2. Este un compus de mare importanţă, constituind
baza pentru oblinerea unui număr foarte mare
de compuşi în industria chimică. Din acetilenă se
prepară aldehida acetică, acetona, clorura de
vinil, acetatul de vinil, vinilacetilena, nitrilul
acrilic. Se foloseşte de asemenea la sudura
oxiacetilenică şi la iluminat. A. se păstrează În
tuburi sub presiune. În 1962 în R.P.R. se fabrica
la Rîşnov (reg. Braşov) din gaz metan, iar la
Turda (reg. Cluj) şi Tîrnăveni (reg. Mureş-
Autonomă Maghiară) din carbid.
3. Acetat de vinil, CH3COO- CH=CH2. Ester al
acidului acetic, preparat prin adiţia acestuia
la acetilenă. Este un lichid volatil, cu miros
înţepător, cu tendinţă mare spre
polimerizare. Serveşte la fabricarea
poliacetatului de vinil şi a unor copolimeri
(~cu clorură de vinil, etilenă ş.a.). în R.P.R.,
a. de v. se fabrica la Uzinele chimice Rîşnov
(reg. Braşov).
4. Mari cantităţi de acid acetic acid se folosesc
pentru fabricarea acetatului de vinil. Această
întrebuinţare consumă aproximativ 40 % până la
45 % din producţia mondială de acid acetic.
Reacţia porneşte de la etilenă şi acid acetic acid
în prezenţa oxigenului, pe un catalizator de
paladiu.
2 H3C-COOH + 2 C2H4 + O2 → 2 H3C-CO-O-CH=CH2 + 2 H2O
5. Acetatul de vinil poate fi folosit ca atare în
adezivi comercializaţi sub numele generic
de aracet. De asemenea, poate fi
polimerizat în poliacetat de vinil sau diverşi
copolimeri. Aceşti polimeri sunt
întrebuinţaţi în producerea de vopsele,
adezivi sau diverse materiale plastice.
6. Poliacetat de vinil, polimer obţinut prin polimerizarea
acetatului de vinil. Are punctul de înmuiere scăzut (30-
40°C). Se întrebuinţează pe scară largă la fabricarea
lacurilor, a vopselelor, a adezivilor etc. Prin hidroliza lui
se formează alcoolul polivinilic. În R.P.R. se fabrica la
Uzinele chimice Rîşnov (reg. Braşov).
7. Adeziv pe baza de
poliacetat de vinil. Se
foloseste pentru lipirea
placilor din polistiren
expandat in sistemul de
izolare termica a fatadelor
DEKO THERM.
8. Adezivul ECOACET este un adeziv pentru
constructii pe baza de poliacetat de vinil.
Are in compozitie poliacetat de vinil,
materiale de umplutura aditivi si apa.
Produsul se utilizeaza ca amestec in
materialele de zugravit. Se poate utiliza ca
amorsa, in amestecurile de lipit faianta si
gresia precum si ca adaosuri chiar in
betoane.
Produsul este ambalat in ambalaje de
material plastic in cantitate de 0,5 ; 1 ; 3 ; 5
kg. Se depoziteaza le temperaturi cuprinse
intre 5 si 35 ºC.
Termenul de valabilitate este de 12 luni de la data fabricatiei in
ambalajul original respectindu-se conditiile de transport si
depozitare.
Produsul nu este toxic si nici inflamabil.
Produs agrementat.
9. Majoritatea esterilor acidului acetic sunt de
regulă folosiţi ca solvenţi pentru cerneluri,
vopsele şi lacuri. Printre esterii acidului acetic se
numără acetatul de etil, acetatul de n-butil,
acetatul de izobutil şi acetatul de propil. Aceştia
sunt produşi, de obicei, printr-o reacţie catalizată
din acid acetic acid şi alcoolul corespunzător.
H3C-COOH + HO-R → H3C-CO-O-R + H2O, unde R = o
grupare generală alchil
10. De altfel, majoritatea esterilor de acetat sunt produşi din
acetaldehidă prin reacţia Tişcenco[15]
. În plus, unii eteri de
acetat se folosesc ca solvenţi pentru nitroceluloză, lacuri şi
vopsele acrilice, decapanţi şi baiţuri pentru lemn. Primii
glicol-monoeteri (diol-monoeteri) au fost produşi pornind de
la oxid de etilenă sau de la oxid de propilenă şi alcool, care
sunt apoi esterificaţi cu acid acetic. Cei trei produşi principali
de reacţie sunt acetatul de etilen-glicol-monoetil-eter (EEA),
acetatul de etilen-glicol-monobutil-eter (EBA) şi acetatul de
propilen-glicol-monometil-eter (PMA). Această întrebuinţare
consumă în jur de 15 %-20 % din acidul acetic mondial. Unii
dintre aceşti eteri acetat, de exemplu EEA, s-au dovedit a fi
nocivi pentru reproducerea umană.
11.
12.
13.
14. , care după uscare dă o peliculă de rezistenţă, elasticitate şi luciu
diferite. Vopselele sunt colorante şi acoperitoare, adică au
proprietatea de a colora suprafaţa pe care sunt aplicate, astfel
încât aspectul iniţial al acesteia să nu mai fie vizibil. Vopseaua
este destinată protejării obiectelor de lemn contra putrezirii, a celor
de metal contra coroziunii, precum şi unor lucrări ornamentale. Se
deosebesc vopsele:
Vopseaua este o
suspensie de pigmenţi,
coloranţi, minerali sau
organici, dispersaţi fin
într-un liant (firnis, lac,
ulei sicativ, apă ş.a.)
15. cu clei – suspensii de pigmenţi cu un adaos de clei animal, sunt
folosite la vopsirea suprafeţei tencuite, cimentate etc.;
de ulei – suspensii de pigmenţi în firnisuri sau în uleiuri sicative,
sunt folosite la vopsirea metalelor şi suprafeţelor de lemn, iar
peliculele formate sunt stabile faţă de factorii atmosferici;
cu lac (de email) – suspensii formate din pigmenţi şi din lac de
ulei (în calitate de liant), sunt folosite la acoperirea suprafeţelor
metalice şi de lemn şi se caracterizează prin luciu puternic şi
stabilitate faţă de diverşi agenţi negativi.
16. Din substanţele colorante naturale –
vopselele minerale – fac parte unele
minereuri, argile şi soluri de culori intense.
Printre acestea se deosebesc ocrul (galben,
brun sau roşu), mumia (roşu-aprins),
miniul de plumb (roşu-portocaliu), siena,
umbra (brună) ş.a. Proprietăţi colorante au şi
gipsul, creta, caolinitul, glauconitul, vivianitul,
grafitul, unii cărbuni ş.a.
17.
18. Materialele de vopsitorie sunt materiale
peliculogene utilizate pentru protecţia şi finisarea
construcţiilor şi elementelor de construcţii.
Materialele de vopsitorie au în compoziţie
substanţe solide(pigmenţi) şi substanţe
lichide(ulei, solvenţi, apă etc.), dintre care cel
puţin una este peliculogenă.
Principalii componenţi ai materialelor de
vopsitorie sunt: