoare la dreptul de vot,
procedura de votare, modalitățile de votare și privind alte subiecte relevante procesului electoral.
Proiectului „Demers pentru alegeri
incluzive, progres democratic și
incluziunea electorală a
persoanelor cu dizabilități” a
editat acest ghid în limbaj Braille, a
sonorizat conținutul și l-a
inscripționat pe CD. Acest serviciu a
fost realizat de către Centrul
Național de Informare și Reabilitare
a Asociației Nevăzătorilor din
Moldova.
Materialele realizate au fost
expediate prin poștă pe adresele a
36 de organizații teritoriale ale
Asociației Nevăzătorilor din Moldova, pentru a informa persoanele cu
dizabilități de vedere din republică despre specificul alegerilor din 24
februarie 2019.
RADIOVISION- te informează!
Ghidul Alegătorului în limbaj Braille și plicul trafaret

9. P A G I N A 9
Asociația Surzilor din Republica
Moldova mai vine cu o premieră în
preajma alegerilor parlamentare,
realizând traducerea în limbajul mimico-
gestual a spectacolului „Toma
Necredinciosul și Alegerile”.
Spectacolul a fost montat de către
Teatrul Muzical Dramatic „Bogdan
Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Acest
pamflet politic a fost fost realizat în
cadrul proiectului „Alege liber! Alege
conștient!”, implementat de Centrul
Contact, cu suportul Fundației Soros
Moldova și cofinanțat de Fundația
Friedrich Ebert
Acest spectacol este nu doar o excelentă ilustrație a contextului electoral din Republica Moldova,
un material de educație civică și electorală, dar și o portiță întredeschisă care asigură accesul la operele
de cultură al persoanelor cu dizabilități de auz.
Spectacolul poate fi urmărit la următorul link:
https://youtu.be/sjjZ0qFOxwA
Asociația Surzilor din Republica Moldova vine cu
o inovație în preajma alegerilor parlamentare, oferind
o importantă sursă de informare pentru persoanele cu
dizabilități de auz. Astfel, orice utilizator de
smartphone va putea scana codul QR de pe poster și
aplicația îl va duce pe la un fișer video. Acesta
prezintă în limbajul semnelor fiecare etapă a
procedurii de vot. Opțional, utilizatorul poate selecta
opțional și subtitrele în limbile română sau rusă:
Alegeri 24.02.2019. Cum se votează?
https://youtu.be/aF4C7jMku1w
Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 1
https://youtu.be/BgmItewWuO4
Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 2
https://youtu.be/JbosxooPT4s
Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 3
https://youtu.be/qdZzBdPPWI8
Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 4
https://youtu.be/fBx2EjxFIpo
Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 5
https://youtu.be/XV5nlHxzQio
Alegeri 24.02.2019. Cum se votează? Pasul 6
https://youtu.be/morASsbiP14
Spectacolul „Toma Necredinciosul și Alegerile”
în traducere mimico-gestuală
Alegerile din 24 februarie și procedura de vot în limbajul semnelor

10. P A G I N A 1 0
Majoritatea partidelor politice care participă la alegerile parlamentare din 24 februarie nu au pe
liste persoane cu dizabilități. Doar Blocul ACUM, Mișcarea Populară Antimafie și Partidul Comuniștilor,
adică trei din cele 15 formațiuni politice care concurează pe circumscripția națională, au pe liste
persoane cu dizabilități, arată un raport al Fundației Est-Europeane pentru Coaliția pentru Alegeri Libere
și Corecte.
Într-o conferință de presă la IPN, Andrei Brighidin, expert la Fundația Est-Europeană, a menționat
că doar cinci din cele 15 formațiuni au incluse în platformele electorale angajamente care vizează
persoanele cu dizabilități.
Dar și acestea se referă
mai mult la măriri de
alocații și mai puțin la
incluziunea autentică a
persoanelor cu dizabilități
în societate. Andrei
Brighidin a mai spus că
cea mai mare parte a
informației privind
angajamentele
concurenților electorali
este plasată pe paginile
web și pe rețelele de
socializare ale acestora.
Însă toate aceste pagini
nu corespund
standardelor
internaționale de
accesibilitate pentru toate
tipurile de dizabilități.
Potrivit expertului, un
lucru pozitiv este că CEC
a intreprins mai multe măsuri pentru ca persoanele cu dizabilități să poată vota: în toate secțiile de
votare vor fi plicuri șablon pentru alegătorii cu deficiențe de vedere; cabinele de vot sunt accesibile
pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, la unele clădiri unde sunt amenajate secțiile de votare au
fost plasate rampe de acces.
Valeriu Dragalin, președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova, a declarat că și tinerii
sunt subreprezentați, deși reprezintă 30% din cetățenii cu drept de vot. Partidele politice cu cei mai mulți
tineri pe listele electorale (peste 40%) sunt: Partidul Democrația Acasă, Partidul Verde Ecologist și
Partidul Regiunilor din Moldova, însă ultimile două în primii 15 candidați au doar doi și, respectiv, trei
tineri, restul fiind plasați la sfârșitul listei.
Formațiunile care au cei mai mulți tineri în primele 15 locuri sunt: Partidul Democrația Acasă și
Partidul Nostru, câte șapte tineri. Acestea sunt urmate de Blocul ACUM și Partidul Șor, care au câte
patru tineri. Celelalte formațiuni înscrise în competiția electorală au mai puțin de doi tineri, iar Partidul
Democrat este singura formațiune politică care nu are niciun tânăr în primele 15 locuri pe lista
electorală. Valeriu Dragalin a menționat că, în cazul circumscripțiilor uninominale, majoritatea tinerilor
candidați sunt plasați acolo unde formațiunea are șanse mai mici de a câștiga.
Polina Panaite, secretarul general al Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, a menționat că acest
raport arată că încă mai sunt probleme cu privire la asigurarea de șanse egale de participare la alegeri.
Potrivit Alinei Panaite, în această campanie discursul concurenților electorali este, ca de obicei, axat pe
subiecte populare și mai puțin pe problemele cu care se confruntă anumite grupuri de cetățeni.
Sursa: http://ipn.md/ro/politica/96626
Persoanele cu dizabilități și tinerii
sunt subreprezentați în listele partidelor

11. P A G I N A 1 1
Sunt femei puternice, curajoase și își doresc o
schimbare în localitățile din care provin. Și, cel mai
important, ele știu CUM să o facă.
În data de 16 ianuarie 2019, a fost lansat la Chișinău
programul de capacitare civică și politică pentru 50 de
femei cu diverse tipuri de dizabilități din RM.
Programul este format din 3 module de instruire și
mentorat și se va desfășura în perioada ianuarie –
august 2019. Scopul acestuia este capacitarea
femeilor cu dizabilități din diferite localități din RM,
pentru ca ele să candideze în cadrul alegerilor locale
2019.
Emma Matreniuc, o participantă
la instruire, este fondatoarea
organizației „VIVERE” din or.
Edineț, care promovează
drepturile persoanelor cu
dizabilități: „Dacă vrem să fim o
voce și să ajungem la nivelul de
luare a deciziilor, este important
să ne autoperfecționăm.
Această instruire este încă un
pas pentru a crea o rețea de
femei cu dizabilități, puternice,
care vor să candideze și să facă
schimbări în țara noastră”.
Ghidați de formatori cu experiență, participantele au adresat numeroase întrebări privind dezvoltarea
personală, cadrul legal și contextul electoral al alegerilor locale generale din 2019. Ele au aflat despre
tipurile de liderism și ce implică participarea femeilor la viața politică din RM.
Oxana Barbu, o altă participant la instruire, le-a vorbit participantelor despre decizia sa de a candida la
funcția de consilieră locală în satul natal Selemet, din raionul Cimișlia și le-a îndrumat să fie curajoase:
„Particip la această instruire pentru că aș dori ca vocea mea să fie auzită atât în rândul persoanelor cu
dizabilități, cât și a celor cu abilități depline. Le doresc și altor femei să nu le fie frică să-și înainteze
candidatura la alegerile locale. Dacă ai voință și curaj, știi cum să-ți convingi publicul și ești sinceră cu
tine însuți, cu siguranță vei reuși”.
Învățăm! Candidăm! Câștigăm!
„ D a c ă v r e m s ă fi m o v o c e , e s t e i m p o r t a n t s ă n e a u t o p e r f e c ț i o n ă m ”
E m m a , p a r t i c i p a n t ă
„ D a c ă a i v o i n ț ă ș i c u r a j , c u s i g u r a n ț ă c ă v e i r e u ș i ”
O x a n a , p a r t i c i p a n t ă

12. Doamna Cernei, cunosc faptul că doriți să candidați
pentru funcția de primară în localitatea Dvs. Ce shimbări
veți întreprinde, în cazul în care veți fi aleasă ca primară?
Aș vrea ca prin atitudinea și implicarea mea să fie auzită
vocea fiecărei persoane din localitate. Aș fi un primar al
oamenilor simpli, fără să fiu influențată de culoarea politică a
conducerii. Dacă voi fi aleasă primară, aș investi în potenţialul
tinerilor, în accesibilitatea drumurilor, mi-aș îndrepta efortul în
vederea soluționării iluminatului stradal și aș încerca să
schimb atitudinea oamenilor față de persoanele vârstnice din
localitate, cât și cele cu dizabilități. Ca primară, aș depune tot
efortul ca satul meu natal să devină unul inclusiv.
Povestiți-ne vă rog despre experiența Dvs. în calitate de
consilieră la nivel local.
Am avut marea onoare să acumulez experiență timp de 4 ani în această funcție. Din start a fost dificil, dar
am depus efort și am reușit. Cu timpul, am avut doar de câștigat, fiindcă m-am ales cu noi experiențe și
am cunoscut oameni, de la care am învățat lucruri utile. În plus, am avut responsabilitatea de a fi
președintă la mai multe ședințe ordinare și extraordinare din localitatea mea.
Cât de deschisă credeți că este societatea din RM pentru a accepta o persoană cu dizabilități la
funcții de conducere?
Este îmbucurător faptul că societatea are o atitudine pozitivă față de persoanele cu dizabilități. Deși mai
avem de muncit la acest capitol, situația din prezent este mult mai bună decât în trecut, cu 10 – 15 ani în
urmă, atunci când persoanele cu dizabilități nu erau văzute și nici auzite, fiindcă erau instituționalizate și
marginalizate de societate. Acum aceste persoane sunt mult mai active și se implică în diferite activități.
Cred că și Legea nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități a fost un pilon, care a
contribuit la integrarea lor în societate și schimbarea atitudinii oamenilor față de acest grup de oameni.
V-ați confruntat vreodată cu discriminare pe motiv de dizabilitate?
Cu regret și durere în suflet recunosc că am gustat și eu în trecut din amărăciunea discriminării pe motiv
de dizabilitate, din motiv că în acea perioada nu-mi cunoșteam drepturile și nici nu știam unde mă pot
adresa în cazul în care ele sunt încălcate. În ziua când am fost invitată la Primăria din sat, am mers acolo
cu gândul să devin consilieră, dar concurentul meu electoral a venit către mine cu fraze dure și jignitoare:
„Ce să cauți tu la Primărie? Trebuie să stai acasă după sobă, să nu te vadă nimeni. Tu ești calică,
grebănoasă și șchioapă”. Dar eu am știut să rezist presiunii și mergeam înainte, atunci când mă
îmbrâncea o astfel de persoană. Citeam cărți motivaționale, participam activ la diferite seminare și
instruiri, doream să evoluez și să fiu cunoscută prin implicare și fapte bune. În acest context, vreau să
aduc sincere mulțumiri reprezentanților Asociației “MOTIVAȚIE” din Moldova. La training-urile lor a fost
pusă temelia și am făcut primii pași pentru a cunoaște cum se înregistrează și se fondează un ONG.
Ce a stat la temelia fondării ONG-ului “Speranța” din s. Găuzeni, la baza căruia vă aflați mai bine
de 10 ani?
Încerc să mă ghidez după motto-ul “Nu te întreba ce face destinul pentru tine, întreabă-te ce faci tu
pentru destin”. Dorința de a ajuta persoanele cu dizabilități și implicarea lor în societate, m-a făcut să-i
motivez să fie mai active.
,,Aș vrea ca satul meu natal să devină unul inclusiv”
InterviucuElenaCernei,
fondatoareaONG-ului „Speranța”dins.Găuzeni,r.Șoldănești
P A G I N A 1 2

13. P A G I N A 1 3
Cu mare drag m-am implicat în rezolvarea
problemelor și necesităților persoanelor cu
dizabilități, în rândul cărora sunt și eu.
Propria situație m-a făcut să conștientizez
mai bine problema altor oameni și să vin cu
soluții concrete și practice. Am văzut
necesitatea de schimbare la noi în satul
Găuzeni și am pornit la treabă.
În ce mod ajutați persoanele în etate și
cele dizabilități din localitatea Dvs?
Echipa mea de voluntari se ghidează după
principiul ,,Noi suntem schimbarea”. Cu ei
organizez diferite activități prin localitate. De
exemplu, noi ajutăm persoanele în etate și
cele singuratice cu dezăpezirea ogrăzilor,
prin distribuirea coletelor cu produse
alimentare și lenjeriei de pat. Când sunt
sărbătorile de iarnă, venim la ei în vizită cu
cadouri și colinde, iar de 8 martie oferim ca
surpriză flori și poezii închinate Zilei
Internaționale a Femeii.
În opinia Dvs. ce calități trebuie să dețină o persoană, care vrea să candideze la alegeri?
Pe plan personal cred că este foarte importantă sinceritatea, transparența și încrederea. Acești trei
piloni sunt de valoare pentru a păși cu demnitate și a ajunge la obiectivul propus. Atunci când avem
abilități și dorim o schimbare, apar și posibilitățile. Sunt ferm convinsă că rezultatele tale devin vizibile,
dacă când ești o persoană care ia atitudine pro-activă și îți urmezi dorința sinceră de a te implica și a
susține persoanele care te-au votat.
Ce mesaj aveți pentru alte persoane cu dizabilități din țara noastră?
Să nu stea între patru pereți, să iasă în
societate, să fie active și să se implice
în domeniile de activitate care le sunt
pe plac. Important e ca persoanele cu
dizabilități din Moldova să știe că au
aceleași drepturi ca și oricare
cetățean, să spună lucrurilor pe nume
și să aibă încredere în forțele proprii.
Le urez să-și atingă scopurile propuse
și să se bucure de viață, căci merită să
o trăim din plin și cu demnitate. Mă
consider o persoană fericită, pentru că
știu să combin utilul cu plăcutul, iar
majoritatea scopurilor pe care mi le-
am propus cândva deja s-au realizat.
Sursa foto:
arhivă personală (Facebook)

14. Despre dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități intelectuale -
cu Dumitru Russu, coordonatorul programului de monitorizare și raportare, Institutul
pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM)
P A G I N A 1 4
În 2016 IDOM a demarat monitorizarea procesului electoral, a
turului I și II, pentru perioada 26 septembrie – 14 noiembrie
2016, în instituții psihiatrice și psihoneurologice din Republica
Moldova. Acest proces s-a finalizat cu Raportul “Monitorizarea
respectării drepturilor electorale în instituțiile psihiatrice și
psihoneurologice din RM”, dar și demararea procedurii de
litigare strategică în apărarea persoanelor din grupul vizat.
Drept rezultat, în octombrie 2018 Curtea Costituțională (CC) a
declarat neconstituțională interdicția impusă persoanelor cu
dizabilități mintale de a vota la alegeri. La originea cauzei se
afla excepția de neconstituționalizare a art. 13 alin. (1) lit. b) din
Codul Electoral, adoptat prin Legea nr. 1381 din 21 noiembrie
1997, care lipsește persoanele declarate incapabile prin
hotărâre judecătorească de dreptul de vot, ceea ce contravine prevederior art. 1 alin. (3), 4 și 8 din Costituție, ce
garantează și obligă respectarea dreptului la vot.
Printre recomandările stipulate în raportul menționat mai sus, realizat de IDOM, a fost deschiderea secţiilor de
votare în incinta internatelor psihoneurologice și spitalelor psihiatrice, instruirea prealabilă adecvată a
funcţionarilor electorali cu privire la standardele internaționale și naționale, în vederea asigurării dreptului la vot
al persoanelor cu dizabilități, dar și organizarea sesiunilor de simulare a procesului de vot, cu scopul de a
familiariza beneficiarii instituțiilor cu etapele ce urmează a fi parcurse.
Dumitru, cum a influențat decizia Curții Constituționale asigurarea dreptului la vot pentru persoanele cu
dizabilități mintale?
Decizia CC a fost o inițiativă venită din partea IDOM, la baza căreia a fost o situație reală din Bădiceni. Noi am
aflat că la un grup de 90 de persoane i-a fost restricționat dreptul la vot. Astfel, am inițiat o acțiune, care s-a
soldat cu o sesizare la CC pentru a fi ridicată excepția de constituționalitate. Considerăm că aceasta contravine
prevederilor art. 29, în care este recunoscut deptul la vot al persoanelor cu dizabilități, din cadrul Convenției
ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, care a fost ratificată de RM în 2010. CC a fost de acord
cu argumentele noastre și a declarat neconstituțională norma, întrucât aceasta afectează în mod direct
persoanele cu dizabilități mintale. Cu regret, a fost adoptată o altă lege, care constituie o altă prevedere la art.
13 alin. (1) lit. b) din Codul Electoral. Acest punct prevede faptul că, atunci când persoanele sunt puse sub
ocrotire judiciară, instanțele de judecată urmează să le spună despre dreptul la vot. În mod practic, nu există la
moment persoană cu dizabilități votul căreia să fie restricționat din punct de vedere legal. De facto, la scrutinul
din 24 februarie 2019 toate persoanele care au atins majoratul, au dreptul la vot, indiferent de faptul dacă au sau
nu dizabilitate. Noi încercăm să urmărim în ce mod este asigurat accesul la vot, adică să nu există vreun
impiediment în acest proces pentru persoanele cu nevoi speciale, atât la etapa de informare, cât și la nivel de
accesibilitate.
Cum credeți că ar putea fi îmbunătățit procesul de vot pentru persoanele cu dizabilități mintale?
Pentru aceasta noi trebuie să instruim angajații electorali din secțiile de votare. Un alt aspect important este
accesul la surse de informare simple și clare pentru persoanele cu dizabilități mintale cu privire la dreptul la vot.
Acest proces ar trebui să fie cât mai accesibil, într-un limbaj disponibil pentru toate persoanele.
Ați putea să exemplificaţi câteva practici internaționale cu privire la dreptul la vot?
Pot să aduc exemplul Suediei. În acest stat nu sunt limite de vot pentru persoanele cu dizabilități. Asta
înseamnă o atenție sporită la modul de comunicare cu alegătorii, indiferent dacă aceștia au sau nu dizabilitate.
Una din recomandările care pot fi preluate în RM este digitalizarea procesului electoral. Introducerea în țara
noastră a unui astfel de sistem ar permite noi soluții de accesibilizare a procesului electoral. Dacă persoana are
dizabilitate de vedere, una din soluții ar fi probabil sonorizarea opțiunilor de vot. Cred că una din dificultățile
implementării votului electronic la noi în țară ar fi resursele finanicare insuficiente, dar și modul de asigurare a
respectării confidențialității executării votului.
Sursa foto: Newsmaker

15. P A G I N A 1 5
Implicarea persoanelor cu dizabilități în viața politică din Canada,
a schimbat standardele de viață ale acestora
Lipsa perspectivei de viitor, corupţia, sărăcia din ţară, dar şi dizabilitatea, l-
au făcut pe tânărul Grigore Ciobanu ca în urmă cu 4 ani şi jumătate, să îşi i-
a familia şi să se stabilească cu traiul în Canada. Ţara care se află în vârful
piramidei acordării de drepturi umane, i-a oferit lui Grigore diverse
alternative de participare la diferite programe de incluziune şi angajare,
ceea ce nu i-a putut oferi Republica Moldova.
Astăzi, familia acestuia este recunoscătoare diasporei din Canada care a
creat şi continuă să creeze ambianța culturală și socială, care îi ajută pe
migranții moldoveni să se adapteze mai ușor în noile condiții și să se
integreze într-o nouă lume.
Votul din 24 februarie 2019 pune Republica Moldova în față unei
răscruci, spune-ne te rog cum vede diaspora situaţia per general şi
dacă există vreo diferenţă între scenariile proceselor electorale de la
noi şi cele din Canada?
„Diaspora reprezintă un factor electoral important în alegerile parlamentare
desigur, dar din câte cunosc, cu părere de rău, scenariile post-electorale de bază sunt pesimiste. Referitor
la procesele electorale în Moldova și Canada nu sunt foarte diferite, în ciuda faptului că Moldova e o
republică Parlamentară, iar Canada e o Monarhie constituțională şi o democrație parlamentară. Campania
se desfăşoară odată la 4 ani, sunt alegerile și alți patru ani de precampanie, cam acesta este ciclul
electoral. În Canada sistemul electoral este uninominal. Acest lucru este valabil atât pentru toată țara cât
și pentru provincia în care trăiesc acum, provincia Quebec. Deci, odată la patru ani noi ne alegem
reprezentantul în camera comunelor. Un organ legislativ compus din 338 de deputați aleși pe
circumscripții. Prin urmare, canadienii aleg conducerea APL-urilor, a provinciei şi a țării în întregime.
Acestea au loc odată la 4 ani, dacă nu sunt circumstanțe care impun desfășurarea scrutinelor anticipate.
Una din diferențele între sistemul electoral moldovenesc şi cel canadian este că aici, în Canada, data
alegerilor este una fixă. Pentru alegerile generale data alegerilor este 21 octombrie, în timp ce pentru
alegerile provinciale, scrutinul propriu zis se desfășoară în prima luni, a lunii octombrie. Deci, ziua
săptămânii nu contează. Din start se creează impresia că oamenii sunt destul de motivați să participe la
alegeri şi nu au nevoie de zile de odihnă pentru aceasta. Pentru cei care nu sunt disponibili în ziua
scrutinului, există posibilitatea de a vota anticipat. În Republica Moldova alegerile se organizează doar în
zi de odihnă, dar și așa, dacă nu greșesc, prezența la urne este din ce în ce mai mică, şi de vină nu e
doar migrația masivă.
Ai participat vreodată la alegeri în timpul aflării tale în Canada? Dacă da, cât de accesibile sunt
secţiile de votare pentru persoanele cu dizabilităţi?
Da, anul trecut am avut şi eu privilegiul, sau mai degrabă responsabilitatea să contribui la constituirea
noului guvern al provinciei Quebec, participând pentru prima dată la alegerile provinciale. În Canada, de
altfel, ca și în Moldova, scrutinele se petrec în sediile instituțiilor publice: fie că e vorba de o școală, de un
centru comunitar sau alte locații de acest gen. Este, probabil, de prisos să menționez că toate aceste
instituții sunt accesibile 100% pentru persoanele cu dizabilități, rampele, ascensoarele, ușile largi și cele
automatice sunt prezente în toate instituțiile de stat. Când zic acest lucru mă refer în primul rând la
accesul fizic, pentru că în privința accesului pentru persoanele slab văzătoare mai este şi la ei de lucrat.
Buletinele de vot în format Braille sunt tipărite în număr limitat și nu sunt disponibile în toate provinciile.
Unul din orașele în care există buletine în format Braille, este Vancouver. Explicația, în opinia mea, este

16. P a g i n ă 1 6
una simplă: acum câțiva ani primarul orașului Vancouver era o persoană cu mobilitate redusă (Sam
Sullivan), un utilizator de scaun rulant, care a contribuit mult la adaptarea infrastructurei urbane la
necesitățile persoanelor cu
dizabilități. După cum vedeți, chiar și
în țările înalt dezvoltate, schimbarea
nu s-a produs fără implicarea
nemijlocită a persoanelor cu
dizabilități.
Desigur, în cazuri excepționale
există și urna mobilă pentru cei care
nu pot să se deplaseze la secția de
vot. În mare parte aceste urne
mobile sunt utilizate în spitale și în
centrele pentru vârstnici. În rest,
toate persoanele cu dizabilități
autonome folosesc transportul
adaptat pentru a se deplasa la
secția de votare. Volens nolens, îmi
amintesc acum de perepețiile mele
când mergeam să votez în Chișinău și trebuia să înfrunt o sumedenie de obstacole arhitectonice. Toate
scrutinele la care am participat în Chişinău au fost o provocare pentru mine.
Cât de interesaţi sunt tinerii cu dizabilităţi de acolo în participarea social-politică a ţării?
Aici, în Canada se vorbește foarte des despre conceptul de accesibilitate universală. Acesta a devenit o
obligație în primul rând pentru instituțiile de stat, instituţii care au programe multiple pentru integrarea
persoanelor cu dizabilități. Participarea în exercițiul electoral nu este o excepție, din contra, este un drept
garantat de stat, statul, deci, se obligă să garanteze un acces liber pentru persoanele cu dizabilități la
urne. La o adică, din câte cunosc, și în Moldova dreptul la vot este garantat prin lege pentru toate
persoanele, fără excepție... dar una din problemele pe care o identific eu în Republica Moldova, cât de
straniu nu ar părea, este divizarea între persoanele cu dizabilități, unii luptă – alţii aşteaptă!
Care ar fi propunerile tale pentru Republica Moldova, având şi cunoscând deja experienţa
canadienilor în acest sens?
Aici, în Canada, schimbările radicale au început în anul 1981, odată cu ieșirea în stradă a persoanelor cu
dizabilități. Anul 1981 a fost declarat de ONU „Anul internațional al persoanelor cu handicap”. În acel an,
persoanele cu dizabilități din Canada au manifestat o unitate fără precedent. Atunci, în Canada s-au
produs multe schimbări în societate, iar persoanele cu dizabilități au început să fie nu doar auzite, ci şi
ascultate. Îmi permit să vin cu o sugestie pentru Moldova în acest context şi consider că orice edificiu în
care se petrec scrutinele electorale trebuie să fie adaptate cel puțin cu rampe de acces – practicabile!!!
Dat fiind că alegerile se desfășoară în instituțiile publice, consider că e firesc ca acestea să fie adaptate a
priori, or asta ar fi un prim pas spre garantarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilități.
Cum crezi că au evoluat lucrurile în Moldova, în cei aproape cinci ani de când eşti plecat?
Probabil din 2014, de când am emigrat, și până acum, multe lucruri s-au schimbat în Moldova, şi sper că
spre bine, mai ales pentru persoanele cu dizabilități. Mi-aş dori ca Republica Moldova, atunci când
planifică să înfăptuiască reforme adevărate, să țină cont de experiența altor state care au trecut prin
perioade similare, probleme sociale, de integrare pentru ca persoanele cu dizabilități să-și vadă cu
adevărat revendicate drepturile, nu doar la nivel de legislaţie aşa cum stăteau lucrurile acum patru, cinci
ani, înainte de a pleca eu din ţară. Este adevărat că Moldova ca și stat, pe harta mondială, este un stat
tânăr și are multe de făcut pentru a atinge standardele înalte din alte țări, dar cu certitudine pot să
menționez că orice schimbare, orice ameliorare a climatului pentru persoanele cu dizabilități, fie când
vorbim de perioada electorală sau în viața de zi cu zi, nu va fi posibilă fără implicarea activă a acestora.

17. Elena Cucuruzeanu, 26 ani: Locuiesc în Paris de 6 ani și jumătate. Am venit aici ca să-mi fac studiile în
psihologie. La momentul actual, continui să mă formez și sunt în căutarea unui post de muncă. În anul
2016, când au avut loc alegerile prezidențiale, am fost să votez la Ambasada Republicii Moldova din
Paris.
Folosesc un scaun rulant manual și
pot spune că ambasada nu este
accesibilă. La intrare erau câteva
trepte, chiar și ușile erau cam
înguste. Datorită oamenilor care
stăteau la coadă și care m-au
ajutat, am reușit să intru și să
votez. Din partea echipei de la
ambasadă am avut o primire bună,
ei au încercat să-mi adapteze cum
au putut cabina de vot, care era
prea înaltă. Într-adevăr, pentru
persoanele cu mobilitate redusă
este destul de greu să acceseze o
secție de votare, dacă cabinele de vot nu sunt destul de spațioase pentru o persoană în scaun rulant și
sunt prea înalte.
Ce practici pozitive legate de votul persoanelor cu dizabilitați ai întâlnit peste hotare?
În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016 eram într-o călătorie în Bruxelles. Respectiv, am mers la
secția de votare de acolo, care se afla la Ambasada Republicii Moldova din Bruxelles. Din câte îmi
amintesc, secția de votare era pentru mine mai ușor de accesat, iar cabina de vot era destul de spațioasă
și mai bine adaptată.
Un alt exemplu este experiența de vot pe care am avut-o în timpul alegerilor prezidențiale din România.
Am dublă cetățenie, cea a Republicii Moldova și a României. A fost o experiență pozitivă, fiindcă
Ambasada României din Paris are o intrare accesibilă. Încă de la cozile care erau în stradă, formate din
oameni în așteptarea rândului la vot, am fost ghidată de agenții de securitate până la intrarea accesibilă,
după care m-au orientat deja angajații Ambasadei până la etapa de înscriere. Cabina de vot era destul de
spațioasă și adaptată. Este plăcut atunci când poți să iți faci datoria de cetățean fără să te simți
incomodat de condiții sau de faptul că ești nevoit să ceri ajutor. Una din practicile pozitive, pe care am
avut ocazia s-o remarc datorită unor prieteni francezi, a fost informarea alegătorilor înainte de alegeri. În
Franța cu câteva săptămâni înainte de alegeri cetățenii primesc prin poștă programul electoral al fiecărui
candidat, cu proiectele pe care candidatul le propune, cu aspectele sociale și economice pe care le
susține.
În Franța votul electronic încă nu se aplică, spre deosebire de unele țări din Europa. În schimb aici, dacă
nu ai posibilitatea să te prezinți în ziua alegerilor la secția de votare, poți să faci o procură pe un alt
cetățean din comuna ta. Persoana aleasă de tine trebuie să respecte întocmai indicațiile tale. Procura se
întocmește la un comisariat, jandarmerie sau tribunal de instanță. Totuși, dacă în ziua scrutinului vrei să
mergi la vot, chiar dacă ai făcut procura, poți să votezi dacă te prezinți înaintea persoanei pe numele
căreia ai întocmit procura.
În Republica Moldova în 2019 vor avea loc alegerile parlamentare, conform unui nou sistem de vot.
Consider că oamenii nu au fost destul de bine informați despre modul în care el funcționează. Sper totuși
ca lucrurile să evolueze și la noi spre bine. Ar fi o idee foarte bună dacă cu timpul ar apărea și la noi în
țară votul electronic. Ar fi o soluție pentru mulți cetățeni, mai ales pentru cei cu mobilitate redusă,
important este ca votul electronic să fie securizat.
Alte relatări din diasporă despre cum se realizează dreptul la
vot al tinerilor cu dizabilități locomotorii, le găsiți mai jos:
P A G I N A 1 7

18. P A G I N A 1 8
Lilia Mîndru,
34 ani, România
M-am stabilit în România, la București, din
octombrie 2014. Sunt doctorandă la
Facultatea de Jurnalism și Științe ale
Comunicării la Universitatea din București.
Sunt angajată la compania multinațională
Hewlett Packard Enterprise. Am votat la
Consulatul Republicii Moldova la București în
2014 și 2016, ambele experiențe au fost
pozitive, nu am avut parte de dificultăți. La
alegerile prezidențiale din 2016 provocarea a
fost în coada imensă de cetățeni, care se
întindea pe toată lungimea străzii. Dar totul a
decurs rapid și eficient în cazul meu, mi s-a
acordat prioritate. Am intrat cu taxiul până la
intrarea în Consulat. Acolo m-au întâmpinat
angajații și m-au însoțit în sala de vot, unde
imediat am fost înregistrată și am putut merge
în cabina de vot. Am fost însoțită de angajații Consulatului și la plecare, care m-au condus spre o
ieșire separată, pentru a evita aglomerația de afară.
Sursa foto: arhivă personală (Facebook)
Iulian Ciobanu,
35 ani, Canada
Am imigrat în Canada în 2010. Locuiesc la Montréal. Am devenit
cetățean canadian în 2014. Practic boccia din 2014, un sport
paralimpic. În 2015 am devenit sportiv de performanță și membru
al echipei naționale de boccia din Canada. Aici am avut experiență
de vot fără vreun obstacol. Din practicile pozitive, legate de votul
persoanelor cu dizabilități peste hotare, aș putea să remarc votul
anticipat și secțiile de vot accesibile pentru persoanele cu
mobilitate redusă. Dacă nu există toalete accesibile, atunci
persoanele cu mobilitate redusă sunt lăsate să voteze fără să stea
la cozi.
Toate practicile enumerate mai sus s-ar potrivi și pentru RM. Sunt
de părerea că și votul electronic este avantajos din toate punctele
de vedere, în special din cel al accesibilității. Doar că el trebuie să
fie securizat.
Sursa foto: arhivă personală (Facebook)
Prin votul electronic se înțeleg metodele care utilizează un dispozitiv electronic
conectat la Internet pentru a înregistra, număra sau transmite voturile. Un astfel
de vot poate folosi atât pentru alegerile pentru funcții politice, cât și pentru decizii
democratice recensăminte, sondaje publice de opinie și altele. Necesitatea unui
sistem de vot prin internet este argumentată atât de importanța asigurării
dreptului la vot al cetățenilor aflați peste hotarele țării, dar și altor categorii de
alegători care nu se pot prezenta la vot în ziua alegerilor. Amintim că votul prin
Internet este practicat cu succes de așa țări precum Estonia și Elveția.

19. P A G I N A 1 9
PREVEDERILE ARTICOLULUI 29
AL CONVENȚIEI ONU PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
Participarea la viaţa politică şi publică
Statele Părţi vor garanta persoanelor cu dizabilităţi drepturi politice şi posibilitatea de a beneficia
de acestea, în condiţii de egalitate cu alţii, şi se angajează:
(a) Să se asigure că persoanele cu dizabilităţi pot participa efectiv şi deplin la viaţa politică şi
publică, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în mod direct sau prin reprezentanţi liber aleşi, precum şi dreptul
şi oportunitatea de a vota şi de a fi alese, printre altele, prin:
(i) Asigurarea de proceduri, facilităţi şi materiale de vot adecvate, accesibile şi uşor de înţeles şi
utilizat;
(ii) Protejarea dreptului persoanelor cu dizabilităţi de a vota prin vot secret la alegerile şi
referendumurile publice, fără intimidare, de a candida la alegeri, de a deţine efectiv un mandat ales şi de
a îndeplini orice funcţie publică, la orice nivel guvernamental, facilitând utilizarea tehnologiilor noi şi de
asistare, acolo unde este cazul;
(iii) Garantarea exprimării libere a voinţei persoanelor cu dizabilităţi ca electori şi în acest scop,
dacă este cazul, la solicitarea acestora, să permită asistarea la vot de către o persoană la alegerea lor;
(b) Să promoveze activ un mediu în care persoanele cu dizabilităţi pot participa efectiv şi pe
deplin la administrarea afacerilor publice, fără discriminare şi în condiţii de egalitate cu ceilalţi şi să
încurajeze participarea lor la afacerile publice, inclusiv:
(i) Să activeze în cadrul organizaţiilor neguvernamentale şi asociaţiilor care se ocupă de viaţa
publică şi politică a ţării şi la activităţile şi administrarea partidelor politice;
(ii) Să formeze şi să adere la organizaţii ale persoanelor cu dizabilităţi pentru a le reprezenta pe
acestea din urmă la nivel internaţional, naţional, regional şi local.

20. P A G I N A 2 0
ŞTIAŢI OARE CĂ... ?
În ţările occidentale persoanele cu dizabilităţi mintale sunt admise să îşi exercite dreptul
electoral. Astfel, în aşa ţări precum sunt Spania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Suedia,
Finlanda nu există nici o restricţie, toţi cetăţenii indiferent de capacităţile fizice sau mintale
participă plenar la alegeri. În Irlanda, Portugalia, Belgia, Germania şi Danemarca există
anumite restricţii. În ţările Europei Centrale, mai apropiate de noi cum ar fi România, Bulgaria, Grecia,
Ungaria, Slovacia, Polonia, Republica Cehă, Ţările Baltice – există anumite limite.
Cu un singur vot diferenţă:
 în 1800 Thomas Jefferson a fost ales preşedinte al SUA;
 în 1867 Senatul SUA a ratificat tratatul de cumpărare de la Imperiul Rus a teritoriului Alaska, care a
devenit în 1958 unul din cele mai mari state ale SUA.
“Doar 29% din numărul total al candidaților electorali la ultimele alegeri naționale din 2016 au
fost femei. În ultimii ani, Republica Moldova atestă o creștere semnificativă a participării
femeilor în procesele decizionale ale țării, însă rata de participare rămâne a fi una mică în
comparație cu cea a altor țări. Acest fapt se datorează intimidării femeii în timpul și între
perioadele electorale, discriminarea în bază de gen, rasă, etnie, etc. examinarea mai degrabă
a aspectului, decât a experienței, cunoștințelor și abilităților. Comisia Electorală Centrală
pledează pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor în alegeri, încurajînd femeile să-și
exercite dreptul de a vota și de a fi votate.” a menționat, Alina Russu, președintele CEC în discursul său
de deschidere.
Prin Hotărîrea Guvernului nr. 970 din 15.11.2017, au fost aprobate 51 de circumscripții
uninominale:
11 circumscripții pentru mun. Chișinău;
cîte 2 circumscripții pentru mun. Bălți, U.T.A. Găgăuzia și Transnistria;
31 circumscripții în țară;
3 circumscripții peste hotare.
„Alegătorii conștienți și bine
informați reprezintă una dintre
condiții pentru ca alegerile să fie
libere și corecte”

21. P A G I N A 2 1
Redactori: Ion Ciobanu și Mariana Țîbulac-Ciobanu
Chișinău - 2016
Această publicație este realizată în cadrul proiectului „Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic și
incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilități”, implementat de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația
Surzilor din Republica Moldova, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, Centrul „Speranța”, Centrul de Reabilitare
Medico-Socială pentru Persoane cu Vedere Slabă „LOW VISION”, Centrul Național de Informare și Reabilitare a
Asociației Nevăzătorilor din Moldova. Proiectul este susţinut financiar de Fundaţia Est-Europeană în cadrul proiectului
“Pledoaria societăţii civile pentru alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova, conform recomandărilor UE și
OSCE/ODIHR și angajamentelor internaționale în domeniul drepturilor omului”, finanţat de Uniunea Europeană şi
cofinanţat de Suedia.
Autori:
Victoria Boțan, Ion Ciobanu, Mariana Țîbulac - Ciobanu
Machetare:
Mariana Țîbulac - Ciobanu
F i n a n ţ a t d e U n i u n e a E u r o p e a n ă C o f i n a n ţ a t d e S u e d i a