1. ACTIVITĂŢI
RECREATIVE
ÎN COMPLETAREA
ORELOR DE CURS
EXEMPLE PRACTICE
la clasa a II-a A
prof. înv. primar Voinea Florentina
(Şcoala Gimnazială LIVIU REBREANU –
Miercurea Ciuc)

2. DEZVOLTAREA
PSIHICĂ A COPILULUI
nu se realizează de la sine, ci
prin intermediul a două
instrumente fundamentale:
JOCUL
IMITAŢIA

3. JOCUL este o activitate
de gândire, întrucât este orientat
spre rezolvare de probleme,
spre găsirea căilor în vederea
depăşirii unor obstacole.
ACŢIUNEA şi CUVÂNTUL
constituie principalele mijloace
ale jocului.
(Paul Popescu-Neveanu)

4. JOCUL
“activitate specifică pentru copil,
hotărâtoare pentru dezvoltarea lui
psihică“
(Ursula Şchiopu)

5. Jocul dezvoltă:
 Percepţiile de mărime
formă
culoare
greutate
distanţă
 Reprezentările
 Procesele psihice intelectuale

6. JOCURILE DIDACTICE
 scop obiectivele educaţionale
 sarcină didactică cu elemente de joc
(conform vârstei)
 reguli

7. În activităţile didactice
prin joc se dezvoltă operaţiile
gândirii:
 analiza
 sinteza
 comparaţia
 clasificarea
 abstractizarea
 generalizarea
 făcând trecerea treptată
de la concret la abstract

8. Limbajul
 mijloc de comunicare
 instrument de gândire
Prin joc:
 se îmbogăţeşte vocabularul;
 se rezolvă probleme de exprimare a ideilor;
 probleme ale acordului;
 se corectează unele deficienţe de vorbire;
 dispare cenzura.

9. Memoria şcolarului mic
 Reţine mai uşor forme
(ce manipulează şi acţionează) culori
întâmplări
 Mai greu definiţii
(ce i se explică) explicaţii
demonstraţii
Intervenţia elementului de joc
(rolul învăţătorului: să dirijeze copilul spre memorare
voluntară, logică)

10. Imaginaţia
 Copilul care posedă mai multe noţiuni şi
un vocabular mai bogat are şi o
imaginaţie mai bogată.
 Prin joc sunt stimulate la şcolarul mic
formele creative ale imaginaţiei.
Imaginaţia creatoare motorul
întregii gândiri viitoare!

11. Procesele reglatorii
sunt şi ele restructurate
prin joc

12. Motivaţia
 cu precădere extrinsecă
prin imitarea modelelor
exterioare
orientată spre recompense
 Jocul didactic – ca metodă de învăţare
agreabilă şi acceptabilă – motivează
participarea elevilor.
 Se ajunge treptat la motivaţia intrinsecă.

13. J. Fr. Herbart:
“Plictiseala este păcatul de
moarte al predării.”
 Orice lecţie în care apare jocul didactic
reduce gradul de oboseală şi stârneşte
interesul.

14. Afectivitatea
 Curiozitate intelectuală
 Dorinţa de a afla cât mai multe
Prin joc se exersează situaţii practice de
viaţă în care apar valorile morale.
(cel mai bine se evidenţiază prin antiteză)

15. Volumul atenţiei
 Încă redus
 Şcolarul mic este atras de:
- forma
- culoarea
- mişcarea obiectelor.
 Jocul didactic învaţă elevul să se
canalizeze spre sarcina de lucru şi spre
rezultatul muncii sale.

16. De voinţă
 sunt legate - aptitudinile
- talentul
- caracterul.
 Sarcinile şcolare sunt din ce în ce mai
dificile, cerinţele mai mari.
 Acestea sunt atenuate de elementele de
joc ce dezvoltă: perseverenţă, stăpânire de
sine, capacitate de rezistenţă la efort.

17. Compensări temperamentale
 prin intervenţie avizată şi
diferenţiată
 cunoscând aspectele pozitive şi
limitele fiecărui tip de
temperament.

18. Buzunare cu surprize

19. Exemple de jocuri practice
 M.E.M.

20. În grădina de legume

21. Numeraţia 0 - 1000
 “Cămara bunicii”
- ordonare de numere - crescător şi descrescător
- identificare pare/ impare
- comparare de numere
- continuare de şiruri numerice

22. Găseşte intrusul!
 Numere
 Cuvinte
 Figuri geometrice
 Imagini

23. Calcul matematic

24. În livadă
 organizarea datelor în tabel

25. Muzică şi mişcare
 La radio

26. Taraful Chiţ

29. Tema “Balul florilor”
 Joc de rol: dialog flori-legume
 post-it: “Dacă aş fi o legumă... Cine aş fi şi de
ce?”
 Gruparea legumelor după culori (cu jetoane):
- Legumele verzi: Cu ce floare ai vrea să dansezi
la carnaval?
- Legumele galbene: Arată-ne prin mimă
cum ai invita o floare la dans!
- Legumele roşii: Numeşte o floare rosie!
- Legumele violet: Zâmbeşte şi dansează! Doar
aşa arăţi florilor că eşti un invitat bun.

30. Arte vizuale

32. Invitaţie la BALUL FLORILOR
(câte 5-10 minute în fiecare oră)
1. CLR – AVAP
Îndoitură “Paharul”

33. 2. CLR – MEM
Tăierea unor fâşii egale, de 3 culori
3. MEM – AVAP
Reconstituirea florilor, lipire pe suport

36. 4. DP- CLR
Redactarea unei invitaţii scrise pe spatele
lucrării
5. MM – MEM
Ritmul – vizionare de secvenţedin concursuri
sportive: rumba, cha-cha-cha, tango, vals,
polca
Integrat MEM cu numere pe tricourile lor
(numeraţia 0-1000)

37. Mi-am propus:
 Probleme de logica unui şir

38. La plimbare cu trenul
 Ordinea operaţiilor

39. Ne grupăm!
 înmulţire/împărţire

40. Comunicare în limba română
 Insist pe ordonarea alfabetică prin joc
 Rebusuri
 Jocuri de cuvinte gen “Fazan” – pe o
anumită temă

41. DP – “Dacă aş avea...”
AVAP – Colaje în etape
de 5 – 10 min.
comunicare, cooperare,

42. Trei feţe, de Lucian Blaga
Copilul râde:
"Înţelepciunea şi iubirea mea e
jocul!"
Tânărul cântă:
"Jocul şi-nţelepciunea mea-i
iubirea!"
Bătrânul tace:
"Iubirea şi jocul meu e-

43. “Munca şcolară trebuie să fie
mai mult decât joc şi mai puţin
decât muncă. Este o punte
dintre joc şi muncă.”
(Jean Chateau)