Turismul - delimitari conceptuale

1. CAPITOLUL I
TURISMUL – DELIMITARI
CONCEPTUALE
1.1 Concepte şi clasificari folosite în turism
1.2 Forme ale activitatii turistice
1.3 Evolutia turismului international şi
tendintele actuale
1.4. Factori de influenţă ai fenomenului turistic

2. 1.1. Concepte şi clasificari folosite în turism
Etimologic cuvântul „turism” provine din termenul englez
„tour” (călătorie), sau „to tour”,
„to make a tour” (a călători, a face o călătorie),
termen creat în Anglia, în jurul anilor
1700, pentru a desemna acţiunea de voiaj
termenul englez derivă din cuvântul francez „tour“
(călătorie, plimbare, mişcare), fiind preluat de
majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie
de agrement
la rândul său, termenul francez are rădăcini şi mai adânci,
el derivă din cuvântul grec „tournos“ şi, respectiv,
din cel latin „turnus“ şi înseamnă tot călătorie în circuit.
din termenul „turism“ a
derivat şi cel de
„turist“,adică persoana
care efectuează
călătoria pentru
plăcerea proprie.

3. Definiţii
„Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care
rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara
domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu
sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate
lucrativă oarecare” (1940) - W. Hunziker
„Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru
organizarea şi desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte
scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizaţii, societăţi sau
agenţii specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp,
precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor turiştilor”-
Dictionnaire Touristique International (1969)
„Turismul se distinge de călătorie prin aceea că i
mplică pentru persoana în cauză, pe de o parte,
alegerea deliberată a ţintei, pe de alta, preocuparea
exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale” –
Dicţionarul turistic internaţional (1980)

4. Sintetizând,
prin turism se înţelege
ansamblul de activităţi prin care
omul îşi petrece timpul liber
călătorind în altă localitate sau ţară,
pentru a vizita oameni şi locuri,
monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi
cunoştinţele generale, pentru a se distra şi
a face sport, pentru odihnă sau tratament
industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor şi
serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un
înalt nivel calitativ şi în condiţiile protecţiei şi conservării
resurselor turistice, în special, şi a mediului înconjurător,
în general

5. Organizaţia Mondială a Turismului (OMT)
turismul turist
„se referă la activitățile desfășurate
de persoane, pe durata călătoriilor și
sejururilor, în locuri situate în afara
reședinței obișnuite, pentru o perioadă
consecutivă ce
nu depășește un an (12 luni), cu scop de
loisir, pentru afaceri sau alte motive”
„orice persoană care se
deplasează spre un loc situat
în afara reşedinţei obişnuite
pentru o perioadă mai mică de
12 luni şi ale cărei motive
principale de călătorie sunt altele
decât exercitarea unei activităţi
remunerate în locul vizitat”.
Astfel, sunt consideraţi turişti persoanele care:
• efectuează o călătorie de agrement (vacanţă, concediu);
• se deplasează în staţiunile balneo-climaterice în scopul
tratamentului sau îmbunătăţirii stării de sănătate;
• se deplasează în alte localitaţi în scopul de a participa sau de a
asista la competiţii sportive;
• călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferinţe
internaţionale, reuniuni ştiinţifice sau misiuni religioase etc.;
• se deplasează în scopuri culturale.

6. Care este diferenţa între turişti şi excursionişti?
turiştii
sunt vizitatori temporari ce stau cel puţin 24 de
ore în ţara vizitată având ca motive cele enumerate
anterior
excursioniştii
sunt vizitatori temporari ce călătoresc pentru
propria plăcere şi stau mai puţin de 24 de ore în
ţara vizitată

7. Clasificarea internaţională a călătorilor (după O.M.T.)

8. 1.2. Forme ale activitatii turistice
• În cadrul activităţilor turistice se pot identifica următoarele forme
de turism:
– turismul intern (domestic tourism) – rezidenţii unei ţări care
călătoresc în propria ţară;
– turismul internaţional receptor (inbound/international-receptor
tourism) – vizitarea unei ţări date de către non-rezidenţi;
– turismul internaţional emitent (outbound/outgoing tourism) –
rezidenţii unei ţări date care vizitează alte ţări.
• Aceste trei forme de bază se pot combina, rezultând alte trei forme
derivate de turism:
• turism interior – incluzând turismul intern şi turismul receptor;
• turism naţional – incluzând turismul intern şi turismul emiţător;
• turism internaţional – incluzând turismul receptor (incoming)
şi turismul emiţător (outgoing).

9. a) după motivele călătoriei:
• loisir, recreere şi vacanţă (odihnă);
• vizite la rude şi prieteni;
• afaceri şi motive profesionale;
• tratament medical;
• religie/pelerinaje;
• alte motive.
b) după gradul de mobilitate al turistului:
• turismul de sejur:
– lung/rezidenţial;
– mediu;
– scurt.
• turismul itinerant (de circulaţie);
• turismul de tranzit.
Alte criterii

10. c) în funcţie de caracteristicile sociale şi economice ale cererii:
– turismul particular;
– turismul social;
– turismul de masă.
d) după modul de angajare al prestaţiilor turistice distingem:
– turismul organizat;
– turismul neorganizat;
– turismul mixt.
e) după vârsta participanţilor:
– turismul pentru preşcolari;
– turismul pentru elevi;
– turismul pentru tineret (18-31 ani);
– turismul pentru adulţi (31-60 ani);
– turismul pentru vârsta a III-a.
Alte criterii

11. 1.3. Evoluţia turismului internaţional şi
tendinţele actuale
• tendinţă de creştere datorită influenţei factorilor
economici, demografici, politici, sociali
• evoluţia turismului internaţional se poate aprecia prin
acţiunea a doi indicatori:
• sosirile/plecările de turişti
• încasările/cheltuielile din turismul internaţional

18. https://www.unwto.org/unwto-tourism-dashboard

19. 1.4. Factori de influenţă ai fenomenului turistic
este acea parte a economiei, alcătuită dintr-o sumă de activităţi sau mai
multe ramuri a căror funcţie comună este satisfacerea nevoilor
turiştilor.
• Din industria turistică fac parte sectoarele:
– cazare şi alimentaţie,
– transport,
– organizatorii de călătorii, atracţii-agrement,
– administratorii destinaţiilor
Industria turistică

20. • După durata acţiunii lor în timp:
– Factori cu acţiune permanentă sau de durată:
creşterea dimensiunilor timpului liber, modificarea
veniturilor, micşorarea demografică;
– Factori sezonieri cu acţiune ciclică: succesiunea
anotimpurilor, activitatea în agricultură;
– Factori conjuncturali: crizele economice, politice,
catastrofe naturale.
• În raport cu importanţa sau rolul lor în determinarea
fenomenului turistic:
– Factori primari: oferta, veniturile, preţul, timpul liber,
mutaţiile demografice;
– Factori secundari: climatul internaţional,
complexitatea formalităţilor de viză sau frontieră,
diverse facilităţi, condiţiile de organizare a activităţii
Factori de influenţă

21. • În funcţie de direcţia de acţiune, factorii pot fi grupaţi:
– Factori exogeni: evoluţia demografică, creşterea veniturilor,
sporirea gradului de urbanizare, amplificarea mobilităţii
populaţiei;
– Factori endogeni se referă la modificările din conţinutul
activităţii turistice: lansarea de noi produse, diversificarea
gamei serviciilor oferite, nivelul tarifelor şi facilităţilor de preţ,
pregătirea personalului şi dotarea cu forţă de muncă.
• În raport cu orientarea influenţei lor asupra celor două laturi
corelative ale pieţei:
– Factori ai cererii turistice: venituri, urbanizare, timp liber;
– Factori ai ofertei: diversitatea şi calitatea serviciilor, costul
prestaţiilor, condiţiile naturale, baza materială;
– Factori ai confruntării cerere-ofertă: distribuţia agenţiilor de
voiaj, calitatea infrastructurii, circulaţia monetară, sistemul
legislativ.
Factori de influenţă

22. • Factorii reprezentativi cu influenţă decisivă asupra
dezvoltării turismului sunt:
– veniturile populaţiei,
– preţurile şi tarifele,
– oferta turistică, progresul tehnic,
– creşterea demografică şi
– timpul liber.
• Factorii psiho-sociologici cu cea mai mare influenţă
asupra turismului sunt:
– moda, tradiţiile, dorinţa de cunoaştere, instruire
– intensificarea şi diversificarea legăturilor între naţiuni

23. Comentaţi următorul text:
• „Orice încercare de a defini turismul şi a-i descrie pe deplin scopul trebuie să ia în
considerare diferitele grupuri care sunt implicate în, şi sunt afectate de această industrie.
Perspectivele lor sunt esenţiale pentru fundamentarea unei definiţii comprehensive a
turismului. Pot fi identificate patru perspective asupra turismului:
• 1. Turistul. Turistul caută experienţe şi satisfacţii fizice şi psihice variate. Natura acestora
vor determina în mod hotărâtor destinaţiile alese şi activităţile care îi fac plăcere.
• 2. Furnizorii de bunuri şi servicii pentru turism. Oamenii de afaceri văd turismul ca o
oportunitate de a face profit prin oferirea de bunuri şi servicii cerute pe piaţa turistică.
• 3. Guvernul ţării gazdă. Politicienii văd turismul ca pe un factor al bunăstării în economia
pe care o guvernează. Perspectiva lor este legată de veniturile pe care cetăţenii le pot
obţine din această afacere. Ei iau în considerare şi veniturile din schimburile valutare ale
turismului internaţional ca şi taxele colectate de la turiştii care cheltuiesc bani în ţara
gazdă, direct sau indirect. Guvernul poate juca un rol activ în politica turistică, dezvoltare,
promovare şi implementare.
• 4. Comunitatea gazdă. Comunitatea locală vede turismul, de obicei, ca un factor cultural şi
generator de locuri de muncă. Important pentru acest grup este, spre exemplu, efectul
interacţiunii dintre numărul mare de vizitatori şi rezidenţi. Acest efect poate fi benefic,
negativ sau ambele.
• Ca urmare, turismul poate fi definit ca ansamblul proceselor, activităţilor şi rezultatelor ce
provin din relaţiile şi interacţiunile dintre turişti, ofertanţii de produse turistice, guvernele
ţărilor gazdă, comunităţile locale şi mediile înconjurătoare, care sunt implicate în atragerea
şi găzduirea turiştilor.”
(Charles R. Goeldner, J. R. Brent Ritchie (2006), Tourism: principles, practices, philosophies,
tenth Edition, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, p.5)

24. https://www.unwto.org/news/vaccines-and-reopen-borders-driving-tourism-s-
recovery?fbclid=IwAR2MBPmm_OLiTrSdrOc6NMH1MAF00kwCiofvZIBf5WFS2931pu8i
9ESEq-4