!

1. UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS GALAȚI”
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE SOCIALE ȘI POLITICE
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI INTEGRITATE EUROPEANĂ
CODURI DE ETICĂ LA NIVEL UNIVERSITAR
Student: Șevciuc Doru
Galași
2022

2. I. Considerații despre etică
Dicționarul explicativ al limbii române definește etica din punct de vedere științific ca
fiind acea disciplină care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și condiției umane din
perspectiva principiilor morale și cu rolul lor în viața socială1. Etica însumează, de asemenea,
și totalitatea normelor de conduită morală corespunzatoare, fiind în multe situații, de altfel,
sinonimizată cu conceptul de morală.
Așadar, etica se ocupă de studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică,
cu conținutul lor de clasă și cu rolul lor în viața socială, este una dintre formele conștiinței
sociale, fiind adânc înrădăcinată în ființa umană, ca parte integrantă a caracterului fiecărui
individ.
Din punct de vedere etimologic, termenul provine din limba latină- ethicus, iar în greacă
termenul este reprezentat de cuvântul- ethikos (moral).
Conceptul de etică trebuie să existe în orice mediu în care un individ se desfășoară. Fie că
este vorba de mediul laboral, profesional, cel universitar, academic, sau de relațiile inter-
umane este imperativ ca acțiunile fiecărui individ sa fie guvernate de morală, etică.
Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupati sa reglementeze relațiile dintre ei prin
norme care sa aibă ca scop protejarea fiecărui individ al comunității, a comunității ca întreg
sau a anumitor segmente ale acesteia (familie, trib, gintă, popor, națiune, etnie, organizație,
etc)2.
La baza constituirii unei norme au stat întotdeauna valorile morale promovate în anumite
momente istorice și în diferite arii de conviețuire umană într-o societate. Astfel, obiectul
principal de studiu al științei eticii este morala. Tema moralei este una din cele mai vechi
teme ale filosofiei, fiind o parte constitutivă a naturii umane, iar conștiința de sine a omului a
fost constituita înainte de toate în jurul valorilor morale existente în societate în fiecare
perioadă istorică.
În ceea ce privește mediul academic, etica se regăsește la intersecția dintre etica
cercetării, managementul eticii în organizații și deontologia profesională a cercetătorului sau
profesorului.
1 https://dexonline.ro/definitie/etica
2 Prof. dr. ing. Dorin Bică,Șef lucr.Dr. ing. Sorina Moica,Șef lucr.Dr. ing. Elena Harpa, Șef lucr.Dr. ing. Sorin
Albu, Lector dr. Andreea Ban- "Formarea de comportamente și atitudini adecvatedin punctde vedere
deontologic în munca intelectuală a studenților- Etică și integritateacademică",Universitatea deMedicină,
Farmacie,Științe și Tehnologiedin Tărgu Mureș- Facultatea de inginerie,2018- pagina 9

3. În mediul universitar, etica este evidențiată pe de-o parte de obligațiile morale ale
profesorului și pe de altă parte, de îndatoririle morale ale studentului. Profesorul, prin meseria
pe care o practică își însușește respectarea tuturor normelor sociale, ale regulamentelor
interne ale instituției in care își desfășoară activitatea, precum și a exigențelor pedagogice în
educația deontologică. Pe de altă parte, obligația morală a studentului este cea de a studia
disciplina la care s-a înscris, de a respecta regulamentul intern, normele sociale, de a se
prezenta la cursuri conform așteptărilor profesorului.
Etica profesională este caracterizată de obligația fiecarui membru al unei profesii de a
încheia un contract nescris, prin care membrii profesiei respective își asumă promovarea
idealurilor serviciului public, își asumă respectarea datoriei civice ce vine odată cu meseria pe
care o desfășoară (în cazul în care această meserie este în folosul cetăteanului), îți asumă
trăsături de caracter deosebite, reprezentate de integritate, anticoruptibilitate, considerarea
interesului altuia mai importanta decât interesul propriu, promovarea idealurilor serviciului,
precum și aderarea la standardele înalte pe care le impune activitatea, în integralitatea sa.
În ceea ce privește etica cercetării științifice, se pun în discuție problemele etice care
apar în toate etapele unei cercetări, unde este relevanta alegerea temei, a metodelor, a
desfășurării propriu-zise a cercetării și a publicării ulterioare a lucrării, precum și a
valorificării rezultatelor finale. În această privință, în discordanță cu etica este plagiatul unei
lucrări științifice.
Plagiatul este un fenomen de-a dreptul endemic în lumea academică. În România,
plagiatul a constituit în ultima vreme un subiect de interes public, implicând o serie de
politicieni în scandaluri publice dintre care cel mai notoriu a fost cazul plagiatului lucrării de
doctorat de către prim- ministrul Victor Ponta3. Plagiatul este caracterizat ca fiind o forma de
furt intelectual. Conform dicționarului explicativ al limbii române plagiatul reprezintă
copierea, însușirea, în întregime sau în parte, a ideilor altora pentru a le prezenta drept creații
personale4.
De la o vreme, în presă există multiple cazuri care scot în evidență plagiatul unor persoane
publice care ocupa importante funcții în aparatul administrativ și care, mai presus de orice ar
fi trebuit sa dea dovada atât de etică științifică, cât și de etică profesională.
3 Prof. dr. ing. Dorin Bică,Șef lucr.Dr. ing. Sorina Moica,Șef lucr.Dr. ing. Elena Harpa, Șef lucr.Dr. ing. Sorin
Albu, Lector dr. Andreea Ban- "Formarea de comportamente și atitudini adecvatedin punctde vedere
deontologic în munca intelectuală a studenților- Etică și integritateacademică",Universitatea deMedicină,
Farmacie,Științe și Tehnologiedin Tărgu Mureș- Facultatea de inginerie,2018- pagina 49
4 https://dexonline.ro/definitie/plagiat

4. Aceste subiecte sunt tratate și în legislația, în vigoare, din România. Astfel, Legea
educației naționale numărul 1/2011, actualizată, prezintă în articolul 98, alineatul 2,
obligativitatea fiecărei instituții de învățământ de a avea un consiliu profesoral care să
stabilească un Cod de etică profesională și să monitorizeze aplicarea acestuia. În legea
educației naționale termenul de "etică" apare ca un laitmotiv, având, de altfel, o întreagă
secțiune dedicată, denumită "Etica universitară". Această secțiune trasează liniile formării
comisiei de etică universitară, atribuțiile ei, funcționarea și principalele abateri de la buna
conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară.
În completarea Legii educației naționale vine Ordinul Ministerului Educației
Naționale nr. 4831/2018 prin care s- a aprobat Codul- cadru de etică al personalului didactic
din învățământul preuniversitar.
De asemenea, o importanță majoră în acest domeniu o are și legea 206/2004,
actualizată, privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare,
în care este prezentată înființarea Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice,
Dezvoltării Tehnologice și Inovării, cu toate atribuțiile care îi sunt alocate.
II. Codurile de etică ale universităților naționale
Conform Legii educației naționale nr. 1/2011 fiecare instituție de învățământ are
obligativitatea de a avea un Cod de etică profesională, care trebuie respectat atât de catre
cadre didactice și manageri, cât și de către studenți.
În acest capitol o sa tratez comparativ codurile de etică ale unor Universități Naționale cu
diferite profile de activitate. Așadar, în paginile următoare o să fie regasite sinteze ale
codurilor de etică și deontologie profesională pentru următoarele universități naționale:
Universitatea Națională de Arte din București (UNARTE), Universitatea din București (UB),
Universitatea "Nicolae Titulescu" București, Universitatea Babeș- Bolyai (UBB),
Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași

5. 1. Universitatea Națională de Arte din București (UNARTE)
Codul de etică al UNARTE relatează faptul că Universitatea de Arte din București își
propune să reprezinte principalul centru de polarizare a eforturilor artistice și intelectuale,
pentru afirmarea, consolidarea și dezvoltarea artei, învățământului și culturii naționale.
Totodată, un factor important apare enunțat în acest cod- cel de recunoaștere și recompensare
a meritelor academice, personale sau colective, acestea fiind pe deplin asigurate. Meritele
sunt recunoscute deopotrivă atât cadrelor didactice, membrilor structurilor de conducere, cât
și studenților.
În cazul cadrelor didactice și a personalului de cercetare, meritul este stabilit în
funcție de calitatea activității didactice, a activitățiilor artistice și a publicațiilor cultural-
științifice persoanle sau colective. Pentru membrii structurilor de conducere, meritul este
recunoscut și stabilit în baza managementului eficient al resurselor, menținerea unor
standarde de calitate înalte, precum și aplicarea regulamentelor interne, cu strictețe.
În cazul studenților, meritul este recunoscut în baza criteriilor de evaluare a performanțelor
academice ale acestora, rezultatele concursurilor, cele ale participării la expoziții, evenimente
culturale sau ale activităților de voluntariat.
În codul de etică sunt prevazute și încălcările principiului competenței și
profesionalismului, dupa cum urmează: constituie încălcare asumarea unuor obligții care
depășesc nivelul actual de pregătire profesională; constituie încălcare încredințarea de
cursuri, seminare sau lucrări de laborator spre a fi susținut de către persoane care nu dețin
nivelul de cunoaștere adecvat; consacrarea unei părți importante din timpul alocat activității
didactice unor discuții fără legatură cu tematica acestuia; nerespectarea programării
examenelor, a cursurilor sau a activităților didactice; neinformarea prealabilă a studenților în
legatură cu informațiile de interes pentru aceștia; evaluarea studenților pe alte criterii, decât
cele de performanță; întârzieri nejustificabile în evaluarea studenților sau în comunicarea
rezultatelor; obținerea unui folos material de către un cadru didactic pe urma unor lucrări
științifice întocmite de către studenți; condiționarea accesului la examinare sau a promovării
examenelor prin cumpărarea unor lucrări sau cărți ale cadrelor didactice; abuzul de putere.
Pertinent este și faptul că UNARTE aderă nevcondiționat la principiile respectării depline a
proprietății intelectuale și asigurării integrității academice, făcând din promovarea lor un
element central al activității proprii și al politicii de dezvoltare instituțională. De asemenea,

6. respectarea proprietății intelectuale și a drepturilor de autor este o obligație profesională
fermă a tuturor membrilor comunității academice.
Mai mult, în codul de etică al Universității Naționale de Arte sunt prevăzute și informațiile
referoitoare la Comisia de Etică universitară. Prin informații înțelegem structura, competența,
conducerea și sancțiunile acestei comisii.
Așadar, etica, morala, respectul, buna-purtare, merituozitatea sunt atribute clar evidențiate în
cod, care trebuie deținute de către toți membrii instituției de învățământ în discuție.
2. Universitatea din București (UB)
Codul de etică al Universității București prezintă o serie de articole privind respectarea
valorilor și a principiilor etice generale. Acest cod prezintă similitudini cu codul Universității
Naționale de Arte, având la bază același cadru legislativ, în speță Legea educației naționale
numărul 1/2011.
Prin cod Universitatea București asigură membrilor săi libertate academică deplină, ,
aceștia fiind protejați împotriva constrângerilor politice , religioase, economice, precum și
împotriva cenzurii, manipulărilor și persecuțiilor.
Codul de etică al Universității București recunoaște rezultatele membrilor săi la autonomie
personală, susține libertatea de exprimare, precum și accesul nemijlocit la informații.
Pe lângă cele enunțate, este de menționat și faptul că onestitatea și corectitudinea intelectuală
sunt valori etice promovate de Universitatea București, întrucât în absența lor, rolul
Universității nu ar mai fii acela de a educa minți tinere, de a forma oamneni de baza și
caractere juste, evaluarea nu ar mai fi facută obiectiv și corect de către profesori pentru
fiecare student în parte. O evaluare trebuie sa releve nivelul de pregatire al unui student,
precum și o treabă bine făcută din partea profesorului.
Profesorii dau dovadă de etică și de respectarea Codului în sine, prin învățarea continuă
(lifelong learner), prin transpunerea lui în pielea elevului , fiind mai întâi de toate un partener
de de învățare , nu o autoritate a carui menire este să predea adevărul absolut.5
Codul de etică UB sublinează un aspect foarte important din punct de vedere
psihologic (moral) și anume acela de furt intelectual. Textul menționează faptul că încălcarea
proprietății intelectuale și a drepturilor de autor poate fi definită ca orice reproducere
completă sau incompletă a unor contribuții intelectuale. Neatribuirea corespunzătoare creeaza
5 www.edupedu.ro- articol Ruxandra Manea, "Care este profilul unui profesor bun".

7. confuzii și poate genera, leza drepturile morale ale autorilor; ea constituie o încălcare a
deontologiei academice și o deficiență sau o culpă.
De asemenea, este evidențiat faptul că, în cazul furtului intelectual, responsabilitatea morală
poate fi împărțită, așadar, există o responsabilitate morală nu numai a celor care încalcă
drepturile de autor, ci și a tuturor celor ce constată, anunță sau discută public prezumtive
abateri de la normele de integritate academică. Pentru respectarea eticii academice, orice
constatare a unor lezări aduse proprietății intelectuale trebuie făcută neîntârziat, cu toate
precizările pertinente pentru acest caz, precum și furnizarea tuturor dovezilor necesare.
Universitatea din București promovează, de altfel, un climat de respect și
responsabilizare a proprilor membrii, prin angrenarea acestora în diverse proiecte care
implică societatea, prin orientarea programelor de studii și de cercetare către nevoile
societății, prin implicarea acestora în proiecte civice, umaniste, în anumite zone în care se
constată că sunt necesare fapte sociale.
Codul de etică acordă un articol unor caracteristici morale foarte importante- respectul și
toleranța. Aceste caracteristici sunt promovate constant, în scopul creării unui climat
favorabil și armonios, în vederea întreținerii relațiilor inter-umane dintre membrii
Universității. Un alt articol (articolul 32) este dedicat în totalitate "bunăvoinței", aceasta fiind
o normă etică pe care Universitatea București o promovează în toate domeniile sale de
activitate
Sunt scoase în evidență și trasăturile de caracter pe care UB le condamnă, care, de altfel,
contravin în totalitate normelor etice promovate, precum: hărțuirea, abuzul, hărțuirea sexuală,
intimidarea, umilirea, comportamentul insultător, manifestat prin expresii peiorative,
înjositoare, abuzul de putere.
3. Universitatea "Nicolae Titulescu" București (UNIVNT)
Universiteatea "Nicolae Titulescu" are propriul cod de etică după care membrii ei se
ghideaza. În vederea verificării, gestionării și implementării acestuia a fost constituită la nivel
local și o Comisie de etică universitară. Codul de etică al Universității "Nicolae Titulescu"
respectă în totalitate legislația în vigoare.
Universitatea promovează autonomia personală, asigură libertatea academică ,
protejându-și membrii împotriva presiunilor de orice fel, susține dreptatea și echitatea,

8. elimină deciziile și aprecierile discriminatorii, recunoaște și recompensează meritul
individual sau de grup, promoveaza profesionalismul membrilor săi, prin organizarea de
programe academice, care contribuie la sporirea cunoașterii științifice, promovează
transparența, egalitatea de șanse în competiție și asigura accesul echitabil la resursele
existente. Totodată, sunt promovate respectul și toleranța (de orice natură), responsabilitatea
profesională și socială, echitatea.
Nimeni nu are dreptul de a intimida, denigra, hărțuii, amenința sau de a aduce orice fel de
atingere demnității umane a celorlalți.
Cadrele didactice au obligații clar enunțate în cod, printre care: obligația de a comunica
fiecare aspect referitor la cursuri, examene, suporturi de curs; de a stabili programul; de a se
pregăti constant și de a fi la curent cu fiecare modificare care ar putea să intervină în
domeniul lor de activitate; de a evalua corespunzator și obiectiv studenții; de a folosi un
limbaj academic, adecvat și corespunzător.
În acest cod, atribuțiile Comisiei de etică sunt clar evidențiate, fiind stabilită atât componența
ei, cât și atribuțiile relevante pentru situațiile care pot surveni în cursul unui an universitar.
Comisia de etică este sinonimizată unui for judecătoresc, iar situațiile care ar putea survenii
sunt prezentate precum un proces, în care sunt scoase în evidență atât drepturile
reclamantului, cât și cele ale reclamatului, iar prezumția de nevinovăție este susținută pană la
prezentarea dovezilor necesare și dovedirea contrariului.
4. Universitatea "Babeș- Bolyai" (UBB)
Codul de etică și deontologie profesională al Universității "Babeș-Bolyai" se bazează pe
dezvoltarea și practicarea valorilor naționale, europene și universale. Acesta funcționează ca
un ghid de dezvoltare și îndrumare a membrilor proprii (fie ei studenți, masteranzi,
doctoranzi, fie cadre didactice, personal didactic auxiliar, personal nedidactic, sau
cercetători).
După acest cod membrii comunității universitare trebuie să-și ghideze conduita, respectând
principiile și valorile pe care le impune, în scopul prevenirii încălcării normelor eticii
universitare; acesta furnizează modele de comportament, de coziune și de valorizare a
potențialului comunității universitare.

9. Precum și în cazurile prezentate anterior, cadrul legislativ pe care se bazează acest cod
este reprezentat de legea educației naționale nr. 1/2011.
În cod sunt enunțate principiile fundamentale care, de altfel, constituie campul lexical
al eticii: libertatea academică, competența și profesionalismul, integritatea, onestitatea
intelectuală, colegialitatea, loialitatea, dreptatea, echitatea și responsabilitatea. Aceste
principii trebuie să guverneze caracterul fiecărui membru al comunității universitare.
Libertatea academică implică dreptul fiecărui membru de a-și exprima în mod liber
opiniile, fără a fi cenzurat. Competența și profesionalismul sunt promovate, dorite și adoptate
în mediul universitar, precum și recompensarea excelenței științifice, profesionale,
pedagogice, manageriale, administrative. Integritatea membrilor comunității este, de
asemenea, unul din aspectele esențiale care permite desfășurarea în condiții optime a
activității didactice și de cercetare. Onestitatea intelectuală este înțeleasă în sensul respectului
pentru dreptul la proprietatea intelectuală și a drepturilor de autor. Alături de aspectele
menționate deja, colegialitatea are un impact deosebit, deoarece membrii comunității
universitare își datorează respect reciproc, curtoazie, asistență și înțelegere. De altfel, fiecare
membru al comunității universitare "Babeș- Bolyai" are o obligație morală în fața
Universității, numită loialitate. Dreptatea și echitatea sunt valori pe care Universitatea le
promovează în rândul membrilor săi, respingând orice forme de discriminare, exploatare,
tratare inegală a membrilor comunității pe criterii extraprofesionale precum rasa, sexul, etnia,
religia, apartenența la grupuri minoritare, convingerile politice, orientările și preferințele
personale. Nu în ultimul rând, un alt aspect important este cel al responsabilității. Fiecare
membru al comunității universitare este obligat sa își asume răspunderea pentru faptele
proprii și să respecte codul de etică și deontologie profesională al Universității "Babeș-
Bolyai".
5. Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași
Codul de etică și deontologie profesională al Universității de Medicină și Farmacie "Grigore
T. Popa" Iași își are baza legislativă în Legea educației naționale nr. 1/2011. Acest cod
circumscrie un sistem de valori universal acceptate de comunitățile academice în condițiile
internaționalizării informației și globalizării. Acesta reprezintă, de asemenea, și un "contract

10. moral", nescris, între membrii comunității academice, menit să asigure o buna colaborare
între membrii, o competiție sănătoasă și corectă între studenți, care în cele din urma să ducă
la creșterea prestigiului universității.
Textul codului exprimă într-o manieră concludentă însuși scopul său: Scopul vizat este de a
reglementa domeniul cuprins între lege și morală (art. 6, Codul de etică și deontologie
profesională al Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași).
Ca și în celelalte cazuri deja prezentate, codul se bazează pe un set de principii și
valori promovate în mediul academic, după cum urmează: libertatea academică; integritatea;
prevenirea și gestionarea conflictelor de interese; autonomia personală; dreptatea și echitatea;
meritul; profesionalismul și competența; onestitatea și corectitudinea intelectuală;
transparența; respectul, toleranța și incluziunea; responsabilitatea profesională; bunăvoința și
grijă; fidelitatea (loialitatea); buna conduită în activitatea științifică.
Aceste valori sunt protejate de Universitate, iar orice încălcare a acestora este
sancționată conform legislației în vigoare.
Codul Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași prezintă și un set
de incompatibilități, enunțate în art. 11, alin. (5). Aceste incompatibilități scot în evidență
faptul că acest cod este unul care respectă însăși subiectul pe care îl dezvoltă în întreg
conținutul său.
Luând în considerare subiectul de studiu al acestei universități în cod există anumite
particularități, cum este situația enunțată în art. 22: "Cercetarea pe subiecți umani și pe
animale se face cu repsectarea prevederilor Convențiilor și Declarațiilor Internaționale la care
România este parte semnatară".
Pentru respectarea integrității umane, codul enunța și faptul că cercetarea medicală în scopul
progresului medical trebuie realizată doar în ultimă instanță pe subiecți umani. De asemenea,
în cercetarea biomedicală există datoria de a promova și proteja viața, sănătatea, intimitatea și
demnitatea subiecților umani care participă la cercetare, binele individual primând asupra
binelui societății în general și al științei.
În scopul unei verificări amănunțite la nivelul Universității a fost constituită o
Comisie de Etică a Cercetării, care evaluează toate proiectele de cercetare și le avizează pe
cele pe care le consideră potrivite (în urma analizei).
Din cauza programului de studiu, care conține atât o parte teoretică, cât și o parte practică,
studenții trebuie să își însușească și Codul de etică profesională existent la nivelul fiecărui
spital, fie el public sau privat.

11. Ca ultimă mențiune pentru această situație, în cazul membrilor comunității universitare sunt
incluse în contractele individuale de muncă și în contractele de studii clauze referitoare la
Codul de etică și deontologie profesională, prin care cu toții se obligă de respectarea lui.
3. Considerații finale
Putem considera ca etica și-a făcut simțită prezența din cele mai vechi timpuri, de
când individul a început să aibă conștiință, să facă parte dintr-o comunitate în care primează
legile morale, în care primează starea sa de bine și a celor care îl înconjoară, în care primează
respectarea limitelor impuse de cutumă, în care morala este mai degraba un principiu de bună
conviețuire.
În prezentările privind analiza celor cinci coduri de etică de mai sus se pot observa
multiple similitudini. Plecând de la faptul ca acestea au același cadru legislativ și anume
Legea educației naționale nr. 1/2011, prin care se impune formarea Comisiilor de Etică la
nivelul fiecărei universități. Comisiile de etică au atribuții asemănătoare, în genere, însă au și
atribuții diferite, care țin mai degraba de profilul de activitate al universităților.
Întodeauna, Codul de etică al Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa"
Iași o sa conțină articole suplimentare care se referă la activitatea de cercetare medicală și
biomedicală, pe subiecți animali sau umani, spre deosebire de Codul de etică al Universității
"Nicolae Titulescu", București, care conține articole generale referitoare la etica universitară.
De asemenea, Codul de etică al Universității de Arte București o sa conțină articole
referitoare la dezvoltarea artei, la polarizarea eforturilor artistice, spre deosebire de Codul de
etică al Univeristății București sau cel al Universității Babeș- Bolyai, care au în componență
multiple facultăți, pe diverse domenii de activitate. Așadar, codurile nu pot fi costumizate,
astfel încât să poată cuprinde activitățile variate ale celor două universități menționate, ci sunt
tratate aspectele în general.
Aspectele generale, similare se referă la principiile și valorile eticii, care se regăsesc
în fiecare Cod de etică și deontologie profesională, de la libertatea academică; integritatea;
prevenirea și gestionarea conflictelor de interese; autonomia personală; dreptatea și echitatea;
merituozitate; profesionalismul și competența; onestitatea și corectitudinea intelectuală;
transparența; respectul, toleranța și incluziunea; responsabilitatea profesională, până la
bunăvoința și grijă; loialitatea și buna conduită în activitatea științifică.

12. Realizarea codurilor de etică la nivelul fiecărei universități duce la conștientizarea
acută a unei părți a problemelor din mediul academic din zilele de azi. Probleme legate de
plagiat, de lipsă de echitate, de inegalitate, de lipsa de merituozitate. Deși, există în presă
nenumărate articole care scot în evidență astfel de fapte, disciplina eticii dorește să corecteze
comportamente, să apeleze la moralitatea indivizilor care se desfășoară în mediul academic și
să găsească soluții prin care problemele evidențiate să nu se mai repete.
Concluzionând, putem spune ca știința eticii are un caracter multi- disciplinar, aflată
la intersecția întrebărilor, dilemelor, problemelor și metodelor de deliberare și decizie din
etica profesională, etica cercetării și managementul eticii în organizații. Dar acestea nu sunt
singurele domenii care oferă instrumente celor aflați în fața unor decizii privind fapte morale
sau imorale din universități. Sociologia, filosofia socială și politică, biologia, dreptul sau
antropologia oferă companie intelectuală în chestionarea și deliberarea morală6.
1. 6
Toni Gibea, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Emanuel Socaciu, Valentin Mureșan- "Etică și
integritate academică- Instrumente suplimentare"-, editura Universității din București, 2018, pagina 7

13. Bibliografie generală:
1. "Etică și integritate academică"- Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian
Mihailov, Toni Gibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu, editura
Universității din București, 2018
2. "Etică și integritate academică- Instrumente suplimentare"- Toni Gibea, Constantin
Vică, Emilian Mihailov, Emanuel Socaciu, Valentin Mureșan, editura Universității
din București, 2018
3. "Formarea de comportamente și atitudini adecvate din punct de vedere deontologic în
munca intelectuală a studenților- Etică și integritate academică"- Prof. dr. ing. Dorin
Bică, Șef lucr. Dr. ing. Sorina Moica, Șef lucr. Dr. ing. Elena Harpa, Șef lucr. Dr. ing.
Sorin Albu, Lector dr. Andreea Ban-, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și
Tehnologie din Tărgu Mureș- Facultatea de inginerie, 2018
Bibliografie specifică:
1. Codul de etică universitară UNARTE-
https://www.unarte.org/resdoc/regulamente_pdf_ro_100.pdf
2. Codul de etică al Universității din București- https://www.unibuc.ro/wp-
content/uploads/2018/12/Codul-de-Etica%CC%86-al-
Universita%CC%86t%CC%A6ii-din-Bucures%CC%A6ti.pdf
3. Codul de etică al Universității "Nicolae Titulescu"-
http://www.univnt.ro/upload/informatii/se/?dir=&download=Codul+eticii+si+deonto
logiei+profesionale+universitare.pdf
4. Codul de etică și deontologie profesională al UBB-
https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare/files/etica/Codul_Etic_al_UBB.pdf

14. 5. Codul de etică și deontologie profesională universitară al Universității de Medicină și
Farmacie "Grigore T. Popa" Iași-
https://www.umfiasi.ro/ro/universitate/organizare/Documents/Comisia%20de%20etic
%C4%83/Codul-de-etic%C4%83.pdf
Legislație:
1. Legea educației naționale nr. 1/2011
2. Legea 206/2004
Site-uri:
1. http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/23449
2. https://dexonline.ro/definitie/
3. www.edupedu.ro