3.
Comisia Europeana pentru Turism
Cultura/turismul : doua cercuri concentrice
cercul interior - elementele traditionale ale turismului
cultural, respectiv patrimoniul si arta
cercul exterior - elementele secundare ale turismului
cultural respectiv stilul de viata si industria creativa.
4.
Comisia Europeana pentru Turism
miscarea unor persoane catre atractii culturale in orase din alte tari
decat cele de residenta, cu intentia de a acumula noi informatii si
experiente pentru satisfacerea nevoilor culturale
toate miscarile persoanelor catre atractii culturale specifice, cum
ar fi locuri de patrimoniu, manifestari culturale si artistice, catre
orase in afara tarilor de resedinta
5.
Loisir, recreere si vacante
Vizite la rude si la prieteni
Afaceri si motive profesionale
Sanatate (tratament balneo-medical)
Religie si pelerinaje
Alte motive
Observatie - turismul cultural/cultura nu este o
motivatie importanta in opinia specialistilor
O.M.T.
6.
valorificarea vestigiilor arheologice: monument
arhelogic, sit arheologic, rezervatie arheologica – mai
multe situri.
patru tipuri de asezari: cetati grecesti, cetati dacice, castre si fortificatii
daco- romane, orase daco-romane
cultural religios si de pelerinaj.
cunoastere- a unui mod de viata, a unor forme superioare de cultura – arta,
istorie sau religie;
urban
populatia unei asezari peste 20.000 locuitori/ circa 4%/coordonare
APL/APC/TO
nise
sejururile lingvistice, turismul gastronomic
7.
TC - conditii
dorinta de cunoastere, de cultivare sa fie determinanta
semnificatia culturala a produsului turistic consumat
mediatorul – persoana, document scris, audio vizual – care
trebuie sa puna in valoare produsul cultural
8.
avantaje ale turismului cultural
independenta fata de un anumit sezon
dezvoltarea in diferite zone
dezavantaje ale turismului cultural
adresabilitate redusa: public avizat, deci mai redus numeric
mai scump in comparatie cu turismul de agrement
consecinte negative asupra mediului in general
9.
cladiri si situri clasificate – patrimoniul UNESCO
muzee – numarul si varietatea imense
locuri memoriale – locuri legate de batalii
situri arheologice si preistorice – Muntii Orastiei
locuri legate de turismul industrial-podul de la Cernavoda
artizanat si conservare a traditiilor – Maramures
parcuri si gradini – Castelul Peles
orasele – de la fachwerk la casele traditionale
sate si catune izolate –Casa de Piatra
10.
festivaluri – marile festivaluri de muzica culta –George
Enescu
spectacole obisnuite in cadrul manifestarilor istorice
targuri si sarbatori locale – Muntele Gaina
targuri de produse (marche) – nedeile
evenimente punctuale – evenimente istorice importante (500
de ani)
11.
caracteristici
nivel mai ridicat al educatiei si al veniturilor
cheltuieste mai multi bani
durata sejurului este mai mare
femeile domina!
grupa de varsta de 45-64 domina
12.
turistii interesati de o anumita tema :
japonezi exclusiv pentru monumentele UNESCO
Vlad Tepes –discutie ampla a relatiei cu turismul cultural
13.
turistii foarte motivati pe ansamblul culturii si nu pe o
anumita tema
reprezinta numarul cel mai mare
o parte importanta - familiile prin programele precise
organizate si obiectivele cu incarcatura educationala
vizitate.
14.
turistii amestecati, care se intalnesc mai
ales in siturile importante si la
manifestari
sunt turistii care practica diverse forme
de turism, incluzand si turismul cultural
o parte dintre ei o reprezinta
comunitatea oamenilor de afaceri
16.
aloca o parte din oferta lor tc
puncte forte – retea de distributie mai vasta,
accesibilitate catre marele public, firma comerciala
sub umbrela careia actioneaza
puncte slabe –clientela redusa, produse turistice
sofisticate, rezultate comerciale mediocre
18. 3 nivele
cultura turistului venit sa descopere pe un altul –
diferit;
Comunicare/intelegere
cultura turistului venit sa descopere radacinile reale
sau fantastice
Evreii americani in Romania
cultura autohtonului care este tulburata de propria
imagine in fata turistului;
lucrurile sunt cele mai sensibile : momarlani/barabi
19.
cresterea
activitatii economice/venituri
nivelului de instruire/educatie/toleranta al populatiei
numarului de oameni inclusi in sfera serviciilor
Intelegerii privind valoarea patrimoniului culturale
fonduri suplimentare
conservarea patrimoniului
alte sectoare economice
20.
supraaglomerarea unor spatii: Mărginime/Bucovina
cresterea nivelurilor preturilor – Bran/Moieciu
agravarea problemelor sociale
fragmentarea comunitatii
deteriorarea limbii native, a valorilor traditionale,
aparitia kitsch-ului
21. Romania este singura tara
latina amplasata in centrul/estul Europei
latina si ortodoxa in lume
latina si ortodoxa de rit nou din lume (comparativ cu tarile ortodoxe din
regiune), ceea ce face ca in aceiasi comunitate sa intalnesti biserici
apartinand celor doua religii
Romania este una dintre putinele tari care se pot lauda ca au dat
nastere la trei stiluri arhitecturale unice in spatiul european in mai
putin de 300 de ani
24.
Caracteristici
In principal evenimentele religioase ale ortodocsilor si catolicilor.
Secundar elemente de cult amplasate mai ales in bisericile/manastirile
ortodoxe, icoane facatoare de minuni, moastele unor sfinti. Pentru
catolici, statui (Sfânta Maria, Radna)
Date importante
Sfanta Maria (15 august, 8 septembrie), Sfanta Paraschiva
(14 octombrie), Rusaliile
Potentialul turismului religios
Cifrele neoficiale pentru derularea unui singur eveniment, oscileaza
intre 100 mii si 1000 mii vizitatori (comparatie, Astra cca 120 mii/an)
25.
„CE AVEM IN VALEA HIRTIBACIULUI”
„AVEM DE TOATE”
AUDITUL DESTINATIEI
“AU VENIT OAMENII SI AU SPUS CE DORESC EI! “
“IDEI SELECTATE, CONSIDERATE CA FIIND IMPORTANTE”
“PLAN ACTIUNE”
OBIECTIVUL DETERMINA IDEILE IMPORTANTE
„ORICE STRATEGIE SE POATE CORELA CU CEEA CE ESTE PE PLAN LOCAL”
NU CRED! STRATEGIA ESTE LEGATA DE IDENTITATEA DESTINATIEI
RESPECTIVE
26.
2012 BRAN
546 MII VIZITATORI LA CASTEL
10 MII TURISTI LUNA AUGUST
2012 SINAIA
285 MII VIZITATORI CASTELUL PELES
22 MII TURISTI LUNA AUGUST
27.
2012 SIBIU
409 MII VIZITATORI COMPLEXUL NATIONAL
MUZEAL ASTRA
378 MII VIZITATORI BRUKENTHAL
23 MII TURISTI LUNA AUGUST SIBIU
(NICI 50% PE AN)
29.
Zona etnografică, un teritoriu mai mult sau
mai puţin precis delimitat care prezintă
caractere etnografice unitare, determinate de
tradiţia istorico-socială, cristalizate în felul
aşezărilor, ocupaţiilor, locuinţei, portului, artei
populare, la care se adaugă manifestările
culturii spirituale şi modul de viaţă.