2. 1. Istoric
2. Analiza mediului intern
2.1. Servicii oferite
2.2. Procese desfăşurate
2.3. Strategia de marketing
2.3.1. Conceptul de strategie şi principalele caracteristici
2.3.2. Metodologia de elaborare a strategiilor
2.3.3. Implementarea strategiei
2.3.3.1. Strategia de promovare
2.3.3.2. Strategia de realizare a unor servicii originale
2.3.3.3. Strategia de dezvoltare a serviciilor
2.4. Structura organizatorică a pensiunii. Organigrama
2.5. Analiza financiară
3. Analiza mediului extern
3.1. Analiza PEST
3.2. Analiza PORTER
4. Concluzii
1. Istoric
2
3. SC DONCTUR SRL este o societate prezentă de peste zece ani în industria turismului
din Predeal şi are ca obiect de activitate prestarea de servicii în domeniul turismului. In
patrimoniul firmei se află Pensiunea “Tana”, care se bucură de un areal ce reuneşte tradiţia mai
multor zeci de ani de ospitalitate cu bogă ia naturii, Predealul fiind o sta iune montană ce s-a
ț ț
impus puternic în cadrul turismului românesc. Pensiunea debordează prin bun gust i
ș
funtionalitate, i, mai mult, este un spa iu familial şi călduros, ceea ce se poate simţi de la primul
ș ț
pas făcut în interiorul ei.
Societatea se află sub administrarea unui singur asociat, iar sediul central al ntreprinderii
ȋ
se află la adresa Strada Aurel Vlaicu, nr 2B, Predeal, Braşov.
SC DONCTUR SRL are ca obiect de activitate doar pensiunea n discuţie, dezvoltarea
ȋ
firmei bazându-se pe modernizarea continuă a investiţiei n funcţie de cerinţele turiştilor şi de
ȋ
evoluţia trendu-lui n domeniu., Ca şi puncte forte putem menţiona faptul că pensiunea ofera un
ȋ
cadru familiar, perfect pentru grupuri de 8-10 persoane care se vor simţi ca acasă. În al doilea
rând, structura de cazare este situată ntr-o zonă foarte liniştită şi curată, la foarte mică distanţă
ȋ
de pădure şi la 5 minute de pârtia de ski.
În ultimii ani, turismul şi-a pus amprenta vizibil pe staţiunea Predeal, aceasta ajungând
aproape să şi dubleze capacitatea de cazare şi, n acelaşi timp, dimensiunile.
ȋ ȋ
Predealul fiind unul dintre cele mai căutate staţiuni montane, beneficiază de un flux
puternic de turişti iarna şi moderat spre mic n restul anului. Este locul ideal pentru grupuri, astfel
ȋ
că s-a pus accentul n mare parte pe construcţia de vile şi pensiuni turistice.
ȋ
Pensiunea Tana are o tradiţie de peste 10 ani n domeniul ospitalităţii n zona Predeal,
ȋ ȋ
surprinzând prin lux si bun gust, dar mai ales prin calitatea serviciilor oferite.
2. Analiza mediului intern
3
4. 2.1. Servicii oferite
Principiul care a stat la baza construcţiei a fost ca pensiunea să ofere un cadru familial, n
ȋ
care clienţii să se simtă cât mai confortabil. Astfel, spaţiile sunt largi, primitoare, fiind folosite cu
prioritate culori calde şi mobilier de calitate.
Structura interioara oferă un plus de confort şi funcţionalitate, prin cele două sufragerii,
una la parter n care se poate servi şi masa şi una la mansardă care oferă un colţisor perfect
ȋ
pentru petrecerea unei seri plăcute.
Pensiunea dispune de 4 camere duble şi o cameră single, amplasate pe 2 etaje. Cele două
camere duble de la etajul 1 mpreună cu camera single dispun de terasă cu vedere spre pârtia de
ȋ
ski. De asemenea, şi parterul are o terasă spaţioasa. Pe fiecare palier există câte o baie modernă,
cu toate dotările necesare.
Mai mult, pentru că suntem n cadru montan şi cu siguranţă toţi turiştii şi doresc să se
ȋ ȋ
bucure de aerul curat, pensiunea Tana are o curte spaţioasă, dotată cu balansoar de lemn masiv,
foişor şi grătar, gazon verde şi instalaţie de iluminat. În plus, s-a acordat o atenţie deosebită
aspectului ntregii curţi, astfel că nu vor lipsi niciodata florile multicolore şi arbuştii decorativi şi
ȋ
a fost realizat chiar şi un alpinariu pentru a bucura privirea clienţilor.
4
5. Bucătăria este complet utilată, ea dispunând de aragaz, frigider, cuptor cu microunde,
veselă, filtru de cafea şi prăjitor de paine. Pentru grupuri mai mici se poate servi masa şi n
ȋ
incinta bucătăriei, existând aici un colţar de 6 locuri.
Mai mult, pensiunea dispunde de 2 garaje, internet wireless, televizoare cu cablu n
ȋ
fiecare cameră şi n living-uri, un birou şi spaţiu pentru depozitarea echipamentului sportiv.
ȋ
Ca şi amplasare, Pensiunea Tana se află la 10 minute de mers pe jos distanţă de pârtia de
ski şi la 5 minute de centrul Predealului.
În prezent, tarifele la cazare sunt conform tabelului următor:
Tipul camerei În timpul săptămânii În weekend
DUBLA 90 100
SINGLE 60 70
PENSIUNE INTEGRAL 500 550
Pe lângă serviciul de cazare, pensiunea pune la dispozitia turiştilor o serie de alte servicii
adiacente:
- Ghid montan – în colaborare cu www.TabereLaPredeal.ro
- Instructor de ski/snowboard - în colaborare cu www.TabereLaPredeal.ro
- Excursii cu ATV-uri, Snowmobile
- Servicii de catering – în colaborare cu Hotel Dragului
5
6. 2.2 Procese desfăşurate
Desfăşurând servicii de cazare, unul dintre principalele procese desfăşurate este serviciul
de check-in/check-out. La venirea turiştilor, asociatul unic al firmei este prezent la pensiune
pentru primirea acestora, unde, împreună cu recepţionerul, vor prezenta serviciilor oferite şi apoi
vor înregistra turiştii în registrul de cazare şi vor reţine două cărţi de identitate ca şi garanţie. In
ceea ce priveşte check-out-ul, asociatul unic al firmei împreună cu menajera vor verifica întreaga
pensiune pentru a se asigura că aceasta este predată în condiţii optime, în caz contrat turiştii
trebuind să achite contravaloarea daunelor realizate. In final, recepţionerul va lua cheile de la
camera şi se va realiza factura aferentă contravalorii cazării.
Un alt proces important este cel de curăţenie. Responsabilă de proces este menajera, care
trebuie efectueze curăţenia în pensiune conform standardelor de calitate pentru 3 margarete şi să
o pregătească pentru viitorii oaspeţi. Procesul implică:
- Schimbarea lenjeriei şi a prosoapelor
- Igienizarea băilor
- Igienizarea bucătăriei
- Stergerea geamurilor şi a podelelor
- Curăţarea si verificarea veselei
- Curăţarea curţii, a rondurilor cu flori şi a ghivecelor de pe verande
Un alt proces ce are loc periodic este adaptarea pensiunii la sezon, ceea ce simbolizează
schimbarea aranjamentelor din interiorul incintei de cazare în funcţie de sezonul actual,
pensiunea dispunând de un număr mare de decoraţiuni speciale, atât pentru sezonul rece (brad şi
decoraţiuni de Crăciun), cât şi pentru sezonul cald(ghivece de flori, diverse decoraţiuni cu
motive de vară).
2.3. Strategia de marketing
2.3.1 Conceptul de strategie i principalele caracteristici
ș
“Stategiile desemnează ansamblul obiectivelor majore pe termen lung, principalele modalităţi
de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit
obiectivelor stabilite de întreprindere.” Strategiile implică previziuni, obiective, evaluări şi
asigurări de resurse, decizii şi acţiuni, eventuala modificare a acestora, căile şi modalităţile de
realizare.
Trăsăturile definitorii ale strategiilor:
- Scopuri bine precizate, denumite misiuni sau obiective, ele fiind motivul de acţiune al
strategiilor.
- Strategiile vizează perioade viitoare din activitatea firmei;
- Strategia cuprinde elemente esenţiale, concentrându-se asupra evoluţiilor majore ale firmei.
6
7. - Baza strategiei este abordarea corelativă a organizaţiei cu mediul în care aceasta îşi
desfăşoară activitatea, prevederile ei vizând realizarea cât mai eficace între firmă şi mediu,
reflectată în performanţele acesteia;
- Strategia are în vedere prefigurarea unui comportament competitiv pentru organizaţie pe
termen lung, ţinând cont de cultura firmei şi de evoluţiile contextuale;
Eficienţa unei strategii depinde de gradul de realism al acesteia determinat de: calitatea
Previziunilor, evaluarea corectă a potenţialului şi capacităţilor competitive ale firmei,
Cunoaşterea, cuantificarea şi ierarhizarea factorilor de influenţă exogeni.
Organizatoric, implementarea şi realizarea strategiei necesită stabilirea acţiunilor şi
ierarhizarea lor, a timpului pentru realizarea fiecărei acţiuni şi ordinea cuvenită, repartizarea
acţiunilor persoanelor de competenţă, înştiinţarea acestora şi precizarea responsabilităţilor,
elaborarea unui program şi a unui calendar adecvat realizării obiectivelor fundamentale şi a celor
derivate.
Pentru bună fundamentare a strategiilor se urmăresc următoarele modalităţi:
- Identificarea şi luarea în considerare a tuturor prognozelor privind mediul în care acţionează
firma;
- Realizarea unor studii de diagnosticare şi analiză a punctelor forte şi slabe ale firmei;
- Realizarea unor studii de marketing.
2.3.2. Metodologia de elaborare a strategiilor
Metodologia de elaborare şi fundamentare a strategiilor cuprinde ansamblul etapelor,
tehnicilor, metodelor şi moelelor folosite în vederea fundamentării strategiilor, astfel ca pentru
fundamentarea strategiilor este necesară cunoaşterea şi luarea în considerare a următoarelor
elemente esenţiale, numite premise:
- diferenţierea strategiei în funcţie de faza de viaţă;
- asigurarea continuităţii elaborării şi aplicării strategiilor şi politicilor micro
economice;
- factorilor endogeni şi exogeni;
- multidimensionalitatea strategiei globale;
- abordarea sistematică a elaborării şi implementării strategiei.
2.3.3. Implementarea strategiei
Implementarea strategică cuprinde următoarele etape:
- Pregătirea implementării strategiei, bazată pe un program de pregătire adecvat
7
8. - Remodelarea parţială sau integrală a sistemului managerial
- Operarea schimbărilor strategice preconizate, vizând următoarele aspecte tehnice,
economice, umane, manageriale.
- Evaluarea rezultatelor strategiei, care trebuie efectuată atât pe parcursul
implementării opţiunilor strategice, cât i, mai ales, în finalul procesului strategic.
ș
- Conceperea şi operaţionalizarea unor perfecţionări care, în situaţii extreme conduc la
o nouă strategie.
2.3.3.1. Strategia de promovare
Promovarea produsului în turism are în vedere căile de informare si de convingere prin care
clientela este determinată să ia decizii de cumpărare. Varietatea acestora fiind foarte mare, s-a
impus necesitatea sistematizării lor în aşa fel încât, plecându-se de la strategiile generale de
marketing şi de la obiectivele specifice strategiilor promoţionale, să se creeze posibilitatea
selectării celor mai adecvate forme de promovare. Aşa s-a ajuns la gruparea lor în următoarele
modalită i: publicitatea, promovarea vânzărilor, relaţiile publice, forţa de vânzare, marketingul
ț
direct, promovarea prin marcă, sponsorizarea, saloanele profesionale. Cele mai utilizate sunt
publiciatatea, promovarea vânzărilor i relaţiile publice.
ș
Pensiuna va dispune de un site propriu prin care vor fi puse la dispoziţia potenţialilor clienţi
informaţii legate de oferta pensiunii. (vor fi postate fotografii cu pensiunea şi peisajele din jurul
acesteia). Site-ul se va numi www.pensiuneatana.ro. Mai mult, având în vedere că în ziua de azi
se pune accentul foarte mult pe re elele de socializare, vom crea i o pagină de Facebook:
ț ș
http://www.facebook.com/PensiuneaTana, unde vor fi afi ate de asemenea fotografii, se vor
ș
posta noută ile referitoare la pre uri, oferte speciale i evenimente.
ț ț ș
Pensiunea va avea deasemene un pliant în care vor fi prezentate imagini din interiorul
pensiunii, respectiv camerelor de cazare şi din exteriorul acesteia. Acest pliant va fi pus la
dispoziţia clienţilor fie direct la recepţie, fie prin intermediul agenţiilor de turism. Vor fi
amplasate panouri stradale pentru îndrumarea turiştilor către locul exact în care se află
pensiunea.
- Promovarea vânzărior în rândul turiştilor se realizează prin reduceri de tarife;
- Pentru zilele de luni, mar i, miercuri, joi tarifele se reduc cu 10%17;
ț
- Copiii până în 7 ani nu plătesc, între 7 i 14 ani plătesc 50% din tarife;
ș
- Se acordă o reducere de 20% din tarife pentru o durată de cazare mai mare de 7 zile.
2.3.3.2 Strategia de realizare a unor servicii originale
Prin implementarea acestei strategii se va viza oferirea de noi servicii clienţilor pensiunii,
servicii care vor diversifica programul sejurului acestora, vor da un plus de divertisment şi vor
facilita relaxarea şi buna dispoziţie a turiştilor.
Astfel, vor fi achiziţionate 4 ATV-uri care vor fi disponibile doar pentru clienţii pensiunii
“Tana”. Prima oră va fi oferită n regim gratuit, apoi se va achita o sumă de 100 RON/oră. ATV-
ȋ
urile vor fi prevăzute şi cu şenile pentru sezonul de iarnă, astfel putându-se realiza trasee off-
road. Bine nţeles, va fi pus la dispoziţia turiştilor şi un ghid care i va călăuzi şi ndruma.
ȋ ȋ ȋ
8
9. Mai mult, pentru sezonul de iarnă, sezon care este prioritar pentru zona Predealului,
pensiunea “Tana” va achiziţiona echipamente de ski şi snowboard, câte 10 din fiecare, pe diferite
mărimi. Mai mult, se vor achiziţiona şi sănii şi patine.
2.3.3.3 Strategia de dezvoltare a serviciilor
Strategia de diversificare a serviciilor este necesară în relaţiile cu concurenţa şi pentru
obţinerea unei rentabilităţi ridicate a activităţii, strategie ce trebuie să cuprindă:
- oferirea unor servicii de calitate, care să poată fi percepute de clienţi, care să includă
cerinţele şi nevoile acestora, adică siguranţă, linişte, amabilitatea personalului, curăţenie,
divertisment;
- implicarea tuturor angajaţilor, începând cu departamentul de control şi terminând cu cel
operaţional, calitatea serviciilor realizându-se doar dacă acesţia sunt pregătiţi şi motivaţi
corespunzător pentru a crea servicii de calitate, deci, în acest sens, comunicarea şi stimularea
angajaţilor trebuie să functioneze bine şi să încurajeze initiaţiva proprie a fiecărui angajat;
- existenţa unei calităţi în toată activitatea hotelului pentru ca serviciile să fie la cel mai bun
nivel;
- abordarea şi colaborarea cu parteneri de cea mai bună calitate;
- permanenta îmbunatăţire a calităţii serviciilor oferite, comparativ cu ale competitorilor de
frunte pentru a le putea face faţă, prin existenţa unor soluţii noi, originale;
- mărirea gamei de servicii şi oferirea unui raport bun calitate/preţ.
Pentru dezvoltarea serviciilor pensiunii “Tana” ne vom referi la un plan pe termen lung.
Având n vedere că structura de primire turistică dispune doar de 4 grupuri sanitare mpărţite pe
ȋ ȋ
cele 3 nivele(parter, etaj, mansardă) propunem să se realizeze grupuri sanitare proprii pentru
fiecare cameră, deoarece aceasta este o cerinţă care câştigă teren din ce n ce mai mult n rândul
ȋ ȋ
turiştilor.
Mai mult, vom ncheia un parteneriat cu restaurantul “Dragului” din Predeal, prin care acesta
ȋ
va realiza servicii de catering pentru clienţii pensiunii noastre. Va fi prezent un meniul al
restaurantului la recepţia pensiunii, astfel că turiştii vor putea comanda mic-dejunul, prânzul sau
cina direct la locul de cazare, evitând aglomeraţia din cadrul restaurantului şi făcând economie
de timp. Transportul comenzii se va realiza cu ajutorul unei maşini a pensiunii.
9
10. 2.4. Structura organizatorică a pensiunii
Scopul organizării este tocmai repartizarea activităţilor şi operaţiunilor pe lucrători,
asigurarea coordonării lor şi adoptarea de măsuri concrete pentru realizarea obiectivelor fixate.
Sarcinile fiecăruia şi procedurile de control trebuie să fie definite cu precizie.
Într-o pensiune mare, activităţile specifice sunt îndeplinite în cadrul unor servicii şi
departamente. Un serviciu este constituit dintr-un grup de lucrători, care efectuează operaţiuni
omogene sau complementare, îndeplinesc o funcţie concretă în cadrul hotelului şi acţioneză sub
conducerea unui responsabil. Serviciile regrupate formeză un departament, iar ansamblul
departamentelor constituie pensiunea însăşi. În cadrul serviciilor se constituie compartimente,
birouri, secţii, brigăzi. O pensiune mai mică, poate fi structurată direct pe ,,servicii”, iar acestea
cuprind ,, compartimente”; o pensiune şi mai mică este împărţită numai în compartimente.
Gruparea lucrătorilor în departamente şi servicii, respectiv constituirea structurii
organizatorice, nu este o treabă simplă. Criteriile care trebuie avute în vedere sunt:
a) distincţia activităţii, în departamente şi servicii operaţionale, pe de o parte, şi respectiv,
funcţionale, pe de altă parte;
b) întinderea autorităţii;
c) obţinerea de economii prin regruparea sarcinilor similare, care, astfel, vor fi realizate la o
scară mai mare;
d) capacitatea pensiunii, categoria de încadrare, eventuala apartenenţă la un lanţ hotelier,
categoria de clientelă;
Reprezentarea structurii organizatorice se face prin mijloace specifice: organigramă, fişa
postului. Suplimentar, pentru prescrierea cadrului general şi a dispoziţiilor privitoare la disciplina
muncii tututror lucrătorilor, se întocmeşte regulamentul intern, în unele hoteluri fiind intitulat
”regulile casei”.
Aşa cum, în principiu, nu există două pensiuni identice, tot aşa structura organizatorică şi,
implicit, organigrama se individualizează pentru fiecare pensiune în parte.
De asemenea, în cazul aplicării unui sistem de calitate, este desemnat un director pentru
calitate. Eventualele activităţi de animaţie pot da un conţinut unui departament specializat care
însă are nevoie de sprijin din partea tuturor celorlalte departamente, mai ales din partea
personalului care intră în contact direct cu clienţii.
Serviciul front-office
Serviciile front-office şi de etaj formează departamentul cazare. În măsura în care
integrează şi alte servicii – spălătorie, piscină, frizerie-coafură, este vorba de un departament
prestaţii. Conducând cel mai important departament, directorul de cazare îl înlocuieşte în lipsă pe
directorul general. Utilizarea sintagmei ”administrator de pensiune” sau ”director de pensiune”
pentru a desemna directorul de cazare nu este recomandată.
10
11. Activităţile specifice serviciului front-office se desfăşoară la nivelul holului de primire –
punctul central către care converg toate serviciile dintr-o pensiune.
Recepţionerii lucrează în spatele front-desk-ului, în a cărui prelungire funcţioneză şi
casieria. Lungimea întregului front-desk se stabileşte în funcţie de numărul de camere: cca 3
cm/cameră, în acest caz unde sunt 10 camere vor fi aproximativ 30 cm.
Recepţia – efectuează primirea clienţilor şi atribuirea camerelor. Atribuirea, precum şi
stabilirea, verificarea tarifului şi a modalităţii de plată se bazează pe lista de sosiri şi pe fişele
istoricului clienţilor. Clientul completează fişa de anunţare a sosirii şi plecării şi poate primi un
tichet legitimaţie, în baza căruia lucrătorul îi va elibera cheia camerei. Pentru atribuirea
camerelor, este indispensabilă cunoaşterea în fiecare moment a stării fiecărei camere: ocupată,
disponobilă pentru închiriere, eliberată şi necurăţată sau aflată în curăţenie, curată şi
necontrolată, cu plecare în cursul zilei, blocată pentru o rezervare căreia i-a fost afectată o
cameră anume, scoasă din funcţiune.
La sosire, recepţiei îi revine şi deschiderea unei fişe de cont pentru fiecare client. Pentru
grupuri, poate fi deschis un cont “master”, al societăţii sau al agenţiei de turism respective, şi,
suplimentar, câte un cont propriu pentru cheltuieli ocazionale, pentru fiecare client cazat.
Casieria propriu.zisă a front-office-ului are atribuţii de încasare a notelor de plată, schimb
valutar, punere la dispoziţie a seifurilor individuale aflate într-un spaţiu distinct, preluarea în
păstrare a valorilor. Lucrătorul casier de noapte este numit night auditor şi are atribuţii de
închidere a zilei de lucru şi de elaborare a rapoartelor de activitate. Casirii fac şi ei parte din
serviciul contabilitate, dar, din punct de vedere al programului de lucru şi al raportului cu clienţii,
se află sub controlul front-office mamagerului.
Curăţenia camerelor
Mobilierul camerei se compune din piese fixe şi piese mobile, ultima categorie incluzând
patul, care fiind prevăzut cu role la cele două picioare de la perete, permite efectuarea curentă a
curăţeniei dedesubt. Este recomandabil ca noptiera de la căpătâiul patului sa fie prevăzută cu
poliţe, nu cu sertare, şi să fie montată pe perete, la fel ca obiectele sanitare, înlesnind curăţirea
podelei. În funcţie de categorie, patul tip hotelier trebuie să dispună ”de mai multe învelitori
succesive”: somieră sau saltea tip relaxa, saltea de lână în grosime de 5 cm, salteluţă, husă de
protecţie lavabilă şi hidroabsorbantă, cearşaf plic sau un cearşaf de mari dimensiuni, pled,
cuvertură.
În cadrul serviciului de etaj se desfăşoară activităţi de întreţinere, amenajări şi curăţenie
zilnică a spaţiilor de folosinţă individuală (camere) şi comună (culoare, holuri, grupuri sanitare
comune, dar şi săli de reuniuni sau multifuncţionale). De asemenea, se asigură prestarea unor
servicii complementare. În afara angajamentului de închiriere a spaţiului de cazare cu efectuarea
zilnică a curăţeniei, există şi formule cu efectuarea curăţeniei numai la eliberarea camerei sau
chiar asumarea de către client a cestuia, cu predarea în stare curată, precum şi unităţi în care
lenjeria i se înmânează clientului la recepţie sau acesta trebuie să şi-o aducă cu sine de acasă.
11
12. P
a
t
r
o
n
P
a
t
r
o
n
R
e
c
e
p
ţ
i
o
n
e
r
R
e
c
e
p
ţ
i
o
n
e
r
D i r e c ţ i
u n e ,
G e s t i u
n e ,
C o n t a
b i l i t a t e
D i r e c ţ i
u n e ,
G e s t i u
n e ,
C o n t a
b i l i t a t e
Organigrama pensiunii
Fiind o pensiune de capacitate redusă, şi organigrama va resimţi o diminuare. Astfel, pentru
cele 9 locuri de cazare de cazare sunt de ajung 3 nivele şi 4 funcţii n organigramă.
ȋ
Nivelul 2, respectiv Direcţiune, Gestiune, Contabilitate va fi putea fi ndeplinit de asociatul
ȋ
unic al pensiunii cu ajutorul unui contabil de specialitate.
2.5. Analiza financiară
Construcţia pensiunii a nceput ncă din anul 1995, când s-a hotărârt achiziţionarea unui teren
ȋ ȋ
ntr-o zonă ce abia şi ncepuse dezvoltarea, dar avea un potenţial foarte mare. Costul terenului a
ȋ ȋ ȋ
fost de 12.500 euro la momentul respectiv, el nsumând 1000 mp.
ȋ
După achiziţia terenului, s-a nceput construcţia propriu-zisă. Atât construcţia la roşu cât şi
ȋ
interioarele au nsumat aproximativ 50.000 euro, durata construcţiei fiind de 5 ani.
ȋ
Pentru definitivarea pensiunii s-a achiziţionat mobilă n valoare de 5.000 euro şi electronice
ȋ
şi electrocasnice de 2.000 euro.
Trăgând linie, observăm că totalul costurilor nsumează 69.500 euro. Pe lângă acestea, s-a
ȋ
mai utilizat o sumă de aproximativ 2000 euro de la deschidere până n prezent pentru amenajări
ȋ
şi decoraţiuni, inclusiv amenajările exterioare, care includ grătarul, foişorul, balasoarul şi nu n
ȋ
ultimul rând florile şi arbuştii.
În ceea ce priveşte profitul, având n vedere că spaţiile din pensiune sunt largi şi este necesară
ȋ
multă putere calorică pentru ncălzirea lor, deci implicit cheltuieli mari cu ncălzirea, făcând o
ȋ ȋ
medie rezultă 2.000 euro pe an, cu fluctuaţii de 500 euro.
12
13. 3. Analiza mediului extern
În condiţiile unui turism într-o continuă dezvoltare de la an la an, cu influenţe
occidentale, începând să fie din ce în ce mai dezvoltată partea de servicii de calitate în pofida
cantităţii, mediul turismului românesc a devenit unul destul de dificil. În contextual unei
concurenţe intense, turismul predelean trebuie să facă faţă unor noi provocări:
- Accelerarea creşterii turistice atât naţionale cât şi internaţionale
- Dezvoltarea unor noi zone turistice montane (Bâlea, Rânca, Păltiniş, ş.a.)
- Dezvoltarea serviciilor turistice de calitate şi foarte competitive, mai ales a unităţilor
deschise după anul 2010
- Problemele legate de infrastructura rutieră de pe Valea Prahovei
- Probleme legate de infrastructura montană, dat fiind faptul că atât Poiana Braşov cât
şi Sinaia au început să investească masiv în ultimii ani în acest domeniu.
3.1. Analiza PEST
Mediul politico-legislativ
Analiza acestuia se va baza pe evidenţierea principalelor reglementări din
domeniulTurismului, dintrec are putem enumăra o serie de reglementări principale: Hotarârea
Guvernului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea şi funcţionarea ANT; Ordonanţa
Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România,
Legea nr. 755/2001 pentru aprobarea ordonanţei Guvernului nr. 58/1998.
Politica economică a României este un alt factor important pentru analiza noastră prin
liberalizarea circulaţiei persoanelor, simplificarea formalităţilor vamale, formalităţi de eliberare
a vizelor turistice, facilităţi de circulaţiei pe diferite tipuri de transporturi.
Securitatea turiştilor este o importanţă majoră, mai ales datorită atacurilor teroriste din
Vest din ultimele decenii. România se poate bucura de un context paşnic, prielnic derulării
activităţilor din turism atât pentru turiştii români, cât şi pentru cei străini.
Mediul economic
Este un indicator cu o contribuţie majoră în analiza privind situaţia unei destinaţii de pe
teritoriul românesc, poziţia ţării fiind foarte importantă. Situaţia economică înglobează o serie de
noţiuni : ratele dobânzii, nivelul inflaţiei şi a ocupării forţei de muncă, produsul intern brut al
ţării (PIB), venituri pe cap de locuitor etc.
De o importanţă majoră este PIB-ul din România, care a înregistrat o creştere de 1,9% în
trimestrul III al anului 2014 faţă de trimestrul precedent, şi o creştere aproape dublă decât cea
afirmată anterior faţă de trimestrul omonim al anului 2013.
13
14. Având în vedere că majoritatea populaţiei din Predeal desfăşoară activităţi în turism,
veniturile populaţiei sunt medii. Mai mult, zona beneficiază de intense finanţări de la Uniunea
Europeană.
Mediul social, cultural şi natural
Mediul social este un factor foarte important pentru o pensiune, datorită faptului că
serviciile sunt în stransă legătură cu oamenii care le realizează şi de multe ori contează mai mult
atitudinea acestora decât serviciile prestate. Astfel, din acest punct de vedere Predealul se
clasează la un loc fruntaş, oamenii fiind deprinşi cu prestarea de activităţi în turism de zeci de ani
de zile.
Cultura este de asemenea un factor foarte important. Populatia zonei beneficiaza de o
cultura medie spre mare, ei fiind in pas cu toate schimbarile pe care le aduc mileniul trei.
Cadrul natural este de asemenea prielnic desfăşurării activităţilor în turism, fiind o zonă
montană, cu peisaje feerice şi aer curat, exact punctele cheie pentru turiştii din marile arii urbane.
Mediul tehnologic
În condiţiile unei ere în continuă dezvoltare din punct de vedere tehnologic, turismul este
un domeniu care a fost mereu la curent, deoarece evoluţia este cea care îi asigură continuitatea.
Turismul românesc şi, deopotrivă, turismul predelean s-au adaptat în primul rând tehnologiei
informatice, prin realizarea de oferte pe internet, pe site-uri din ce în ce mai elaborate.
Din punct de vedere al infrastructurii, Predealul este plasat la loc fruntaş printre staţiunile
româneşti, beneficiind de o intrastructură rutieră bună şi, în zona pârtiei, de transport pe cablu de
calitate. Totuşi, iubitorii sporturilor de iarnă au început să se reprofileze pe excursii în ţări mult
mai dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii montane, cum ar fi Austria, Italia sau Franţa.
3.2. Modelul PORTER
Modelul lui Michael Porter este un model de diagnosticare strategica a domeniului de
activitate in care opereaza o firma. Acest model defineste cinci forte ce determina intensitatea
competitionala, ce duce la determinarea atractivitatii pietei, in acest context aceasta este
echivalentul profitabilitatii.
Analiza rivalitatii intre firmele existente in cadrul sectorului de activitate
Putem identifica atât concurenţi direcţi, cât şi indirecţi ai Pensiunii Tana. Astfel,
concurenţii direcţi sunt reprezentaţi de pensiuni clasificate la 2 margarete şi cu o capacitate de 5
camere:
- Casa Cosmin şi Elena
- Casa Nona
- Vila 10
- Vila Emy
14
15. În ceea ce priveşte concurenţii indirecţi, aceştia sunt reprezentaţi de hotelurile de 2 stele
din Predeal:
- Hotel Bucegi
- Hotel Pârâul Rece1
Analiza intrarilor de noi competitori in cadrul domeniului de activitate
Un domeniu nu este atractiv dacă în viitor pot pătrunde uşor în el noi concurenţi, care vor
aduce capacităţi de producţie şi resurse suplimentare şi care vor lupta pentru creşterea cotei de
piaţă şi împărţirea profiturilor. Intrarea în sector va fi uşurată dacă barierele de intrare şi tendinţa
spre relaţii concurenţiale între competitorii existenţi sunt mai puţin evidente sau reduse.
O aprofundare a analizei presupune studierea corelată a intrărilor şi ieşirilor potenţiale din
cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului barierelor existente în ambele cazuri.
Astfel:
- dacă ambele bariere – de intrare si de iesire – sunt mici, veniturile sunt stabile,
dar mici pentru ca firmele intra si parasesc usor, fara restrictii, sectorul
respectiv; de asemenea exista un risc ridicat sub raportul gradului de
concurenta;
- dacă barierele de intrare sunt mici, iar cele de iesire mari, firmele intra usor
atunci cand conjunctura este favorabila, dar ies greu, in aceste conditii, oferta de
produse depaseste capacitatea de absorbtie a pietii, reducandu-se nivelul
profiturilor pentru toti competitorii; în acest caz se află piaţa turistică din
zona Predealului;
- cel mai bun si atractiv sector este acela in care barierele de intrare sunt inalte,
iar cele de iesire sunt mici. Astfel, se intra greu si se paraseste usor domeniul in
caz de recesiune;
- dacă ambele bariere sunt inalte, potentialul de profit este ridicat, dar prezinta un
risc mare deoarece este ingreunata iesirea din sector atunci când ritmul de
crestere a activitatii si posibilitatile de obtinere de profituri devin stabile sau
chiar incep sa scada.
Analiza gradului de amenintare a unor produse de substitutie
Un domeniu de activitate nu este atractiv dacă se caracterizează prin existenţa unor
înlocuitori actuali sau potenţiali ai produselor. Ei determină formarea unor “plafoane” ale
preţurilor ce pot fi obtinute ca urmare a faptului că o parte din cererea existentă migreaza spre
produsele substituente. Firma trebuie sa urmareasca în permanenţă evolutia preţurilor la
produsele inlocuitoare. O scădere a acestora determină o diminuare a cererii şi, în functie de
aceasta, a preţului si profitului pentru produsele substituite.
1 Sursa: www.turistinfo.ro
15
16. În cazul nostru putem discuta de turismul balneo-climateric ca fiind un serviciu
substituent. Investiţiile majore desfăşurate în ultimii ani în staţiunile balneo-climaterice, atât cele
private cât şi investiţiile realizate de Guvern prin fonduri europene au făcut ca, în ultimii ani, să
se evidenţieze o creştere mare a cererii pentru astfel de servicii.
Totuşi, această arie este preferată în general de persoanele de vârsta a 3-a iar cel mai mare
flux este în perioada verii, rămânând astfel ca în perioada de iarnă turismul montan să fie
preferat.
Analiza capacităţii de negociere a clienţilor
Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci când clienţii au o putere de negociere
mare. Ei vor încerca să obţină preţuri de vânzare cât mai mici, produse de calitate superioară cu
servicii post-vânzare şi facilităţi comerciale deosebite.
Fiind o pensiune de capacitate mică, negocierea cu clienţii este flexibilă în cadrul acestei
ramuri a turismului. Aceasta determină o concurenţă puternică în cadrul sectorului şi scăderea
profitabilităţii.
Analiza capacităţii de negociere a furnizorilor
Fiind o pensiune cu capacitate redusă, aprovizionarea se realizează de către
administratorul acesteia, nefiind cazul de a apela la furnizori.
16
17. 4. Concluzii
Managementul este procesul de atingere a obiectivelor organizaţionale prin angajarea şi
implicarea celor patru funcţii principale: planificarea, organizarea, leadingul (antrenarea şi
motivarea) şi controlul. Din aceasta rezultă faptul că managementul este o activitate continuă,
care impune atingerea obiectivelor esenţiale şi implică cunoaşterea şi înţelegerea modului cum
trebuie executate şi implementate cele patru funcţii majore ale managementului.
Datorită faptului că şi managementul strategic are un rol esenţial în conceperea şi
fundamentarea activităţii tuturor firmelor, fiind fundamentat şi corelat cu funcţia de previziune,
acesta presupune descifrarea şi anticiparea schimbărilor, a metodelor ce trebuie realizate în
interiorul firmelor şi relaţiile acestora cu mediul, receptivitatea maximă la nou, dinamism şi
flexibilitate în toate funcţiile manageriale, astfel încât să evite discordanţele dintre cerere şi
ofertă, între nou şi vechi, asigurând o competitivitate ridicată.
Studiul de caz ne-a relievat că pentru o bună desfăşurare a activităţii de turism trebuie
acordată o atenţie deosebită atât caracteristicilor fizice ale unei structuri de cazare, cât şi celor
intangibile, de a căror bună conştientizare iar mai apoi desfăşurare depinde ntregul proces.
ȋ
Deşi are o capacitate mică de cazare, pensiunea „Tana” dispune de un sistem de
management bine pus la punct, gândit n detaliu, implementat ncă de la nceputul activităţii.
ȋ ȋ ȋ
Astfel, putem afirma că un sistem de management bine elaborat este cheia succesului, iar
n aceste condiţii P
ȋ ensiunea „Tana” se află pe un drum ascendent, managementul
ntrepătrunzându
ȋ -se cu o poziţionare bună, condiţii favorabile pe piaţă şi o gândire strategică în
continuă dezvoltare.
17
