:)

1. LECȚIA 1 - ONLINE
Prof. Tîrșa Loredana - Aurelia

3. SIMBOLURILE
ROMÂNIEI
PROF.
TIRSA (STOICA) I. LOREDANA AURELIA

4. Steagul
Imnul
Stema
Ziua nationala

5. Steagul naţional al României
Steagul naţional al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance,
albastru, galben şi roşu, ce are o proporţie de 2:3 între lăţime şi lungime.

6. Aceste culori se crede că au fost folosite încă din
timpuri străvechi ale istoriei românilor. Totuşi, în
istoria modernă a României, primul care a folosit
tricolorul românesc în forma similară pe care o ştim
azi a fost Petrache Poenaru. Trupele lui Tudor
Vladimirescu, la intrarea lor în Bucureşti, în 1821, au
folosit tricolorul conceput de Petrache Poenaru, care
se pare că s-ar fi inspirat după cel francez. Mai
târziu, a fost preluat de mişcarea paşoptistă,
datorită căreia a primit o recunoaştere largă în
întreaga românime.

7. Steagul actual a fost însă adoptat abia la 27
decembrie 1989, steagul precedent având în plus
stema României comuniste în centru. În timpul
Revoluţiei române din 1989 se puteau vedea multe
steaguri cu emblema comunistă tăiată; guvernele de
după Revoluţie au stabilit să nu adauge nici o stemă
în centru, ajungându-se astfel la acelaşi steag care a
fost folosit şi în timpul Regatului României (1881-
1947).

8. IMNUL ROMÂNIEI
Versurile imnului
naţional aparţin lui
Andrei Mureşanu (1816-
1863), poet de factură
romantică, ziarist,
traducător, un adevărat
tribun al epocii marcate
de Revoluţia de la 1848.

9. Muzica a fost
compusă de Anton
Pann (1796-1854),
poet şi etnograf, om
de mare cultură,
cântăreţ şi autor de
manuale de muzică.

10. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi
publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în
câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe
data de 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească
Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub
titlul "Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu
gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe
care-l conţine. Începând din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a
fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în
timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de
Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-
al doilea război mondial.

11. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi
comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I
a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi
alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise,
intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani
grei de închisoare.

12. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei
anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind
uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi
unind întregul popor în sentimentele nobile ale
momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a
venit de la sine, sub formidabila presiune a
manifestanţilor.

13. MESAJUL IMNULUI
Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în
acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece
impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a
asigura tranziţia către o lume nouă; naţional,
deoarece alătură această deşteptare tradiţiei
istorice. Imnul conţine acest sublim "acum ori
niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la
"paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi
Salamina până la "Marseilleza" Revoluţiei franceze.

14. MESAJUL IMNULUI
Invocaţia destinului naţional este culmea cea mai
înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său
către divinitate. Acest "acum ori niciodată"
concentrează toate energiile vitale, mobilizând la
maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din
unsprezece strofe, primele patru dintre ele fiind
cântate la ocazii festive.

15. STEMA
ROMÂNIEI

16. Stema României, adoptată de cele doua
Camere ale Parlamentului, reunite in
sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-
un vultur sau o acvilă, pe un scut, având
aripile deschise; în cioc ţine o cruce iar în
gheare o spadă şi un sceptru. Între aripile
protectoare se află un scut împărţit în cinci
de părţi cuprinzând stemele celor 5 regiuni
istorice :

17.  Stema Ţării Româneşti : vultur sau
acvilă cu capul conturnat, având
în cioc o cruce, la dreapta un
soare, la stânga o lună crai-nou.
Prima versiune este atestată pe un
document din 20 ianuarie 1368
emis de domnul Vladislav I.

18.  Stema Moldovei: capul de
bour căruia îi este asociat
o stea, o lună crai-nou şi o
roză, fiind atestat pe
hrisovul din 30 martie
1392, dat de domnul
Roman I.

19.  Stema Transilvaniei:
scut împărţit în două
câmpuri: în câmpul
superior era o
jumătate de acvilă,
cu zborul desfăcut,
ieşind din linia de
demarcaţie, iar în
câmpul inferior,
turnuri de cetate,
ultimele amintind de
vechiul nume al
Transilvaniei,
Siebenbürgen ("Şapte
cetăţi"), nume
atestat din anul 1296.
Stema Transilvaniei
este atestată din
secolul al XVI-lea.

20.  Stema Banatului, Crişanei şi
Maramureş: nu au avut steme,
dar pe 23 iunie 1921, a fost
stabilit un leu de aur, ţinând un
paloş în laba din dreapta faţă,
ieşind de pe un pod cu două arce
(simbolizând podul peste Dunăre
al împăratului roman Traian).

21. Stema Dobrogei: doi delfini
afrontaţi, pe fond de azur,
dispuşi cu capul în jos.

22. Ziua nationala
Până la 21 noiembrie 1991,
când a fost aprobată prima
Constituţie a României
postdecembriste, nu era
menţionată în nici o Constituţie a
statului român ziua naţională, ceea
ce nu a împiedicat să se
sărbătorească acest eveniment la
diferite date, în funcţie de regimul
care se află la Bucureşti.

23. Ziua Nationala - 1 Decembrie
 Astfel, în timpul lui Cuza, au loc sărbătoriri cu caracter naţional
la data de 24 ianuarie, în amintirea datei la care se realizase
dubla alegere a acestuia. După înlăturarea lui Cuza, în timpul
lui Carol I se sărbătoreşte data de 10 mai.
 După obţinerea Independenţei de stat, a devenit zi oficială ziua
de 9 mai, zi continuată de 10 mai, ca zi a regelui.
 După înlăturarea monarhiei, la 31 decembrie 1947, ziua
naţională a României a devenit ziua de 23 august.
 După 1989, când are loc prăbuşirea regimului comunist din
România, ziua naţională a devenit 1 decembrie, ca o
comemorare a datei de 1 decembrie 1918.

24. 1 Decembrie 1918
 Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei
României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii
Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după
evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României.

25. .
 La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia a hotarat Unirea
Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului la Regatul Roman. Aceasta
decizie a fost facuta publica prin Declaratia de la Alba Iulia sau Rezolutia
citita de Vasile Goldis cu aceasta ocazie

26. Etape infaptuirii Romaniei MARI
 Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România, la 27 martie/9 aprilie 1918;
 Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România, la 15/28 noiembrie 1918;
 Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba-Iulia, de la 18 noiembrie/1 decembrie
1918