1. Pneumatica

2. [1.1] Utilizare in industrie - actionari pneumatice
 In industrie aerul comprimat este
utilizat in scopul actionarii diverselor
echipamente.
 Actionarile pneumatice pot fi liniare
(cilindrii pneumatici) sau rotative,
(motoare pneumatice sau kinetrol).

3. [1.2] Utilizarea in industrie - sistemul de scuturare al filtrelor
cu saci.
 Tot cu ajutorul aerului comprimat
se realizeaza si scuturarea
sacilor la filtrele de proces.

4. [1.3] Utilizarea in industrie - tunuri cu aer comprimat
 Aerul comprimat este folosit
si pentru dislocarea
depunerilor din instalatii
utilizand tunurile de aer
comprimat (big blastere).

5. [2.1] Surse de aer comprimat – generarea aerului comprimat
 Aerul comprimat in functie de presiunea si debitul la care trebuie livrat
este produs in:
 Compresoare, pentru presiuni mai mari de 1 bar si debite relativ
mici.
 Suflante, pentru presiuni sub 1000 mbar si debite mai mari (exista
si variane ce livreaza 2 bar).
 Compresoarele pot fi din punct de vedere constructiv clasificate in:
 Compresoare cu piston – 1,2 sau mai multe pistoane si pot fi in
functie de presiune livrata intr-o trepta sau in doua trepte.
 Compresoare cu rotoare elicoidale rotative, cu turatie variabila sau
constanta.
 Compresoare rotor cu palete – pentru presiuni mai mici de 3 bar.
 Suflantele din punct de vedere constuctiv pot fi:
 Cu rotori lobati cel mai des intalnite, cu 2 sau 3 lobi pe fiecare
rotor.
 Cu rotor centrifugal, in general se utilizeaza in doua trepte
inseriate pentru marirea presiunii.

6. [2.2] Surse de aer comprimat – compresorul cu piston
 Acest compresor utilizeaza
pistoane cu miscare
rectilinie alternativa, cand
pistonul se misca in jos
supapa de admisie se
deschide si cilindrul se
umple de aer, la cursa de
compresie supapa de
admisie se inchide si aerul
este pompat prin supapa de
evacuare.
 Pistoanele pot fi dispuse in
linie, in V sau opuse
(boxer), cele mai des
intalnite sunt in linie si in V.

7.  Compresoare cu cilindrii dispusi in V.
[2.3] Surse de aer comprimat – compresorul cu piston

8.  Compresor cu cilindrii in linie dispusi orizontal.
[2.4] Surse de aer comprimat – compresorul cu piston

9. [2.5] Surse de aer comprimat – compresorul cu rotor si palete
 Compresorul cu rotor paletat.
 Rotorul este dispus excentric fata
de camera de compresie, acesta
permitand modificarea volumului
spatiului dintre palete si stator in
timpul unei rotatii.
 Aceasta modificare de volum
favorizeaza admisia in jumatatea
in care volumul creste si
compresia cand camera isi
micsoreaza volumul.
 Paletele sunt in contact
permanent cu peretii camerei de
compresie din cauza fortei
centrifugale.

10. [2.6] Surse de aer comprimat – compresorul cu rotor si palete
 Compresoare cu rotor si palete

11. [2.7] Surse de aer comprimat – compresorul cu rotori elicoidali
 Compresorul cu surub se bazeaza pe
intrepatrunderea nervurilor elicoidale
ale rotorilor in timpul rotirii in mod
continuu.
 Acest tip de compresor produce aer
comprimat in mod fluent fara pulsatiile
caracteristice celor cu pistoane.

12. [2.8] Surse de aer comprimat – compresorul cu rotori elicoidali
 La compresorul cu rotori elicoidali admisia aerului se realieaza intr-
un capat al rotorilor iar in urma intrepatrunderii spirelor, volumul
creat de acestea se micsoreaza iar aerul este comprimat si fortat sa
iasa prin portul de evacuare.
Zona de
admisie
Zona de
evacuare

13. [2.9] Surse de aer comprimat – compresorul cu rotori elicoidali
 Aceste compresoare sunt de
regula livrate sub forma unor
unitati compacte, carcasate si
izolate fonic in care sunt
incluse toate sistemele de
comanda si control, racire si
ungere iar la unele modele
inclusiv uscatorul de aer.

14. [2.10] Surse de aer comprimat – suflanta
 Suflantele realizeaza comprimarea aerului cu ajutorul a doi rotori lobati
care se rotesc in interiorul unei carcase, rotorii se rotesc sincron
datorita a doua roti dintate situate intr-o carcasa alaturata. Aerul este
transportat de la admisie spre evacuare in spatiul dintre lobi si carcasa,
pentru o performanta deosebita a acestui tip de suflanta este foarte
important ca spatiul dintre lobi si dintre lobi si carcasa sa fie foarte mic
(tinanad cont si de dilatarea componentelor).

15. [2.11] Surse de aer comprimat – suflanta
 Suflantele pot fi cu rotoare cu doi lobi sau cu trei lobi. Sunt fabricate in
game largi in functie de debitul si de presiunea furnizata. O suflanta nu
poate realiza mai mult de 2000 mbari diferenta de presiune intre
admisie si evacuare dar au debite de aer mai mari decat
compresoarele la aceeasi putere consumata.

16. [3.1] Pregatirea aerului comprimat – uscatorul cu refrigerare
 Cea mai simpla metoda de a
usca aerul este de al raci. In
acest tip de uscator aerul
trece prin un schimbator de
caldura ce contine fluid
refrigerant la ~3º. La acesta
temperatura cea mai mare
parte din umezeala se
condenseaza si poate fi
captata si eliminata din
circuit.

17. [3.2] Pregatirea aerului comprimat – uscatorul cu desicant
 Acesta este cel mai simplu tip
de uscator. La acest tip de
uscator sunt utilizate doua
recipiente de uscare pline cu
desicant. In timp ce un
recipient este in ciclul de
uscare celalalt este in faza de
regenerare. In timpul fazei de
regenerare o parte din aer se
pierde din cauza necesitatii
de a depresuriza recipientul.
Comutarea recipientelor este
comandata electronic in
functie de puctul de roua.

18. [3.3] Pregatirea aerului comprimat – filtre de aer
 Pentru asigurarea puritatii aerului comprimat se utilizeaza filtre pe
instalatia de aer comprimat care au rolul de a retine impuritatile si
umezela in interiorul lor, aceste filtre sunt dotate cu indicator de
contaminare si purja automata.

19. [4] Stocarea aerului comprimat – vase tampon
 Datorită capacităţii de stocare şi
amortizare, recipientul de aer
joacă un rol cheie în instalaţia
de aer comprimat: acesta
asigură furnizarea aerului în
timpul vârfurilor de consum şi
este deseori utilizat pentru
separarea condensului de aerul
comprimat. De aceea, este
important pentru recipient să fie
corect dimensionat pentru
sistemul dat, să fie rezistent la
presiune si coroziune şi să
permită intervale mari de
inspecţie.

20. [5] Transportul aerului comprimat
 Transportul aerului comprimat de la
statiile de compresoare la vasele
tampon si de acolo la consumatori
se realizeaza prin conducte metalice
dimesionate corespunzator, aceste
pot fi imbinate prin sudura, flanse si
prin filet cu mufe si stuturi.
 Pentru diametrele mici se utilizeaza
cu succes si furtunuri de aer
comprimat care au avantajul ca pot
fi foarte usor pozitionate si
racordate.
 Exista firme specializate care
realizeaza sisteme complete de
tubulaturi si conectica.

21. [6] Grupuri FRU – filtrare, reglare, ungere
 Pentru a putea fi utlizat la consumatorii finali din instalatie aerul
comprimat trebuie pregatit conform specificatiilor prevazute de
producatorii respectivelor sisteme, in general statiile de compresoare
furnizeaza aerul la ~ 8 bari, de aceea apare necesitatea montarii
inaintea consumatorilor finali pentru reglarea la presiunea necesara.

22. [7.1] Elemente de control directional - comutatoare de cale -
distribuitoare
 In imaginea alaturata avem
un distribuitor cu 5 porturi si
2 pozitii, portul 1 este portul
de alimentare,porturile 2 si
4 sunt de lucru iar porturile
3 si 5 sunt porturi de
evacuare.
 Cand plunjerul este in
dreapta porturile 1 cu 2 si 4
cu 5 sunt conectate iar
portul 3 este inchis.
 Cand plunjerul este in
stanga porturile 1 cu 4 si 2
cu 3 sunt conectate iar
portul 5 este inchis.

23. [7.2] Elemente de control directional - comutatoare de cale -
distributoare
 Distribuitoarele de cale pneumatice
pot fi constriute in mai multe variante:
 In functie de numarul de porturi pot
fi cu 2, 3, 4 sau 5 porturi.
 In functie de numarul de pozitii de
comutare pot fi cu 2 sau cu 3
pozitii.
 In functie de modul de actionare
pot fi cu solenoid, manuale (cu
buton sau maneta), mecanice
(cama, tija, palpator sau rola).
 In functie de starea de repaos pot fi
normal inchise sau normal
deschise.

24. [8.1] Actionari pneumatice - cilindrul pneumatic
 la un cilindru pneumatic in functie de camera care este presurizata se
realizeaza deplasarea pistonului in una din cele doua directii de lucru,
cilindrul este compus in mare din: camasa cilindrului, piston, tija, capac
posterior, capac frontal. Foarte importante pentru functionarea unui
cilindru sunt calitatea etansarii pistonului si a tijei.

25. [8.2] Actionari pneumatice - cilindrul pneumatic
 In functie de tipul constructiv, cilindrii pneumatici pot fi cu o tija, cu
doua tije sau chiar fara tija, ei se fabrica intr-o gama foarte variata in
functie de cursa, diametru si presiunea de lucru.

26. [8.3] Actionari pneumatice - cilindrul pneumatic fara tija
 Cilindrul pneumatic culisant fara tija, la acest cilindru lipseste tija de
conectare, miscarea se transmite de la piston direct la o placa de
conectare care culiseaza in lungul cilindrului.

27. [8.4] Actionari pneumatice - kinetrol
 Kinetrolul este un tip mai deosebit de
actionare pneumatica. La acest
dispozitiv miscarea de rotatie este
efectuata direct de lobul interior care
este conectat pe axul de antrenare,
lobul este etans fata de carcasa si
imparte spatiul interior in doua
camere, in functie de camera care
este presurizata la un moment dat,
miscarea de pivotare a axului va fi
intr-o directie sau in sens invers.
 Kinetrolul se fabrica intr-o gama larga
in functie de cuplul necesar pentru
actionare, la aceste dispozitive
unghiul de rotatie este de max. 90º.

28. [8.5] Actionari pneumatice - kinetrol

29. [8.5] Actionari pneumatice - actuatoare rotative
 Aceste actionari pneumatice
transforma in interior miscarea de
translatie a pistoanelor in miscare
de rotatie prin intermediul a doua
cremaliere care care angreneaza cu
un pinion la axului de iesire.
 Cand se alimenteaza portul A este
presurizata camera dintre pistoane
si axul se roteste intr-o directie.
 Cand este alimentat portul B vor fi
presurizate camerele exterioare,
pistoanele se vor deplasa spre
interior iar axul se va roti in sens
invers.

30. [8.6] Actionari pneumatice - actuatoare rotative
 Aceste dispozitive de actionare pneumatica au unghiul de rotatie al
axului de iesire de max 90 º si sunt in general utilizate pentru
actionarea diferitelor clapete sau vane, au avantajul ca sunt foarte
compacte si fiabile in functionare.