1. Plasamente de capital posibile în condi iile actuale ale crizeiț
economice mondiale
1. Perspective ale crizei financiare
Criza financiară a generat o serie de mutaţii profunde la nivelul instituţiilor
financiare care ocupă un loc însemnat (ca pondere din PIB) în economia americană.
Toate aceste mutaţii (falimente, preluări, restructurări) au avut efect atât asupra
cotaţiilor la bursă (evidenţiate apoi în evoluţia indicilor bursieri), asupra volatilităţii
pieţei (riscul asociat) şi asupra structurii portofoliilor financiare pe piaţă.
Criza financiară a provocat o scădere în primul rând semnificativă a cotaţiilor
bursiere reflectată în evoluţia principalilor indici bursieri.
Fig. nr. 1: Evoluţia cotaţiilor bursiere din martie 2007 în septembrie 2008
De exemplu, indicele DJ Industrial a scăzut de la 12.474 puncte pe 3 ian. 2007
la doar 8.579 puncte pe 19 dec. 2008 (o scădere semnificativă de 31.22% în doar doi
ani). O scădere similară s-a înregistrat şi în cazul NASDAQ (o scădere a valorii sale
cu 37.7% în ultimii doi ani) sau în cazul S&P 500 (38.3 % în ultimii doi ani). Pe piaţa
europeană am asistat la o scădere similară (FTSE 100 a scăzut cu 30.5%, DAX a
scăzut cu 28.8%).
La fel şi în cazul pieţei asiatice unde scăderea pare a fi chiar mai mare (49.5%
pentru NIKKEI 225, 19.03% pentru Hang Seng). Este clar că putem vorbi de o
contagiune a pieţelor de capital, vorbim nu doar de o criză locală sau regională ci de
una globală care ne afectează pe toţi.1
Scăderea valorii indicelui bursier este însoţită şi de o creştere a volatilităţii
acestor indici bursieri ceea ce arată un risc în creştere asociat tranzacţiilor bursiere.
1
www.libertatea.ro , articol publicat în februarie 2009.
3

2. Practic în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie am asistat la o creştere a valorii
volatilităţii randamentelor de a aproape 4 ori (volatilitatea măsurată pe DJ Industrial).
Fig. nr. 2: Deviaţia standard lunară pentru DJ Industrial - 2008
Tot un efect al crizei financiare este şi cel al reducerii randamentelor asociate
plasamentelor financiare. În raportul lunar publicat de către Towers Perrin privind
piaţa de capital americană putem constata pierderile masive înregistrate de diferite
portofolii financiare. Singurele instrumente care mai oferă randamente pozitive sunt
titlurile de stat şi obligaţiunile pe termen lung (cele de stat doar).
Fig. nr. 3: Randamentele asociate plasamentelor financiare
Orice combinaţie a acţiunilor cu obligaţiunile de stat sau corporative oferă în
momentul de faţă randamente negative. Cu cât ponderea activelor în portofoliile
4

3. financiare este mai mare cu atât randamentele negative sunt mai mari. E clar că
această criză înseamnă o lovitură puternică dată pieţei de capital din SUA dominată
net de acţiuni (mai mult de 50% din titlurile listate pe bursele americane sunt acţiuni),
acţiunile fiind forma cea mai utilizată în finanţarea dezvoltării sectorului privat.
Fig. nr. 4: Ponderea randamentelor negative
În condiţiile în care incertitudinea asociată plasamentelor pe piaţa de capital
este în creştere şi în condiţiile în care asistăm la reduceri semnificative a
randamentelor interesul pentru piaţa de capital este oarecum în scădere, fapt reflectat
şi în diminuarea uşoară a volumului de tranzacţii (în general pe DJ Industrial nu se
poate trage o concluzie clară însă pe fiecare companie în parte asistăm în general la o
diminuare a volumului tranzacţiilor bursiere).
Fig. nr. 5: Volumul tranzac iilor bursiere (DJ Industrial) în 2008ț
5

4. 2. Aspecte generale ale apari iei crizei financiareț
Episoadele de turbulen ă de pe pie ele în curs de dezvoltare, apărute în cursulț ț
acestui an după o perioadă destul de lungă de acalmie, au readus în amintirea
investitorilor perioada de crize financiare din a doua jumătate a deceniului trecut.
Turcia, Ungaria, Ecuadorul sau Thailanda sunt puse pe acela i plan, ca i atunci, iarș ș
investitorilor li se recomandă pruden a, într-un context în care orice veste proastăț
sosită de pe una din aceste pie e pare să le influen eze direct pe toate celelalte.ț ț 2
Din 2005, de când au venit la putere, conservatorii condu i de fra ii Kaczynskiș ț
(actualul pre edinte i actualul premier) n-au încetat să le facă probleme partenerilorș ș
din UE, fie cu promisiuni de na ionalizare a marilor companii preluate de străini, fieț
cu amenin ări pentru îndependen a băncii centrale. Nici cu adoptarea euro („unț ț
experiment“, în opinia pre edintelui) n-a fost mai simplu, având în vedere că pânăș
anul trecut, calendarul de pregătire a Poloniei pentru intrarea în zona euro părea să se
încheie prin 2009 cel mai târziu. Acum, declara iile liderului polonez consolidează oț
temere care plutea în aer de câteva luni în cercurile de la Bruxelles, aceea că ările dinț
Est acceptate în 2004 în UE nu vor ori nu sunt în stare să se apropie de zona euro. Or,
convingerea oficialilor de la Bruxelles e că numai adoptarea monedei unice va
pecetlui integrarea acestor ări în UE, atâta vreme cât condi iile stricte cerute pentruț ț
intrarea în uniunea monetară europeană sunt cea mai bună garan ie de disciplinare aț
economiilor din Est.
Astfel de observa ii apar într-un context de cre tere a neîncrederii investitorilorț ș
fa ă de toate pie ele în curs de dezvoltare, nu numai fa ă de cele din Europa de Est.ț ț ț
În prima jumătate a acestui an, după o perioadă de calm relativ, volatilitatea pe
pie ele în curs de dezvoltare a crescut brusc - mai întâi în februarie-martie la burseleț
din Orientul Mijlociu, apoi au intrat sub presiune monedele na ionale din Islanda iț ș
Noua Zeelandă, ări cu deficite externe destul de mari în ultimii ani. Mai apoi, în lunaț
mai, cre terea dobânzilor pe principalele pie e dezvoltate, din cauza temerilor caș ț
scumpirea petrolului ar stimula prea rapid infla ia în aceste economii, i-a scos peț
investitorii speculativi aproape de pe toate pie ele în curs de dezvoltare, din Turcia iț ș
Ungaria până în Columbia sau Africa de Sud.3
După o scurtă perioadă de lini te datorată vârfului de sezon de vacan ă,ș ț
turbulen ele au reînceput, de data aceasta alimentate de evenimente concrete de peț
pie ele în curs de dezvoltare, evenimente care s-a nimerit să se întâmple aproape înț
acela i timp. E vorba de revoltele de stradă din Ungaria, perspectiva unor crize deș
guvern la Budapesta i Praga, declara iile belicoase ale fra ilor Kaczynski la adresaș ț ț
ortodoxiei economice a UE, apropierea unor alegeri decisive pentru viitorul economic
al Braziliei (una din cele patru pie e în curs de dezvoltare „fetis“, alături de China,ț
India i Rusia), lovitura de stat din Thailanda i anun ul guvernului din Ecuador că eș ș ț
2
www.sf.ro , articol publicat pe 17.06.2006.
3
Anghelache G. – ”Pia a de Capital –Caracteristici, Evolu ii, Tranzac iiț ț ț ”, Editura Economică, Bucure ti, 2004, pag.ș
122-123.
6

5. posibil să solicite o restructurare a datoriei externe, pentru că statul e incapabil s-o
plătească.
La anul ajung la scaden ă obliga iuni externe în dolari ale Ecuadorului înț ț
valoare de 1 miliard de dolari, dintr-un total al datoriei externe de 11 miliarde de
dolari.
A a s-a ajuns ca investitorii să asocieze acum situa ia generică de pe pie ele înș ț ț
curs de dezvoltare cu ceea ce se întâmplă în a doua jumătate a deceniului trecut în
Asia de Sud-Est, în America Latina i în Rusia.ș
În ultima săptămână a lui septembrie, după violen ele de stradă din Budapesta,ț
anun ul Ecuadorului i lovitura de stat din Thailanda, indicele Dow Jones CDXț ș
Emerging Markets, care măsoară percep ia în privin a solvabilită ii a 40 de ări înț ț ț ț
curs de dezvoltare, de la Brazilia la Turcia, a scăzut cu 1,8% - cea mai mare scădere
pe parcursul unui singure săptămâni, din martie încoace. „Au fost o serie de tiriș
proaste într-un timp scurt. Odată ce se intră într-un climat de aversiune fa ă de risc,ț
investitorii vând tot ce pot să vândă“, spune Kaushik Rudra, analist la banca de
investi ii Lehman Brothers din Londra.ț
i într-adevăr, investitorii au vândut tot ce au putut; retrâgerile de capital de peȘ
pia a ungurească au continuat, după ce în vară ie iseră deja 2,5 miliarde de euro, iarț ș
tendin a de a păraăi monedele, ac iunile i obliga iunile din categoria „emergingț ț ș ț
markets“ s-a manifestat, ca de obicei, nediferen iat. Cu alte cuvinte, e foarte posibilț
ca declara iile mai ciudate ale unui Kaczynski să nu fi atras aten ia atât de intensț ț
anali tilor i investitorilor dacă ele n-ar fi fost precedate de evenimente nefavorabileș ș
pe alte pie e în curs de dezvoltare, nici macăr neapărat din aceea i zonă geograficăț ș .
În cazul unor pie e infinit mai mici însă, cum sunt cele din „Europaț
emergentă“, peisajul de ansamblu i efectul de contagiune contează întotdeauna maiș
mult decât nuan ele. E adevărat însă că sensul acestor nuan e depinde de cine leț ț
înterpretează. Toate analizele, de la cea a FMI la cea a Danske Bank, vorbesc în cazul
României, de pildă, de deficitul de cont curent ca principala amenin are pentruț
echilibrul macro i deci ca principal semnal de alarmă pentru investitorii temători de oș
criză.
FMI recunoa te însă că deficitul de cont curent este consecin a unei cre teriș șț
economice rapide, necesară pentru o ară în plin efort de recuperare a decalajului fa ăț ț
de UE i sustinuta de investitii straine importante.ș
Esen ial este însă, încă o dată, că i investitorii să perceapă ca atare situa ia,ț ș ț
având în vedere că totu i, pe ansamblul regiunii, România are cel mai înalt deficit deș
cont curent, iar anali tii mai pruden i tind să vadă mai curând un pericol deș ț
supraîncălzire a economiei decât avantajul că economia a crescut rapid, în condi ii deț
infla ie inută sub control i de deficit fiscal încă relativ redus. Sau să fie aten i înț ț ș ț
primul rând la avertismentul FMI ori al agen iilor de rating, care văd în lasarea unuiț
deficit bugetar mai mare (e vorba de 2,5% din PIB în 2006 i 2007) o premisă sigură aș
cre terii infla iei.ș ț
7

6. În acela i timp, indiferent de temerile investitorilor i de ce anume aleg ei săș ș
vadă din tabloul economic al fiecăreia din pie ele unde au plasamente, prezumatulț
pericol al unei crize financiare de ansamblu trebuie privit într-un context concret, pe
care comentatorii care prevăd exoduri de capital i prăbu iri de monede îl ignoră.ș ș
Ultimul raport al FMI despre perspectivele economiei mondiale remarcă faptul
că resursele de capital privat speculativ, adică acelea care în cazul percep iei de riscț
pleacă primele, sunt la ora actuală doar o mică parte din totalul influxurilor de capital
către ările în curs de dezvoltare. Chiar în 2005, când aceste plasamente au atins unț
maxim pentru ultimele două decenii, de 15% din totalul influxurilor de capital,
volumul lor rămâne de mai bine de apte ori mai redus decât cel al investi iilorș ț
străine directe. Exper ii FMI afirmă deci, reducând la absurd demonstra ia, că oț ț
ie ire masivă a celorlalte capitaluri decât cele speculative ar fi mult mai nocivă pentruș
pie ele respective decât plecarea „banilor fierbin i“. Or, evenimentele negative dinț ț
acest an cu impact asupra comportamentului investitorilor s-au reflectat prea pu in înț
evolu ia celorlalte capitaluri, ceea ce îndepărtează spectrul unei crize.ț
Nuan a introdusă în discu ie de FMI e în altă parte, anume la acea parte dinț ț
influxurile de capital constituită de cre terea datoriilor private contractate de acesteș
pie e în străinătate.ț
Cre terea îndatorării private în străinătate, în detrimentul celei publice, seș
manifestă din 2003 încoace în special sub forma creditelor oferite de băncile din
economiile dezvoltate către pie ele din Europa Centrală i de Est, apoi din Asiaț ș
Centrală i într-o mai mică măsură Asia de Est (în principal China).ș
FMI notează că în „Europa emergentă“, îndatorarea privată în străinătate a
început chiar să ia locul investi iilor străine directe ca sursă de bază pentru finan areaț ț
cre terii economice. Iar această apropie, într-adevăr, condi iile de acum din Europaș ț
Centrală i de Est de cele ale crizei asiatice din 1997, atâta vreme cât atunci punctulș
de plecare a fost excesul de îndatorare privată.
Totu i, lucrurile se opresc aici cu compara ia. China i Rusia, unde a intrat ceaș șț
mai mare cantitate de credite private în ultimii ani, au investi ii solide în străinătate,ț
rezerve valutare abundente i un nivel general redus al datoriei externe; la rândul lor,ș
central-europenii se bucura acum de prezen a unor grupuri bancare străine puterniceț
pe pia ă i de perspectiva aderării la zona euro, care presupune reglaje macroț ș
suficient de fin executate încât să-i lini tească pe investitori.ș
3. Impactul macroeconomic actual
Având în vedere discu iile aprinse din presă legate de impactul pe care actualaț
criză mondială îl va avea (sau nu) asupra economiei române tiș 4
, vom analiza acest
impact în primul rând la nivel macroeconomic (PIB, infla ie, cont curent, omaj +ț ș
scurte comentării sectoriale, respectiv pia a bancară, imobiliare, retail, pia a auto…ț ț
4
www.wall-street.ro , articol publicat pe 21 noembrie 2008.
8

7. etc) dar vom spune i despre impactul la nivel microeconomic, despre modul în careș
va fi afectată viata fiecăruia dintre noi.
3.1. Situa ia actualăț
Conform datelor care există până în acest moment, 2008 a adus o cre tereș
record a economiei române ti (8-9% - un ritm nesustenabil i nesănătos), pondereaș ș
deficitului de cont curent în PIB (un indicator foarte urmărit de către Agen iile deț
Rating) va scădea de la 14% la 13%, infla ia se va domoli undeva pe la 6.5% iar rataț
omajului va fi cea mai scăzută din ultimii 19 ani.ș
3.2. Ce ne va aduce anul 2009?
Anul 2009 va fi cel mai greu an din ultimii 10 având în vedere ca efectele
negative ale acestei crize mondiale se vor vedea în economie cu o întârziere de 6-9
luni (respectiv în T1 i T2 2009) comparativ cu efectele asupra bursei de ex, efecteș
care s-au manifestat extrem de rapid.
În ceea ce prive te Produsului Intern Brut, protec ia Comisiei Na ionale deș ț ț
Prognoză pentru anul viitor indică o cre tere de 6%, iar a BNR-ului de 5.5%, ambeleș
protec ii indicând o scădere semnifictivă comparativ cu 2008, când cre terea vaț ș
depă i 8%. Această reducere a ritmului de cre tere este influen ată de încetinireaș ș ț
activită ii în toate sectoarele majore care contribuie la formarea PIB (servicii,ț
industrie, construc ii i agricultură – voi oferii detalii în a doua parte a articolului).ț ș
Investi iile private în economie vor scădea (datorită climatului economicț
extrem de instabil, companiile private î i vor anula/amâna o parte din investi iileș ț
programate pentru 2009) însă investi iile guvernamentale vor cre te i vor fiț ș ș
direc ionate în special în infrastructură. În ceea ce prive te investi iile în economie,ț ș ț
avem un avantaj uria dat pe faptul că, în perioada 2007-2013, Uniunea Europeană vaș
aloca fonduri structurale în valoare de 20 miliarde de euro, respectiv € 2-3
miliarde/an, dar depinde de viitorul guvern dacă va fi sau nu în stare să cheltuie ace tiș
bani (în paranteză fie spus, doar aceste fonduri pot adăuga 1-1.5%/an la cre tereaș
PIB).5
Deficitul de cont curent (ie iri - intrări de valută), de i în scădere ca pondere înș ș
PIB (de la 14 la 13%), va continua să se situeze mult peste nivelul general acceptat de
5-6% din PIB. Acum, acest deficit este finan at în propor ie de 60-65% deț ț
investi iile străine la care se adaugă cele 6-7 miliarde de euro trimi i în România deț ș
către românii care lucrează în străinătate. Având în vedere ca aproximativ 70% din
comer ul exterior se realizează cu ări membre ale UE, este de a teptat ca aceastăț ț ș
criză să ducă la temperarea cre terii importurilor i exporturilor (cu un u or avantaj înș ș ș
favoarea exporturilor în sensul că ritmul de cre tere va fi mai mare pentru exporturi),ș
5
Trenca I. – ”Perspective ale perfecţionării managementului riscului bancar – cerinţele Acordului Basel II”, Editura
Universităţii deVest, Timişoara, 2006, pag. 156.
9

8. dar rămâne de văzut cum vor evolua investi iile străine i câ i bani vor mai trimiteț ș ț
acasă cei care lucrează în străinătate (cei mai mul i muncitori sunt în Spania, iarț
aceasta este ara membră UE cea mai lovită de criză).ț
ările cu un deficit excesiv depind de finan area externă care acum este iȚ ț ș
scumpă i greu de ob inut, iar dacă intrările de valută vor scădea, acest lucru va puneș ț
presiune pe leu care se va deprecia, această depreciere va duce la cre terea pre urilorș ț
deci infla ie.ț
În ceea ce prive te omajul, nu cred că vor fi probleme foarte mari. Conformș ș
INS, în fiecare trimestru sunt disponibile peste 100.000 de locuri de muncă, iar lipsa
for ei de muncă în România a ajuns un subiect “de co mar” pentru toate companiileț ș
de plasare a for ei de muncă.ț
Efectele asupra infla iei i a cursului de schimb. Pentru 2009, obiectivul BNRț ș
este o infla ie de 4.5% (±1%) iar îndeplinirea acestui obiectiv depinde de mai mul iț ț
factori dintre care, în opinia mea, patru sunt decisivi: pre urile la energie (petrol,ț
gaze). Legat de nivelul infla iei, dacă ar fi să speculez, eu cred că anul viitor infla iaț ț
se va situa la limita superioară a intervalului men ionat de BNR, respectiv 5.5%.ț
3.3. Influen a crizei pe sectoareț
3.3.1. Sectorul Imobiliar i de Retailș
Până în 2007 inclusiv, România a fost un El Dorado din punct de vedere
imobiliar, iar această criză va aduce, pentru prima dată în ultimii 10 ani, o rea ezare aș
pie ei. Speculatorii, care până acum au dominat tranzac iile, vor ie i din pia ă i vorț ț ș ț ș
lăsa locul dezvoltatorilor imobiliari puternici care vor accepta o rată a profitului mai
mică (15-20%) în schimbul rămânerii în pia ă.ț
Pre urile apartamentelor vechi va scădea (în medie, pre ul nu va mai trece deț ț
€900-1000/m2), iar cel al apartamentelor noi va stagna sau se va reduce foarte pu inț
(nu vom vedea ieftiniri semnificative având în vedere cre terile costurilor materiilorș
prime i a for ei de muncă, însă constructorii vor cre te calitatea păstrând pre ulș șț ț
neschimbat). Motivul pentru care pre urile imobilelor nu va scădea semnificativ esteț
cererea foarte mare, cerere care, de i în mare parte nesolvabilă acum, va continua săș
sus ină aceste pre uri mari.ț ț
În acest moment, chiar luând în considerare ieftinirile din ultimile luni,
apartamentele (atât cele noi cât i cele vechi) rămân extrem de scumpe, iar părerileș
conform cărora avem de a face cu un bubble imobiliar care se va sparge anul viitor
pot avea o anumită doză de credibilitate.
În ările Europei de Vest i în SUA, există doi indicatori de bază după care esteț ș
evaluată pia a imobiliară: primul este legat de numărul de salarii medii de care unț
angajat are nevoie pentru a cumpăra o casă, iar cifra considerată optimă este cuprinsă
între 180 i 220 de salarii (15-18 ani de muncă) – în România această cifră depă e teș ș ș
400 de salarii (respectiv 30-35 de ani).
10

9. Al doilea indicator este reprezentat de raportul dintre valoarea imobilului iș
chiria care se poate încasa dacă acest imobil este închiriat. În SUA, chiria lunară
reprezintă aprox. 1% din valoarea imobilului, în România ea nu depă e te 0.5% ceeaș ș
ce înseamnă că ori chiriile sunt prea mici ori pre ul imobilelor este prea ridicat. Euț
sus in a două variantă.ț
Terenurile se vor ieftini i ele ceea ce va duce la continuarea expansiuniiș
retailerilor (centre comerciale, super i hipermarketuri), în special a marilor companiiș
multina ionale gen Metro, Real, Kaufland sau Carrefour (care a anun at că nu esteț ț
afectat de criză i prin urmare nu î i va schimba planurile de investi ii programateș ș ț
pentru 2009). Firma de consultan ă i cercetare PMR prognozează pentru anul viitorț ș
deschiderea a peste 25 de centre comerciale la nivel na ional, cu o valoare cumulatăț
de circa două miliarde de euro, volum superior investi iilor cumulate din Ungaria,ț
Bulgaria i Cehia.ș
Motivul acestei expansiuni este dat de structura consumului în România,
structura care este destul de inelastică la fluctua iile venitului (în sensul că pondereaț
produselor de bază în structura consumului este foarte ridicată). Consumul va
continua să crească i în 2009, chiar dacă ritmul de cre tere va încetini vizibil.ș ș
3.3.2. Sectorul Bancar i politica monetară a BNRș
După cum ti i, sectorul bancar american a stat la baza acestei crize prin faptulș ț
că, în goana lor după profit, băncile au acordat credite i persoanelor care în modș
normal nu îndeplineau criteriile de eligibilitate, persoane care, la un moment dat, au
ajuns să nu î i mai poată plăti ratele, iar bancile au început să execute garan iileș ț
(garan ii care, de multe ori erau supraevaluate). Astfel, s-a ajuns la o supraofertă deț
imobile pe pia ă ceea ce a dus la prăbu irea pre urilor.ț ș ț
S-a discutat mult despre sectorul bancar românesc i soliditatea acestuia;ș
punctul meu de vedere este acela că acest sistem este solid, iar băncile sunt bine
capitalizate. Nici o bancă românească nu are investi ii în afara ării, deci nu existăț ț
riscul pierderilor din reevaluarea unor active i în plus mai sunt rezervele minimeș
obligatorii pe care toate băncile le au la BNR.
Aceste rezerve reprezintă garan iile pe care fiecare bancă este obligată să leț
depună la BNR pentru toate creditele pe care le oferă (18% în cazul creditelor în lei iș
40% în valută) i reprezintă o rezervă importantă de bani pe care băncile o au la BNRș
i pe care Banca Centrală o poate introduce în sistem în caz de nevoie.ș 6
Noile norme BNR intrate în vigoare începând cu 1 octombrie vor încetini
semnificativ creditarea, iar ritmul de cre tere al acesteia se va diminua de la 50% înș
acest an la 25-35% anul viitor.
Totu i, băncile vor continua să acorde credite, însă la dobânzi mai mari i cuș ș
garan ii mai multe, iar mul i dintre cei care erau eligibili pentru un credit, acum nuț ț
6
Anghelache G. – ”Pie e de Capital i Burse de Valori: teste grilă i aplica ii”,ț ș ș ț Editura Economică, 2003, pag. 144.
11

10. va mai fi, ceea ce va genera multe nemul umiri i frustrări românului mare amator deț ș
cumpărături pe credit.
Politica monetara a BNR va rămâne restrictivă, iar dobânda de referin ă, acumț
la 10.25% este foarte posibil să scadă începând cu primul trimestru al anul viitor,
având în vedere foarte probabila reducere a ritmului de cre tere a PIB i, deș ș
asemenea, continuarea tendin ei de reducere a infla iei. În ceea ce prive te rezerveleț ț ș
minime obligatorii, acestea vor fi păstrate la un nivel înalt cu cât mai mult cu cât
incertitudinea pie elor interna ionale este maximă.ț ț
3.3.3. Sectorul Auto
A dori să împart pia a auto în două: pe de o parte, producătorii de autoturismeș ț
(Dacia i Ford), iar pe de altă parte producătorii de subansambe. Pia a automobilelorș ț
noi va scădea în 2009 cu 10% de la 330.000 de unită i anul acesta la maxim 300.000ț
anul viitor revenind practic la nivelul din 2006.7
Motivele acestei scăderi sunt determinate atât de actuala criză economică (criza
care a scumpit creditele, deci se vor vinde mai pu ine ma ini pe credit i în leasing)ț ș ș
cât i de explozia importului de ma ini second hand (300k în 2008 i până la 500k înș ș ș
2009).
Dacia a anun at reducerea targetului de produc ie pentru 2008 de la 310.000 laț ț
270.000 de unită i, iar Ford a anun at că investi iile programate pentru 2008 i 2009ț ț ț ș
nu vor fi afectate de această criză, deci planurile ini iale vor fi respectate.ț
În ceea ce prive te producătorii de subansamble, ace tia vor fi i cei mai lovi iș ș ș ț
de criză. În România activează atât producători de rangul 1 (furnizori direc i aiț
producătorilor de automobile) cele mai multe dintre acestea fiind companii
multina ionale care exportă componente în SUA i/sau Europa – acestea vor fiț ș
nevoite să î i restrângă activitatea sau, în cel mai bun caz, să stopeze angajările - câtș
i furnizori de rangul 2 i 3 (furnizorii furnizorilor de rangul 1) – ace tia vând înș ș ș
principal for a de muncă ieftină – majoritatea acestor companii fiind de tip IMM, iarț
multe dintre ele î i vor închide por ile în lipsa comenzilor i a finan ării. Probabil laș șț ț
acest nivel vom vedea multe preluări/asocieri între firme în scopul supravie uirii peț
pia ă.ț
O notă de optimism este dată de faptul că Ford, va aduce mul i furnizori înț
România, iar noua fabrică Daimler din Ungaria (investi ie pe care România a ratat-o)ț
poate aduce pe plan local proiectele furnizorilor direc i.ț
Agen ia Română pentru Investi ii Străine monitorizează în total 40 de proiecteț ț
străine, a căror valoare însumează 2 miliarde de euro i care vor fi atrase ca i pânăș ș
acum de zona de vest a ării, care a concentrat cea mai mare parte a activită ii deț ț
produc ie a sectorului automotive.ț
3.3.4. Pia afor eide muncă i cre terile salarialeț ț ș ș
7
Corduneanu C. – ”Pie e de capital. Teorie i practică”,ț ș Editura Mirton, 2006, pag. 166.
12

11. Un lucru este sigur: în 2009, salariile vor cre te cu un ritm mult mai mic decâtș
în 2008 - anul acesta ritmul de cre tere va depă i 20%, dar anul viitor nu va trece deș ș
10-12%.
Companiile vor fi mult mai atente la costuri, este foarte probabil ca primele iș
bonusurile să nu mai fie acordate la fel de u or ca i până acum. Vom vedea o reduceș ș
a fluctua iei de personal (având în vedere reducerea oportunită ilor pe pia ă), iarț ț ț
firmele se vor concentra pe reten ia angaja ilor. Companiile, care se bazează înț ț
principal pe utilizarea for ei de muncă ieftine i care generează i o valoare adăugatăț ș ș
mică, vor face i cele mai multe concedieri, dar rata omajului nu va cre teș ș ș
semnificativ având în vedere că sunt industrii, care acum se confrunta cu un deficit de
for ă de muncă (în special construc iile) i care vor absorbi, cel pu in în parte, ace tiț ț ș ț ș
omeri.ș
Răspunsul la întrebarea: Cum va fi resim ită această criză la nivelul omului deț
rând? Presupune că va cumpăra mai pu ine ma ini i produse elctronice, creditele vorț ș ș
fi mai scumpe i greu accesibile, în lipsa finan ării, multe IMM-uri vor da falimentș ț
(sectorul IMM va fi de departe cel mai lovit de criza având în vedere, pe de o parte,
managementul slab ce caracterizează acest sector cât i faptul că productivitatea esteș
foarte mică). Ceea ce sigur nu vom vedea vor fi următoarele: recesiune, falimente
bancare sau reducerea consumului.8
BIBLIOGRAFIE
8
Fota C. – ”Investi ii profesionale pe pia a ac iunilor”,ț ț ț Editura Sitech, Craiova, 2005, pag. 166.
13

12.  Anghelache G. – ”Pia a de Capital –Caracteristici, Evolu ii, Tranzac iiț ț ț ”,
Editura Economică, Bucure ti, 2004.ș
 Anghelache G. – ”Pie e de Capital i Burse de Valori: teste grilă i aplica iiț ș ș ț ”,
Editura Economică, 2003.
 Corduneanu C. – ”Piețe de capital. Teorie i practicăș ”, Editura Mirton, 2006.
 Fota C. – ”Investi ii profesionale pe pia a ac iunilorț ț ț ”, Editura Sitech, Craiova,
2005.
 Trenca I. – ”Perspective ale perfecţionării managementului riscului bancar –
cerinţele Acordului Basel II”, Editura Universităţii deVest, Timişoara, 2006.
 www.libertatea.ro , articol publicat în februarie 2009.
 www.sf.ro , articol publicat pe 17.06.2006.
 www.wall-street.ro , articol publicat pe 21 noembrie 2008.
 www.capital.ro , articol publicat pe 22 februarie 2009.
 www.BizCity.ro , articol publicat pe 18.02.2009.
14