1. Caracteristicile unei mãrci în devenire:
TURISMUL
DE PENSIUNE
DIN ROMÂNIA
Caracteristicile unei mãrci în devenire:
TURISMUL
DE PENSIUNE
DIN ROMÂNIA
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 1
3. FUNDA}IA NA}IONAL| A TINERILOR MANAGERI
2012
~ntreprinztori `n Turism - Pensiuni `n România
Caracteristicile unei mrci `n devenire:
TURISMUL DE PENSIUNE
DIN ROMÂNIA
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 3
4. Echipa FNTM
Marius Bostan
Valentin Miron
Laura Popa
Diana Tra[cu
Alexandru Popescu
Elena Brbulescu
Aura Bostan
Dan Miron
Andrei }ifrea
Daniela Trandafir
Andreea Nedelescu
Gra]ian Alinei
Daniela A[tilean
Peter Balla
Marius Buftea
Liliana C`rstic
Adrian C`rstic
Gabriela Coman
Lumini]a Popescu
Virgil Popescu
Sebastian Pop
Echipa ANTREC
Maria Stoian
Elena Ciobanu
Niculina Dâr]u
Ioana Dodi]
Florentina Dospinescu
Silviu Gheorghe
Adriana Camelia La]cu
Daniel La]cu
Ioana Oprea
Echipa de marketing
Drago[ Gavrilescu
Eduard Mihailov
Alexandru Mircia
Rzvan Nicolae
Dan Nitu
Rzvan Papuc
Rzvan Psculescu
Monica Percea
Ovidiu Romo[an
Bruno {tefan
Noel {tefan
Echipa CSP Plus Consult
Marin Burcea
Mihaela Voiculescu
Echipele care au contribuit la realizarea tuturor materialelor pe
baza crora s-a realizat aceast bro[ur:
Tuturor le acordm mul]umirile noastre!
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 4
5. DECALOGUL MANAGERULUI DE PENSIUNE
1. Oferta]i loial, pstra]i conformitatea `ntre oferta prezentat [i realitatea concret
“S prezinte informa]ii realiste, s treac adevrul, c automat vin o dat [i a doua oar am renun]at la serviciile lor ...
dac nu, poate mai vin la anu’ [i peste 2 ani [i mai spun [i la al]ii s vin”;
“S fie informa]ia cât mai corect [i cât mai real, nu s m trezesc c pensiunea e dat de 5 stele [i când m duc acolo
e de jumtate de stea, pozele s nu fie luate din anumite unghiuri s ]i se par magnific [i când ajungi acolo de fapt s
fie o magazie care luat dintr-un anumit unghi ]i se prea c e palat1
”.
2. Crea]i un aspect prietenos pensiunii: planta]i flori, `nlocui]i jaluzelele verticale de “birou” cu perdele scurte, la
jumtatea geamului, lumina]i spa]iul exterior al pensiunii prin amplasarea unor lmpi solare
Amenaja]i cu bun gust spa]iul `nconjurtor pensiunii, eventual angaja]i peisagi[ti pentru a ambienta adecvat spa]iul verde
al unit]ii de cazare, exploata]i la maximum oricare spa]iu „vital” (grdin, balcoane, logii, etc.) prin plantarea de flori
pentru a amplifica aspectul „prietenos” al pensiunii; amplasa]i `n grdin lmpi solare (proteja]i mediul, au mare impact
estetic, sunt utile, consum de energie electric zero, pre] modic, asigur vizibilitate turi[tilor care vin noaptea `n pensiune).
“satisfac]ia st de multe ori `n ceea ce vezi”
3. Pstra]i specificul locului [i „culoarea” mediului
Utiliza]i dotri, materiale [i finisaje pstrând o ambian] estetic `n acord cu mediul /evita]i plasticul, folosi]i lemnul (mese,
scaune, etc.), cultiva]i bunul gust.
4. Educa]i turi[tii – natura nu e numai un spa]iu al libert]ii totale ci [i al responsabilit]ii
Scrie]i o plachet pentru turi[tii „iubitori de natur”: indica]i c nu au acces nelimitat `n natur [i sublinia]i importan]a
protejrii frumuse]ilor naturale, `mpiedicând astfel pierderea unor valori unice sau neregenerabile datorit lentorii solu]iilor
sau „manelismului turistic”.
“Am vzut multe pet-uri [i pungi de plastic aruncate `n natur, sunt multe gunoaie lsate `n urm de turi[ti”.
5. Investi]i `n creativitate - Diferen]ia]i-v de competitori / valorifica]i gastronomia zonei, oferi]i servicii originale, pro-
pune]i produse unicat, eventual o re]et româneasc mai pu]in uzitat, gustoas [i fr economie la ingrediente
“Noi suferim enorm la acest capitol. Sigur s-ar putea face mai multe, nu pocnind din degete, ci lucrând cu un pic de cap
pe acest capitol. S nu ne cantonm `n produse sau mâncruri universal valabile atât `n vârf de munte cât [i `n
restaurantul de la ora[, s se mearg [i pe specificitate.” .....“fiecare pensiune s ofere ceva al ei original, un foc de
tabr, o prjitur pe care nu o mai gse[ti altundeva, s fac ceva original, `ntr-o pensiune gazda a organizat jocuri [i
concurs de dansuri pentru turi[tii caza]i, nu ne-am plictisit!”
6. Turi[tii caut pensiunile pentru lini[te, asigura]i-le-o!
“Dou nop]i la rând a fost chef `n pensiune, deci n-am avut lini[te, eu zic a[a: distreaz-te, dar nu-l deranja pe cel de
alturi.” ...“vrem un loc lini[tit, fr manele `n jur, am fost cazat la o pensiune unde nu am putut s dorm de glgie, de
la muzic, sigur nu m mai duc a doua oar”.
7. Dialoga]i, fi]i spontani [i aten]i la solicitrile turi[tilor, ospitalieri dar nu inoportuni, pstra]i o limit a discre]iei
“S ne primeasc cu bra]ele deschise, dar s nu stea tot timpul pe capul nostru”
“Dac proprietarul st de vorb cu tine, dar nu are o vorb cald [i mnânc semin]e `n acela[i timp, e o vorb... te cam
duci de acolo”... „oamenii s nu se bage `n sufletul tu, [ti]i c din dorin]a de a fi prea primitori, exagereaz un pic [i
stau pe capul tu prea mult”
8. Crea]i circuite turistice tematice pentru a le facilita turi[tilor cunoa[terea zonei [i a le umple timpul, extinde]i
activit]ile turistice sau introduce]i altele noi / Nu descuraja]i prin pre]uri nejustificat de mari la serviciile turistice
“Dac stai 2 zile nu e o problem, dar dac vrei s stai mai mult, vreo 6-7 [i n-ai ce face, atunci e o problem, dac n-ai
ce face, stai 2 zile [i pleci” ... “`n Republica Dominican am pltit mai pu]in decât la Mamaia”.
9. Re]ine]i [i motiva]i-v personalul calificat, profesionist
“Personalul nu era prea instruit, nici prea priceput, [i era [i cam lene[, e musai ca personalul s fie [colit”
“Chelneri]a nu avea nicio legtur cu chelnria”
10. Evalua]i satisfac]ia [i insatisfac]ia turi[tilor pe baz de chestionar scurt dat la plecare, cunoa[te]i astfel detaliat
preferin]ele [i a[teptrile clien]ilor.
“S ne dea la plecare un formular s-l completm s [tie ce a[teptm de la ei”
1
Citatele inserate `n cadrul bro[urii apar]in responden]ilor participan]i la realizarea studiilor de pia].
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 5
6. INTRODUCERE
Cadru general 5
Precizri metodologice 6
Pensiuni `n Europa, `n prezent 7
I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
I.1. Estimri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul pensiuni 8
I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor 13
I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale 14
II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNE
II.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplasrile interne 20
II.2. Observa]ii succinte asupra deplasrilor externe ale turi[tilor români 31
II.3. Principalul sejur intern din ultimul an 32
II.4. A[teptri cu privire la concediul viitor 46
III. TURI{TII STR|INI `N EUROPA DE EST {I ~N ROMÂNIA
III.1. Vacan]ele strinilor `n Europa de Est 48
III.2. Turi[tii strini `n România 53
IV. ANALIZ| SWOT A TURISMULUI DE PENSIUNE ROMÂNESC
V. DIREC}II STRATEGICE ~N TURISMUL DE PENSIUNE
- OPORTUNIT|}I DE AFACERI ~N TURISM {I DOMENII CONEXE
CUPRINS
pag. 5
pag. 8
pag. 20
pag. 48
pag. 61
pag. 65
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 6
7. 5
INTRODUCERE
Cadru general
Bro[ura de fa] cuprinde principalele rezultate ale studiilor de pia] efectuate `n cadrul proiectului na]ional strategic
”~ntreprinztori `n turism – Pensiuni `n România”, www.intreprinzatorturism.ro, cofinan]at de Fondul Social European,
prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ”Investe[te `n oameni!”, pe baza
contractului de finan]are POSDRU/92/3.1/S/64346.
”~ntreprinztori `n turism – Pensiuni `n România” este coordonat de Funda]ia Na]ional a Tinerilor Manageri – FNTM,
`n parteneriat cu Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA [i cu Asocia]ia Na]ional
de Turism Rural Ecologic [i Cultural – ANTREC. Proiectul are ca scop stimularea spiritului `ntreprinztor [i a
cuno[tin]elor manageriale ale actualilor [i viitorilor antreprenori [i manageri de pensiuni prin activit]i inovative de
cercetare a pie]ei, instruire, consiliere, schimb de bune practici, strategie [i promovare, `n vederea dezvoltrii
sectorului turistic românesc [i cre[terii capacit]ii sale de a atrage un numr cât mai mare de turi[ti români [i strini.
”~ntreprinztori `n turism – Pensiuni `n România”, desf[urat `n perioada februarie 2011 – ianuarie 2013, vizeaz
dezvoltarea unei comunit]i de antreprenori `n turism [i manageri de pensiuni [i ofer:
n Consultan] personalizat pentru dezvoltarea afacerilor a cel pu]in 500 de `ntreprinztori [i manageri de pensiuni,
acordat de ctre cei 14 consultan]i ai FNTM [i ANTREC, prin [apte birouri regionale din: Or[ova, Tulcea, Cluj-
Napoca, Glimboca, Bran, Piatra Neam] [i Bucure[ti.
n Ac]iuni de motivare, informare [i promovarea prin intermediul Conferin]elor Regionale.
n Cercetare calitativ [i cantitativ complex, dedicat sectorului turistic de pensiune: studiu market intelligence,
interviuri cu manageri de pensiuni, cercetri cantitative [i calitative la nivel de consumatori români [i strini,
generarea de direc]ii strategice `n sectorul turismului de pensiune, desf[urat `n perioada februarie 2011 –
aprilie 2012.
n Program e-Learning de educa]ie antreprenorial [i consultan] pentru `ntreprinztori `n turism, pentru cel pu]in
500 de `ntreprinztori `n turism [i manageri de pensiuni, `n perioada februarie 2012 – octombrie 2012. Programul
con]ine modulele de `nv]are: IT&C, Management Financiar, Management Turistic, Marketing [i Promovare, Plan
de afacere - Cerere de finan]are.
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 5
8. 6
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
n Realizare catalog cu pensiuni la nivel na]ional (minim 2000), editat `n român [i englez, `n noiembrie 2012.
n Schimb de experien] `n Spania – vor fi selecta]i 100 beneficiari e-Learning, exclusiv `ntreprinztori `n turism [i
manageri de pensiuni, pentru participarea la un schimb de experien], vizitând afaceri turistice din Spania, `n
perioada septembrie – octombrie 2012.
n Lansare [i dezvoltare a portalului de promovare a pensiunilor www.cazarelapensiune.ro:
u Este un instrument gratuit, simplu de folosit, pentru promovarea propriei pensiuni [i a ofertelor adresate
turi[tilor.
u ~]i d posibilitatea de a-]i administra singur datele [i informa]iile despre pensiune [i de asemenea faciliteaz
crearea de oferte speciale [i/sau promo]ionale.
u Ofer posibilitatea promovrii afacerilor conexe, `n cadrul unei platforme B2B (Business-to-Business).
u Informa]ii `n permanent actualizare, despre atrac]ii turistice, obiceiuri [i afaceri conexe `n zona pensiunii.
u Rezervarea poate fi: One click (primul serviciu de rezervare asistat din România), prin telefon sau chat.
u Informa]ia de pe portal va fi tradus `n 5 limbi de circula]ie interna]ional.
Precizri metodologice
Principalele activit]i de cercetare de pia] pe baza crora au fost ob]inute rspunsurile care au contribuit la
implementarea proiectului sunt urmtoarele:
n Identificare, culegere [i analiz de informa]ii secundare (cercetare de birou);
n 362 de interviuri semi-structurate cu proprietari / manageri de pensiune (sau al]i reprezentan]i ai unit]ii)1
, [i,
`ntr-o mai mic msur, cu al]i deciden]i din domeniul turismului: exper]i sectoriali, reprezentan]i ai unor agen]ii
de turism, manageri de hoteluri, administratori de obiective turistice, reprezentan]i ai unor asocia]ii de turism,
etc., realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României `n perioada iunie-iulie 2011;
n 363 interviuri `n profunzime cu turi[ti români caza]i la pensiuni, realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare
ale României `n perioada august – septembrie 2011;
n 350 de interviuri `n profunzime cu turi[ti strini realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României
`n perioada mai 2011 – februarie 2012;
n Anchet statistic pe un e[antion de 5.600 de turi[ti români ce s-au cazat cel pu]in o noapte la pensiune `n
ultimele 12 luni. E[antionul este de tip probabilist, stratificat, bistadial, reprezentativ pentru popula]ia adult din
mediul urban din România, cu o marj de eroare de +/- 1,3%, la un nivel de `ncredere de 95%. Interviurile au fost
de tip „face to face” [i s–au desf[urat `n perioada octombrie – noiembrie 2011;
n Studiu online pe un e[antion de 5.000 de turi[ti strini ce au vizitat Europa Central [i de Est `n ultimele 12
luni. E[antionul este de tip aleator [i are o eroare de +/-1,4%. Chestionarul online a fost postat `n 8 limbi pe un
numr de peste 2.000 de site-uri [i pagini web din 194 ]ri. Informa]iile au fost colectate `n perioada decembrie
2011 – martie 2012.
Informa]iile ob]inute `n urma colectrii au fost centralizate, distribuite pe teme [i obiective urmrite, analizate [i eva-
luate, constituind baza redactrii concluziilor pentru cele 26 de rapoarte de cercetare.
Pornind de la concluziile din toate rapoartele de cercetare, s-au organizat [i desf[urat 3 sesiuni finale de
brainstorming pentru a se genera elemente esen]iale pentru o analiz SWOT a turismului românesc, respectiv direc]ii
strategice [i idei / oportunit]i de afaceri viabile `n turismul de pensiune [i conexe.
1
Pe parcursul acestui material, aceast categorie de responden]i va fi numit simplu “proprietari de pensiune”, chiar dac `n unele cazuri au fost
intervieva]i manageri sau al]i reprezentan]i din pensiuni; `n orice caz, proprietarii de pensiune au fost subcategoria cea mai numeroas `n cadrul
modulului de interviuri semi-structurate.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 6
9. 7
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Pensiuni `n Europa, `n prezent
(Surs: studiu EUROGITES 2012, pus la dispozi]ie de ANTREC)
Turismul de pensiune `n Europa se suprapune aproape perfect peste conceptul de „turism rural”, al „caselor / fermelor
de vacan]”, fiind un fenomen din ce `n ce mai popular [i chiar considerat „`n tendin]e” `n unele ]ri cu larg experien]
`n turism, cum este Marea Britanie.
Cu un farmec aparte, turismul de pensiune `[i bazeaz atractivitatea pe unele puncte forte precum cadrul natural,
atmosfera familial [i experien]a turistic personalizat, `ns unele dintre aceste elemente conduc [i la caracteristici
mai pu]in benefice: dependen]a de vremea bun (mult mai important pentru turi[tii veni]i pentru natur), respectiv
faptul c pensiunile sunt deseori alese pentru cltoriile neplanificate, de impuls [i `n general de scurt durat.
Dup ultimii ani domina]i de criza economic, cu efecte asupra scderii bugetelor de cltorie, anul 2011 a adus un
u[or reviriment `n turismul mondial [i european.
Cre[terea de câteva procente nu s-a transmis `ns fidel [i `n turismul de pensiune din Europa, unde se pare c
dinamica a fost mai lent (totu[i pozitiv, cu diferen]e semnificative `ntre ]ri ce au continuat evolu]ia negativ [i ]ri
unde `ncasrile pensiunilor au crescut fa] de anul anterior). A[teptrile sunt ca `n anul 2012 s se men]in cel pu]in
acela[i ritm u[or de cre[tere `n turismul de pensiune european.
Factorii stimulatori pentru revigorarea turismului de pensiune din spa]iul european s-au regsit `ntr-o ofert cu un
raport mai bun calitate – pre], `n promovarea mai eficient a zonelor de turism rural [i `n identificarea altor areale cu
poten]ial pentru turismul rural, combinat cu `mbunt]irea calit]ii marketingului realizat individual de pensiuni,
precum [i `n accelerarea profesionalizrii `n turismul de pensiune. Produsele turistice care au contribuit cel mai mult
la aceast cre[tere au fost mini-vacan]ele, respectiv pachetele specializate (wellness, turism activ etc.), `n timp ce
sejururile de lung durat s-au men]inut mai degrab `n scdere.
Eterogenitatea pronun]at nu permite trasarea unei „re]ete pentru succes sigur” `n turismul de pensiune european, `ns
elementul comun ar putea fi promovarea destinat con[tientizrii pe scar cât mai larg `n rândul turi[tilor a raportului
avantajos dintre pre] [i calitatea serviciilor / experien]ei turistice din turismul de pensiune. De asemenea, managerii de
pensiune trebuie s gseasc metode inovative de a mri durata [ederii, de a pune `n valoare latura inedit a unui
produs turistic - s eviden]ieze mai bine activit]ile diverse ce se pot desf[ura `ntr-un cadru natural nepoluat.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 7
10. 8
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE
PENSIUNE DIN ROMÂNIA
I.1. Estimri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul
pensiuni
Un obiectiv important al cercetrilor de pia] realizate `n cadrul proiectului a fost oferirea unei imagini cât mai
apropiate de realitate `n ceea ce prive[te capacitatea total de cazare `n pensiuni existent `n România. Pentru
aceasta s-a realizat o baz de date ce cuprinde atât unit]i clasificate cât [i unit]i neclasificate [i / sau `n curs de
clasificare.
~n ceea ce prive[te acoperirea termenului de „pensiune” `n accep]iunea studiilor, trebuie precizat c unele concluzii
din etapele de fundamentare precum [i informa]iile primare relevate din interviurile cu proprietarii de pensiune [i
exper]ii sectoriali au determinat utilizarea conven]iei c segmentul „pensiuni” reune[te conceptual [i categoriile de
unit]i „vile turistice”, respectiv „cabane turistice”.
Astfel, estimrile au urmrit s caracterizeze un segment mai larg decât contingentul de unit]i clasificate conform
reglementrilor autorit]ilor drept „pensiuni turistice”, cu atât mai mult cu cât exist indicii clare c [i `n accep]iunea
turi[tilor conceptul de pensiune `nglobeaz vile [i cabane (practic, turi[tii sunt interesa]i `n principal de produsul
turistic individualizat care a devenit „cazarea la pensiune”, [i mai pu]in sau deloc de tipul de unitate de cazare `n
care este inclus oficial o unitate care pentru ei are toate atributele unei „pensiuni” - arhitectur, servicii, etc.).
A[adar, chiar dac nu se va preciza de fiecare dat pentru a nu `ngreuna exprimarea, segmentul „pensiuni”
caracterizat `n acest capitol include [i vile, respectiv cabane turistice (observa]ia este relevant `n primul rând `n
ceea ce prive[te estimrile numerice). De asemenea, `n acest capitol categoriile de confort sunt redactate
conven]ional 1*, 2*, 3*, 4*, 5* (sau *, **, ***, ****, *****), indiferent c este vorba de stele / flori / margarete.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 8
11. 9
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
aprox. 8.000 de pensiuni, vile
[i cabane turistice `n România:
u un total de 140.000 locuri
u 65% din locuri sunt de minim 3*
u 11% din locuri sunt de minim 4*
Graficul 1: PENSIUNI ~N ROMÂNIA
Surs hart: www.clker.com
* Not: trimestrele unui an sunt denumite conven]ional T1, T2, T3, respectiv T4
Aproximativ jumtate din capacitatea
de cazare estimat se gse[te `n unit]i
neclasificate.
~n perioada T1 2011* – T1 2012 s-a
`mbunt]it gradul de clasificare `n
segmentul pensiuni:
u Numrul pensiunilor clasificate
a crescut cu 500
u Numrul de locuri clasificate `n
pensiuni a crescut cu 10.000
Numrul locurilor `n pensiuni clasificate reprezint pu]in peste 25% din totalul locurilor de cazare clasificate `n T1
2012 `n România. Dac se adaug la capacitatea de cazare total oficial [i la cea din segmentul pensiuni [i locurile
din unit]i identificate ca fiind neclasificate / `n curs de clasificare, atunci, `n baza estimrilor prezentate mai sus,
segmentul pensiuni de]ine o pondere de aproximativ 40% `n capacitatea total de cazare din turismul românesc (`n
condi]iile `n care procentul de locuri neclasificate pentru alte categorii de unit]i decât pensiunile, vilele [i cabanele
turistice, este neglijabil).
Pe de alt parte, estimrile de 8.000 de pensiuni [i 140.000 de locuri de cazare `n pensiuni (precum [i ponderile
pensiunilor clasificate, calculate pe baza lor) ar trebui privite ca maximale, `n condi]iile `n care nu s-a putut confirma
pentru toate unit]ile neclasificate `n ce msur erau active la momentul realizrii cercetrii (mai ales c multe din
spa]iile de cazare neclasificate asimilabile turismului de pensiune au o activitate `ntâmpltoare / sezonier). A[adar,
contingentul de pensiuni din România, active la momentul realizrii cercetrii, se `ncadreaz cel mai probabil `ntre
6.500 [i 7.000 de unit]i. Totu[i, estimrile care urmeaz iau `n considerare `ntreaga baz de unit]i identificate [i
deci considerate „poten]ial active”.
NIVELUL DE CONFORT ~N PENSIUNILE ROMÂNE{TI {I CAPACITATEA MEDIE A PENSIUNILOR
Graficul de mai jos arat o distribu]ie normal dup nivelul de confort a capacit]ii totale de cazare `n pensiuni din
România (de altfel, analiza doar a locurilor clasificate conduce la procente foarte apropiate ca cele din graficul de
mai jos). A[adar, aproape dou treimi din locurile de cazare `n pensiunile române[ti sunt dotate pentru cel pu]in
nivelul mediu de confort.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 9
12. 10
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
* ** *** **** *****
17
16
20
21
22
Not: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort
(cel oficial, pentru unit]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit]ilor neclasificate / `n curs de clasificare).
Analizând rezultatele ob]inute la calcularea numrului mediu de locuri pe unitatea de tip pensiune, se observ c
acesta tinde s creasc odat cu cre[terea nivelului de confort (`ncepând cu nivelul de 2*). De[i la nivelul `ntregii
]ri diferen]a `ntre 1* [i 5* din punct de vedere al numrului mediu de locuri nu este foarte mare, o posibil justificarea
a faptului men]ionat este aceea c pensiunile de 4* sau 5* presupun investi]ii substan]iale, atât de construc]ie cât [i
de `ntre]inere [i deci [ansele de a fi rentabile `n condi]iile unui numr redus de camere / locuri sunt mai mici.Tendin]a
este mai vizibil `n regiuni / jude]e / zone cu concentrri de pensiuni, deci acolo unde contingentul de astfel de unit]i
de cazare este mai consistent [i mai eterogen.
Graficul 3: NUM|RUL MEDIU DE LOCURI ~N PENSIUNI, PE NIVELURI DE CONFORT
(exprimat `n numr locuri per unitate)
Graficul 2: STRUCTURA CAPACIT|}II TOTALE DE CAZARE ~N PENSIUNI DUP| NIVELUL DE CONFORT
(% din numrul total de locuri)
Not: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort
(cel oficial, pentru unit]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit]ilor neclasificate / `n curs de clasificare).
* ** *** **** *****
4%
31%
54%
10%
1%
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 10
13. 11
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
CIFRE CHEIE DESPRE CONTINGENTUL DE PENSIUNI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE {I JUDE}E1
Situa]ia pe regiuni de dezvoltare a contingentului de pensiuni este prezentat `n graficul de mai jos. Regiunea Centru
concentreaz cel mai mare numr de pensiuni [i locuri de cazare `n pensiuni, datorit dezvoltrii unor zone
agroturistice consacrate `n jurul „aglomerrii” de obiective turistice majore. La polul opus se afl regiunea Bucure[ti-
Ilfov (de altfel [i cea mai pu]in `ntins regiune), segmentul pensiuni fiind aici `ntr-un stadiu de dezvoltare incipient,
`n cadrul unei intense activit]i turistice preponderent de business.
De[i turismul de pensiune nu este caracteristic litoralului, factori ca nevoia de diversificare `n turism pe fondul rafinrii
solicitrilor turi[tilor sau ca supra-cererea din perioadele de vârf a determinat dezvoltarea segmentului [i `n jude]ul
Constan]a, fapt ce determin ca regiunea SE s se deta[eze u[or dintre celelalte regiuni (exceptând extremele
amintite mai sus), altfel echilibrate din punct de vedere al contingentului de pensiuni. Pe de alt parte, situa]ia
litoralului relativ la turismul de pensiune trebuie evaluat cu grij, `ntrucât `n localit]ile de pe litoral au fost identificate
foarte multe spa]ii de cazare neclasificate sau aflate `n curs de clasificare, a cror includere `n segmentul pensiuni
a fost mai degrab conven]ional (similitudinile cu caracteristicile conceptului luat `n considerare fiind uneori limitate).
Graficul 4: CONTINGENTUL DE PENSIUNI PE REGIUNI
Nicio regiune nu prezint abateri majore de la ponderile medii ale numrului de locuri de minim 3*, respectiv 4* din
pensiuni, cu excep]ia regiunii Bucure[ti – Ilfov (atipic pentru turismul de pensiune, [i deci nu foarte relevant pentru
caracteristicile generale ale segmentului, având pondere semnificativ mai mare la confortul de minim 3 [i 4 stele).
Din punct de vedere al clasificrii unit]ilor neclasificate, cele mai interesante progrese `n perioada T1 2011 – T1
2012 s-au `nregistrat `n regiunile Sud-Est, Centru [i Vest. De altfel, primele dou regiuni men]ionate aveau la
`nceputul anului 2011 [i continu s aib, `n prezent, printre cele mai mari ponderi ale locurilor neclasificate, ceea
ce subliniaz, o dat `n plus, c cererea turistic mare antreneaz investi]iile `n spa]ii de cazare, dar `n acela[i timp
nu `mpiedic func]ionarea unei mari pr]i a acestora fr a fi clasificate.
1
Pe parcursul acestui material sunt utilizate uneori [i abrevierile uzuale pentru denumirile regiunilor de dezvoltare [i jude]elor, mai ales `n reprezentri
grafice (de ex. pentru regiuni: NE este prescurtarea de la Nord-Est, SV de la Sud-Vest, B de la Bucure[ti – Ilfov etc.; pentru jude]e: AB este
prescurtarea de la Alba, SV de la Suceava, IF de la Ilfov etc.).
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 11
14. 12
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Principalele 15 jude]e ale României dup numrul estimat de locuri `n pensiuni de]in `mpreun peste 80% din
capacitatea de cazare a segmentului. Constan]a, Bra[ov, Prahova, Suceava [i Sibiu concentreaz `mpreun
jumtate din numrul de pensiuni [i din locurile de cazare `n pensiuni din ]ar.
Tabelul de mai jos prezint ierarhizarea jude]elor cu cele mai consistente capacit]i de cazare din turismul de
pensiune românesc. ~ntre acestea se disting jude]e cu un nivel general de confort mai sczut al pensiunilor, precum
[i jude]e unde procentul locurilor `n pensiuni la standardul de cel pu]in 3* ajunge la aproximativ 75% din totalul
contingentului de spa]ii de cazare `n pensiuni.
Tabelul 1: Jude]ele cu cel mai mare contingent de pensiuni
Legend
n Jude]e consacrate `n turism, care
au `nregistrat mari cre[teri ale
contingentului de pensiuni
n Jude]e cu turism „emergent”, cu
majorri relative consistente ale
numrului de locuri `n pensiuni `n
ultimul deceniu
n Jude]e `n care nu s-a identificat
decât o dezvoltare turistic
moderat `n segmentul pensiunilor
Jude]
Bra[ov
Constan]a
Prahova
Suceava
Sibiu
Harghita
Alba
Maramure[
Nr. Pensiuni
> 1.000
> 1.000
> 600
> 500
> 500
> 400
> 390
> 350
% locuri 3*+
76%
63%
64%
68%
54%
58%
46%
55%
Jude]
Tulcea
Cluj
Arge[
Mure[
Neam]
Vâlcea
Bihor
Nr. Pensiuni
> 250
> 250
> 240
> 220
> 210
> 200
> 190
% locuri 3*+
76%
69%
52%
73%
70%
52%
74%
Pornind de la estimrile de mai sus se poate deci concluziona c `n zone precum Mun]ii Apuseni (AB) sau Rucr –
Câmpulung (AG) pensiunile cu un confort modest (1* – 2*) au un rol mai important `n peisajul turismului de pensiune
decât `n zone precum Predeal (BV), Bran – Moeciu (BV) sau Delta Dunrii (TL), unde 75% din locurile de cazare
din pensiuni sunt cel pu]in de 3*.
Pentru a evalua care jude]e au cunoscut o dezvoltare semnificativ a turismului de pensiune `n ultimul deceniu au
fost analizate cifrele aferente evolu]iei contingentului de locuri clasificate `n pensiuni (`ntrucât nu au fost disponibile
date istorice care s includ [i unit]ile neclasificate).
Pornind de la premisa c majorarea numrului total de locuri de cazare `n pensiuni are un ritm comparabil cu
cre[terea numrului de locuri clasificate, au fost semnalizate `n reprezentarea grafic de mai jos acele jude]e unde
capacitatea de cazare `n pensiuni a cunoscut evolu]ii pozitive apreciabile (a se vedea legenda).
Graficul 5: JUDE}E CU DEZVOLTARE TURISTIC| SEMNIFICATIV| ~N SEGMENTUL PENSIUNILOR
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 12
15. 13
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
De altfel, nu este o `ntâmplare c turismul de pensiune [i-a gsit cele mai bune variante de exprimare `n zonele
turistice consacrate, deoarece multe din caracteristicile conceptului de pensiune se confund cu punctele tari ale
produsului turistic România – cele fructificate `n primul rând `n turismul de pensiune sunt cadrul natural pitoresc
[i ruralul tradi]ional autentic.
A[adar, concentrrile de pensiuni se regsesc cu precdere de-a lungul Mun]ilor Carpa]i [i Subcarpa]ilor, mai ales c
aceste zone de munte [i deal `nglobeaz unele dintre arealele etnofolclorice reprezentative pentru pstrarea tradi]iilor,
multe din monumentele UNESCO (biserici, mnstiri, cet]i), dar [i o serie de factori curativi renumi]i. Singura
concentrare de pensiuni care `mplete[te natura cu tradi]ia, dar dep[e[te arcul carpatic, se gse[te `n Delta Dunrii.
Pe lâng factorul natural [i cel tradi]ional (cu toate atrac]iile lor specifice), dezvoltarea segmentului pensiunilor a
fost impulsionat [i de cererea turistic pentru atrac]ii majore din afara acestor sfere de interes – cele mai importante
fiind vechile “burguri” din centrul României [i litoralul.
Atractivitatea cet]ilor medievale ale Transilvaniei, foarte cunoscute [i apreciate, a determinat inclusiv apari]ia unui
mare numr de pensiuni urbane (de altfel, ora[ele mari din România cu cele mai multe pensiuni sunt Bra[ov, Sibiu
[i Cluj-Napoca). {i `ntrucât litoralul continu s fie un magnet pentru turi[ti, mai ales români, conceptul de “cazare la
pensiune” [i-a consolidat treptat rolul su [i `n zona sta]iunilor din jude]ul Constan]a, uneori `n forme atipice, adaptate.
Surs hart: imagini preluate de pe www.turistinfo.ro, prelucrate
Legend
~ 100 pensiuni ~ 200 pensiuni ~ 300 pensiuni > 500 pensiuni
I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor
Investi]iile `n turism din ultimul deceniu au determinat apari]ia unor adevra]i poli turistici `n segmentul pensiunilor,
prin consacrarea definitiv a unor zone cu tradi]ie, cât [i prin intensificarea activit]ilor turistice `n zone cu poten]ial.
Pe harta de mai jos sunt reliefate principalele concentrri de pensiuni din România (areale ce adun minim 80 - 100
de unit]i) – eviden]iindu-se astfel clar suprapunerea acestor poli din turismul de pensiune peste zonele cu cele mai
importante atrac]ii turistice ale ]rii, acele repere cu cea mai mare notorietate pe plan na]ional [i interna]ional, care
sunt cel mai adesea incluse `n diferitele circuite turistice ale României, fie c este vorba de cele organizate de agen]ii
sau de cele realizate ad-hoc de turi[ti, români sau strini.
Graficul 6: ZONE CU CONCENTR|RI DE PENSIUNI
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 13
16. 14
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Pe lâng cele semnalizate pe harta anterioar, `n alte câteva zone dezvoltarea turismului de pensiune s-a accentuat
`n ultimii ani, existând premise ca [i acestea s devin `n scurt timp repere importante `ntre arealele ce concentreaz
multe pensiuni `ntr-un spa]iu relativ restrâns. Se remarc `n aceast categorie perimetrul Beli[-Mri[el-Rchi]ele
(CJ), zona Lep[a – Soveja – Tulnici (VN) [i Clisura Dunrii (MH).
I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale
SERVICII DE BAZ| {I SERVICII SUPLIMENTARE
Principalul serviciu de baz `n afara cazrii este oferirea unei variante de a servi masa: practica general propune
formula de a oferi accesul la o buctrie utilat [i grtar `n curte, [i uneori oferirea micului dejun (pe lâng accesul
la buctrie [i grtar). Pensiunile care ofer demi-pensiune sau pensiune complet sunt `ntâlnite mai rar, fie
pentru c nu sunt dotate corespunztor pentru acest serviciu, fie sunt dotate, `ns cererea i-a determinat pe
proprietarii de pensiune s abandoneze oferirea de servicii de mas `n detrimentul oferirii accesului la buctrie
pentru turi[ti (de ex. din ra]iuni de rentabilitate sczut).
Parcarea este de asemenea un serviciu considerat obligatoriu, `ns unele pensiuni din zonele urbane sau greu
accesibile nu `l ofer `ntotdeauna sau `l ofer limitat.
Dintre serviciile considerate de ctre turi[ti ca fiind „de baz” [i care nu sunt oferite `nc de suficient de multe pensiuni
(mai ales de cele agroturistice) pot fi men]ionate oferirea de produse naturale (de ex. carne sau legume din
gospodria proprie) [i de produse tradi]ionale preparate `n pensiune.
Dintre serviciile foarte importante pentru turi[ti, care contribuie la cre[terea valorii unui produs turistic [i astfel capt
valen]e de servicii „de baz” se remarc accesul la internet [i serviciul de spltorie, `ns acestea `nc nu sunt puse
la dispozi]ia turi[tilor `n marea majoritate a pensiunilor.
Serviciile de agrement [i cele suport, uzuale sau inedite, oferite de pensiuni sunt enumerate `n reprezentarea grafic
de mai jos:
SERVICII SUPLIMENTARE
Facilit]i identificate la multe pensiuni
[i care ar trebui dezvoltate cu prioritate
pentru a fi oferite pe scar [i mai larg
Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare
n Plimbri cu trsura (vara) / sania (iarna) / barca pe Dunare;
n ~nchirieri de biciclete;
n Organizare drume]ii [i picnicuri;
n Mas de ping pong, biliard.
Men]ionate mai rar
n Plimbri la stân / pstrvrie;
n Excursii cu ghid, excursii la diverse situri arheologice [i monumente
istorice, eventual cu microbuz `nchiriat;
n Obiceiuri tradi]ionale (mese câmpene[ti, foc de tabr, reprezenta]ii de
muzic folcloric, participarea la activit]i tradi]ionale: tiatul porcului sau al
mielului, mulsul oilor, al vacilor, `nchegatul brânzei, dansuri populare,
colinde, coacerea cozonacilor etc.);
n Demonstra]ii sau ini]ieri `n tradi]ii [i me[te[uguri locale: `ncondeierea
oulor, ceramic, cioplit piatr, cioplit drani] / [indril / [i], pictura
icoanelor din lemn, cursuri de gastronomie tradi]ional etc.;
n Transfer de la gar / aeroport /autocar.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 14
17. 15
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
SERVICII SUPLIMENTARE
orientate cu precdere ctre anumite segmente de turi[ti,
identificate la relativ pu]ine pensiuni
Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare
n ~nchirieri ATV-uri / Snowmobil / Echipament ski;
n Organizarea de partide de vântoare sau pescuit;
n Echita]ie;
n Loc de joac pentru copii;
n Spa, jacuzzi, saun, fitness, masaj, coafor.
Men]ionate mai rar
n Sal de conferin]e;
n Piscin / Bazin de mici dimensiuni;
n Facilit]i pentru practicarea sporturilor extreme sau de aventur (parapant,
motodeltaplan, balon cu aer cald, rafting, para[utism, paintball).
~n legtur cu gruparea serviciilor principale, respectiv a celor suplimentare cele mai comune, prezentate mai sus,
trebuie precizat c aceasta nu este foarte strict, `n sensul c unele servicii sau facilit]i sunt privite diferit de
proprietarii de pensiune, dar [i de public.
Astfel, unele servicii considerate ca fiind „principale” [i necesare de majoritatea proprietarilor de pensiune sunt
apreciate ca fiind secundare de o alt parte a acestora (de ex. serviciul de spltorie), `n timp ce unele facilit]i
suplimentare ce par specifice unor categorii bine definite de turi[ti sunt considerate o prioritate pentru a fi dezvoltate
pe scar larg de unii proprietari de pensiune (de ex. locul de joac pentru copii, piscina / bazinul de mici dimensiuni
sau `nchirierea de ATV-uri).
Alte servicii suplimentare prezente mai rar `n ofertele pensiunilor intervievate la nivel na]ional sunt enumerate mai jos:
u Organizarea de evenimente (nun]i, botezuri, aniversri, etc.);
u Degustare vinuri [i alte buturi tradi]ionale (eventual amenajarea unei vinoteci / crame);
u Acomodare animale de companie;
u Organizare excursii tematice (de ex. “birdwatching”, cules ciuperci, “mountain biking”).
~n ceea ce prive[te serviciile considerate cu mare poten]ial din perspectiva interesului turi[tilor pentru ele, chiar dac
pot dep[i sfera de competen] / posibilit]ile unei pensiuni, cel mai des men]ionate au fost terenurile de sport.
Amenajarea `n zonele cu turism de pensiune a unor terenuri de tenis sau mini-fotbal este perceput ca foarte
benefic [i important de ctre toate categoriile de juctori din turism. Alte astfel de investi]ii cu poten]ial, ce
completeaz oferta turistic a pensiunilor [i asigur noi solu]ii de agrement pentru turi[ti, ar putea fi:
u Amenajarea de magazine de suveniruri (inclusiv costume populare, ce par a fi foarte apreciate de strini);
u Relansarea turismului de camping;
u „Ferm cu animale” pentru copii;
u Parcuri tematice (mai ales de aventur – pentru adul]i [i copii);
u Identificarea, marcarea, semnalizarea, amenajarea de trasee montane, de diferite dificult]i.
TENDIN}E PRIVIND SERVICIUL DE ALIMENTA}IE ~N PENSIUNI
~n ceea ce prive[te serviciul de alimenta]ie [i de oferire a produselor „de cas” [i a mâncrii tradi]ionale `n pensiuni,
au fost identificate mai multe tendin]e. Unele pensiuni care includ `n ofert servicii de mas renun] s mai ofere
produse din gospodria proprie, `n timp ce altele nu consider produsele naturale „de cas” un aspect important al
ofertei lor (oferind `n schimb alimente din comer]), ceea ce `n ambele cazuri duneaz calit]ii [i autenticit]ii
produsului turistic reprezentat de cazarea la pensiune.
Legat de acest subiect, mul]i proprietari de pensiune se plâng c le este aproape imposibil s ofere astfel de produse
alimentare, ob]inute local, `n condi]iile impuse de reglementrile `n materie. ~n plus, ideea dezvoltrii `n jurul pensiunii
a unei mini-ferme agro-alimentare a crei ofert s dep[easc nevoile proprii ale familiei este abandonat de mul]i
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 15
18. 16
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
antreprenori [i datorit dificult]ii comercializrii `n condi]ii de eficien] economic a surplusului de produse agricole
[i agro-alimentare rezultate (de ex. pre]urile la lapte sau carne `n viu primite de productori sunt extrem de mici,
sistemul de colectare a laptelui este defectuos).
Sunt `ns [i mul]i turi[ti interesa]i de pensiuni care ofer acces la o buctrie utilat [i nu servicii de mas, iar oferta
le vine `n general `n `ntâmpinare cu astfel de facilit]i. Proprietarii de pensiune care au renun]at total sau par]ial la
serviciile de mas sau nu le-au oferit niciodat au ca principal justificare rentabilitatea sczut a dotrii [i men]inerii
unei func]iuni de preparare [i servire a mesei (investi]ie ini]ial mare, ineficien] `n extra-sezon etc.). A[adar,
reglementrile excesive pe de-o parte [i rentabilitatea limitat, pe de alt parte, par s fie motivele principale pentru
care multe pensiuni mici [i medii prefer s ofere doar minuturi sau mic dejun, de multe ori „neoficial” [i doar la cerere.
Proprietarii de pensiune care au investit semnificativ `ntr-o buctrie cu ajutorul creia s ofere servicii de mas
sunt reticen]i a se adapta la tendin]a privind accesul la buctrie `n detrimentul serviciilor de mas, chiar dac gradul
de ocupare redus `i `mpiedic `n unele cazuri s men]in personal permanent `n respectivele buctrii – motivele
lor se refer la protejarea unei investi]ii consistente `n buctria profesional, dar [i la riscul pierderii treptate a unui
punct forte al ofertei (serviciile de alimenta]ie public) `n favoarea „self-cateringului”. Totu[i, unii proprietari de
pensiune din aceast categorie se vd nevoi]i uneori s cedeze [i s se adapteze cererii, mai ales `n extra-sezon,
pentru a asigura ocupare [i a nu periclita decisiv activitatea.
Chiar dac mâncarea tradi]ional [i produsele naturale provenind din gospodria proprie este apreciat diferit
de diversele categorii [i segmente de turi[ti, [i reprezentan]ii cererii [i cei ai ofertei consider c merit gsite
solu]ii viabile pentru `ncurajarea includerii `n pachetele turistice a produselor tradi]ionale [i mâncrii „de cas”,
mcar pentru acei turi[ti care apreciaz cazarea la pensiune `n special datorit bucatelor gustoase oferite
de gazde din produc]ia proprie.
STRATEGII DE PRE} {I PROMOVARE
O mare parte din pensiunile din România practic acela[i tarif la cazare pe parcursul `ntregului an, modificând
pre]urile doar de srbtori (de Pa[te, Crciun, Valentine's Day etc.), atunci când ofer [i diferite pachete de servicii.
Aceste pachete includ de obicei cazare, mic dejun / demi-pensiune / pensiune complet [i (cel pu]in) o mas special
cu produse tradi]ionale, plus alte servicii conexe, de ex. plimbri cu sania.
De[i majoritatea proprietarilor de pensiune intervieva]i `n cadrul cercetrii au indicat c `n aceste cazuri speciale
tarifele la cazare nu cresc cu mai mult de 20 – 30%, cererea foarte mare din preajma srbtorilor a favorizat cre[teri
de tarife [i de peste 100% `n ultimii 3 – 5 ani. Pachetele de srbtori pot fi `n general doar u[or negociate cu turi[tii
`n func]ie de numrul de persoane, de serviciile alimentare incluse, de durata sejurului etc.
Se pare c practica prin care tarifele nu variaz `n func]ie de sezon vs. extrasezon, respectiv zilele sptmânii vs.
week-end, este `ntâlnit mai ales `n zonele mai pu]in cunoscute pentru atrac]iile lor turistice, cu un flux mai mic de
turi[ti sau care se adreseaz turismului de tranzit (mai pu]in afectat de sezonalitate) sau turismului de business.
Atunci când exist, varia]iile de tarife la cazare `ntre sezon [i extrasezon sunt `n medie de 20 - 30%.
Un caz aparte este litoralul, unde sezonalitatea este cea mai pronun]at.Aici, varia]iile de pre] sunt mari, `n concordan]
cu varia]ia cererii. ~n perioada de vârf cre[terea pre]urilor fa] de perioada de `nceput a sezonului este `n general de
100%, `ns sunt [i situa]ii izolate când varia]ia este mai mare (200%) sau mai mic (cre[teri de doar 30-40%).
Pentru a atrage un numr mai mare de clien]i [i `n acela[i timp pentru a-i fideliza pe cei care au venit cel pu]in o
dat la unitatea lor, proprietarii de pensiune recurg la diferite strategii, cele mai des utilizate fiind reducerile de pre]
aplicate pentru grupuri sau pentru un sejur mai lung (de ex. turi[tii care stau 3 nop]i pltesc doar 2, la grupuri mai
mari se ofer o camer gratis etc.) [i includerea de servicii conexe `n pre]ul cazrii pentru sejururi mai consistente
(plimbri cu sania / cru]a, acces la biciclete, transfer cu ma[ina de la gar / aeroport, accesul gratuit la terenul de
sport de]inut de pensiune sau la piscin etc).
De asemenea, pentru fidelizare, mul]i proprietari de pensiune se bazeaz pe amabilitate, pe calitatea produselor
alimentare naturale (unele oferite „din partea casei”: o butur tradi]ional, un desert), pe faptul c sunt la dispozi]ia
clien]ilor, cât [i prin alte mici discount-uri sau gratuit]i.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 16
19. 17
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Marea majoritate a pensiunilor par s nu aib o strategie clar [i diversificat de promovare, cei mai mul]i
dintre proprietari consider c cea mai bun promovare o fac clien]ii care pleac mul]umi]i dup un sejur
petrecut la ei, cu inten]ia de a reveni `n viitor sau care la rândul lor recomand [i cunoscu]ilor pensiunea
(a[a numita promovare „din gur `n gur”).
Website-ul propriu [i mai ales prezen]a pe portalurile de turism sunt modalit]i uzuale de promovare. Ultima este
relativ pu]in costisitoare (având `n vedere c prezen]a pe unele portaluri de turism este gratuit), motiv pentru care
poate fi considerat „motorul” promovrii pensiunilor, mul]i proprietari fiind de prere c aceast modalitate este
mai util decât folosirea website-ului propriu (care necesit promovare specific [i intens, prin efort propriu, pentru
a fi gsit direct de turi[ti, pe când portalurile mari sunt deja cunoscute [i utilizate de turi[ti).
De altfel, pu]ini dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ale cror unit]i dispun de website propriu, se `ngrijesc
constant de actualizarea [i optimizarea acestuia (de ex: prin activit]i de tip „SEO”), considerând c simpla existen]
a website-ului este de ajuns pentru c pensiunea s devin cunoscut.
Este de remarcat faptul c pe lâng website-urile proprii [i portalurile române[ti de turism, un numr (redus totu[i)
de pensiuni colaboreaz cu portaluri interna]ionale de rezervri (`n special cu Booking.com), ca modalitate principal
de atragere a turi[tilor strini.
Alte ac]iuni facile de promovare sunt `mpr]irea de cr]i de vizit sau flyere clien]ilor actuali sau poten]iali (cu
prezentarea pensiunii [i / sau a promo]iilor), celor afla]i `n trecere pe la pensiune, sau `n cadrul târgurilor de turism.
Participarea cu stand propriu la târgurile de turism nu este considerat suficient de profitabil (pu]ini dintre proprietarii
de pensiune ce au fost responden]i `n cadrul cercetrii au resursele necesare, iar cei care dispun de acestea nu
consider c fluxul de turi[ti a crescut substan]ial `n urma acestor participri). Participarea la târguri regionale,
na]ionale [i interna]ionale de turism prin intermediul agen]iilor a fost men]ionat sporadic, fiind considerat o op]iune
viabil pentru atingerea unor categorii mai diversificate de turi[ti.
Câteva dintre ac]iunile inovative legate de tarife [i promovare ale unor pensiuni sunt enumerate `n
continuare:
n Sejur cu pensiune complet, ce aduce [i 50% reducere pentru accesul la piscina unui hotel din zon;
n Pachet de cazare cu mic dejun `n timpul sptmânii (5 nop]i, de duminic pân vineri), pentru care
clien]ii pltesc tariful echivalent a 2 nop]i din week-end;
n Includerea `n pre]ul sejurului, la alegere, a unei lec]ii de echita]ie pentru copii, a accesului la un parc
de distrac]ii din apropiere sau a unei lec]ii de tenis cu instructor;
n Pachete speciale de mas [i cazare pentru grupuri de copii (tabere, excursii etc.);
n 25% reducere pentru tinerii cstori]i [i pentru persoanele care srbtoresc un eveniment special;
n Discount-uri la pachete de cazare prin intermediul voucherelor comercializate de portalurile online de
reduceri;
n Promovare prin intermediul Facebook: concurs pe pagina pensiunii de pe site-ul de socializare, prin
care se poate câ[tiga un sejur;
n Concurs prin intermediul unei reviste pentru femei, al crui premiu const `ntr-un sejur la pensiunea
respectiv (ac]iune promo]ional generat de faptul c majoritatea rezervrilor la pensiunea respectiv
sunt realizate de ctre femei);
n Reportajul realizat la o pensiune [i transmis pe postul na]ional de televiziune a avut se pare un impact
major asupra atragerii de noi clien]i;
n Promovare prin marketing direct, la costuri minime: utilizarea serviciile po[tale pentru a trimite clien]ilor
actuali [i poten]iali oferte [i informa]ii, trimiterea periodic de e-mail-uri cu oferte / informa]ii la baza
de date cu clien]i (persoane fizice [i / sau companii).
RELA}IA CU AGEN}IILE DE TURISM
~n cele mai multe cazuri analizate, proprietarii de pensiune sunt interesa]i de colaborarea cu agen]iile de turism,
`ns nu `ntreprind demersuri `n acest sens, a[teptând s fie contacta]i de acestea din urm, [i chiar dac se `ncheie
contracte, `n general colaborarea se concretizeaz printr-un numr mic de turi[ti adu[i `n pensiuni prin intermediul
agen]iilor (mai ales `n cazul pensiunilor de dimensiuni mici [i medii).
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 17
20. 18
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Doar o mic parte dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ce colaboreaz cu agen]iile, consider rela]ia foarte
benefic, `n special aceia care au o capacitate de cazare ridicat [i sunt interesa]i `n mod special [i de gzduirea
turi[tilor strini (`n special grupuri mari care fac circuite `n România), `ns nu pot atrage acest segment de pia] prin
for]e proprii.
Turi[tii români dispun de bugete mai restrânse [i `n plus se pot organiza mai u[or pe cont propriu `n ]ara natal,
motiv pentru care apeleaz rar la serviciile agen]iilor cu privire la cazarea `n pensiuni – a[adar, se pare c segmentul
principal vizat de pensiunile care lucreaz cu agen]ii sunt strinii. Totu[i, conform unora dintre proprietarii de
pensiune, colaborarea cu agen]ii poate fi profitabil prin ]intirea segmentului „bugetarilor” (angaja]i `n sectorul public,
ce achizi]ioneaz bilete prin sindicat), respectiv a acelor turi[ti români care din diverse motive prefer s nu
organizeze pe cont propriu un sejur la pensiuni (de ex. persoane comode sau persoane care `n mod tradi]ional merg
la o agen]ie pentru orice tip de vacan]).
A[adar, cu toate c cei mai mul]i proprietari de pensiune intervieva]i au men]ionat existen]a sau posibilitatea
colaborrii cu agen]iile de turism, rela]ia nu este vzut drept una consolidat pe scar larg, având `n vedere mai
ales faptul c agen]iile urmresc `n general colaborarea cu pensiuni ce dispun de capacit]i mari de cazare (ce pot
acomoda grupuri de peste 30 de persoane). De cele mai multe ori agen]iile aleg s colaboreze cu hoteluri, care
dispun de o mai bun organizare intern - multe agen]ii consider c sistemul de rezervri [i comunicarea `n cazul
pensiunilor las de dorit, `ns din ce `n ce mai multe pensiuni gestionate profesionist demonteaz aceast
prejudecat.
O alt deficien] legat de aceast colaborare o constituie comisioanele solicitate de agen]ii, considerate prea mari
de mul]i proprietari de pensiune. Pe de alt parte, din perspectiva agen]iilor, nici atitudinea unor pensiuni nu este
profesionist, atunci când pentru serviciul de intermediere prestat de agen]ie proprietarul nu consider justificat s
`[i diminueze marja prin cedarea comisionului, pentru a profita de beneficiul cre[terii gradului de ocupare. ~n acela[i
timp, unii dintre proprietarii de pensiuni accept mai degrab comisionul perceput de portalul Booking.com, `n
condi]iile `n care acest portal contribuie `n mod vizibil la atragerea de turi[ti strini, ce au un alt poten]ial de consum
turistic decât cei români.
O solu]ie de intensificare a rela]iilor pensiuni – agen]ii, din perspectiva proprietarilor de pensiune, este [i organizarea
de `ntâlniri `ntre cele dou pr]i (de tipul „târgurilor de contractri”, `n cadrul crora s se prezinte oferte, s se
`ncheie contracte).
O alt modalitate de `mbunt]ire a rela]iei este considerat [i implicarea mai mare a agen]ilor `n fenomenul
reprezentat de turismul de pensiune, spre a cunoa[te cât mai bine pensiunile pentru care ofer pachete, astfel `ncât
serviciile prezentate s fie conforme cu realitatea, fr a oferi surprize neplcute turi[tilor (de multe ori ofertele sunt
fcute fr vizitarea `n prealabil a unit]ii sau fr consultarea final a pensiunii). De asemenea, unii proprietari de
pensiune sunt de prere c agen]iile nu se implic suficient `n promovarea zonelor agroturistice prin prezentarea
diferitelor activit]i [i posibilit]i de excursii [i agrement pe care le ofer zona, informa]ii ce ar spori [ansele ca turi[tii
s fie atra[i de perspectivele unui concediu `ntr-o pensiune din arealul respectiv.
REZERV|RI {I PL|}I ONLINE
REZERV|RI - Principala metod prin care se opereaz rezervrile `n pensiuni este `n continuare rezervarea telefonic
dintre turist [i reprezentantul pensiunii.Tot mai des `n ultimii ani, comunicarea prin e-mail a devenit [i ea
o modalitate de a stabili termenii unei rezervri turistice, `ns de multe ori rezervrile operate prin e-mail
sunt `nso]ite [i de confirmarea telefonic.
A[adar, nivelul de `ncredere reciproc generalizat `ntre turi[ti [i reprezentan]ii pensiunilor, care s `nlture reticen]a
existent de ambele pr]i, `nc nu a fost atins. De altfel, unii proprietari de pensiune au punctat c fr o discu]ie
telefonic nu sunt foarte deschi[i s opereze rezervri (mai ales `n cazul turi[tilor români ce vin pentru prima dat
la pensiunea lor), convorbirea fiind [i un mijloc de profilare a poten]ialului client [i de evaluare a seriozit]ii lui cu
privire la sosirea `n pensiune.
Cazuri de neseriozitate privind condi]iile de rezervare sunt semnalate `n general de ambele pr]i - turi[ti [i
reprezentan]i ai pensiunilor, `ns cu precdere de a doua categorie, iar o metod de reducere a riscului de
nerespectare a unei rezervri din partea clientului este plata unui avans.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 18
21. 19
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Majoritatea proprietarilor de pensiune sunt adep]ii sistemului, care se practic mai ales `n perioadele de vârf, sau
atunci când se `nchiriaz mai multe camere sau `ntreaga unitate [i / sau `n cazul [ederilor mai lungi. Sumele solicitate
drept avans sunt rezonabile – 20% - 30% din tariful serviciilor – iar motiva]ia solicitrii avansului este, bine`n]eles,
siguran]a limitrii pierderii `n cazul nerespectrii rezervrii.
Exist [i pensiuni care nu solicit avans `n nicio situa]ie (cu excep]ia srbtorilor, când pachetele con]in [i servicii de
mas), dar `ncrederea lor se datoreaz poate [i faptului c au avut de-a lungul timpului doar clien]i serio[i. Pe de alt
parte, unii proprietari de pensiune, care `n general ar fi mul]umi]i [i cu un avans minim, de 10%, solicit uneori mult
mai mult (chiar 40% - 50%) tocmai pentru c au avut situa]ii neplcute cu renun]ri la rezervri `n perioadele de sezon.
Un numr relativ ridicat dintre reprezentan]ii de pensiuni intervieva]i au precizat c unitatea lor opereaz rezervri
online, `ns mul]i dintre ei de fapt asociaz conceptul cu rezervrile agreate `n urma unui schimb de e-mailuri sau
cu cele realizate `n urma vizitrii website-ului pensiunii de ctre turi[ti; a[adar, ponderea pensiunilor care `ntr-adevr
au implementat un tip de sistem de rezervare online `n timp real pare s fie `nc foarte redus.
Merit men]ionat `n acest sens, `nc o dat, colaborarea unor pensiuni cu celebrul website de rezervri
„Booking.com”; sunt `ns [i proprietari de pensiune care nu consider acest model de gestionare a unor rezervri
pretabil pe scar larg pensiunilor mici [i medii, `ntrucât presupune blocarea unor camere doar pentru solicitri
sosite prin acel website, ceea ce aceste categorii de pensiuni nu `[i permit s fac (decât poate `n extra-sezon).
Beneficiile rezervrilor online [i actualizrii `n timp real a disponibilit]ii camerelor sunt `n general acceptate de
majoritatea responden]ilor (de ex. u[urin]a pentru client, care nu mai e nevoit s sune pentru confirmri), `ns mul]i
[i-au manifestat reticen]a fa] de succesul implementrii pe scar larg a sistemului, fie datorit penetrrii slabe a
serviciilor internet de calitate `n anumite zone cu pensiuni, fie datorit dificult]ii pentru pensiuni de a avea actualizate
`n timp real disponibilit]ile (`n condi]iile `n care opera]iunea nu s-ar face automat).
Balan]a continu s `ncline deci `nspre necesitatea confirmrii disponibilit]ii prin e-mail [i / sau telefon; sunt `ns [i
pensiuni care vd solu]ia rezervrilor `n timp real materializat cu ajutorul unui software specializat, care s asigure
o gestionare facil [i actualizri automate. Limitarea ar fi `n acest caz nevoia de instruire `n domeniul IT pentru unii
proprietari de pensiune (cei care nu au cuno[tin]ele necesare sau nu au angaja]i care s poat opera ei sistemul
de rezervri online). De asemenea, cei care ar `ncerca un astfel de software `l percep totu[i ca fiind costisitor.
PLATA SERVICIILOR - ~n ceea ce prive[te plata cu cardul a serviciilor `n pensiune, prerile responden]ilor au fost
`mpr]ite: mul]i consider c plata „cash” este preferat atât de ctre pensiuni cât [i de ctre
majoritatea turi[tilor, al]ii vd avantajele instalrii unui POS `n unitate. De altfel, câ]iva dintre
proprietarii de pensiune intervieva]i chiar au men]ionat c implementarea unui POS era `n
desf[urare `n pensiunea lor la momentul interviului.
Plata online cu cardul a unui avans pentru rezervare este considerat o metod rapid [i eficient de confirmare a
seriozit]ii privind sosirea turi[tilor, iar din perspectiva acestora, de asigurare a unei rezervri. Avantajul rapidit]ii
pl]ii avansului cu cardul este mai bine subliniat de cazurile `n care perioada `ntre cererea de efectuare a rezervrii
[i sosirea clientului este prea scurt pentru a se solicita avans pltibil prin transfer bancar (sau chiar dac se solicit,
banii nu intr `n contul pensiunii `n timp util).
Metoda poate avea o larg aplicabilitate `n cazul turismului de weekend, când rezervarea se face joi sau vineri.
Conceptul nu este `ns deloc popular `n rândul pensiunilor, [i probabil exist reticen]e [i `n rândul turi[tilor (legate
`n special de percep]ia oamenilor asupra securit]ii acestei metode de plat).
~n concluzie, reprezentan]ii pensiunilor con[tientizeaz c mediul electronic va avea un rol din ce `n ce
mai mare `n cadrul tranzac]iilor comerciale din turism (fiind identificate doar cazuri izolate de neagreere a
lucrului cu calculatorul), dar pe de alt parte, pentru succesul sistemului de rezervri [i pl]i `n timp real este
probabil nevoie de timp suficient `n care s creasc [i `ncrederea turi[tilor `n eficien]a [i siguran]a acestuia.
Combinarea posibilit]ii de rezervare `n timp real cu plata unui avans online cu cardul pentru confirmarea
rapid a rezervrii poate fi o solu]ie de „educare” a turi[tilor care fac rezervri la mai multe pensiuni pentru
acela[i sejur (men]inând prin neseriozitate o anumit stare de ne`ncredere `ntre proprietarii de pensiune [i
turi[ti) – respectarea obligatorie de ctre unit]ile de cazare a rezervrii pltite este o condi]ie de la sine
`n]eleas pentru progresul mecanismelor comerciale inovatoare `n turismul de pensiune românesc.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 19
22. 20
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNE
II.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplasrile interne
PERCEP}IA VACAN}EI {I A{TEPT|RILE TURI{TILOR DE LA VACAN}|
No]iunea de vacan] are conota]ii diferite `n rândul turi[tilor, opinia despre vacan] fiind influen]at de caracteristicile
activit]ilor pe care inten]ioneaz s le desf[oare `n vacan] sau care prezint interes pentru ei, de vârst, de
nivelul social dar [i de dimensiunea bugetului lor.
Paleta metodelor de relaxare `ntr-un concediu este diferit, de la odihna preponderent pasiv care `nltura tensiunile
de orice natur [i aduce relaxarea, la “odihna activ” `n care destinderea [i refacerea vin `n urma unor activit]i de
agrement mai degrab solicitante fizic.
A[adar vacan]a este asociat mai ales cu nevoile specifice sau contextuale precum: odihna, deconectarea, relaxarea,
socializarea, dorin]a unora de a descoperi locuri [i obiceiuri noi, al]ii având, dimpotriv locuri favorite de vacan],
dorin]a sau nevoia de a-[i `ngriji sntatea, dar [i cu aspecte precum turismul cultural, lectur, divertismentul,
recreerea `n drume]ii montane, plaj [i mare, sau pur [i simplu cu “repausul”. Motiva]i de calitatea serviciilor turistice
externe, dar [i de ofertele avantajoase, un numr redus de responden]i asociaz no]iunea de vacan] exclusiv cu
„ie[irea din ]ar” `n timp ce pentru responden]ii solicita]i excesiv de ritmul vie]ii cotidiene vacan]a poate `nsemna
doar “somn” sau “repaus”.
O serie `ntreag de aspecte precum experien]ele anterioare cât [i motiva]iile de cltorie, nevoile [i interesele
actuale, nevoile de consum contextuale, dorin]a de a se deconecta de la ritmul profesional sunt câ]iva din stimulii
care le influen]eaz turi[tilor intervieva]i, a[teptrile de la vacan].
Satisfacerea nevoilor de odihn [i relaxare este “a[teptarea” de la vacan] indicat preponderent de turi[tii
intervieva]i. Aceste dou aspecte corespund [i reflect cel mai bine “a[teptrile de la vacan]”, aspira]ii care
odat satisfcute le asigur acestora refacerea, le compenseaz rutina [i surmenajul cotidian la care sunt
expu[i, impulsionându-le dorin]a de cltorie.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 20
23. 21
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
1
Not: Informa]iile numerice din acest capitol au ca surs ancheta statistic reprezentativ la nivel urban (pentru România [i pentru fiecare regiune
de dezvoltare), a[adar trimiterile la responden]i / turi[ti care `nso]esc procentele [i `n general informa]iile cifrice fac referire la subiec]ii acestui studi.
Alte solu]ii de `ntrebuin]are a timpului liber din concediu, sau aspira]ii ale turi[tilor sintetizate `n “a[teptrile” de la
vacan], includ aspecte precum:
n dorin]a de a face mi[care,
n dorin]a de petrecere a timpului liber `ntr-un cadru agreabil alturi de familie sau prieteni,
n acumularea de cuno[tin]e,
n experien]e culturale [i culinare noi,
n explorarea mediului,
n dorin]a de distrac]ie,
toate acestea dozate echilibrat `n timpul experimentrii unui angajament turistic astfel `ncât `ntoarcerea din vacan]
s se fac cu “amintiri plcute” [i cu regretul “c s-a terminat”.
A[adar, a[teptrile se individualizeaz la nivelul persoanei turi[tilor intervieva]i, astfel c ele se regsesc `n
satisfacerea mai multor nevoi specifice [i unele complexe precum: descoperirea de locuri, obiceiuri [i tradi]ii noi,
vizite la obiective istorice sau cu poten]ial cultural, vizite la prieteni, deconectarea de griji, tratament, relaxare,
destindere, dar [i divertisment, recreere `ntr-un climat termic reconfortant. Acest din urm parametru, alturi de
factorii de mediu [i ambientali, contribuie semnificativ la reu[ita unui demers turistic, a[a dup cum sugereaz sau
precizeaz explicit unii subiec]i intervieva]i.
CARACTERISTICILE DEPLAS|RILOR INTERNE ALE ROMÂNILOR
Deplasarea temporar a turi[tilor intervieva]i `n afar localit]ii de re[edin] este sus]inut de argumente ce vizeaz
satisfacerea unor nevoi specifice sau contextuale precum: odihn, relaxare sau mi[care, tratament, vizite la rude
sau prieteni, deplasri `n scop de afaceri, participare la evenimente, confruntarea cu activit]i noi / inedite, etc.
Numrul deplasrilor
Analiza datelor referitoare la numrul plecrilor interne din ultimul an relev urmtoarele tendin]e:
n Un sfert din turi[tii intervieva]i1
nu au efectuat un concediu de odihn sau nu au experimentat un aranjament
turistic cu o durat mai mare de 5 nop]i, `n ultimul an;
n Pu]in peste jumtate din subiec]i au efectuat un singur concediu, `n timp ce 16% dintre turi[tii intervieva]i au
efectuat `n medie 2 sau mai multe plecri `n vacan]e interne;
n 4 din 10 turi[ti n-au plecat `n weekend-uri [i `n timpul srbtorilor legale `n afar localit]ii de re[edin] `n
timp ce despre un sfert reiese c au plecat o singur dat;
n Subiec]ii care au petrecut cel pu]in un sejur turistic de week-end au avut `n medie 2,7 ie[iri anuale `n sta]iuni
turistice, la sfâr[it de sptmân;
n Doar 2 din 10 subiec]i au plecat `n delega]ii, sau au participat la diverse evenimente;
n 7% dintre subiec]i au optat pentru turismul de tratament, limitând acest demers la o singur ie[ire pe an.
Graficul 7: MOTIVA}IA C|L|TORIILOR TURISTICE (pentru care s-a pltit cazarea) efectuate `n ultimul an `n
afara localit]ii de re[edin] (% din numrul responden]ilor)
Concediu de odihn, vacan],
sejur (peste 5 zile)
Week-end [i srbtori legale
Cltorii de afaceri, delega]ii,
participare la evenimente
Tratament, `ngrijirea snt]ii,
concediu medical 7
19
60
73
Obs.: Suma procentelor este mai mare de 100%, unii turi[ti cltorind de mai multe ori cu diverse scopuri.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 21
24. 22
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
Prin raportarea la principalele categorii socio-demografice distingem câteva aspecte interesante privind grupurile
de turi[ti care au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n afara localit]ii de re[edin], astfel:
n Studen]ii, managerii, persoanele liber profesioniste, pensionarii au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n
vacan]e de lung sejur, cu o durat mai mare de 5 nop]i (`n medie 1,5 ie[iri pe an);
n Plecrile `n vacan]ele de scurt sejur (weekend-uri) [i cu ocazia srbtorilor legale `nregistreaz o tendin]
cresctoare odat cu `naintarea `n vârst: de la 2,3 plecri la 20 ani la 3,3 plecri pentru intervalul 46-50 ani,
numrul plecrilor sczând dup aceast vârst. Cele mai multe sejururi de week-end `n care s-a pltit cel
pu]in o noapte de cazare la o unitate de primire turistic le-au desf[urat patronii;
n (4,3 pe an), persoanele cu studii superioare (`n medie 3 pe an), iar cele mai pu]ine s-au `nregistrat `n cazul
[omerilor, studen]ilor [i func]ionarilor cu studii medii.
n Persoanele din spa]iul urban al marilor ora[e2
au `nregistrat mai multe ie[iri `n vacan]ele de lung sejur sau
`n week-end, comparativ cu persoanele domiciliate `n ora[ele mici.
Numrul nop]ilor de cazare pltite `n ultimul an
~n perioada septembrie 2010 – august 2011 turi[tii din România au pltit `n medie mai pu]in de 11 nop]i de cazare
`n deplasrile interne pe care le-au efectuat.
Cele mai multe nop]i pentru care s-a pltit serviciul de cazare au fost alocate turismului de odihn [i recreere
[i turismului de tratament sau profilactic iar cele mai pu]ine nop]i de cazare pltite s-au regsit `n cltoriile
motivate de turismul de scurt sejur (week-end), turismul de afaceri precum [i de turismul ocazional (sau de
circumstan]).
Perioada de desf[urare a vacan]ei
~n ceea ce prive[te perioada de desf[urare a vacan]ei, `n marea lor majoritate subiec]ii intervieva]i indic generic
perioada „de var”, men]inând tendin]a de a opta pentru o singur vacan] de lung sejur pe an, aceasta fiind de
regul tradi]ionalul concediu de var. Solicita]i s detalieze, ace[tia men]ioneaz cu precdere lunile „iulie [i august”,
fr `ns a omite lunile de toamn „când se mai potole[te canicula” [i pot beneficia de reducerile de tarife din
extrasezon, sezonul rece, „când au copii vacan]” sau „e un pic de zpad pentru ski”, dar [i perioada Srbtorilor
de Crciun [i Anul Nou, Pa[te sau sejururile ocazionate de alte zile libere oficiale.
Subiec]ii care aleg perioada de var pentru desf[urarea vacan]ei argumenteaz cu urmtoarele: este intervalul
din an `n care de regul au alocat perioada de concediu, este sezonul vacan]elor [colare pentru elevi / studen]i /
cadre didactice, au avantajul oferit de factorul climatic care le permite desf[urarea unor activit]i specifice, sau, cu
argumentul subiectiv c “vara e cel mai frumos sezon”.
Se disting [i turi[ti constrân[i de o serie de factori care `i limiteaz s-[i aleag singuri perioada de desf[urare a
vacan]ei: alocri de concediu fcute de angajator fr a le solicita op]iunea “dup cum se poate”, cazurile angaja]ilor
`n func]ii de rspundere care `i solicit permanent [i care `[i segmenteaz vacan]a `n fragmente relativ mici (câte “o
fereastr de 2-3-4 zile”).
Pentru unii subiec]i, `nainte de a fi o op]iune, perioada de desf[urare a vacan]ei este un context condi]ionat de
resursele financiare, element care le influen]eaz atât sezonul `n care aleg s `[i petreac vacan]a cât [i durata
acesteia. Unii turi[ti români afirm „`mi iau concediu `n func]ie de buget”, `n timp ce pensionarii sunt limita]i atât de
dimensiunea bugetului, cât [i de alocrile operate de Casele de Pensii pentru vacan]ele subven]ionate.
S-au identificat [i subiec]i care renun] la vacan] pentru c „bugetul nu le permite” sau pentru a ceda `n favoarea
altor priorit]i, dar [i subiec]i adep]i ai turismului sezonier, pentru care vacan]a `nsumeaz de fapt mai multe „ie[iri
de week-end” sau sejururi mici de 2-3 nop]i.
Tipologia turi[tilor `n func]ie de perioada vacan]elor interne este completat de subiec]ii pentru care vacan]a de lung
sejur se desf[oar exclusiv `n afara ]rii [i „doar weekend-urile `n ]ar”.
2
“mari ora[e”, ora[e cu peste 200.000 locuitori
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 22
25. 23
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
CELE MAI VIZITATE DESTINA}II TURISTICE INTERNE
Solicitându-le celor 5.600 subiec]i ai anchetei statistice s indice localit]ile sau sta]iunile din România `n care au
cltorit [i au pltit serviciul de cazare `n ultimul an, a fost generat o list de 630 de destina]ii turistice.
Primele 7 sta]iuni ierarhizate dup numrul de men]iuni au fost vizitate de jumtate din turi[tii intervieva]i. Numrul
mediu de cltorii interne `n ultimul an semnificativ mai mare decât numrul mediu de localit]i vizitate de ctre un
turist indic faptul c unii turi[ti au fost de mai multe ori `n aceia[i localitate `n ultimele 12 luni.
Pentru simplificarea analizei, din afirma]iile generate de subiec]i este configurat `n tabelul de mai jos o ierarhie a
primelor 40 de localit]i vizitate, acestea fiind `n cea mai mare parte sta]iuni sau localit]i turistice cu renume. Celelalte
590 localit]i au atras doar 36% din totalul deplasrilor turi[tilor care s-au cazat la pensiuni `n ultimul an.
Tabelul 2: Localit]ile din România vizitate `n scop turistic de cei mai mul]i turi[ti `n ultimul an
Obs.: Alte 590 localit]i au fost men]ionate cu procente mai mici de 1%.
Destina]iile indicate de subiec]i sunt atât zone turistice vaste sau sta]iuni cu tradi]ie, cu importante atrac]ii individuale
[i sus]inute de o serie de servicii specifice, localit]i cu caracter dominant cultural, sta]iuni cu condi]ii propice pentru
odihn sau tratament, dar [i spa]iul urban al ora[elor cu oferte turistice variate [i consistente.
~n ceea ce prive[te preferin]ele turi[tilor, sta]iunile cele mai apreciate `n general sunt Bra[ov, Mamaia, Constan]a,
Costine[ti, Sibiu, Sinaia [i Bile Felix (preferate `n total de o treime din subiec]i). Se observ c topul general al
preferin]elor se suprapune `n mare msur peste topul celor mai vizitate localit]i interne `n ultimul an.
Jude]ele Constan]a [i Bra[ov au fost de departe cele mai vizitate de turi[ti `n ultimul an, `n timp ce jude]ele cel mai
pu]in vizitate `n scop turistic au fost Teleorman, Giurgiu, Clra[i, Ilfov, Vaslui, Olt, Dâmbovi]a, Slaj.
Localitatea / Jude]ul
Bra[ov – BV
Mamaia – CT
Bucure[ti – B
Costine[ti – CT
Constan]a – CT
Bile Felix – BH
Sibiu – SB
Sinaia – PH
Eforie Nord – CT
Bile Herculane – CS
Vatra Dornei – SV
Predeal – BV
Sovata – MS
Bran – BV
Bu[teni – PH
Cluj Napoca – CJ
Rânca – GJ
Timi[oara – TM
Neptun – CT
Slnic Moldova – BC
Nr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Procent
10,1
8,3
7,3
6,9
6,6
6,1
5,7
5,1
4,9
4,7
4,3
3,7
3,2
3,1
3
2,7
2,4
2,3
2,1
2
Localitatea / Jude]ul
Ia[i – ~S
Straja – HD
Mangalia – CT
Olne[ti – VL
Oradea – BH
Suceava – SV
Arie[eni – AB
Moeciu – BV
Piatra Neam] - N}
T[nad – SM
Poiana Bra[ov – BV
Sighi[oara – MS
Climne[ti – VL
Duru – N}
Bile Tu[nad – HG
Eforie Sud – CT
Gura Humorului – SV
Târgu Mure[ - MS
Cciulata – VL
Lep[a – VN
Nr.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
Procent
2
1,9
1,8
1,8
1,8
1,8
1,7
1,7
1,6
1,6
1,5
1,5
1,4
1,4
1,3
1,3
1,3
1,3
1,2
1,1
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 23
26. 24
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Graficul 8: IERARHIA JUDE}ELOR VIZITATE ~N SCOP TURISTIC ~N ULTIMUL AN DE TURI{TII INTERVIEVA}I
(% turi[ti)
Obs.: Alte 14 jude]e au `ntrunit fiecare mai pu]in de 1%, `n total 4,8%. Procentul cumulat al jude]elor dep[e[te 100%, `ntrucât mul]i turi[ti au vizitat
mai mult de un jude].
FACTORI MOTIVA}IONALI PENTRU ALEGEREA DESTINA}IILOR DE VACAN}|
Din perspectiva motiva]iilor care i–au determinat pe turi[tii români s aprecieze favorabil destina]iile turistice
men]ionate anterior se disting factori precum:
n frumuse]ea locurilor indicat generic – argumentându-se c „fiecare are particularitatea lui” [i enumerându-
se elemente ca: valen]e ambientale, climatul [i diversitatea peisagistic a spa]iului montan, caracteristicile
mediului `nconjurtor – valoarea turistic a teritoriului (elemente natural - teritoriale [i cele de factur
antropic);
n localizarea, amplasamentul [i accesibilitatea;
n dorin]a de cunoa[tere, de descoperire, a locurilor, oamenilor, obiceiurilor [i tradi]iilor locale specifice;
n valen]ele profilactice, de tratament [i recuperare ale unor sta]iuni;
n alternativa unei gastronomii tradi]ionale, uneori ecologice;
n mentalitatea [i ospitalitatea reflectate `n atitudinea localnicilor / prestatorilor fa] de turi[ti;
n pre]urile accesibile;
n apropierea de localitatea de re[edin];
n aspectul, calitatea [i atractivitatea unit]ilor de primire turistic;
n fidelitatea [i obi[nuin]a `n ceea ce prive[te o destina]ie favorit de vacan], dorin]a de a veni `ntr-un loc
unde “se simt bine”;
n poten]ialul ofertei de relaxare [i destindere al sta]iunii;
n obiective turistice de notorietate din sta]iuni sau din vecintatea acestora.
Aceast multitudine de variabile care influen]eaz comportamentului subiec]ilor `n alegerea destina]iilor turistice de
vacan] se datoreaz interac]iunii unor factori ce ]in de personalitatea subiectului [i stimulii specifici obiectivului
turistic.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 24
27. 25
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Factorii culturali, naturali, de infrastructur general [i conjuncturali, caracteristicile produsului turistic [i facilit]ile,
dar [i factorul uman, cu caracter personal, de multe ori subiectiv, sunt elemente luate `n considerare de subiec]i [i
care le influen]eaz alegerea destina]iei turistice.
UNIT|}ILE DE CAZARE UTILIZATE ~N DEPLAS|RILE INTERNE
Tipologia structurilor de primire turistic cu func]iuni de cazare suprapus peste op]iunea subiec]ilor, indic [i rezum
ponderea principalelor 3 tipuri de unit]i de cazare utilizate preponderent de turi[tii intervieva]i. Dup cum rezult
din datele analizate, aceste unit]i principale sunt reprezentate de structurile: hotel, pensiune turistic, gazd.
Rezultatele ob]inute arat c `n aproape dou treimi din deplasrile interne ale turi[tilor pensiunea a fost principalul
tip de unitate de cazare utilizat.
Graficul 9: TIPOLOGIA UNIT|}ILOR DE PRIMIRE TURISTIC| FOLOSITE DE SUBIEC}I ~N DESTINA}IILE
TURISTICE INTERNE DIN ULTIMUL AN (% din numrul deplasrilor)
Preferin]a subiec]ilor manifestat pentru o anume structur de cazare este influen]at de venituri, astfel c cei cu
venituri de peste 3.000 lei lunar au ales mai des s se cazeze `n unit]i hoteliere, spre deosebire de cei cu venituri
reduse care au optat pentru alte structuri de primire turistic.
Pentru sejururile de scurt durat de maxim 4-5 nop]i s-a constatat mai frecvent preferin]a subiec]ilor pentru unit]ile
hoteliere, spre deosebire de vacan]ele de lung sejur, de 8-10 zile, situa]ie `n care pensiunile au fost mult mai des
prima alegere.
Vârsta medie a turi[tilor care s-au cazat la hotel este de 39 ani, pe când vârsta medie a celor care s-au cazat
`n pensiuni este de 35 ani.
Pentru cazarea improvizat la gazde apeleaz `n mai mare msur turi[tii trecu]i de 40 ani, pe când la tipurile de
cazare mai pu]in comune (cort, han, etc.) apeleaz mai degrab cei cu vârste medii de 35 ani.
Preferin]ele subiec]ilor `n raport cu tipologia unit]ii de cazare
Turi[tii intervieva]i apreciaz calitatea [i diversitatea serviciilor prestate `n spa]iul pensiunilor. Când opteaz pentru
pensiune, subiec]ii au de regul `n vedere urmtoarele aspecte: loca]ia, amplasamentul, serviciul de mas, nivelul
de pre], ospitalitatea gazdelor, cur]enia, facilit]ile.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 25
28. Motivele pentru care turi[tii români aleg pensiunea `n detrimentul hotelului sau altor alternative de cazare:
n Cadrul familial, atmosfera primitoare [i cald, personal ospitalier [i prompt la solicitrile turi[tilor;
n Amplasarea favorabil `n mediul natural, `n locuri lini[tite, retrase [i uneori `n vecintatea obiectivelor de
interes, ambian] relaxant;
n Dimensiunea redus a spa]iului de cazare care `i confer intimitate;
n Rela]ionarea bun cu gazdele, posibilitatea de interac]iune facil, turistul devine factor de socializare `n spa]iul
pensiunii;
n Formalit]i simple de check-in;
n Pre]urile accesibile [i competitive `n raport cu unit]ile hoteliere;
n Flexibilitatea pre]urilor, faptul c “pot fi negociate” [i raportul favorabil calitate – pre];
n Absen]a sau numrul redus de unit]i hoteliere, ori starea precar a acestora, din unele zone turistice;
n Oportunitatea de a beneficia de o gastronomie tradi]ional specific, posibilitatea alctuirii meniului;
n Servicii conexe, facilit]i de agrement care favorizeaz relaxarea [i recreerea `n aer liber;
n Cur]enia din spa]iul de cazare;
n Posibilitatea de a `nchiria la cerere `ntreg spa]iul de cazare.
Turi[tii care aleg unitatea hotelier sus]in aceasta cu argumentele:
n confortul sporit comparativ cu alte structuri de cazare;
n facilit]i multiple;
n existen]a serviciului de mas, includerea micului dejun `n costul de cazare;
n un management mai performant;
n angaja]i mai numero[i comparativ cu pensiunile, cu atribu]ii clare `ntr-o structur bine organizat;
Nivelul de confort al unit]ii de cazare pentru care au optat subiec]ii
Mai mult de jumtate din turi[ti au ales s se cazeze `n unit]i de cazare cu confort de 3 stele / flori / margarete, nef-
când o distinc]ie clar `ntre aceste 2 tipuri de clasificri, ceea ce nu d posibilitatea identificrii spa]iale clare a unit]ilor
din spa]iul urban sau rural. Pentru confortul de 4 [i 5 stele / flori / margarete a fost preferat `n mai mare msur hotelul.
Graficul 10: Nivelul de confort al unit]ilor de cazare utilizate `n ultimul an (% turi[ti)
26
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Legend
n Pensiune
n Hotel
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 26
29. 27
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Alegerea destina]iei de vacan], a perioadei [i a duratei acesteia, a serviciilor achizi]ionate [i a tipului de unitate de
cazare sunt influen]ate `n mod direct de situa]ia material a subiec]ilor. O concluzie clar este faptul c subiec]ii
aleg unit]i de cazare, produse [i servicii turistice care s le comunice [i s fie `n conformitate cu statutul lor social.
MOTIVE DE SATISFAC}IE {I INSATISFAC}IE CU PRIVIRE LA DEPLAS|RILE INTERNE ALE
ROMÂNILOR
Elementele care `mplinesc a[teptrile poten]iale ale turi[tilor se materializeaz `n satisfac]ii, `n timp ce aspectele
necorespunztoare din timpul unui aranjament turistic au generat insatisfac]ii. Ponderea ridicat `n ceea ce prive[te
satisfac]iile o `nregistreaz indicele de atractivitate, denumit generic de subiec]i “frumuse]ea locurilor”. ~n practic,
o posibil diminuare temporar a factorilor de atractivitate, a condi]iilor naturale care favorizeaz satisfac]ia turi[tilor,
este compensat prin combinarea altor elemente din structur ofertei, fr a-i diminua considerabil valoarea acesteia.
Elemente de satisfac]ie cu privire la cltoriile interne ale românilor alturi de cadrul natural [i peisagistic
atrgtoare:
n Posibilitatea de a interac]iona cu localnicii, de a cunoa[te locuri noi, cu valen]e turistice deosebite;
n Amplasarea unit]ii de cazare `ntr-o zon retras, lini[tit, nepoluat;
n Ospitalitatea [i amabilitatea prestatorilor de servicii;
n Familiaritatea locurilor, posibilitatea de a interac]iona `n limba matern, de a comunica cu u[urin] “pentru
c vorbim aceea[i limb”;
n Experien]ele gastronomice;
n Accesibilitatea pre]urilor;
n Confortul oferit de spa]iul de cazare;
n Calitatea serviciilor “care a `nceput s creasc, mai ales `n cadrul pensiunilor”;
n Tratamentele terapeutice, profilactice [i de recuperare corespunztoare (climat, ape termale, saline, etc).
S-au eviden]iat [i considerente de natur subiectiv care au contribuit la satisfac]ia subiec]ilor, precum:
n Timp agreabil petrecut alturi de familie;
n Posibilitatea de a-[i cunoa[te ]ara [i de a-[i face noi prieteni;
n Vreme frumoas;
n Posibilitatea de a practica activit]i specifice (sportive, drume]ii, etc.) `n destina]iile turistice.
Responden]ii tind s devin critici când realitatea produsului turistic oferit nu se suprapune `ntocmai peste oferta
prezentat, fie telefonic, fie din surse online.
~n timp ce pu]ini subiec]i precizeaz c “nu am avut probleme”, ceilal]i fac referire la o serie `ntreag de aspecte
care le-au creat insatisfac]ii la momentul derulrii unui aranjament turistic, iar dintre acestea se disting urmtoarele:
Elemente de insatisfac]ie cu privire cu privire la cltoriile interne ale românilor
n Lipsa unui comportament adecvat fa] de turist;
n Calitatea necorespunztoare a serviciilor de cazare;
n Insuficient valorificare a bazei materiale;
n Lipsa unor facilit]i sau servicii de agrement;
n Utilit]i nefunc]ionale;
n Pre]urile uneori nejustificat de mari (`n unele destina]ii) / raport inadecvat `ntre costul serviciilor [i calitatea
acestora; foarte sugestiv este remarca unui respondent care afirm „`n Republica Dominican am pltit mai
pu]in decât la Mamaia”, referindu-se la serviciile de cazare [i mas;
n Lipsa materialelor informative din incinta unit]ilor de cazare / lipsa birourilor de informare turistic;
n Aspect inestetic al unit]ii de cazare, integrarea nearmonioas `n mediu;
n Dotri necorespunztoare;
n Neconformitatea ofertei/neconcordan]a `ntre oferta prezentat [i condi]iile concrete, constate de turi[ti la fa]a
locului;
n Lipsa serviciului de alimenta]ie `n unitatea de cazare; tot `n acest registru s-au mai remarcat aspectele: timp
lung de a[teptare pentru servirea mesei, calitatea `ndoielnic a preparatelor culinare (`n unele unit]i), meniu
nediversificat;
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 27
30. 28
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
n Instruire insuficient a angaja]ilor (din unele unit]i), lipsa de profesionalism a acestora, personal insuficient
numeric;
n Cur]enie precar `n unele loca]ii;
n Infrastructura rutier precar, deficitar;
n Locuri de parcare insuficiente sau inexistente;
n Degradarea spa]iului de cazare [i de gzduire, loca]ii nerenovate, nemodernizate sau ne`ntre]inute;
n Trasee turistice nemarcate, lipsa marcajelor [i indicatoarelor turistice.
Se observ c turi[tii semnaleaz [i aspecte care nu apar]in sferei de competen] a proprietarilor de pensiuni/unit]i
hoteliere, dar pe care le-au perceput ca nemul]umiri. Pe lâng cele de mai sus, au mai fost men]ionate nepsarea
autorit]ilor [i degradarea `n consecin] a unor obiective turistice, poluarea din unele zone, inexisten]a curselor de
transport public `ntre sta]iuni, obstacolele nemarcate, lipsa `n unele locuri a panourilor rutiere de semnalizare, etc.
~n general, turi[tii solicit servicii de alimenta]ie `n toate formulele de vacan] [i indiferent de durata sejurului, atât
`n ceea ce prive[te existen]a unor spa]ii adecvate de servire dar [i `n ceea ce prive[te calitatea preparatelor culinare.
Orice cltorie turistic este strâns legat de sistemul de transport [i de infrastructura rutier, motiv pentru care
contingentul unit]ilor de cazare se poate dezvolta odat cu modernizarea infrastructurii rutiere [i a sistemelor de
transport sau poate fi serios amenin]at de lipsa sau precaritatea acestora. Un acces necorespunztor [i un trafic
`ngreunat din lipsa unor re]ele moderne de transport au impact direct asupra dezvoltrii turismului.
Datorit lipsei de planificare, subiec]ii beneficiaz de avantajul unei mobilit]i ridicate [i a libert]ii de a nu respecta
un program prestabilit, `ns `n acela[i timp au inconvenientul imposibilit]ii satisfacerii cererii `n anumite momente
(perioade aglomerate, vârf de sezon).
PARTICULARIT|}I PRIVIND CAZ|RILE LA PENSIUNI
Serviciul de alimenta]ie `n pensiune
Marea majoritate a turi[tilor, [i `n mai mare msur responden]ii femei, sunt interesa]i s scape de pregtirea /
prepararea mesei atunci când merg `n concediu. Aproape dou treimi dintre turi[tii intervieva]i declar c sunt
interesa]i de servicii de mas `n cadrul pensiunii – s se ofere cel pu]in micul dejun, fie c este inclus `n tariful
cazrii, fie c este pltit separat de ctre turist, `n timp ce peste jumtate sunt de asemenea interesa]i de servicii
complete de mas.
Graficul 11: PREFERIN}E PENTRU SERVIREA MESEI ~N INCINTA UNEI PENSIUNI
Care din urmtoarele aspecte referitoare la serviciul de alimenta]ie sunt importante pentru dumneavoastr
atunci când v caza]i la o pensiune din România?
n DA n NU n INDIFERENT
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 28
31. 29
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Modalitatea de plat a serviciului de cazare
~n marea lor majoritate turi[tii prefer plata `n numerar, ponderea celor care folosesc uzual alte formule de plat
fiind situat la 13%, fapt ce confirm percep]ia proprietarilor de pensiune cu privire la acest subiect. De[i mul]i
responden]i sunt interesa]i s culeag informa]ii despre vacan] [i unit]i turistice pe internet ([i caut activ produse
care s corespund a[teptrilor), `n cea mai mare parte nu sunt dispu[i s fac [i tranzac]ia de plat pe internet,
preferând varianta de “plat cash” la unitatea de cazare.
Graficul 12: MODALIT|}ILE DE PLAT| PENTRU SERVICIILE DE CAZARE ~N ROMÂNIA (% responden]i)
Preferin]a pentru plata `n numerar / cash este sus]inut de argumentele
n Este o modalitate simpl, comod, direct, accesibil, confortabil, sigur;
n Unii subiec]i nu de]in card;
n Subiec]ii nu folosesc cardul `n mod uzual, nu sunt familiariza]i cu folosirea lui, cel pu]in pentru efectuarea
pl]ilor pe internet;
n Conservatorism;
n Subiec]ii nu au `ncredere `n sistemul bancar, ci doar `n pl]ile cu numerar;
n Plata cash d posibilitatea negocierii pre]ului, aspect sugestiv surprins de un respondent: „cu banii jos po]i
s te `n]elegi cu patronu’ la pre]”;
n Subiec]ii pot avea o eviden] clar a disponibilului de bani comparativ cu lichiditatea din cont [i `[i pot
dimensiona cheltuielile de vacan] `n limita “atât am, atât `mi permit”;
n Proprietarii de pensiuni solicit `n unele pensiuni plata exclusiv cash;
n Unele pensiuni nu au implementat metoda de plat cu cardul (lipsa POS), `ndeosebi cele cu o capacitate
de cazare mai redus;
n Metoda de plat cash, la momentul cazrii, le permite responden]ilor s poat cere decomandarea unei
eventuale rezervri `n situa]ia `n care pensiunea nu le satisface a[teptrile.
Pl]ile `n numerar se pot efectua `n diverse formule de plat: la front desk-ul unit]ii de cazare, sau prin intermediul
agen]iei de turism, dac aceasta este intermediara aranjamentului turistic.
Un numr redus de subiec]i intervieva]i prefer plata cu cardul [i sus]in aceast alegere cu motiva]iile:
Argumente `n favoarea pl]ii cu cardul
n Este o modalitate civilizat, modern, confortabil, elibereaz persoana de grija manipulrii banilor `n
vacan];
n Variant sigur - `n caz de pierdere sau furt se pierde doar cardul, nu [i banii;
n Salariul multor angaja]i se vireaz pe card.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 29
32. 30
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
Impedimentele sau dezavantajele utilizrii cardului se desprind din urmtoarele concluzii bazate pe afirma]iile
responden]ilor:
n Sunt situa]ii când nu func]ioneaz POS-ul;
n Nu to]i agen]ii economici accept tot timpul pl]ile cu cardul, de[i posed POS;
n Unele pensiuni nu au implementat sistemul electronic de plat cu cardul; `n mediul rural pare a fi o metod
destul de preten]ioas, furnizorii de servicii turistice nu sunt pregti]i cu astfel de instrumente de plat. Un
respondent precizeaz obiectiv: „sta e marele minus la pensiuni, `n general oriunde am umblat prin ]ar,
am constatat lipsa posibilit]ii de a plti cu cardul”.
n Responden]ii pensionari, `ntr-o propor]ie mare, nu [tiu s foloseasc cardul [i mai mult decât atât, dup cum
men]ioneaz explicit un respondent “nici nu `mi doresc s m pricep la plata cu cardul”;
n Unii turi[ti consider c se pot expune riscului de fraudare.
Indiferent de procedura de plat agreat, cash sau card, majoritatea responden]ilor prefer s achite serviciile
turistice la momentul cazrii, „numai la fa]a locului” pentru c „trebuie s fim siguri dac alegerea pe care am fcut-o
pe Internet corespunde `n totalitate”.
Unii responden]i au subliniat c exist o legtur `ntre tipul pl]ii [i destina]ia de vacan] aleas, astfel c pl]ile
online sau cu cardul sunt mult mai pu]in asociate cu turismul intern, ci mai degrab cu vacan]ele `n strintate.
Destina]iile interne [i mai cu seam vacan]ele spontane sunt susceptibile la anulri/decomandri, `n mai mare
msur decât vancan]ele externe, motiv pentru care responden]ii nu agreeaz `n multe situa]ii asumarea unui
angajament de plat par]ial sau integral a serviciilor turistice.
Alte metode sau formule de plat agreate [i sugerate de responden]i includ:
n Achitarea unui avans, urmând ca restul de plat s fie achitat la momentul cazrii, referitor la plata unui avans
turi[tii intervieva]i au indicat c efectuarea acestei pl]i se face de obicei prin transfer bancar [i reprezint o
siguran] a faptului c rezervarea a fost fcut;
n Internet banking;
n Formula combinat: online + cash - pentru o garan]ie a rezervrii turi[tii prefer o plat anticipat online,
urmând ca la cazare s plteasc diferen]a (este [i o posibilitatea de plat `n tran[e a unui aranjament turistic).
Pensiunea ideal
Responden]ii descriu foarte sugestiv [i unii dintre ei chiar foarte detaliat atributele pensiunii ideale. ~n afirma]iile
multor subiec]i se regsesc apreciate caracteristicile: bine amplasat dar izolat, de preferat `n zona de munte,
`ntr-un cadru natural atrgtor, cât mai nealterat, cu aer curat, construit din lemn [i `n acord cu arhitectura
zonal, cu ambient interior plcut, camere spa]ioase [i moderne, dar reduse din punct de vedere numeric, frumos
decorate, confortabile [i cu mobilier minimal dar util, cu balcon, dotate cu pat matrimonial, TV, frigider, flori,
aer condi]ionat, toate acestea `ntr-o stare de cur]enie [i igien “perfect”. Unii responden]i indic necesitatea dotrii
pensiunii cu bi generoase, obligatoriu „cu cad” [i echipate modern.
Unul dintre aspectele foarte des men]ionate de responden]i este faptul c ace[tia doresc s-[i satisfac nevoia de
lini[te, `ndeprtându-se pe timpul sejurului de trafic, aglomera]ie [i de stresul caracteristic vie]ii urbane. Serviciile
complementare dintr-o “pensiune ideal” sunt de asemenea foarte apreciate de turi[tii români, existen]a acestora
`n unitatea de cazare contribuind la cre[terea satisfac]iei clien]ilor. Dintre acestea sunt men]ionate: internet, teren
amenajat de sport [i loc de joac pentru copii, piscin, spa]ii de relaxare `n aer liber, grtar amenajat, balansoar [i
bnci, locuri de parcare amenajate, sal de biliard, saun.
Caracteristicile “ideale” ale personalului angajat se regsesc `n aspectele: “zâmbitori, amabili, tineri, dar profesioni[ti.”
Pensiunea ideal este “obligatoriu dotat cu restaurant”, ofer pensiune complet, “mâncare sntoas”, de preferat
realizat cu produsele din ferm proprie.
Pentru responden]ii care descriu pensiunea ideal `n mediul urban, aspectele pe care le-ar aprecia se refer la
apropierea de centru, “ca s vizitez cât mai multe din obiectivele turistice”.
Pentru unii dintre turi[ti, pensiunea ideal echivaleaz `n primul rând cu un pre] accesibil al serviciilor „pre]ul pân
`ntr-o sut de lei pe noapte”, cu un raport calitate – pre] “corect”.
Foarte sugestiv, fr a detalia `ns, un respondent prefigureaz pensiunea ideal “s fie ca `n Austria, cu servicii impecabile”.
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 30
33. 31
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România
II.2. Observa]ii succinte asupra deplasrilor externe ale turi[tilor români
O treime din responden]i care s-au cazat la pensiuni `n România `n ultimul an au cltorit `n ]ri strine o singur
dat, 11% de 2 ori [i 5% de 3 sau mai multe ori. Italia, Ungaria [i Bulgaria au fost ]rile cele mai vizitate `n ultimul
an de ctre subiec]i.
Tabelul 3: }rile vizitate `n ultimul an de turi[tii intervieva]i (% din numrul total de responden]i)
Obs.: Au fost men]ionate alte 48 ]ri vizitate, `n ponderi mai mici de 0,4% fiecare, `ntr-un total de 3,2%
Dac `n deplasrile interne turi[tii au preferat `n mai mare msur s se cazeze la pensiuni, `n deplasrile externe
op]iunea predominant a fost hotelul.
Graficul 13: UNIT|}ILE DE CAZARE PENTRU CARE AU OPTAT SUBIEC}II ~N TURISMUL “OUTBOUND”
(% din deplasrile externe)
Obs.: Pentru deplasrile externe, cazarea la gazd se refer `n special la vizitarea rudelor / prietenilor
Subiec]ii care au cltorit `n scop turistic `n Italia [i Ungaria au optat `ntr-o mai mic msur pentru cazarea `n
unit]ile hoteliere, preferând celelalte alternative de cazare, pe când cei care au cltorit `n Bulgaria au preferat `n
propor]ie de 80% cazarea la hotel.
Pensiunile au fost loca]iile alese frecvent pentru vacan]ele petrecute `n Austria [i Germania. Produsul turistic
austriac caracterizat prin preponderen]a unit]ilor de cazare de mici dimensiuni [i de caracterul familial al acestora,
de multiplele facilit]i alternative de agrement [i dotri pentru practicarea sportului `n orice anotimp [i `mbunt]irea
permanent a echipamentelor, face din aceast ]ar un pol de atrac]ie [i pentru turi[tii români care opteaz pentru
vacan]e `n Europa occidental. Alegerea pensiunilor ca spa]ii de cazare `n Austria este justificat [i de faptul c
turismul rural, specific cel de pensiune, reprezint peste 80% din oferta turistic austriac, promovat de multe
agen]ii de turism din România.
}ara
Italia
Ungaria
Bulgria
Austria
Germania
Grecia
Spania
Fran]a
Turcia
Marea Britanie
Nr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Procent
8,1
5,7
5,1
4,2
4,0
4,0
3,2
3,1
2,2
1,7
}ara
Olanda
Croa]ia
Belgia
Cehia
Serbia
Polonia
Moldova
Slovenia
Elve]ia
SUA
Nr.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Procent
0,9
0,9
0,7
0,6
0,6
0,4
0,4
0,4
0,4
0,4
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 31
34. 32
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
II.3. Principalul sejur intern din ultimul an
DESTINA}IA ALEAS|, MOTIVAREA DECIZIEI, FACTORI DE DECIZIE
Destina]ia aleas
Alegerea unei destina]ii pentru vacan] satisface exigen]ele unor motiva]ii complexe, determinate de formele de
turism practicate [i influen]ate de trsturile, impulsurile distincte [i cu `ncrctur subiectiv accentuat ale
subiec]ilor `n `ncercarea de a-[i identifica destina]ia de vacan] potrivit.
Chestionându-i cu privire la destina]iile alese pentru petrecerea celui mai recent concediu intern a reie[it c jumtate
din turi[ti s-au deplasat `n 17 localit]i [i alt jumtate `n alte 387 localit]i. Cele 404 localit]i alese pentru
concediu reprezint 12,6% din totalul localit]ilor din România.
Tabelul 4: Destina]iile `n care turi[tii au petrecut cel mai lung sejur intern `n ultimul an
Obs.: Au fost men]ionate alte 387 localit]i, fiecare cu mai pu]in de 0,5% turi[ti
Grupând localit]ile pe jude]e constatm c mai mult de un sfert din turi[ti [i-au petrecut cel mai important
concediu intern recent `n jude]ul Constan]a [i jumtate din turi[ti au preferat alte 10 jude]e (Bra[ov, Bihor,
Suceava, Prahova, Vâlcea, Cara[-Severin, Sibiu, Mure[, Cluj, Neam]).
Motivarea deciziei
Graficul 14: MOTIVELE CARE AU DETERMINAT ALEGEREA DESTINA}IEI DE VACAN}| (% responden]i)
Obs.: Procentele `nsumate dep[esc 100%, subiec]ii men]ionând mai multe motive ale alegerii localit]ii.
Localitatea
Constan]a – CT
Bra[ov – BV
Mamaia – CT
Costine[ti – CT
Sibiu – SB
Bile Felix – BH
Eforie Nord – CT
Bile Herculane – CS
Vatra Dornei – SV
Nr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Procent
11,6
7
5
3,2
2,7
2,6
2,4
2,3
1,9
Localitatea
Sinaia – PH
Suceava – SV
Sovata – MS
Predeal – BV
Bucure[ti – B
Neptun – CT
Oradea – BH
Bu[teni – PH
Nr.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
Procent
1,8
1,6
1,6
1,6
1,3
1,1
1,1
1
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:05 Page 32