2. A •• eeelll.
format din trei tranzistoare $1 o
BEDRESOR
Pmtru fllD(:ţior.araoorectla
dlodi Zenner de tip DZ 110. Re,la-
lui valorii tensiunII la leflre H face
din potenţiometrul P cu valoare de
R unui emilllor. adaptarea impoo
danlf:i de ic:airca_tuia eu
rldcrul lnrenei ai • fidenilui cu
PENTRU ABBATURA
200.0. (este de tip bobinat al sirml
dt! nicheUnă) .
Tranzistorul EFT 213 va fi montat
E antma IIM bothltoarc. Daci im-
pedanC1e ,tnl eple ea valove.
pc linie DU e:Otd unde lt.llionare,
ci numai unde proar.esiYesi lran-
(prins cu ,uruburl) pe un radiator
termic - o plad de aluminiu cu su-
prafaţa de SO cnr . In ICeută pllcuţl
F .ferul de eoeI'a)e In &nlml elle
maxim.. Penuu verifICare. acestui
luau a rOll eonstl'llit im lrumeotul
IHANllSmHllAII
aclruillC:heml o publieim alA lur&1.
se fac I l uri pentru cone,;iunea Insll'llmentw a fO$l consll'llit
tnlr-G cut ie de aJIllI ioiu cu dimen-
bul ,i emitor, Iar colectorul se .iunile IlS )( 100 )( .0.
prind" cu ,uruburi de aceasti placi Cele douA bome coaxi.1e de
pentru un contact termic ck mal WnectaR este bine Il fie moD -
bun. tate u lfd Tocit capetele firului
de cu~ llfle l i pi te diredai
De cele mai multe ori, performan- rul pentru tensiunea de 2 .1) V ~i Fiindd pe rad iator apare ten- dt maÎlIC:urtpecontaclele eomu-
ţele unui montaj electronic depind 1 A. sIunea redresati, acest radiator se laloruJu~
de sursa de alimentare. In secundar sint monute d lodele va monta izolat electric faţi de cele- Bucla de cup'-.j !le realiteazA
In fdul wmIItor. le il! o bucati.
Recomandabil este si. dispunem redresoare O, şi O2 , care pot fi de lalte piese. de cablu couial cu impedanţa
de o IUrsi cu tensiune varlabill in- tipul EFR 105, EFR 106 nu chiar Montalul se poate r ealin pe o 75Q , de <:ea 40 an lun&ime li i
tr-o anumiti plall ~~ rn acet~1 timp. pll a de selenlu. pllculi de circuit imprimat sau pe le In lIIlurl Invelisw boia! exte-
Tensiunea redresati este aplicată o plicuţ1 de pertlnax in are s-au rior.
subillzati electronic. t ntR ireia metalicl p pluticul
Monulul prezentat asiauri o ten- sistemului electronic de stabilizare. fixat aPM pentru contloct. firul ui interior • Întrodl,lCZ cu
sIune la i~ire g raţie plrţJi electro- aten~ un condl.lClOr bolat ale
"uri ulremilllp iei prin douA
M1
nice, ce poate fi realul manual In-
prKticale In lreti, la I COl
treO ,i 'O V. de lacapetelc"'btulu~P ~
Transformatorul de alimentare II. contactele (:Omu
le 1ipeK:
::: ,i"i
ui K Pentru ca bucla
EE:
este realizat pe un miu cu secţiu­
cit mai putin lJI'Iţiu ,
nea de -4 cnf, la care in primar se a inte de a fi lipiti. pe bor-
bo blneul 2 ., 170 de spire a.t sTr- coaxiale, polle fi !leulll ro-
n· - --t-4>-,
T.
mi d in cu pr u emailat de -diametru 8C In jurul inatrumenlului de mi·
0,2 mm, iar in secundar 5e boblneul ""-
PoteDp.oD'letrw PI IoeI"YqIe la
2 ",80 de splre din cupru emailat
"
'1abilirca KDlÎbilitlfll insuumen-
~
cu d lametrul de 0,6 mm. II ui, iar poter'lliometrul Plia o:o::h i
Evident, se poate utiliza ~i alt ibru-. apllfatului.
transformator, cu condiţia ca pri- Mlaurltoarea de: relb,i a _
o metl'lllui dOCWIC In rdw ur-
marul Ă fie di mensionat pentru teo- mAtor:
siunea de 110 fi 220 V, iar secunda-
~ Se coo.ecteua emi]ltorul In
(~.,...~)
Pe un baston de ferită cu dlametrul de un condensator variabil utilizat In radio-
8-10 mm " luni de 7-10 cm se bobineui receptoare.
70 de splre ~ un man,on de carton, ceea ce
este Inflturarea l,., Iar peste [ 1 se bobi-
neul 8 Iplre, ce reprulnd ~ . SIrma de
bobinaj este de cupr u izolat cu email nu
Semnalul selectat de circuitul li Cv din
lama undelor medii este ap licat pe baza
tranzistorului TI de tip EFT-l17, EFT-l19,
P-401, sau oricare a ltul ce este apt a lucra
GIIIHIIOH
mltase cu dlametrul de 0,1 mm. Condensa-
to r ul de acord Cv este cu capacitatea maxi-
mi de 500 pF. Se utillzeul o secţiune de la
1n radiofrecvenţl.
Celelaite trei tranzistoare sint de tip
obl,nuit de aud iofrecvenţl. In Kheml a
fost noUt EFT 151 sau oricare alt tip din
prodUCţia interni sau strilnl. Realalul am-
DE TON
Mont-,Ju' .. co m pu n. d ln b -un tub "ee_
plifielrll5e face d in potenţlometrul de 1 Ma . tronlc d. tipul (ee 15 __ o,iear. aU t ub
Difuzorul este de tip miniaturi a.t rezis- .c"illa'anl, m o ntllt In ,a.lm da m ultlv lb,a_
10 '. Aca.t mont . . . en .....1 un _ n .. cu
tenp bobinei mobile cuprinsllntre 1 " 100, fr.cvanţa d . a proxim aUv t _ H II, In ca-
HADIDHlCfPJOAHf jmport.ant este el acest montaj 5e poate
alimentacu1V sau a.t -4,5 V.
Iocla p,I_1 It'ocla tii nd "'O lltel ",anlpu_
latotul
Din poten1lom attu' d a t. kll .. poal.
Modifica heev • ..,. da lu elu. O ad . . m o n-
1IIIlTUI& t . .aI un ban.to,mato, de 1 1,. Iti un d l_
••
IUllor, . .",nal'" .. pot " I I p ..tact Într-o
cama,1, dad ~ ti ,.ceptlonat. d . ",a'
",uit. p.'Man •. In loc ul ban.tormato,ulu l
. . poat. monta o pet-ee'" de d.ti c u ."'-
,"",. n~ da 2_.n.
2

3. lne. 1. MIHAIESCU
Un montaj de radioreceptor foarte des Cmd se monteazA. se fIXeazA la jumătatea
folosit in gama undelor scurte este ocl cu capacităţii, deci de 10 pF ; apo~ in timpul
superreacţie; sensibilitatea pronunţati a a· funcţionării se mai reglează pentru audiţie
cestui tip de schemA. precum şi numlrul maximA şi de bunA calitate.
redus de piese componente fi recomandA cu Condensatoru1 de acord Cv este cu capa-
precidere constructorilor incepAtori. citatea maximA de 40 pF.
Partea de radiofre<:venţA. o constituie pri· In caz ci nu dispunem de un astfel de con- Radioconstrucţil pentru Incepltori
mul etaj, celelalte trei etaje constituind de densator variabil miniaturA. se pot scoate • ~~~or pentru aparatura tranzlsto.
~C:C:i~~:toa:rddeL:~d:OJ~V:~tat in
plAci. de la un condensator obişnuit (IAsln-
• Receptor minluuri
du-se o singură placi la rotor) sau se mon- • Generator de ton
colectorul tranzistorului TI> montajul este teazA doi trimeri in paralel. • Radioreceptor cu .. tranzistoare; ~
realizat cu romusul tensiunii de alimentare In rest, montajul nu are nimic deosebit
la masA., fapt ce uşureazl montarea conden- Pentru alte game de unde scurte se vor ~ Construcţia numlrului
satoru1ui Cv şi, totodatA. efectul miinii in bina spire in plus numai pentru L 1 • Acest • Aparat pentru mlsurarea dIspozitivelor
timpul acordului este inlAturat. număr de spirt: se alege prin tatonlri. semiconductoare
Pentru gama de frecvenţe 28 MHz, bobi- Tranzistorul T J este de tip P 402 sau
nele LI şi L 1 se realizeazA pe o carcasA cu oricare alt tip de radiofrecvenţl. Tranzis- Laboratorul electronistului
miez de feriti (de la transformatoarele FI toarele T1 şi T 3 sint de tip EFT 321, iar • Âmplifia.tor tranzlstorlnl
de la televizoare) cu diametrul de 6 mm. r, de tip EIT 323. • Punte R.L.C.
Bobina de antenA LI are 3 spire., iar ~ Transformatorul de ieşire wate fi de tip
bina de acord 4 are 10 spire. Bobina LI industriaJ, de la aparatele cU tranzistoare Tehnium-Atelier
este flcutl din sirml Cu-Em sau cupru- (tot transformator din etajul fInal) ,sau pe • Aprinderea electronid
email-mAtase cu diametrul de 0,2 mm. iar un miez cu secţiunea de 1-1,5 an 1 se ~ • Genen.tor de distorsiuni
• Pompl de absorbţie il cO$ltorulul topit
... CQ-yo ...
• Emiţitor.receptor pentru banda de
,. m
rn exclusivitate de la cititori
• Re,raJul tonului in amplificatoare
• CilUbratoare de frecvenţi
• Compreso... de dinamld
• Fotografierea dispozitivelor
Tehnium-extern
• Modelin constructor - 3 soluţii teh-
nice de mare eficienţi
Foto-tehnicl
• Produsele ORWO
• Negativele color cu ... şi firi masei
Depanarea auto de la A la Z
• Pornirea motorulul vara fi Iarna
bobina L 1 din acelaşi tip de sîrmA, dar cu binea.ză400 de spirt: cu slrml de di4JDetru • Dispozitiv ancifurt şi antHncendiu
diametrul de 0,3 mm. Bobinajul se face spiră 0.1-0.15 mm, iar In secundar se vor bobina
lingi spirl, Intre bobina LI şi ~ Il.s.indu-se
un spaţiu liber de 2 mm.
100 de spire cu diametrul de 0,3 mm.
Difuzorul este de tip miniaturi ro ;m-
Confort casnic 3
In emitorul tranzistorului TI este montat pedanll d. 4-8 Il • Ce ,tiţi despre desl,n!
• Fibre optice
şocul S. Acesta are ca suport corpul unei Este recomandabil a se utiliza o antenl • Decorarea ferestrei
reristcnţe de 1 M!l, pe care se bobineazA cu lungimea de 5 m şi cuplati printr·un COD-
100 spire de slrml cu diametrul de 0.1 mm. densatoc de 10-20 pF. O antenl prea Tehnium pentru toţi
Condcnsatoru1 de reacţie O" este un trimer mare duce la mstabilitatea montajului, tn • Chimie pentru elevi
cu aer sau pe calit, cu capacitatea maximA sensul ci se vor auzi mai muhe posturi • Actualitatea utronautld
de 20 pF. in acelaşi timp. • jocuri rlistraalve

4. MASURARIA
PARAMIIRllOR
DISPOllJlVllOR
SIMICI Ing. GEORGE PINTILIE
Aparatul prezentat permite mlsurarea UDor
parametri ai dispozitivelor semiconductoare ca
tranzistoare, diode detectoare, diode redresoare
şi diode Zenncr. Pentru tranzistoare ge pot
măsura curentul Invers de colector Icbo. curentul
invers dc emilor lcbo , . coeficientul de ampli-
ficare in montaj cu emitorul la masă B. Se pot
mlsura tranzistoare de structurA p-n-p, precum
şi de structuri n-p-n, atit din cele cu germaniu
cit şi cu siliciu. Pentru diode redresoare se pot
mlsura rezistenţa inversă şi tensiunea maximA
inversA care se poate aplica pe diodA (montaj
ae măSurare nedistructibil). La diode Zcnner
se mAsoart tensiunea de stabilizare Uz. Apara-
lui se alimenteazA de la reteaua de curent de
220 V şi are inclus un redresor stabilizat cu
diode Zenncr. Aparatul este realUat Intr-o cutie
din material plastic cu dimensiunile de 2SO x
190 x 80 mm. Pe panoul rronta] se afli montate
urmAtoarele: instrumentul de mlsuran: cu sen- IO !JA. cu ajutorul rezistentei R, de 1,2 MO şi a emitorul În gol ş~ respectiv, cel al joncţlUnii bază­
sibilitatea de 100 Ji.A, care are prevlzute doul tastei 19, presupunind cA factorul de amplificare emitor, cu colectoruJ În goL Tasta corespu.nză:
scaJe de mlsurare gradate In limitele 0-100 di- B este de 100. atunci curentul de colector va toare lui Icbo IlU are nici un conlact activ ŞI
viziuni şi 0-300 diviziuni; trei claviaturi; una creşte cu 1 mA. (61c=B. Al b - lOO. 0,01 "",1 mA~ este folositA numai pentru trecerea celorla1te 5
cu şase clape pentru mlsurarea B, Icbo, lebo, Daei instrumentul are 100 d i viziun~ atunci vom taste in poziţia de repaus (cu clapele sus).
Uinv, Rinv şi Ust.z; a doua cu doul clape pentru citi direct pe scara instrumentului valoarea lui B.
tranzistoare n-p-n şi p-n·p şi ultima claviaturi Pentru valori ale lui B mai mari de 100. se MĂSURAREA TENSIUN II MAXIME
cu doul taste pentru schimbarea domeniului de fol oseşte scara 0-300 prin apAsarea tastei 18, INVERSE A DIODELOR REORESOARE
mlsurare pentru B, intre 0-100 şi 0-300; trei care conecteazA in parakl pe instrument rezis-
potenţiometR: pentru reglarea «Zero», «Zero-rID" In fig. 5 este prezentatA schema elec.tri~ a ci~.
tenlB RII' Măsurarea tranzistoarelor de structură
şi a tensiunii «Uinv» care se aplic:l pe diodeJe n·p-n te face acţionind tasta care actiODeazA cuitului realizat pentru mAsurarea tenslUnn maxl·
redresoare; doul borne pentru conectarea dio- simultan contactele 14, 15, 16 şi 17. fn acest fel me inverse care se poate aplica unei diode re-
delor supuse mlsurlrii (pe schemA Incadrate se inverseaz.l polaritatea tensiunilor de alimen- dresoare. MAsurarea se face in regim dinamiC (in
într-un patrulater şi insemoate cu O); un soclu tare şi a instrumentului de mAsurare. condiţii reale de redresare) $1 nedistructibil.
pentru tranzistoare (similar cu cele folosite la Cind dioda de mAsurat Dx lvezi fig. 5J nu este
receptoarele portabile «Stlgu); un intrerupAtor MĂSURAREA PARAMETRILOR Icbo şi lebo conectată la bornek: de mAsurare, circuitul in-
pentru te nsiunea de relea şi o lampA cu neon. strumentului este nealimental Ond se conecteazA
Schemele simplificate ale circuitului de măsu­ dioda Dx se va Inclrca condensatorul Cl plnă
L MASURAREA PARAMETRULUI db rare a acestor parametri sint prevlzute in figu- la o tensiune egală cu 1,4I.Uef, unde Ud este
Pentru a intelege mai uşor princiPiul folosit, rile 3 şi 4. tensiunea cu leasă de cursorul potentiometrului
redAm numai partea din schemA care se folo- Dupl cwn se vede in cele două scheme, se P I de 100kSl (se presuoune ca teoslunea de la
seşte la mAsurarea lui B (fig. 2). m!soari curentul care trece pnn JonCţiunea reţea este sinusoidală~ Circuitul de inc:lrcare
S-a luat ca exemplu un tranzistor de struc- bazA-oolector. in conducţie inversa. in montaj cu este format din dioda Dx, 10 serie cu dioda O,.
turi p-n-p. Cu ajutorul potenţiometreJor P I şi p~ ş~ bineinteles, condensatorul C l . Dioda DI este
se potriveşte acul instrumentului de mAsurare la o diodA redresoare cu siliciu cu tensiunea in-
indicatia zero. In Circuitul de colector se afli vers! admisibili de ordinul 50 V sau mai mult.
conectată o rezistenţă de 6 kO (RuJ, alimentată -1. .
' Aici interesează să aibă o rezistenta inversa CÎt
de la boma de 12 V. Tn momentul În care ~:;K se poate de mare. de ordinul a 100- 200 MQ
curentul de colector va avea valoarea de 1 mA,
clderea de tensi une la bornele rezistentei R I ~ ZER O
va fi de 6 V. Deoarece miliampermetrul este co- "'n FiN
~~~~It~~re :~ec;::si~n~r~ ~oi!;;'~I~atnfim~ "
.. ..
" -6V
-6 volţi (fali de emitor) instrumentul va indica ZERO
valoarea ZERO, iar În acest moment prin tran-
zistor va circula un curent de 1 mA (,'unoqtem
"
c:l B reprezinti raportul dintR: aq:terea curen- Rg-5,' K
tului de colector - creşterea curentului de bazi:
B- ::~ ov -t2. .... ov -12V
Daci. vom injecta rn circuitul bazei un curent de

5. .semenea diode se tntilnesc curent. de exemp,u.
F 401. In timpul IncArcArii condensatorului C~, 6 •
deci atunci CÎnd circulA curentul direct Idir, cir-
dT?r
cuitul instrumentului este blocat datoritA pre- RtJ-2K
zenţei dioda 0 1 (de acelaşi tip cu-. Dt). care este
...
conectatA In sens invers. DupA ce tensiunea la
bornele condensatorului C l a ajuns la maximum,
tensiunea instantanee la borna diodei Dx (din-
spre cursorul lui P 1) Incepe sA scadA şi la un
," lOOOMF
moment dat ajunge la o vaJoare egalA cu Uinv
max _2 ·1,41· Ue[ Daci dioda Dx prezintA o
oarecan: rezistenţi inversA, atunci va circula şi
un curent invers.
In aceastA situaţie, curentul invers linv. va MĂSURAREA TENSIUNII ZENNER Daci la bornele de mAsurare se conecteaU o
strlbate circuitul format de microampermetrul diodA Zenner. voltmetrul nostru va indica ten-
şi dioda Dl şi nu va trece prin dioda DI care, Figura 6 indică cireuitul de măsurare a siunea de la bornele diodei. Restul tensiunii va
in aceastA situaţie, este conectati In sens invers.. tensiunii Uz. Instrumentul, In serie cu R, şi it» cădea pe rezistenţa R). Se pot mAsura diode
Microampermetrul va mlSura numai curentul reprezinti un voltmetru. Valoarea lui R, se Zenner cu o tensiune de stabilizare de maximum
invers aJ dl.odei rcdresoare. aJege astfel Încît instrumentul si. indice valoarea 21 - 22 V (aceastA valoare trebwe sa ue mal
Daci la bornele Inflşurlrii secundare de la (tn volţi) a tensiunii de la bornele lui CI> care mică cu cel puPa 2 V decit tensiunea de alimen-
care se alimenteazA potenţiometrul· P I (rezistenţa este de ordinul a 24-25 V, pe scala de 0-30 V. tare. in cazul nostru. 24 - 25 V).
R13 avind rol de protecţie) va fi o tensiune de
~n~i't~~~~ti~od: I~t~: o~~ a~~;ae:t~en~
tensiune intermediari. de exemplu, de 100 V,
tensiunea maximA inversl la care este supusA CLAVIATURA 2
dioda va fi: U max inv -2,82)( Uef-2.82 ·100=
Indicalla B Ic bo lebo U ma_ Rlnv Uz 8. B.
_ 282 V. In cazul valorii extreme de 250 V, 10' 300
aceastA tensiune va fi de ordinul a 700 V. MAsu- '0'
rarea propriu-zisă se face astfel : se ia o diodl Contactele 10 12 14 18
11 13
redresoare, de exemplu, cu germaniu. Se aran-
jeazl potenţiometrul Plin poziţia minimA (zero
acllonllte
20 17
"
"
volţi~ Se conecteazl dioda la bornele de mlsu-
rare, In sensul indicat. Se alimenteazA apar!ltul
cu tensiunea de la reţea. Se ridici Incet tensiunea
aplicatA diode~ acţionind asupra lui Pt. Vom In tabel sint prezentate cele 3 claviaturi care Închide contactul numai cit ţinem apasat.
observa ci curentul invers va creşte lent odatA (una cu 6 şi două cu CÎte 2 clape) şi contactele care Vom citi direct pe scara instrumentului valoarea
cu creşterea tensiunii aplicate, iar la un moment se realizează in situatiile respective. MAsurarea pa- lui B-
dat va avea tendinta sA creascA mult mai repede. rametrului B se efectueazA astfel : se apasA tasta O altA mAsurate, de exemplu Uz. Se apasă
Vom citi valoarea tensiunii indicate de poziţia p-n-p sau n-p-n (corespunzAtoare tipului tran- tasta Uz. Se porneşte aparatul. Acul indicator
potenţiometrului (iniţia~ scara potenţiometrului zistorufui~ Se apasă tasta Bx 100 (vom citi in- va arAta valoarea de circa 24 - 2S V (tensiunea
a fost gradatA direct in volp cu ajutorul unui . dicaţiile valorii lui B pe scara 0-loo~ Se apasă redresorului~ Se conecteazl dioda Zenner. In-
voltmetru de comparare~
DacA, de exemplu, acest fenomen de creştere
rapidA a curentului invers a apArut la o tensiune
tas~ :~~ ;t==tr~I~~: dicatia acului instrumentului va fi egalA cu ten-
(ZERO FIN) siunea de la bornele diodei Zenner, cititA pe scara
şi p) (ZERO) se regleazJ. acul instrumentului ÎnCÎI 0-30 V.
de 500 V (indicatA de poziţia lui P t~ atunci din să arate valoarea zero pe scarll Se apasA tasta 19
aceastl valoare vom scade !firea 25 - 30% şi
vom obţine vaJoarea la care dioda poate func-
ţiona timp indelungat. In cazul exemplului nostru,
aceastA valoare va fi de 350 + 375 V. Deci, aceasta
va fi valoar= maximl care poate fi aplicati
diodei respective. Aceastl valoare de 25-30"/0
REFLECTOMIITRU
este zona de siguraoli pe care trebuie neapArat (Unna", d.1n .,.., 1)
sA o respectAm Dacii. am ajuns la concluzia (ca
boma Tx. Se conecteazi o sarcini mUlalorul K. In !)Otltîa DIRECT
in exemplul de mai sus) el dioda poate rezista SI te pl'OQCldeazl ca Ia punelul b.
ficu'" de 7~.A. care si 'uporle o
timp indelungat la o tensiune inversA de 350 V, put«e de sarci"" de COl ~ W, ci) Se revine In poziţiadc: la punc-
atunci Intr-un montaj de redresare monoalter- Sepuroecomulalorul K pe po- lui a: se refac rcatllJde, apoo S<.
nanţ! se poate aplica o tensiune alternativA revine ca J.punctulbsi.se ve-
egalA cu: Uef-Umax: 2,82-350: 2.82 - 124 V. ~J,!: ~~~e~~In~il ~~:l:m::z~~ ritict d~vi.alîa acului ill5trumcn·
lului. Toate aceste operalii (de
lenţl $li foe 'ntrodusi In cir·
Dacii. se foloseşte un montaj in puncte, aceastl CUlt Se porlle$te em'tAtorul cu 111 a 111 d) te repellde cilew ori, l ion,re ae raa: In felul urmllor:
ptn! cind ae oblillC pc poziţia presupunem el pe poz'lia OI·
valoare va fi: Uef_ U max : 1,41 - 248V. pUlerCli de 2S W, urmArindu-$e RECT instrumentul arall la cap
devialia acului imtrumentulul, ca· REFLECTAT o devi"ie mict a
acului ,mlrumentului, penlru o de_llIOOdiviziuDl,iar!)e. po-
re se aduoc la mlUimum de in·
MĂSURAREA REZISTENŢELOR dicatlv(capIIUI$caleilculjutG- deviaţie maximA pe poziţia DI· llţla REFLECTAT 10 dlVlZlun,
RECT. Se foloseste unnlloau. rtlalit.
rul poltDJlometrului Pt..
In acest caz, instrumentul se leagA in serie cu
rezistenţa Rol de la sursa de 6 V stabilizap ş~
b) Se IreDe onmulatoru! K. pe
pozipa REFLECTAT 5i se cauti
In ace&$1l siluaţie, reflt!Ctome-
lrul,ctte pus la punct si poate fi
u1hut peanlenadeemisie.
IDIR IREF 5
bineinţeles, cu rezistenţa supusi. mlsurlrii Rx. a se obliroe cu. aiutorul potenl'G- EI poate fi lisat permanent In IOIR IREF
Valoarea lui Il. se regleazl astfel incît atunci metrului P, minimum de deviali~ CircUlI, comumul s.lu fiind foarte 100 + 10
_ _ _ :l:::I1,22
cînd Rx este zero, instrumentul va indica vaJoarea a acului imtrummtului (flrl a m':$1 comutuindo indical1e uUIi
modifICI. valoarea lui h). penlru radioamatGr privind Inear· 100 10
l1laximl. Apoi se gradeaU scara kiloohmilor, e) Se oprctle emiltiorul care ClTC'A TJ:·ului pe patilia DIRECT,
folosind rezistenţe cu valori cunoscute şi de pre- se COnecleazi .. boma anlmi. rolosiOllpmtruaceastanumalpo- In Inc:hem rncnllonim el,
iar sarcina neti'" In boma TJ:. Imtiomelrul p., ca", poate fi ICOI penlruca realljdeefClCluatesl
cizie minimA. de 5X. Aşa se poate mlsura re- foc COI"e<'Ie, sarcuta ficu'" I~
~mutalOru.t K rlmlroe pe po- pc pilnou! rromal. DupA Icnnm.-
zistenta inversl a diodelor şi a joncţiuoilor lll_ REFLECTAT. Se pornctte TC'A re&ll.iclor, potmliomel:rul P, buie" foe I1cmdueti'" si .aibll.
tranzistoarelor. In acest fel, putem depista even- emilAlorui III te procedeul ca le blocheazA p nu te mai ati• . aCOH$i impedan!l cu. liderul an-
Imei.
-
tualele scurtcircuite intre electrozi 111 punc:tu! L Se muti apoi g;)- Ap.-CICieteII raportului de unde Sia·

6. din manganln!l sau nichelinA cu diametrul de
O,4-0,6mm.
Pentru a realiza două amplificatoare cit mai
1"1, G. POPESCU identice se va câuta ca tranzistoarele echiva-
lente din cele două scheme să aiba coeficienti
deamplificaredt mai apropia1i ca valoare. Acest
In ultimul timp, audierea discurilor sau ben- toare.
zilor stereo II devenit un lucru destul de obişnuit. Pentru a egaliza coeficientii de amplificare, ~~r~r:~~~~j:~~ttu~~~:i:;::~~~~:~.T şi 2
In comerţ se găsesc de vinzare multe picupuri se va ajusta valoarea rezistentei de 10 ti din ~entru a proteja deteriorarea tranzistoarelor
f~~~~!~~ ~~:l~i~r;~i ~~~:,if~o:~~~iJdel~:r~~~
cu doze stereo, dar care nu au amplificatoare. finale in cazul unui scurtcircuit accidental la
De asemenea, unele magnetofoane au pOSlbi· Ieşite, sursa de -24 volti se va conecta in serie
litatea să redea stereo, dar ;!iin! echipate numai a valorii acestei rezistente. cu o Siguranta cu actionare rapidA de lA. Con-
cu un singur amplificator de ascultare (de pu- Tranzistoarele finale solicitill radiatoare din densatoarele electrolitice folosite vor fi la 15
tere); pentru a asculta celăla lt canal este ne- tabla de aluminiu de Q[osime de 2-3 mm, cu o volti, cu exceptia acelora a căror tensiune este
voie de un amplificator separat. In acest caz, suprafata de 20-40 cm . Se pot monta elte două specificatA pe schema electricâ. Se pot folosi
lanţurile de amplificere nu sint identice, iar tranzistoare pe o singură placâ de 5xl0 cm, şi alte tranzistoare de joasA frecventa şi mică
~~e;~i,n 1~C~I~>E~'~f~~~t~r,.1~;;~ii3
calitatea efectului stereo are de suferit. bineinteles izolate cu cite o folie de micill de
Pentru a În l ătura aceste neajunsuri vă pre- grosime 0,1-0,2 mm. Pentru un transfer mai
!~o~~:~~~z~:~a~~~e~fa~~Tct: ~~t~~l~:;
zentăm un amplificator de ascultare cu doua bun al caldurii, mica se va unge pe ambele su-
canale identice, care poate fj folosit In scopurile Prafeţe cu un strat superficial de vaseUnA in- o
f~ ~;u;~a~z~t~~~0~~nŞ~I:~~~12-250 se~
amintite. dustriala.
Etajul de Intrare este un repetor pe emitor fo- Rezistenţele de 0,5 ti din circuitele emitoare- K
losit În scopul măririi impedanţei de intrare a lor tranzistoarelor de putere se confectionează pot folosi AD 131 sau alt tip echivalent.
amplificatorului, oentru a putea conecta la
mtrare doze de picup cu cristal. Tranzistoar~e
T şi T amplificâ semnalul de audiofrecventă.
nanzisîoarele T" şi T 5' de structuri diferite,
oferiliia ieşire dOIlă senmale identice, dar deta-
zate cu 180 de grade. Etajele tina le, tormate din
T 6 şi T 7' sint conectate Tn serie şi functioneaza
În contratimp.
De la ieşirea amplificatorului se aplic! Tn cir-
cuitul de emitor al tranzistorului T 2 un circuit
de reacţie negativa la care sint conectate doua
lanţuri de reglare a acestei reactii negative de-
pendent de frecventill. Astfel, obtinem reglarea
separată a tonurilor acute şi a celor graVi!. In
pozitia mediană a celor doua potentiometre
de reglare a tonurilor, banda de frecventa este
de ordmul :l) Hz-30 000 Hz. Deoarece sint
greu de procurat potentiometre duble, au fost
folosite potentiometre separate In cele două
amplificatoare. In cazul că pOSedati potentio-
metre duble de 2xl0 k.n. şi de 2xSOO kn. (sau
2xl M.n) puteti inlocui potentiometrele simple
cu duble. In acest fel, reglarea tonului şi a volu-
mului se va face simultan la ambele amplifica-
v Montajul descris mai jos face parte din ~Iutomltizjrile)l ce se pot face
~ ~S:~~ieu~a~:~fiact~:~r~~:Î~~r:v~nUI~i;~::;i.I~~~a~1 ~~:~~~:
microfon este amplificat de tranzistoarele T, şi T 1 . Din colectorul IUÎ T 1 se
culege: semnalul de audiolrecvenţă amphficat. care este detectat de diodele
OI şi 02' şi aplicat pe baza lui T . Condensatorui din baza lui T (100 MF)
3 3
impreună cu potentiometrul P., de 5 k n . reprezlIltă temporizarea Tt'I"1I1ui.
Dioda 0 1 protejeazA tranZJstorui T l la anclanşarea şi declanşarea releului.
Tranzistorul TI impreună cu condensatorul ~ cuplaj (1 MF) şi rezistenţa
de 390 lJl.. sîni montate in mKrofon, pentru evitarea unor semnale par9.z,le.
Condensaloarelc mantale Între baza şi colector la T, si T, asi2ură o reactie
ncgallă pentru eventualII curenti de radiolrecvei'lţă care Sint radiaţi de
!miţălor
INEL ~E1'" Prin contactele relcului R L se comandă pornirea emiţătorului direct
sau cu releu mtermedmr funclie de puterea emiţătorulUI. De la boroa' B se
~_ _-<:
= 1~V
t
culcge semnalUl care merge la modulatorul cmlţiHorulul.
Se recomandă ca Întreg montajul să rlC Închis Într-o cutie metaJicA
LA 10100ULATOR TRIFU DOMn RESCU

7. Tr
Rx
'-c:::==r-l --I~f'A
1"1' !JERGIU FLORIcl.
o 2,SK..n..
DOMENIU DE UTILIZARE :
Rezistenţe: 200-5 Ma. In 4 game.
capacitate : 20 pF -(1,5 ~F, ro 4 game.
Inductanţe : .s mH -500 mH, in 2 game.
Constructiv, puntea este alcituitA din trei scheme :
I - generator de audiofrocvenţA ;
II - puntta propriu-zisA;
III - amplificator de audiofrecvenţl.
deD~d~~=;~~occ$~ir:;e~!~ ~u~~:rQ)r~
un braţ al punţii este montat un potenţiomelru
cu ajutorul câruia se echilibrează puntea Dez-
echilibrul pUllţii este sezizat pe o rezistenţA de
sarcinA Rs ce reprezintA primarul unui trans-
formator Tr (transformalOrul de cuplaj de la
amplificatorul de audiofrecvenlA al radiorece~
torului (IMamaia))).
tn continuare, semnalul de audiofrecvenţA este
aplicat unui amplificator Q) a cArui sarcinA o
constitu)e un instrument de mAsuri de 35 ~A
(indicatorul de nivel de la magnetofonul «Tesla»
84,
I. Gcneratorul de audiofrecvenţA (fig. 2) este
format din doul tranzistoare ~n-p (MP 41 ~>40) 5
montate Într-un multivibrator a cârui frecvenţA
este in jur de cea 1 500 Hz. Verificarea montajului ·~--~-_-6V
se faoc cu ajutorul unor câşti cuplate intre p.unc-
tele a şi b. Gcncratorul se va realiza pe o pl.l·cuţl
cu circuit imprimat (fig. 3).
II. Puntea propnu-zisl (fig. 4) conţlne un
amplJllcator care apliCi. semnalul de audlofrcc-
venţl printr-un condensator de 10 ()(() pF pc
braţele unei punţi. Echilibrarea puntii se reali-
zeam cu polentiometrul linear de 2S kn Cele
dO~ ~ICtanţe sint de 20 mH şi. 100 mH şi
se realizeazA pe Oaie :!: ~~ritA OJ dia metrul de
2S mm şi înAlţimea de 16 mm. Deoar~
te~s~~= ~aterialului din <:&~ se co~fecţioneazl asigura un efect plAcut panouJui frontal rec.>-
de sarcinA o cons:;::::~ un Instr~m~~:.~~,; mlsurA
~:Je~~I:~ f~~~ :~~~m~ti?:eu~::8lt:~;2;~~
mandlm vopsirea carcasei instrumentului, cu
de 35 pA. Sensibilitatea amphliClllvl u .... ~ re-
care trebuie sA fie in jur de 800 -1 000 spire cu g1~ :: notenţiometruJ p. de 2,5 kO; pr~: excc~;: ;?nei d~ dre~~u1I1;~:~~ii ;~~~on;~~
sirmA de Cu-Em cu diametrul de 0,12 mm, ur- vAzut cu Intrerupator. .: ~mpul funcllO.~ru aparatuluI se va tace .... -. . ~"~' ~; '1 I ă
aparatului. potentiometrul P este spre o";::':' etalon sau cu o punte de provenien! lDu .. ~ ••• _ .
mind ca ulterior aceste bobine sA se mlsoare
la punţi de precizie. Celelalte piese vor avea umtind cain momentul echilibrArii punţii sA
toleranţe de ± 1%. De asemenea, comutatorul se mAreascA sensibilitatea amplificatorului. Am-
se recomandA a fi de calit sau micaia, tn orice plificatorul se va executa pe plAcuta din figura 3. Revista «Tehnium1l feUdUl pe a-
caz. si posede un material dic1ectric de bunA Instrumentul nu trebuie si fie grada!, el jucind ceasld caJp pe cfşligdtorii concursu-
rolul unui indicator de nul. Avantajul acestui
calitate. Montajul se executA pc plAcuţa pre-
montaj constA In faptul cA nu pune problema lui naţional de unde ullrascurle e.. "
zentatAi9,.fig.5. diţia 1973, organizat de ziarul ScIn-
tn momentul echilibrlrii punţii se ştie ci. sem- procwtrii instrumentului OJ zero la mijlocul
nalul de audiofrccvenţl care ar aptrea in dia- scalei. teia tineretului şi Fetkraţia Român4
gonala punpj arc o valoare minimA. Deci, daci. Cele doul pllcuţe SIC asamblcazl Între ele prin de Radioamatorism
vom utiliza un amplificator de joasA rrecvenţA, tijc filetate de M 2. Montajul SIC introduce Într-o L Y05NZ Marina Pavel
se poate determina cu suficientA prccirie pragul cutie metaliCi. de 150)( 100)(60 mm. 1. Y03BAL Dumitrescu Trifu
~ panoul frontal se fixeazA. potenţiometrul
de audilie mini.ml.
III. Amplificatorul de audiofrecventl are doul de 25 tn prevAzut cu o demultiplicare, potcn- 3 ~~~VEp:til~..'1I"
tranzistoare MP 41 (2 sa 475) montate într-o ţiometrul P de 2,5 kn cu IntrerupAtor, bornele
scheml. clasici. OJ emitor comun. Rezistenţa de intrare şi instrumentul de mAsurA. Pentru a
-iUi-

8. Clu-se raportul Intre prizele din pri-
mar, se va modifica numArul de spire.
urmArindu-se ca oscHlltorul sA func-
Iloneze pe o frecvenţA Intra 1 şi 5
kHz. In secundllr, numArul de spira
detarmlnAtansiun&lllacllreselncllrcA
condensatorul <; şi care va trabul
El. TOMESCU sa fie cuprinsa intre 250 şi 350 V; de
IIsamenea, tenslun&/l pentru grill! ti-
AvantaJele pe care le prezlntli aprln- Scinteia rAmine la fel de puternica relndusAlnsecundarlllcecalaelec· ristoruluiutilillll.
darea electronica la autovehlcule fac chiar dacA baterill a ajuns mult sub trozii buJiei sA aplI~oscinteie puter In functie de tensiun811 de IIlimen-
ca aceste montllje:sa se rAsplndeascA tensiunea nominalA, pornirea fiind po- nieA proporţionalA cu energia acu· tllra si de tipul tranzistoarelor folosite
tol mai mult. Aceste avantllje IIU fost
enumerate in articolele aparute In re-
vista pe aceastA temA. Amintim dotlr;
sibil.!i (bineinteles, actionind eleetro-
motorul de pornire scurt şi III Inter-
VIIle mari), De asemanea. se poate
mulatA de condenmor.
Oscilatorul va trebui sa funcţioneze
pe o frecvenţA de citeva ori mai mare
~, :~~A~~~~~: ~z~~~t~~1 !i n~
consume mIIi mult de 3-4 A III lIuto-
combustibilul arde complet, motorul cobori ralantl-ul mal jos, lucru util decit frecvenZl muimA la care ajung vehiculele cu baterii! de 6 V; 2-3 A
funcţioneazA slabil la orice turalie, Iacirculatil!Inorllş, sa lucreze contactele IntrerupAtoru· III cele cu 12 V şi 1-,2 A la motociclete.
pornir811 este mai uşoarA le tampera- Prin simple modificAri, schema poa- luI. Oscilatorul funcţionează in con- In cllzulln.care schemll se VII folosi
turi scAzule, cresle randamentul, vi- te fi folOSitA la autoturisme, la moto- tratlmpcu douAtrai'1Zistotirecapabile 1/1 lIutovehlculele cu plusul la masA.
teza maximă, durata de elploatare a ciclete, la lIutovehicule cu minusulla sa lucreze la un curent de circa 4 A. se vor Izola tranzistoarele SIIU radia-
intrerupAtoarelor, scade poluarea ae- mllsA, la cele cu plusul la mllsA, III Transformatorul Tr, lire miezul din tOllrell lor da caroseria autovehicu-
rului, consumul de benzin!, tempe- cele cu bateria de 12 V şi III cele cu feritA, miez luat de III un trllnsformator lului.
ratura de funcţionare a motorului. .. etc.
Deoarece preţul nu este exagerlll
şi nu se amortizeazA destul de repede.
singurul dezavantaj legat de folosirea
unei astfel de Instalalll ar consta Inlr-o
fiabilitate mal redusA a Intregului sis-
tem de aprindere, prin creşter&/l nu-
mArului de piese ce se pot defecta.
Ollr şi acest dezavllntaj poate fi mult
IItenuat prin folosiree unor piese su-
pradimenslonat8 sau chiar prin In-
troduceree unul simplu comutator cu
care se poate ocoli adaptorul electro-
nic III nevoie.
Schema prezentata se bazeazA pe
un principiu da funcţionare diferit de
schemele realizate practic, apArute In
numerele anteriotlre, ceea ce-i con-
ferA citeva avantate In plus, legate in
special de generar&/l unei sclnteifotlr-
te puternice.
Scinteill apare intre electrozii buJlei
chiar daca este IIncrasata şi o parte , v. de Ieşire IiniL utilizat In televizoare. DIoda O... pe ling! rolul de a pro·
din curent se pierde prin Siratui da Principiul ele funcţionare este des- Primarul are l1l de spire din airmA de teja grila tiristorului, serveşte SI la
calaminl depus pe izollltor. Se poale tui OII simplu. Un oscilalor cu tran· cupru emallat cu Cliamatrui OII 1 mm. Clescărcarea mal rapidA a condansa-
mAri rllportul de compresie al moto- zlstoare Incarca un condensafor la o inlA,urarea primari are spirele 10. 31) , torului C; In momentul In care se re-
rulul, de asemen&/l " distanta Intre tensiune de aproximativ 300 V, in 50. Secundarul are 2 x 1 (XX) de spire inchidcontactelelntreruplltorului.Olo-
alectro!i! bujiel, la 1-1,2 mm. Aprin- timpul pauzelor de aprindere. El se si as de spire cu sirmA din cupru da o. protejeazl tiristorul contra ten-
derea In condilll dificile este mai si- descarca pe primarul boblnei de in- emaitat cu diametrul de 0,2 mm. De- siunilor Inverse de utoinducţle. De-
gu~ (le temperaturi sclzute, cind a- ducţie prin intermediul unui tiristor, oarece aceste miezuri sint diferite dto sigur ca semlconductoarela folosita
mestecul din cilindri diferA mult de In momentul In care se desfac con· le un tip de televizor le altul,numArul pot fi Inlocuite şi cu altele similare
cel optim, la ancrasar&/l buJiilor etcJ. tactele Intrerupltorului. Tensiunee m& de spire este dat orientativ. PASlrln- sau cu parametri mai buni.
apropie de taiere, Se obllne astt.l
o formA de impuls dreptunghiularA, :retes:a~p~CAd~ i'::ir:nitorul lui T, ('t
In opozille de fazA pe colectorul ,1 Ansamblul poate fi montat In inte-
e~~o~~:!~'Ie frecvenţA
riorul unei mici cutii conllnlnd un
de Inalta circuit imprimat, bateria da alimentare
ale semnlliului dlstorslonat alnt pre- de 9 V. Comanda IntrerupAtorului K
~~ ::c~r~t:~!~o~::~i~:;:' f:~
luate de pe emitor orintr-un conden-
sator de 1 nF si adAugate semnalului
preluat de pe colector, care apare le dale ~zi~::-.;~. pe fata superioarA
bornele rezlstenlei R .. Potentio~. a cutiei.
trul P, de 50 kt?, ~:;:~ă procentajul
STELIAN LGaEANU-studant
~_~:;'amblul descris este destinat In legAturA directa; cind se actio-
spre a fi utilizat la o chitarl electrica nsazA IntrerupAtorul K, rezistenţa de
S ~~~~t6~~~uca~~~:en~!st:~II~~;!Orpri~
limitar811 punctelor pozitive ,i
nega-
sarcinA a tranzistorului T, devlnemon-
tajul serie R" R,. Cu aceastli valoare
a rezistenţei de sarcln! şi cu o pola-
» ( ~+'<=
..~=>::i-.--jf{
tive ale semnalului de JotisA frecvenţA, rlzare In sena direct, primul et.j este '------ţ:c~:::::l
Se obţin numeroase armonii care se In apropierea regiunii de saturaţie.
Intermoduleaz! cu aunetele originale. Baza lui T, este legatii direct la co-
Schama de principiu este cee din lectorul lui T, si T, este In apropiera
figuri. Ansamblul eate diapus Intre de tAiere.
Ieşi rea chitarei ,i Intrarea ampllfica- Nivelele pozitive ale su netului de
torulul. JF da intrare alnt limitata da eltra
Circuitul cuprinde douA tranziatoa- T, carf intri In saturatie. Nivelele
ra BC 107 montate ca amplificatoare, n:,gatlve sInt limitate de T_ eliN aa

9. sau cauciuc. din aluminiu sau alamă.
7. Pistonul se executi din textollt de 2,5 mm.
11. Arcul de armare a butonului de declan·
8. Piesa de prindere a resonulul, care este
,are se execută din oţel .1 ,i are 2 spire cu pasul
inşurubati pe axul plstonului, se executi din
de 3 mm.
aluminiu sau alamă. Pentru fixarea sl,uri a arcu·
lui se practici o fanti de 1-2 mm, perpendlcu' 1.... Bolţul se execută din oţel Ol 38.
15. Butonul de declan,are se execută din oţel
larl. pe peretele de 1 mm
9. Resonul se executi din sirmă oţelită, p 1 Ol ]8.
16. Sfera de acţionare a axului pistonulul la
mm. spirl. lingi spirl..
10. Pied. de prlnclere a resonulul, care este
armare se execută din masă plastici sau textollt.
Pentru o mal buna etanşeitate a plstonulul faţă
fixată de piesa 11. s. execută din aluminiu sau
alamă; pentru fixarea siguri a arcului se p~ctlci
de corpul pompel se recomandl ca piesele 5 $1 7
să fie executate cit mal corect, Iar pe peretele
o fanti de 1-2 mm perpendicularl. pe peretele
interior al corpului pompel să se dea cu un strat
mm. subţire de ulei.
Cilindrul de fixare a pieselor 10 $1 a but!>
declanpre se executi din aluminiu sau Executarea corect1 a pieselor şi asamblarea lor
conlorm aesenuiul ae ansamblu vi vor asigura
reuşita $i funCţionarea coreaă I pompei de la
11. Şurubul de fixare a piesei 11 se execuri
prima incercare.
In.. V. DUŢESCU
Adese~ in construCţia nu depanarea aparatu.
rii electronice sintem nevoi" si dezlipim sub·
ansamblurlsauplesecareau mal multe terminale
(tranzistoare, boblne, circuite integrate) de pe
circuite imprimate,
Pentru a veni in ajutorul celor ce intimpină
greutăţi in dezliplrea terminalelor propun reali~
urea unei pompe de absorbţie a cositorului
topit. .
IUiF~:;i~i~~ab:~:a,:::i f:~Oa~~~~~ţ~ee aa~~~i:~~~:
care are loc in momentul cind se creeuli o depre-
2 "lpg,!1'1 ."
siune in interiorul pompel prin deplasarea rapidă
a plstonului sub aCţiunea unui reson.
~~~i ~~ .~.~
Modul de utlllure este următorul:
-In primul moment se armean pompa pr;in
deplasarea axului 2. astfel eli resonul9 se Intinde,
deoarece un capăt al du este prins de piesa 8, , '"
iar cel de al doilea cap este prins de piesa 10. " 10
metrului acestuia (de la ,5 la, ]
Prin deplasarea a:lCulul pistonului, reduCţia dia-
mm) ajunge in
EiJ
dreptul bolţulul 1'4: In acest moment, butonul
de declanşare 15 este impins de arcul 13, astfel
Q r. : -~~~
eli blocheuli revenlr. Ina:1 pistonulul sub c:::r..i.:::.
aCţiunea resonulul intins.
- In cel de al doilea mom nt (cel al absorb- iTI'"
ţiei cositorulul topit - deci de lucru), prin apl. 11 ' ., u 15 14 12 ..... 6;7
sarea pe butonul de declanşare 15, b<7lţul '4
·ftI I" 5 '!]l
solidar cu acesta se deplaseazl. astfel eli elibe-
rem axul 2, care se deplasează repede inapoi
~ ~]:
datorită resonului 9 intins. creind o depreslune
care aspirl. cositorul topit prin virful]. J ~ ~
Curitirea virfului 3 in interior de cositorul soli·
diflcat se face in momentul armirii pompel prin
intermediul tljel de , 3,5 mm, care se gbe,te in , 16 ' 13
capul axului 2. Dimensiunile pieselor compo-
nente sint Indicate in desenele alăturate.
Materialele din care sint confeCţionate piesele
sint:
t, Corpul pompei se executi din ţeavi de alu· IN NUMĂRUL VllTOR:
miniu eloxat sau alamă. Pe o porţiune de 80 mm
se poate randalina. In cazul in care se executi din
alamă, se poate croma sau nichela.
• Alimentarea montajelor electronice tranzistorizate o Trasator aut~ 9
2. Axul pistonului se executi din oţel Ol 38. mat de curbe • Eniiţător BLU • Pentru atetiereJe-şcoall: o maşinA
1. Virful pompel se execută din teflon nu' tex· de glurit • Milsurarea adincimij cu u1trasuoete • Miri electronică •
tollt. Automobil ... cu pedale • Tehnica fotografJei color. Pagini speciale
.... Suponul pentru virful pompei se execută
din aluminiu sau alamă. CQ-YO • Design-ul••• şi confortul casnic • MOIItaje pentru cercurile
5. Şalba de slluranţl se execută din rabli de electrooice aplicative • Cbimia in ajutorul elevilor. Tehnium pentro
1 mm. din fler. toţi •
6. Garnitura plstonulvi se execută din piele

10. ANflWl
Ing. GlOVANNI CABIAGLIA
Emitator-receptorul propus este simplu şi uşor tarea UM-UL).
de realizat, datoritA constructiei sale sub foonA ModuluJ receptor cuprinde un singur tranzis-
de module. tor montat ca detector cu superreaclie.
Avind o putere In antenA de 50 mW (varianta 1) Bobina din colector va fi acordatA pe 28,5 MHz
sau de 100 mW(varianta a lI-a~ el asigurA o cu ajutorul miezului feromagnetic reglabil. Osci-
distantA medie de comunicaţie de 0,3-0,5 km latia ultrasonoI"ă se amorseazA. graţie condensa-
(in condilii de teren accidentat) şi de maximum
10 km (vizibilitate directi} ~o~~o~~ prr:c:~~~ ::~a~~t: ~c0t!f:;;
DupA cum se poate vedea din examinarea şi frecvenţa superaudibill, el fiind un element
schemei de principiu Jin fig. 1, emiţ!tor-recep­ de reglaj de care trebuie să se ţinA seama
~O[)UL
EMISIE
torul conline trei ~module», şi anume: Cu rezistenţa ajustabill. de 10 kO se regleaz.t
- emitAtorul (oscllator şi etaj de putere - in 2 amplitudinea oscilaţie~ evitîndu·se acroşurile ne-
variante); .
- receptorul (un detector clasic cu superreacţie); dO~~ I
etaj simplu -totodatA extrem de sigur
- amplificatorul de lF. (folosit şi pentru mo- in funcţionare (datoritA stabilizArii realizate cu
dularea in amplitudine a emiţ!torului~ dioda EFO 115) asigur! o sensibilitate suficientA
In fig. 2 se dau detaliile necesare executArii (6+8 /JV/ m) pentru recepţia pe o razJ. de cîţiva
bobinelor; in fig. 3 se dA pozip. pieselor pe lilometri. DatoritA acestor calitlţi, etajul cu
cablaj; în fig. 4 - modul de execuţie a cablaje-
lor; În sfirşit. in fig. 5 - modul de montare in ~perr':e~~~ d:t:::: f~~~!oc.:e~~~ ~,
interiorul cutiei a emiţJtor-receptorului. 27,12 MHz.
lotul MODULUL EMIŢĂTOR cuprinde oscila- Semnalul de lF. oblinut este filtrat (pentru
bateroiei torul pilot (stabilizat cu cristalul de 9,5 MHz~ eliminarea componentei de R.F.) în circuitul
dt' 9v care funcţioneazt in regim de triplare, şi etajul format de rezistenţa de 1,2 kO şi condensatoarele
de putere· modulat in amplitudine. de33nFşilOnF.
Oscilatorul este de tip Pierce (cuarţul montat Modulul de joasa frecvenţA are 4 tranzistoare,
intre colector şi bazA) şi este acordat pe armo- din care la recepţie sint folosite 3, iar la emisie
nica a III-a a cristalului, care este de tip «third toate.
over tone"». Pe poziţia «recePlie» semnalul de lF. este
Etajul de putere este un montaj cu De. fapt aplicat cursorului potenliometrului de 10 ko,
ce elimina necesitatea neutrodinArii sale; in plus, care are rolul de .a regla volumu1 semnalului
funCţionarea in clasa C asigurt obtinerea unui În difuzor.
randament maxim (,,<><75%). Primele doua etaje sînt de tipul cu cuplaj
Acordul finalului cuprinde pe linp. reglarea direct (Tl şi TJ~ iar ultimu~ echipat cu tranzis-
circuitului oscilant din colector şi pe al celui torul AC 180, funclioneazA. in clasa A, furnizind
montat in serie cu antena (ce are rolul de a com- o putere de cea 100 mW. DatoritA reacliei ne-
pensa reactanta capacitivA a acesteia; in cazul gative aplicate intre aceste doua etaje, factorul
antenei telescopioe. de 1)5+ 1,50 m~ de amplificare în C'..lrent al tranzistoarelor folo-
Comutatorul emiSIe-recepţie poate fi montat site poate varia in limite destul de largi.
pe acest modul (daci este de tipul pentru lipire Tn emisie, difuzorul serveşte ca microfon, pri-
În cablaj) sau pe panoul frontal (de exemplu, mul tranzistor (T 1) fiind folosit şi el (ca adaptor
cel folosit in receptorul ~Zefir)f pentru comu- de impedanţl intre difuzorul de 8 (} şi intrarea
:~~fiC::to~~!~~2.lCua::~~:e~~ :~:~;;~ebjl~ d~ (t
'valoare de 80.;.. 90"/0 astfel incit sA fie asiguratA
COMUTATOR (, redare 1lI"ă distorsiuni importante.
Modulalia de amphtudine este aplicatA tran-
1
AMPLI-
FICATOR
JF

11. •••
zistoruJui final (T 6) prin primarul transforma-
torului ce joacA rolul de şoc pentru modulaţie.
EI poate fi de orice tip (de exemplu, cele folosite
in reccploarele S 631 T, sau in «chiturile» s0-
t vietice pentru radioconstrucţii de recepţie).
~
tntreruPltor..!1 8ener~ este oei cu care c dotat
tenliometrul de volum.
Atuia este şuntat! de electroliticul de 680-
I 000 p.F/16 V, pentru a se compensa creşterea
rezistentei interne in timp.
Bobinele sint foarte uşor de construit. aşa cum
reiese din fig. 2: LI şi Ll se executA pe o carcasA
folosit! in circuitul de US «Mamaia», avind
numArul de cod 17134 (culoare maro), prin bo-
binarea cAtre capltul rece a 3,5 spire Cu-Em :..
1/1 0,12 mm (dupA ce s-au inlAturat cele două
spire existente~ primarul rlminlnd neschimbat.
priza nefiind folositA. Pentru L". L4> precum şi
L" 4 bobina sus-amintiti poate fi folositA ca
atare, priza nefiind utilizatA.
Pentru bobina de acord cu antena (L1 ) se
bobinc:azl 13 spire de rlf Cu-Em ' 0.3 -0,4 IIlIIl,
ca In fig. 2.
Bobinele L, şi L.. se realizeazA pe «aer»,
folosind clte un suport cilindric corespunzător.
Ll conine 11 spire Cu-Ag 1 1,2-1,5 mm (dupA
bobinarea celor Il spire, una lingA alta, le vom
răsflfa, trAgind de capete, pentru obţÎnerea lun-
gimii dorite).
L.. conţine 4 spire inl9.şurate pe un dia-
metru de 12 mm, cu sirma ae conexiune, izolată
Infn~~,~~n:e::I:,,~~clm~~~ru~1 :~~i:i~'~nmv~~
rianta a II-~ bobinele etajului te putere pot fi
înlocuite cu cele folosite În receptorul «Mamaia)),
priza Iăsindu-se neschimbatA.
Şocul se obţine prin Infil.şurarea (pinA la um-
plere) pe o rezistenţA de minimum 1 MO la I W
a unei sîrme de Cu-Em '0,15 mm.
Desigur, se poate folosi orice şoc industria~
intrebuinţat în mod curent in receptoarele de
TV, care are o inductanll de 40-60 pH, va-
loarea sa nefiind criticA. MODULUL
e~ISIe'
Circuitele imprimate sint realizate ca in lig. J.
(Var.l)
unde sint prezentate la scara I : 1.
Una din posibilitaţile montArii modulelor
În cutie (de aluminiu, avind dimensiunile
190 x 70 x 30) este dati in fig. 5. Ordinea de
montare este urmAtoarea: se rlXeaz.! difuzorul În
dreptul decupajului (prevăzut cu sitl~ se fixeazA
potenţiometrul de volum (se poate monta şi
lateral sau frontal~ apoi cele trei module (cu
MODULUL
distanţiere de minimum 0,5 cm) ş~ t;:lrşit, Re'CfPŢIE
antena care trece printr-un izolator de ·glas.
in cazul UiiC:: !!~1iziri staţionare, in I uI bo-
binei ~ se va monta un filtru 1i cÎasic-ţ;i'.n!...w_
acordul cu antena folositA.
Dacă se adoptA aceasta ultimA variantA. In
locul lAsat pentru izolatorul de trecere al antenei
se Y8 monta o bucşA.
Reglajul este foarte simplu: dupA construcţia
U1l.ei perechi de emiţAtor-receptoare, se rlXeazA
unul pe emisie şi altul pe recepţie, aşezindu-le
la citiva metri unul de altul.
~.: acţioneazA asupra curşoruJui semireglabilu- /. Tranzistorul fiMI I'Q fi introdlLt intr-un ra-
a:
::ri 10 k!l pină la obţinerea roşnetului maxim diator de AC /80 K (varianta 1/)
caracteristic IUpemacţiei şi regl1m cscilatoruJ 2. Cablajek imprimate scara 1: 1
emiţltorului pinl la apariţia fluieratului datorat
mieroroniei (erect Larsen).. In sftrşit, acordAm
3. T1-T2-T) - EfT 351
Tf = EfT 125 -:- 130 ..;... 131 ACIBOK
Il
circuitul L, C" al receptorului exact pe rrec- 15-7;-11 = DC 170;' AF //5; EfT 3/7 (5)
venţa de emi!je. Trofo iqire = Trofowfire JW1Itru tranzutoare
Se inverseazl roiuriic ~!.."I la obţinerea ace- 4. Punctele cu aceleali litere M unele Intre ele
luiqi efect ti. apo~ cu atena lCOBSl, se mirc;:Şte CABLAJELI IMPIUMATE la cablare (vezi fig. 5)
SCAR" ,:,
treptat distanţa dintre aparate, aeţion1nd asupra
numărului de spire al bobinei din scrie cu an-
tena, pin! ce «bAtai..,. devine maximA. Desigur,
radioamatorul dispune de un măsurltor de cimp
simplu, descris In paginile revistei al ocazia re-
g1ajelor emiţltoarelor de telecomaodl.
1
••••••••••••
aceastA ultimi operaţie este mult uşuratl dacă

12. -
de UUS (nemaivorbind de cele din undele scurte)
pretind o etalonare a scărilor receptoarelor OJ o
PIIIIU
precizie de cîţiva kilohertzi. adică de ordinul 10'
comparabil! cu precizia unui oscilator cu cristal.
Verificarea preciziei de citire a frecvenţei recep-
fOIOSIAflillA
ţionate devine o necesitate, fapt pentru care vi
prezentlm citeva variante de cal/bratoare de frec-
venţă cu cristale din cuarţ.
Figura 1 prezmtl un calibrator pe frecvenţa de
DIAPOIIJIVnOR
500 kHz, folosibil în undele scurte. Etalonarea cali-
bratorulul pe zero se face cu ajutorul unui generator
etalon sau folosind semnalele staţiilor din undele
scurte care transmit frecvenţe standard (pe 10 şi
1S MHz). Acest reglaj se face cu ajutorul unui recep-
tor care funcţioneazi pe frecvenţele de 10 sau 1S MHz,
asculdnd simultan cele două semnale (ale staţiei ce
transmite frecvenţele standard şi ale caHbratorului)
şi aCţionînd asupra condensatorului trimer de 10-
40 pF, se va obţine o frecvenţă bătaie. egală cu zero
sau cit mai aproape de zero. Daei receptorul este
dotat cu «ochi magic». această diferenţă foarte miei
de frecvenţă se observă comod (mult mai comod
decit atunci cind ascultăm acest semnal diferenţă,
CAUBRATOARf avind in vedere frecven ţa foarte s eh ută) . In cazul
in care dorim si folos im calibratorul in benzile de
unde ultrascurte, vom fo losi varianta din figu ra 2.
Fa ţă de montalul din fig. 1 apar in plus numai
piesele dm circUitul de colector al tranzistorului T1
Of fRfCVfNIA
Pene rad_camataru ae
Pentru a «avantaju semnalele din banda de 1-4S MHz.
s-a ntrodus cirCUitul acordat. care rezonea.u n a.
ceasta bandă Infl$urareaL. conţine 3 splre dm con.
.' trascurte ducto (de pref.rinţl arglntat) eu d ametrul de
gltbratoan~le au aluns si r ch nedes-- 0.8-' nm. dlar-etrul boblne fimd de 6 mm. Ieşirea
pir; t se c ege» de la Spl 1, faţl de pătul rece 'ca~tu
Per rmanţ Je.dm u mii timp rea te n ben:r:lle op ::)eaou I )a )Obl '=
IDEI. ..
~ soIutionâri practice
COMPRESOR
o planrd ornamentaid pwd fen'cit in
DE ~
valoare printr-o nmp14 ~s4lurd din nuieu
( 1) ; un suport din lemn pentru ziare fi
revim ( 2) , dar totodard fi un ingenios
DINAMICA
Compresorul de d i n am i că. este des- <""
dispotitiv de fixare ( stringere), tip cleşte ;
t inat amatorilor de inrellst riri (,1
101 cdrucicr ~ d0u4 roţi pentru transportul
mai ales rad ioamatorilor care doresc
col'm'lo" a buteliilar etc.
Alteptdm p din parrMJ dv. idei ti noi a men ţ i ne la emisle un Irad const ant
ş i ridicat de modulaţie~ Oes l,ur} ex i stă
solutiemdn',
multiple scheme in care sint utilizate
chiar ş i etaje de am~lif!':!:-c-, dar sche-
iOa prezentată al ăturat se bucu ri de
faptul ci utillzem numai elemente pa- 1
sive de circuit ,i in număr redus, pu.
tind fi montate chiar in Interiorul unUI
m;,,,,fon. .
Acest compresor menţine la Ieşire
o tensiune de S mV pentru tensiuni
aplicate la intrare cuprinse intre 200
I
t
mV,i6V.
r~' ~J
IH".
'*
.I