Accesorii de trecerea a apei

1. T.8. CUNOAŞTEREA ŞI MÂNUIREA ACCESORIILOR PENTRU TRECEREA APEI.
TEVILE DE REFULARE A APEI
Fac parte din grupa accesoriilor pentru lucru cu apă.
Ţevile de refulare se clasifică in:
-ţevi de refulare simple;
- ţevi de refulare cu robinet:
-fară perdea de protecţie;
- cu perdea de protecţie;
- ţevi pentru dispersia apei.
a) Ţeava de refulare simplă
Aceasta asigură refularea jetului de apă şi dirijarea lui asupra focarului, racordându-se la furtunurile
de refulare sau altă sursă de apă.
În raport de tipul lor (B,C sau D), prezintă următoarele caracteristici tehnice:
B C D
- lungimea totală (mm) 430 445 200
- diametrul ajutajului de bază(mm) 20 20 12
- diametrul ajutajelor finale (mm) 12, 14, 16, 18 8 - 18 4
- masa(kg) 1,750 0,960 0,170
Descriere
Este confecţionată din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau, cu excepţia racordului, din
material plastic. Se compune din următoarele părţi:
-racordul fix ;
- tubul de racordare ;
- tubul mâner care în unele cazurt este izolat termic pentru a proteja mâna servantului pe timpul
temperaturilor scăzute;
- ajutajul de baza ;
- ajutaje demontabile .
La ţevile de tip D şi la unele variante tip B sau C, tubul de racordare, tubul mâner şi ajutajul de baza
formează o piesă comună cu denumirea ajutaj de bază minor.
Întreţinere
După întrebuinţare se spală cu apă curată atât în interior cât şi în exterior, după care se şterg cu cârpe
moi, se usucă în aer liber apoi se verifică starea racordurilor, a garniturilor, precum şi înşurubarea normală
pe filet a ajutajelor demontabile.
b)Ţevile de refulare cu robinet
Ţevile de refulare cu robinet se prezintă în două variante constructive şi anume cu şi fără perdea de
protecţie. Indiferent de forma de construcţie acestea servesc la formarea, dirijarea jetului de apă asupra
focarului de baza al dispozitivului de pulverizare se asigură formarea unei perdele de apă necesară în unele
situaţii pentru protecţia servanţilor.
Ţevile de refulare fără perdea de protecţie sunt de două tipodimensiuni şi anume de 8 şi 14 mm. În
raport de varianta şi tipodimensiuni prezintă următoarele caracteristici tehnice:
Fără perdea de protecţie Cu perdea de protecţie
(8) (14)
- lungimea totală(mm) 485 490 500
- ajutajul de bază(mm) 12 18 20

2. - ajutajul intermediar(mm) 10 16 16
- ajutajul final (mm) 8 14 12
- masa (kg) 1,2 1,2
Descriere
Sunt confecţionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune şi se compun din următoarele părţi:
- racordul fix (l);
_ robinetul, la care se disting: corpul robinetului (2), cepul (3 )şi mânerul (4);
- tubul mâner (5);
_ manşonul de izolare termică (6), confecţionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat;
- ajutajul de bază (7);
_ ajutajul demontabil(8) la ţeava de refulare cu robinet;
_ dispozitivul de pulverizare (9) la ţeava cu robinet şi perdea de protecţie.
Funcţionare
Pentru folosire se racordează la linia de furtun, se acţionează asupra mânerului inchizând sau
deschizând cepul robinetului în cazul ţevilor fără perdea de protecţie. Când se lucrează cu ţevile de refulare
cu perdea de protecţie, după mânuirea mânerului robinetului se acţionează şi asupra dispozitivului de
pulverizare prin rotire spre dreapta, deschizându-se orificiile de dispersie a apei. Prin mânuirea spre stânga
se realizează suprimarea progresiva a perdelei de protecţie.
Întreţinere
Pentru întreţinere se procedează la fel ca la ţevile simple, în plus se verifică funcţionarea normală a
robinetului, respectiv, starea de curăţenie a orificiilor şi rotirea normală a dispozitivului de pulverizare, în
cazul ţevilor de refulare cu robinet şi perdea de protecţie.
a) Ţevile pentru dispersia apei
Ţevile pentru dispersia apei asigură refularea sub formă de perdea -necesară protejarea stivelor de
material combustibil din depozite, a clădirilor etc., în cazul incendiilor izbucnite în zone imediat învecinate
cu aceasta.
Descriere
Ţevile pentru dispersia apei sunt confecţionate din oţel inoxidabil cu racord din aluminiu, rezistent la
coroziune şi se compun din următoarele părţi:
-racordul fix;
- corpul ţevii;
- dispersor.
Întreţinere
Pentru întreţinere se execută aceleaşi operaţii ca în cazul ţevilor de refulare de mâna simple.
Mânuirea
Pentru folosire, servantul 1 (comandantul de echipaj; servantul 3) racordează ţeava la capătul liniei
de furtun.
Pentru lucru procedează după cum urmează :
- montează la ţeava ajutajul ordonat;
- cere deschiderea apei;
- apucă cu mâna dreaptă de racordul furtunului, iar cu mâna stâgă de tubul mâner al ţevii;
- dirijează jetul de apă asupra focarului.
- când lucrează cu ţeava de mână cu robinet, procedează astfel:
- montează la ţeava ajutajul ordonat;
- manevrează robinetul ţevii şi solicită deschiderea apei;
- apucă cu mâna dreaptă de racordul furtunului, iar cu mâna stângă de tubul mâner al ţevii;
- deschide sau închide robinetul ţevii după nevoi (pentru închiderea robinetului se cere mai întâi
micşorarea presiunii) ;
- în cazul ţevii cu robinet şi cu perdea de protecţie, pentru formarea perdelei de apă se acţionează
asupra manşonului de reglaj, în sensul acelor de ceasornic, iar pentru suprimarea perdelei, în sens invers;
- dirijează jetul de apă asupra focarului.

3. La încetarea lucrului, ajutajele care au fost demontate se montează la loc. Când lucrează cu tunul de
apă T.R.A.S.-3000, procedează astfel:
- asigură stabilitatea tunului de apă la teren prin fixarea picioarelor de susţinere ale şasiului;
- se amplasează în spatele tunului de apă
- cere deschiderea apei;
- imprimă tunului de apă direcţia necesară, mînuind dispozitivele de manevrare.
La încetarea acţiunii se execută operaţiile în ordine inversă pentru punerea tunului în poziţie de marş.
Pentru mânuirea ţevii de vârf a scării se procedează astfel:
- şoferul manevrează scara până ce ţeava ajunge pe direcţia de lucru;
- servantul l (3, comandantul de echipaj) urcă pe scară, lângă ţeava de vârf, se asigură cu cârligul de
siguranţă, racordează furtunul, după care cere deschiderea apei;
- se manevrează ţeava prin mânuirea tijei superioare.
Intrucat la lucrul cu apă de pe scări (manuale şi mecanice) apar solicitări mărite pe tronsoanele
acestora, datorită greutăţii furtunului, a coloanei de apă şi a reculului ţevii de refulare, direcţia jetului de apă
trebuie să fie aproximativ perpendiculară pe trepte.
Ţeava de refulare se introduce între centura de siguranţă şi echipament, în faţa corpului, inclinată
spre stânga sau spre dreapta, cu ajutajul în jos.
AJUTAJUL PULVERIZATOR
Face parte din grupa accesoriilor pentru lucru cu apă.
Ajutajul pulverizator prezintă următoarele caracteristici tehnice:
- diametrul ajutajului pulverizator (mm) 14
- presiunea de lucru optimă(bari) max. 2,5
- bătaia jetuluiun) 6
- dispersarea jetului(m) 8
- suprafaţa jetului(mp) 35
- masa(kg) 0,200
Este confecţionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune şi este prevăzut cu bucşă racord, cu filet
pentru racordarea la ţeava tip C şi cu canale de diametre mici care obligă apa refulată de pompa sa
părăsească ţeava sub formă de picături fine.
Intretinere
Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele, daca este cazul.
HIDRANŢII PORTATIVI
Fac parte din categoria accesoriilor pentru lucrul cu apa.
Hidrantii portativi se clasifica in :
- hidranti portativi cu cot simplu:
- hidranţi portativi cu cot dublu:
- hidranţi portativi cu robinete.
a) Hidranţii portativi cu cot simplu
Aceştia sunt fabricaţi in trei tipodimensiuni: A, B şi C.
b) Hidrantii portativi cu cot dublu
Sunt de asemenea fabricati in trei tipodimensiuni: A, B şi C
c) Hidrantul portativ cu robinete
Descriere
Hidranţii portativi, indiferent de tip, sunt confectionati. de regulă, din aliaj de aluminiu rezistent la
coroziune. In unele variante, părţile de baza ale acestora - corpul bifurcat şi corpul tubular - sunt
confecţionate din fontă.
Indiferent de felul lor tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de construcţie,
hidrantii au ca parte comună corpul tubular de forma cilindrică la care se disting:
- inelul opritor cu garnitura de etansare:
- piulita de racordare cu urechi flanşa cu mânere.

4. Diferentierea se realizeaza la partea superiora a hidrantilor, in raport de tip distingându-se:
- corpul cotit - în cazul hidranţilor cu cot simplu;
- corpul bifurcat - în cazul hidranţilor cu cot dublu sau al celor cu robinete.
Atât la corpul cotit cât şi la cel bifurcat se întâlnesc:
- flanşa de etanşare;
- racordurile fixe;
- mânerul.
În plus, la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete, se deosebesc:
- capacul robinetului;
- roata de manevrare;
- tija robinetului;
- discul robinetului.
Pentru racordarea la reţea, hidranţii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran şi mufele cheii
hidrant.
Cheia este o piesa metalică formată dintr-o tijă care la partea superioară are un mâner în forma de
"T" cu un capăt ascuţit şi curbat, iar la partea inferioară o terminaţie de forma unei chei tubulare
triunghiulară.
Mufele sunt piese metalice care la partea superioară au o formă triunghiulară pentru împerechere cu
cheia hidrant, iar la partea inferioară au o formă diferită (patrată, dreptunghiulară, etc.), adecvată formei
capului tijei ventilului hidrantului subteran.
Funcţionare
Cu ajutorul mânerului cheii hidrantului se îndepărtează capacul hidrantului subteran.
Se răsuceşte pe filet piuliţa de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului până ce acesta
coboară la nivelul inelului opritor.
Se aşează hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran, astfel ca urechile piuliţei să intre sub
racordul cu gheare al acestuia.
Se răsuceşte spre dreapta corpul hidrantului acţionandu-se cele 2 mânere de manevrare ale flanşei.
Prin rotire hidrantul se inşurubează în filetul piuliţei, fiind obligat să coboare şi să se preseze pe orificiul
hidrantului subteran la care se etanşează prin intermediul garniturii de etanşare.
Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant şi mufa adecvată.
La una sau la ambele ieşiri ale hidrantului se racordează furtunuri de refulare A, B, C sau tuburi de
absorbţie. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra roţilor robinetelor. La
încetarea lucrului se închide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant), se desracordează tuburile de
absorbţie sau furtunurile de refulare de la hidrant. apoi se demontează hidrantul portativ rotindu-se corpul
hidrantului spre stânga.
Hidrantul subteran se curăţă şi se acoperă cu capacul sau.
Mânuire
Pentru alimentarea autspecialei de la hidrantul subteran, servantul mânuieste hidrantul portativ, cheia
şi mufa acestuia, procedând astfel:
- aşează hidrantul lângă sursa de apă;
- introduce capătul curbat al mânerului cheii în locaşul de ridicare de pe capacul cutiei hidrantului
subteran şi trage în sus până când capacul a depăsit nivelul ramei sale, imprimându-i o mişcare de rotaţie
spre dreapta pentru ca hidrantul subteran să rămînă complet descoperit
- verifică funcţionarea hidrantului subteran, deschizându-l cu ajutorul cheii, operaţie pentru care se
îndepărtează piesa de protecţie a capacului tijei hidrantului, se introduce capătul tijei în partea tubulară a
cheii şi, apoi, se roteşte cheia în sens invers acelor de ceasornic, după care se închide prin rotire inversă;
dacă în cutia hidrantului există nisip, pământ, gunoaie etc, se lasă să curgă apa, până la îndepărtarea
acestora; în cazul în care cheia nu se potriveşte la hidrantul subteran, se foloseşte mufa adecvată, care se
introduce pe tija de deschidere a apei;
- controlează dacă piuliţa de racordare cu urechi este coborâtă până la nivelul inelului opritor al
hidrantului portativ;

5. - prinde hidrantul portativ cu ambele mâini, îl aşează cu inelul opritor pe orificiul racordului
hidrantului subteran, potriveşte şi apoi invârteşte de mâner în sensul acelor de ceasornic până în momentul
în care hidrantul portativ s-a fixat la hidrantul subteran;
- racordează furtunul pentru refulare sau tubul de aspiraţie (cu reducţie B-A) la hidrantul portativ,
deschide robinetul respectiv al hidrantului şi apoi dă drumul apei de la hidrantul subteran prin mânuirea
cheii.
Pentru închiderea apei şi demontarea hidrantului portativ de la hidrantul subteran, se execută
operaţiile în ordine inversă.
Întreţinere
După întrebuinţare hidrantul se spală, se verifică funcţionarea corectă şi etanşeitatea robinete lor şi a
corpului hidrantului, starea racordurilor, rotirea uşoara a piuliţei de racordare şi starea garniturii de etanşare.
El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.
COLECTORUL
Face parte din categoria accesoriilor pt lucrul cu apă.
Descriere
Este confecţionat din aliaj de aluminiu şi se compune din următoarele părti:
- corpul colectorului (l);
- două racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2);
- un racord fix tip A pentru ieşirea apei;
- o clapă de inchidere cu bolţ (4).
Funcţionare
Colectorul se racordează la conducta cu cot prevazută cu racord tip A a cazanului pentru apa de la
autospeciale, iar la racordurile B se cuplează furtunurile ce fac legatura cu cele două surse de alimentare.
În cazul în care conducta cu cot a cazanului pentru apă este prevazută cu racord tip B, între ea şi
colector se monteaza o reducţie A-B. Apa ce vine prin cele două intrări este dirijată apoi prin ieşirea A(B) în
conducta cu cot pentru umplerea cazanului. Pe timpul funcţonării - dacă apa ce vine din cele două surse are
presiuni egale - clapa va sta orientată pe direcţia axului deschiderii A. În caz contrar, clapa va închide
orificiul intrării prin care apa vine cu presiune mai mică.
Întreţinere
După întrebuinţare se spală şi se verifică funcţionarea clapei şi starea racordurilor.
Se remediaza defecţiunile constatate.
Mânuire
Pentru folosire, colectorul se ia de pe autospecială şi se racordează la intrarea în cazan, la unele
tipuri de maşini folosindu-se reducţia B-A, după care se racordează liniile de furtun B pentru alimentare.
In unele situaţii, colectorul poate fi folosit ca distribuitor, cu condiţia să fie demontată clapeta din
interior.
EJECTORUL PENTRU APE MICI
Face parte din categoria accesoriilor pentru lucru cu apă
Descriere
Este confecţionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune şi se compune din următoarele părţi:
a) corpul ejectorului la care se disting:
-conducta cotită;
- racordul fix tip C pentru intrarea apei;
- ajutajul convergent de ejectie;
- corpul de absorbţie cu rol de sorb şi de picior de sprijin;
- sita pentru reţinerea impuritaţilor;
b) coloana de ejectie (11) la care se disting: - ajutaj convergent-divergent;
- racord fix B pentru ieşirea apei;
- picior de sprijin pe sol;

6. - nervuri pentru întărire, în număr de patru.
Funcţionare
Pentru punerea în funcţiune a ejectorului, la racordul tip C pentru intrarea apei se cuplează linia de
furtun ce vine de la ieşirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj, iar la cel de tip B furtunul
pentru dirijarea apei la locul dorit.
Apa refulată cu presiune de pompe este condusă spre ajutajul convergent de ejecţie de unde patrude
sub formă de jet în ajutajul convergent-divergent şi antrenează apa din sursa prin sorb, pe baza principiului
ejecţiei. Apa trimisă de pompe împreună cu cea antrenată iese din ejector pe la racordul B.
Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejecjiei, are loc ca urmare a unei
succesiuni de fenomene. Apa intrată în ajustajul de ejectie şi care este fluidul motor, işi mareşte presiunea şi
işi micşoreaza viteza ca urmare a micşorarii treptate a secţiunii.
După ieşirea din ajutajul de ejecţie, apa trece printr-o secţiune mărită şi presiunea scade brusc în
timp ce viteza se măreşte la câteva sute de metri pe secundă.
Scurgerea fluidului motor cu viteză mărită spre ajutajul convergent-divergent creează o depresiune,
în urma acesteia, datorită presiunii atmosferice, fluidul aflat în sorb (aerul şi apoi apa) este obligat să
patnmdă în zona de acţiune a fluidului motor, cu care se amestecă şi pătrunde în partea convergentă a
coloanei de ejectie. Secţiunea micşorându-se din nou, viteza de scurgere se micşorează şi se măreste
presiunea, iar după trecerea pragului de strangulare în partea divergentă a coloanei de ejectie, descreşte
presiunea şi se măreşte viteza.
Întreţinere
După folosire, ejectorul se spală şi se verifică starea racordurilor şi a gamiturilor.
Anual, sau când este cazul, se demontează şi se verifică ajutajele.
Mtinu ire
Pentru mânuire, servantul 2 transportă şi amplasează ejectorul pe locul ordonat.
Servantul 4 realizează legătura printr-o linie C între autospecială şi intrarea ejectorului, după care,
împreună cu servantul 2, întinde linia de furtun B de la ieşirea ejectorului până la locul de evacuare a apei.
Servantul 2 cere deschiderea apei şi rămîne lângă ejector supraveghind funcţionarea acestuia, iar
servantul 3 supraveghează linia de furtun tip C, pînă la ejector. La încetarea lucrului, se execută operaţiile în
ordine inversă.
RACORDURI
Fac parte din grupa accesoriilor de trecerea apei.
După domeniul de utilizare racordurile se clasifică în : - racorduri de refulare sau aspiratie;
- racorduri fixe;
- racorduri înfundate.
Descriere
Racordurile de refulare sau aspiraţie se compun din următoarele părţi:
- corpul racordului prevăzut cu două gheare de racordare , două şanţuri sermicirculare de strângere,
locaşul gamiturii de etanşare, garnitura de etanşare şi nervurile exterioare radiale pentru strângere;
- ţeava racordului prevazută cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de
aspiraţie cu ajutorul legăturii de sârmă;
- inelul de siguranta pentru reţinerea ţevii racordului.
b) racordurile fixe
În raport de tipul lor: A, B,C şi D, racordurile fixe prezintă următoarele caracteristici tehnice:
A H C D
- diametrul de trecere
(mm)
100 65 45 1
8- filet de racordare G4 G2½ G2 G
1- masa (kg) 1,5 0,5 0,4 0,
1Descriere
La fel ca şi cele de refulare şi aspiraţie, racordurile fixe sunt confecţionate din aliaj de aluminiu
anticoroziv.
Se compun din următoarele părţi:
- corpul racordului, identic cu cel descris anterior;

7. - portgarnitură;
- garnitură anterioară de etanşare din cauciuc;
- garnitură posterioară de etanşare din piele,
c) racordurile infundate
Descriere
Sunt confecţionate tot din aliaj de aluminiu anticoroziv şi se compun din următoarele părti:
- corpul racordului, identic cu cel descris la punctul a;
- capacul;
- inelul de siguranţă pentru reţinerea capacului;
- garnitura de etanşare din cauciuc.
Întretinere
După folosire, racordurile se curăţă şi se verifică starea garnituri lor, a ghearelor, a sanţurilor de
strângere, pecum şi fixarea ţevii racordului sau a capacului în cazul celor înfundate prin inelul de siguranţă.
REDUCTIILE DE RACORDURI
Fac parte din categoria accesoriilor pentru lucru cu apă.
Descriere
Reducţiile sunt confecţionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, în esenţă constituind o
îmbinare a două corpuri de racorduri de mărimi diferite. Se compun din urmatoarele părti:
- corpul propriu-zis al reducţiei cu locaşurile pentru cele două garnituri de etanşare;
- corpul racordului de mărime superioară cu două gheare de racordare, cu două şanturi semicirculare
de strângere, o porţiune filetată interioară şi două şuruburi;
- corpul racordului de mărime inferioară cu două gheare de racordare, două şanţuri semicirculare de
strângere, nervuri exterioare radiale pentru strângere şi o porţiune filetată exterioară. Este fixat prin
infiletare Ia corpul racordului de mărime superioară şi imobilizat cu cele două şuruburi.
Întreţinere
Operaţiile de întreţiere se execută la fel ca în cazul racordurilor
FURTUNUL DE REFULARE
Furtunul de refulare face parte din grupa accesoriilor pentru lucru cu apa.
Acest mijloc este destinat vehiculării apei direct de la sursele sub presiune la locul incidentului sau
prin intermediul autospecialelor şi utilajelor de stingere. El poate fi folosit şi pentru transportul emulsiilor de
apă si spumanţi sau al pulberilor vehiculate sub presiune.
In raport de tipul lor (A, B, C, sau D), furtunurile de refulare prezintă următoarele caracteristici
tehnice:
A B C D
diametrul(interior) 111 76 53 26
- presiunea de încercare(bari) 20 25 20 20
- lungimea(m) 20±0,5 10±0,2
- masa pe ml.(g) 920 700 450 200
Descriere
Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu ţesatura circulară (fără cusătură)
cauciucată, pentru a-i asigura etanşeitatea şi a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii
apei. La ambele capete, in raport cu timpul său, furtunul este prevăzut cu racorduri de refulare.
Furtunul se întrebuinţează în bucăţi lungi de 20 ± 0,5 m şi se foloseşte sub formă de role simple sau
duble, panglici sau înfăşurat pe vârtelniţele cărucioarelor portfurtun.
În treţin ere
După folosire, furtunul trebuie să fie bine curăţat prin spălare cu apă, operaţie executată manual sau cu
aparatul pentru spălat furtunuri. După spălare, furtunul trebuie uscat în locuri special amenajate sau pe
stelaje înclinate, la locuri ferite de radiaţii solare ori termice.
După uscare, se verifică starea racordurilor şi garniturilor, se repară când este cazul, iar pentru
prelungirea duratei de întrebuinţare se schimbă dunga la intervale de 6 luni.

8. Mânuire
Întinderea şi strîngerea furtunului in rolă dublă şi simplă
Furtunurile de refulare se pot găsi pe autospecialele de stins incendii strânse în rolă dublă (fig. 2),
panglică (fig. 3) sau pe cărucioare port- furtun (fig.4).
Pentru mânuirea rolei duble, servantul o ia de pe autospecială, o transportă pe locul
indicat, după care o întinde, procedând astfel:
- prinde capetele rolelor duble ale furtunului cu palma mâinii drepte (cu racordurile spre corp) şi aşeză
rola de furtun cu mâna stângă pe antebraţul mâinii drepte -sprijină rola cu mâna stângă, fandează cu piciorul
stâng pe direcţia de întindere a furtunului, aplecând corpul în faţă, duce mîinile cu rola de furtun înapoi
-din această poziţie aruncă cu putere roIa de furtun înainte cât mai aproape de sol, reţinând în palma
mâinii drepte capetele rolei de furtun - lasă jos racordul dinspre sol, iar cu celălalt fuge în direcţia de
întindere până când rola este desfăşurată şi întinsă complet.
Rolele de furtun se pot întinde şi cu o singură mână, în acest caz procedându-se astfel:
- se apucă rola de capetele exterioare şi de ultima înfăşurare, braţul fiind întins in lungul corpului, se
face balansul rolei înainte şi înapoi, iar atunci când se consideră că mişcarea de oscilaţie este suficientă
pentru imprimarea forţei de întindere, se aruncă rola către direcţia de întindere, se dă drumul la ultima
înfăsurare, retinîndu-se în mână racordul interior :
- după aruncare, servantul se deplasează în fugă cu capătul rămas în mână, pentru întinderea completă
a furtunului.
Pentru dezvoltarea forţei servanţilor, la instrucţie, în poligonul de întindere a furtunurilor, se vor folosi
rolele simple (fig. 5), mişcările fiind identice cu cele pentru întinderea rolei duble.
În toate situaţiile, înainte de întinderea rolei, servantul va avertiza persoanele aflate pe direcţia de
desfăşurare a acesteia prin semnalul :"ATENŢIE !".
Pentru strângere, servantul desface racordurile şi scurge apa din furtun, trecându1 succesiv pe
lungimea lui la înălţimea umărului (fig. 7).
Rolele de furtun se scurg de apă incepând de la maşină spre incendiu şi se strâng de la incendiu către
maşină.
După scurgere, pentru strângerea în rolă dublă, se îndoaie furtunul suprapunând o parte peste cealaltă,
astfel ca partea de deasupra să fie cu circa 0,5-1 m mai scurtă decât partea de dedesubt, după care, cu
ambele mâini se începe strângerea, prin rularea furtunului, de la capătul îndoit, către racorduri. Un alt
procedeu constă în aproximarea centrului liniei de furtun, după care, la aproximativ un metru de acesta, se
trage puţin în sus, se suprapune pliul format şi se începe rularea furtunului spre unul din racorduri. Pentru
strângere în rolă simplă, se apucă cu ambele maini racordul de la unul din capete şi, cu faţa pe direcţia de
strângere, se rulează către celălalt racord.
Întinderea şi strângerea furtun ului în panglică.
Pentru întindere, servantul apucă cu mâna capătul de deasupra
al furtunului aflat pe maşină şi se deplasează în fugă pe direcţia indicată. Dacă linia de furtun are o
lungime mare (mai multe furtunuri), la derularea panglicii şi transportul furtunurilor vor ajuta mai mulţi
servanţi.
Pentru strângere, servantul desface racordurile, scurge apa din furtunuri, le racordează, aşează prima
lungime de panglică, după care, prin mişcări alternative, suprapune succesiv furtunul pe lungimea
segmentului stabilit până se realizează strângerea lui completă.
Întinderea şi strângerea furtunului aflat pe căruciorul portfurtun. Pentru intindere se procedează astfel:
- servanţii 1 şi 2 trec lateral faţă de cărucior şi împing cadrul căruciorului cu
o mână, iar cu cealaltă trag de pârghia de fixare;
- servantul 3 trece la mijlocul căruciorului şi, prinzând cu ambele mâini de cadrul acestuia, îl împinge
către maşină ;
- se lasă căruciorul portfurtun pe sol;
- pentru deplasare, căruciorul este tras de servanţii 1 şi 2. În timp ce servantul 3
ţine capătul furtun ului pentru derularea acestuia, după care îl racordează la iesirea din pompe (fig. 9).
În cazul când deplasarea cu căruciorul nu este posibilă datorită unor obstacole, servantul 3 asigură
stabilitatea acestuia pe sol, iar ceilalţi servanţi execută derularea liniei de furtun pe direcţia ordonată.

9. Pentru strângere, după scurgerea apei din furtun, se procedează prin operaţii inverse, avându-se grijă
ca furtunul să se ruleze uniform şi strâns pe tambur.
În plan vertical, furtunurile vor ti întinse prin ridicarea lor, cu ajutorul cordiţelor, până la nivelul la
care se găseşte servantul 1 (3) sau comandantul de echipaj.
Racordarea
Pentru a racorda diferite accesorii între ele sau la intrările şi iesirile pompelor centrifuge, servantul
procedează astfel:
- prinde cu mâinile corpurile racordurilor ;
- apropie cele două racorduri astfel încât ghearele de racordare ale fiecăruia să
intre în şanţurile sernicirculare de strângere ale celuilalt (fig. 10);
- răsuceşte corpurile racordurilor în sens invers până când ghearele de racordare au parcurs complet
şanţurile semicirculare.
Pentru asigurarea racordării complete, se vor folosi cheile de racordare, care se aplică şi se potrivesc la
nervurile exterioare radiale ale racordurilor, după care se acţionează prin apăsare în sensul strîngerii
racordurilor (fig.11).
La instrucţie şi pe timpul intervenţiilor se vor respecta următoarele reguli de întindere a liniilor de
furtun:
- se vor alege direcţiile cele mai scurte atât în interiorul, cât şi în exteriorul clădirilor;
- se va evita întinderea furtunurilor prin deschiderile destinate salvării oamenilor şi evacuării
materialelor ;
- furtunurile se vor întinde în lungul căilor de acces (străzi, şosele) şi către marginea acestora pentru a
nu se împiedica circulaţia, iar traversarea se va face în unghi drept, asigurindu-se protejarea lor cu punţi de
trecere;
- la întîlnirea unei căi ferate (de tren sau tramvai),furtunul se va trece pe sub şine, printr-un şanţ
amenajat între două traverse, distribuitorul amplasindu-se în partea dinspre incendiu (fig. 12) ;
- se va evita întinderea furtunurilor peste zone cu substanţe chimice, corosive, abrazive sau obiecte
ascuţite care se pot degrada;
- trecerea peste garduri, ziduri ,pervazuri, jgheaburi, coame de acoperişuri etc. se va face asigurându-se
un unghi mai mare de 90°, prin folosirea coturilor pentru furtun.
Aplicarea feşilor la furtunurile sparte
Când servantul constată spărtura pe linia de furtun, însemnează locul cu creion chimic, pentru a fi găsit
cu uşurinţă, în vederea executării reparaţiilor după terminarea intervenţiei.
Scoate faşa corespunzătoare (B sau C), pe care o deschide, ridică furtunul de pe sol şi îl pune pe semi-
colierul de jos al feşii, aşează adaosul şi colierul de sus peste furtun, agaţă ochiul de prindere pe marginea
întoarsă a semicolierului şi apasă închizătorul care strânge semicolierele, astupând spărtura (închizătorul va
rămâne în toate situaţiile sub furtun).
Scoaterea feşii se execută prin operaţii inverse.
Înlocuirea furtunurilor sparte.
Când spărtura este mare şi nu poate fi acoperită cu ajutorul feşii, se înlocuieşte
furtunul spart, procedându-se astfel :
- dacă furtunul este întins în interiorul clădirii, se cere inchiderea apei, se dezracordează de la ambele
racorduri, se înlocuieşte furtunul spart, după care se cere deschiderea apei;
- dacă furtunul este întins în exteriorul clădirii, se întinde mai întâi furtunul de schimb, paralel cu cel
spart, se cere închiderea apei şi apoi se înlocuieşte furtunul spart,după care se cere deschiderea apei;
- pe timp de ger puternic, se cere micşorarea presiunii, se întinde furtunul de schimb paralel cu cel
spart, se dezracordează furtunul spart şi se racordează furtunul de schimb fără a se opri refularea apei, după
care se cere revenirea la presiunea iniţială.
Cantitatea de furtun necesară pentru realizarea fiecărei linii din cadrul dispozitivului de intervenţie se
determină avându-se în vedere că :
- la întindere în plan orizontal, se socoteşte o rolă de furtun normală pentru 20 m
- la întindere în plan vertical se socotesc 4-5 m de furtun pentru fiecare etaj al
clădirilor de locuit şi 6-8 m pentru fiecare etaj al clădirilor industriale;

10. - la întindere pe treptele scărilor interioare se vor considera câte 10 m de furtun de etaj la clădirile de
locuit si 12-16 m de furtun de etaj la clădirile industriale;
La aceasta se va adăuga o rezervă de 10 m de furtun necesară manevrei servantului 1 (3) sau
comandantului de grupă.
TUBUL DE CAUCIUC PENTRU ASPIRATIE
Descriere
Tubul de cauciuc pentru aspiraţie este confecţionat din straturi suprapuse de cauciuc şi pânză, intărite
cu sârmă sub formă de spirală.
La ambele capete, tubul de aspiraţie este prevăzut cu câte o porţiune (11-15 cm)fără sârmă care
permite fixarea racordurilor A, B sau D.
Aderenţa între straturile de pânză şi cele de cauciuc se realizează cu ajutorul solutiei de cauciuc, în
urma vulcanizării.
Întreţinere
După folosire, tubul trebuie să fie spălat cu apă apoi uscat, verificat şi repus în stare de intrebuintare.
În afara verificărilor curente care se fac după fiecare folosire (racorduri, garnituri etc.), anual sau când
se constată anumite deficicnţe.tubul se supune următoarelor probe:
Dezracordarea se execută prin operaţii inverse sau prin schimbarea poziţiei cheilor pe cele două
racorduri.
a) proba de aspiraţie uscată
Fiecare tub se închide la un capăt cu racord înfundat, iar la celălalt capăt se racondează la intrarea în
pompe.Se crează o depresiune de 640 mm coloană de mercur. După 5 minute se admite o scădere a
depresiunii cu 3% cu condiţia ca etanşeitatea pompelor să fi fost verificată în prealabil iar tubul să nu se
deformeze. După verificarea fiecărui tub în parte, proba se repetă cu toate tuburile din dotarea autospecialei
racordate împreună.
b) proba la presiune hidraulică
În fiecare tub se realizează o presiune hidraulică de 6 bari timp de 5 minute.
Tubul trebuie să nu se spargă, să nu prezinte infiltrări de apă sau deformări.
Mânuire
Pentru racordarea tuburilor de aspiraţie, şoferul şi servantul 4 scot din locaşurile lor de pe autospecială
numărul necesar de tuburi şi racordează primul tub la intrarea în pompa centrifugă, astfel (fig. 13) :
- şoferul scoate capacul racordului de la intrarea apei în pompa centrifugă
Fig. 14
- apucă tubul de aspiraţie între genunchi, ţinând cu ambele mâini racordul acestuia şi-l apropie de
racordul de intrare în pompa centrifugă, cuplându-le ;
- servantul 4 prinde tubul de aspiraţie între genunchi, de la celălalt capăt, şi, stând cu faţa către maşină,
îl împinge către înainte, pentru a uşura racordarea de către şofer.
Racordarea celorlalte tuburi de aspiraţie se execută astfel:
- şoferul prinde cu mâinile între genunchi tubul de aspiraţie racordat, stând cu spatele la autospecială,
în timp ce servantul 4 ia un alt tub de aspiraţie(fig. 14) ;
- ambii servanţi apropie tuburile unul către celălalt şi le racordează între ele; pentru asigurare, tuburile
de aspiraţie se leagă cu cordiţa al cărei capăt liber se prinde de un punct de sprijin. Atunci cînd condiţiile de
lucru nu permit racordarea succesivă a tuburi lor, acestea se vor racorda întâi între ele şi apoi la
autospecială.
Pentru dezracordare se execută operaţiile în ordine inversă.
SORBUL PENTRU TUBURILE DE ASPIRATIE

11. Sorbul se fabrică în două tipodimensiuni : A şi B, în raport de care prezintă următoarele caracteristici
tehnice :
tip A tip B
-dimensiunile (mm) 206x223 153x126
-masa(kg) 1,5 1,2
Descriere
Este confecţionat din aliaj de aluminiu anticoroziv şi se compune din următoarele părţi:
- sita sorbului (1) cu fundul sitei (1) şi corpul sitei (2);
- corpul sorbului (II) cu un racond fix A sau B (3) în raport de tipul sorbului ;
- supapa sorbului cu corpul supapei (4), capacul supapei (5), pârghia de manevrare a supapei (6) şi
inelul pentru legarea cordiţei de susţinere a sorbului (7).
Funcţionare
Se racordează sorbul la capătul inferior al coloanei de tuburi de aspiraţie. În vederea acţionării de
manevrare a supapei, se leagă la inelul acestuia o cordiţă pentru susţinerea sorbului, iar capătul liber se
fixează de un punct de sprijin.
Pe timpul formării vidului în sistemul de alimentare (sorb, tuburi de aspiraţie, pompe), supapa sorbului
este deschisă de curentul de apă ce intră în sursă în tuburile de aspiraţie. În momentul întreruperii
alimentării, apa din tuburile de aspiraţie apasă asupra supapei care este aşezată pe scaunul aflat în corpul
sitei, realizându-se astfel menţinerea coloanei.
După terminarea lucrului, pentru golirea de apă a tuburilor de aspiraţie, se trage în sus de cordiţa care,
prin intermediul pârghiei de manevrare, deschide supapa şi lasă apa să se scurgă.
În cazul când apa conţine impurităţi, pe care sita nu le reţine, sorbul va fi introdus în coşul metalic.
Întreţinere
După folosire sorbul se spală si se verifică starea racordului, bună funcţionare a supapei şi a pârghiei
de manevrare. In afara verificărilor curente, executate după fiecare folosire, periodic, sorbul este supus unei
probe de încercare a etanşeităţii supapei.
Se umple sorbul cu apă şi în intervalul de 5 minute nu se admit scăpări decât sub formă de picături.
Mânuire
Când alimentarea cu apă nu se execută de la reţeauade hidranţi sub presiune, la tuburile de aspiraţie
semontează sorbul, astfel:
-servantul 4 scoate sorbul din locaşul său de pe autospecială şi-l racordează, împreună cu şoferul, la
capătulultimului tub de aspiraţie.
- leagă capătul cordiţei de inelul pîrghiei de manevrare a supapei sorbului, făcând un nod cu ochi,
celălalt capăt fiind folosit pentru manevrarea acesteia;
- împreună cu şoferul, lasă încet sorbul în apă, urmărind ca tubul de aspiraţie să fie în poziţie verticală.
Dacă alimentarea se face dintr-o apă curgătoare, sorbul se va aşeza cu sita contra curentului apei.
În cazul în care apa conţine impurităţi, la sorb se montează coşul sorbului.
Pentru dezracordarea sorbului se execută operaţiile în ordine inversă.
FAŞA PENTRU FURTUN
-face parte din categoria accesoriilor diverse
Feşile sunt construite în trei tipodimensiuni, în raport de care prezintă următoarele caracteristici
tehnice:
A B C
- diametrul interior al feşii (mm) 110 76 55
Descriere
Indiferent de tip, feşile sunt confecţionate din tablă de aluminiu şi la ele se disting:
- două semicoliere articulate moi;
- un adaos articulat mobil;
- un ochi de prindere ;
- inchizătorul ;
Mânuire

12. Pentru aplicarea feşii se sprijină furtunul pe colierul de jos, se aşează adaosul şi colierul de sus, apoi se
acţionează asupra închizătorului care strânge coliere şi fixează furtunul. Datorită presiunii apei, furtunul se
lipeşte strâns de coliere şi adaos asigurând închiderea spărturii.
Întreţinere
După folosire faşa se şterge şi se ung articulaţiile.
CORDITA PENTRU SUSTINEREA SORBULUI
- face parte din categoria accesoriilor diverse.
Descriere
Cordiţa pentru susţinerea sorbului este confecţionată din fire răsucite din cânepă sau fire sintetice. Are
o lungime de cea 12 m, la unul din capete având prevăzut un ochi pentru legare la pârghia de manevrare a
supapei sorbului.
CORDITA PENTRU LEGAT FURTUNUL
-face parte din categoria accesoriilor diverse.
Descriere
Cordiţa pentru legat furtunul este confecţionată din fire răsucite din cânepă sau fire sintetice şi are o
lungime de cea 2m. La un capăt este prevăzută cu un ochi iar le celălalt cu un mâner din lemn pentru legarea
furtunului de treptele scărilor, de balustradă etc .
Mânuire
Pentru susţinerea şi ancorarea furtunului întins pe verticală (pe scări, autoscări. scări fixe de incendiu,
casa scărilor etc), servantul scoate cordita pentru legat furtunul din geanta cu chei şi teşi. leagă furtunul şi îl
fixează de elementele de construcţie, scări, balustrade. Etc.