1. PROIECT DIDACTIC
Profesor: Stăncescu Adina-Andreea
Data: 20.11.2015
Unitatea de învăţământ: Colegiul Na ional Ia iț ș
Aria curriculară: Matematica si Ştiintele naturii
Disciplina: Biologie
Clasa:a VII-a
Subiectul lecţiei: Elemente de anatomie a sistemului digestiv
Resurse de timp: 50 minute
Tipul şi varianta de lecţie: lecţie mixtă; asimilare de cunoştinţe şi formare de competenţe
Scopul lecţiei:
Elevii să cunoască şi să înţeleagă organele sistemului digestiv, precum şi drumul parcurs de
alimente şi cum s-au specializat segmentele tubului digestiv pentru transformarea acestora şi
absorbţia substanţelor nutritive.
Obiectivele operaţionale:
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii trebuie :
O1: să identifice componentele sistemului digestiv pe baza observării planşei,a mulajului, a
imaginilor din manual sau din atlas; fiecare elev să enumere cele două componente ale sistemului
digestiv, precum şi segmentele tubului digestiv.
O2: să descrie glandele anexe pe baza observării planşei, imaginilor din atlas; fiecare elev
să decrie cel puţin una dintre cele trei glande prezentate în manual.
O3: să coreleze diferitele specializări structurale ale segmentelor tubului digestiv cu funcţia
pe care acestea o îndeplinesc (secreţia şi absorbţia) pe baza explicaţiilor date de profesor; fiecare
elev să enumere cel puţin două structuri care prezintă specializări în acest sens.
Resurse procedurale: observaţia individuală corelată cu învăţarea prin descoperire, conversaţia
euristică şi de verificare,explicaţia demonstraţia.
Resurse materiale: manual, atlas de anatomie, planşe cu anatomia sitemului digestiv,
ficat,pancreas, mulaj cu componentele sistemului digestiv, prezentări PPT.
Tipul de organizare a activităţii: frontală, individuală.
Bibliografie
1. Atlas multimedia, Anatomia omului, Enciclopedia Syntagma
2. Ciolac-Russu Anca, Ciurchea Maria, Iordache Ion, Metodica predării ştiinţelor biologice, EDP,
1982.
2. 3. Dobran F, Macovei F, Marcu-Lapadat M, Biologie manual pentru clasa a VII-a, Ed.Teora,
Bucureşti, 2007. p. 108-112.
4. Marcu-Lapadat M, Anatomia omului, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2005. p. 227-246.
Anticiparea dificultăţilor:
Documentare cu privire la legătura dintre apendice - boala apendicită şi peritonită (peritoneul-
membrană seroasă care îmbracă organele este bogat inervat, astfel încât inflamaţia sa, numită
peritonită, este însoţită de dureri intense)
-Existenţa unei planşe cu alcătuirea internă a stomacului şi intestinului subţire dacă elevii pun
întrebări despre structură
3. DESFĂ URAREA LEC IEIȘ Ț
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor
Moment
organizatoric
Pregăteşte materialul didactic;
Notează în catalog elevii absenţi şi
verifică dacă sunt condiţii optime pentru
desfăşurarea orei;
-îşi pregătesc cărţile şi
caietele;
Reactualizarea
cunoştinţelor
Adresează câteva întrebări din lecţia
anterioară
- Prin chestionare oralã la nivel frontal:
De câte tipuri pot fi substanţele?
• Care sunt sărurile minerale de
care are nevoie organismul
nostru?
• Care sunt substanţele organice?
Exemple?
- elevii răspund la solicitarea
profesorului
Captarea atenţiei
pentru lecţia nouă
Stabileşte că aparatul digestiv e implicat
în funcţiile de nutriţie
Prezintã la nivel frontal o planşã cu
alcătuirea aparatului digestiv
La ce ore se servesc mesele în mod
normal?
Analizeazã imaginea şi
rãspund la întrebările
profesorului
Enunţarea
scopului şi
obiectivelor
operaţionale
Informează elevii cu privire la titlul
lecţiei; prezintă , în câteva cuvinte ,
scopul şi obiectivele de atins pe
parcursul şi la sfârşitul lecţiei pe
înţelesul elevilor (identificarea părţilor
componente ale sitemului digestiv,
particularităţi strucurale ale acestuia
pentru îndeplinirea funcţiilor de digestie
şi absorbţie)
Notează titlul în caiete
Prezentarea
conţinutului lecţiei
noi .
Dirijarea învăţării
Defineşte aparatul digesiv – totalitatea
organelor în care are loc transformarea
alimentelor în substanţe simple,
asimilabile.
Prezintă elevilor pe planşă componentele
tubului digestiv, li se arată elevilor în
PPT o prezentare cu tema „Anatomia
sistemului digestiv”, conţinând desene
ale anumitor componente ale tubului
digestiv (dinte,faringe, etc.), se
întocmeşte schiţa lecţiei pe tablă,(desen
dinte); întocmeşte pe tablă o schemă
sumară a celor discutate.
Noteazã definiţia aparatului
digestiv
Completează fişa de activitate
.
Noteazã în caiete părţile
componente ale tubului
digestiv.
Noteazã în caiete explicaţiile
4. profesorului.
Conexiunea
inversă
Îndeamnă elevii să urmărească toate
componentele prezentate ale sistemul
digestiv, în atlasul de anatomie şi solicită
elevii să enumere aceste componente şi
să descrie cel puţin trei dintre ele.
Elevii urmăresc
componentele în atlase şi
descriu trei dintre ele.
Prezentarea
conţinutului lecţiei
noi .
Dirijarea învăţări
Precizează care sunt glandele anexe,
prezintă topografia lor, precum şi
alcătuirea sumară a lor, menţionând
totodată şi rolul lor în procesul de
digestie.
Prezintă particularităţile structurale ale
segmentelor tubului digestiv menţionând
şi rolul lor în digestie.
Realizează pe tablă o schemă cu cele
prezentate.
Elevii notează de pe tablă şi
sunt atenţi la explicaţiile
profesorului.
Conexiunea
inversă
Numeşte doi elevi din clasa să vină la
planşă şi să prezinte poziţia ficatului şi a
pancreasului în raport cu alte organe, iar
în paralel patru elevi din bancă să
prezinte ce secretă aceste două
componente şi unde ajung produşii de
secreţie.
Elevii sunt receptivi la
cerinţele profesorului.
Evaluarea Solicită elevilor să rezolve fişa de
evaluare,, Jocul cuvintelor"
Completeaza fişa de
activitate
Răspund la întrebări
Fixare Reia împreună cu elevii principalele idei
ale lecţiei.
Îşi fixează cunoştinţele prin
sublinierea pe caiete a ideilor
principale ale lecţiei.
Transfer Subliniază importanţa cunoaşterii
sitemului digestiv, prin funcţiile sale,
asigurându-se aportul de substanţe
organice, anorganice, vitamine şi apă
necesare funcţionării organismului.
Tema pentru acasă Precizează lecţia pe care o au elevi de
pregătit pentru următoarea oră de
biologie.
5. Elemente de anatomie a sistemului digestiv
Aparatul digestiv – totalitatea organelor în care are loc transformarea alimentelor în
substanţe simple, asimilabile.
Sist. Digestiv
TUB DIGESTIV
Cavitatea bucala: -palatul dur
bolta palatina -valul palatin
-omusorul
amigdalele (2)
limbă;
- dentină
dintii -coroana -smalţ
-pulpă dentară
-col
- cement
radacina -pulpă dentară
-dentina
-temporara-20 dinti
Dentiţia-
-permanenta-32 dinti ;2 I ; 1 C; 2 Pm; 3 M
2 1 2 3
Faringele:
-locul unde se întâlneşte calea digestivă cu cea respiratorie;
-aici se deschid trompele lui Eustachio.
Esofagul:
-tub lung de 25-30 cm;
-se deschide în stomac prin orificiul cardia;
-are peretele format din muschi netezi.
Stomac:
-se deschide în duoden prin orificiul cardia
-musculatură cu dispunere: longitudinală, circulară, oblică
Intestin subţire:
-cel mai lung
-format: duoden + intestin liber
- prezintă cute circulare + vilozităţi
-glandele mucoase secretă suc intestinal
Intestin gros:
-cel mai mare diametru
- începe cu apendicele, se termină cu orificiul anal
-mucoasa prezintă numeroase pliuri şi glande (mucus)
Glandele anexe: glande salivare, ficat, pancreas
-glandele anexe =>saliva
-ficat=> bila
-pancreas=> suc pancreatic
TUB DIGESTIV
GLANDE ANEXE