SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  14
LEGĂTURA IONICĂ
     Legătura ionică sau electrovalentă a fost
  dezvoltată de J.J.Berzelius (2 august 1779 - 7
  august 1848).
     W. Kossel (4 ianuarie 1888- 22 mai 1956) a
  reluat teoria dualistă punând-o în acord cu
  concepţiile asupra structurii atomului. El a scos
  în evidenţă faptul că în procesul de pierdere şi
  câştig de electroni se tinde ca ionii să aibă o
  structură electronică de tip gaz inert, adică o
  structură externă de 8 sau 18 electroni, care e
  foarte stabilă. Teoria sa se numeşte teoria
  octetului.
    Ionii formaţi se atrag ,datorită legii lui
  Coulomb , până la o anumită distanţă, la
  care suprapunerea straturilor electronice
  contrabalansează forţa de atracţie.
    Acest proces a fost extins de Kossel la toţi
  atomii. În perioadele scurte primele
  elemente pierd electroni, transformându-se
  în ioni pozitivi, câştigând configuraţia gazului
  inert care le precede, iar ultimele câştigă
  electroni transformându-se în ioni negativi,
  câştigând configuraţia gazului inert care le
  urmează în sistem.
Legătura ionică este un tip de legătură chimică
intramoleculară ce se realizează prin transfer de
electroni între atomi de elemente cu caracter
chimic opus.
   Atomii astfel construiți în stare solidă se
organizează sub formă de cristale, care datorită
tipului de legătură se numesc cristale
ionice.Cristalele ionice tipice se formează ca
rezultat al reacției dintre un element metalic
puternic electropozitiv (grupele I,II) cu un element
puternic electronegativ (grupele VI, VII).
  Etapele care trebuie parcurse pentru a crea o
legătură ionică sunt formarea ionilor şi atracţia
electrostatică a acestora.
FORMAREA CLORURII DE SODIU

 Na       Na        e
      Transfer de electroni


 Cl   e          Cl


Na    Cl              int eracţracţiune
                  interacţiune tică
                      electrosta
                                          Na Cl
                  electrostatică
UTILIZĂRILE CLORURII DE SODIU
   în medicină ca ser fiziologic
   în conservarea alimentelor şi pieilor
   în industrie, fiind considerată cea mai importantă materie
    primă organică,este prelucrată pentru obţinerea
    sodiului, clorului, acidului clorhidric, hidroxidului de
    sodiu, carbonatului de sodiu etc.
   în industria lacurilor, vopselelor, hârtiei, maselor
    plastice, textilă şi altele
   în industria metalurgică este folosită ca reductor
   in electronică se foloseşte la fabricarea lămpilor cu vapori
    de sodiu
   în industria chimică organică
   în industria farmaceutică
m           n
                     M n X m : nM mX
                     M 2O : 2 M O 2
                               2 2
                     MO : M O
                                   n
                     M (OH ) n : M nHO



                                                      Interacţiune
         Transfer de electroni
         transferde electroni         2           2   electrostatică
                                                      int erac'iuneelectrostatica
Ca   O                           Ca           O                                     Ca 2 O 2
REŢELE IONICE
   În stare solidă, ionii de semn contrar se atrag
    electrostatic şi se apropie până la o distanţă permisă
    de repulsiile electrostatice dintre învelişurile lor
    electronice.
   Compuşii ionici formează reţele ionice.
   În nodurile reţelei ionice se află ioni mono sau
    poliatomici, de semn contrar, care alternează, astfel
    încât cristalul să fie neutru din punct de vedere
    electric.
   Forţele electrostatice nefiind orientate,ionii se atrag
    reciproc din toate direcţiile şi se înconjoară cu un
    număr de ioni de semn contrar, corespunzător
                                      Na         Cl
    numărului de coordinare : N.C.        =6, N.C. =6
   Clorura de sodiu cristalizează în reţea cubică:




 Raportul dintre numărul ionilor cu sarcini de
  semn opus este de 1:1 , astfel că , în
  ansamblu, cristalul de NaCl este neutru din
  punct de vedere electric.
 Reţele de acelaşi tip cu NaCl mai formează:
  NaF, KBr, MgO, AgF, AgFl, CaS.
 În cristal nu există molecule , deoarece
  legătura ionică nu este orientată în spaţiu ;
  forţele de atracţie electrostatică acţionează
  în toate direcţiile şi se formează un
  macroagregat ionic.
 Întrucât forţele care se exercită între ioni sunt
  foarte puternice, compuşii ionici sunt
  substanţe solide cu puncte de fierbere şi
  topire ridicate.
 Forţele de atracţie sunt cu atât mai puternice,
  cu cât distanţa dintre ioni este mai mică şi
  sarcina ionilor mai mare.
PROPRIETĂŢI GENERALE ALE SUBSTANŢELOR IONICE

   puncte de topire şi de fierbere ridicate
   conductibilitate electrică în topitură
   au duritate mică, fiind casante, deoarece sub acţiunea unei forţe
    exterioare, straturile alunecă unele faţă de altele şi astfel ajung în
    contact ioni de acelaşi semn care se resping, producând fisuri în cristal



   cele solubile în apă formează soluţii care conduc curentul electric

                           Substanţa             Punct de
                                        topire
                          NaF           992°C
                          NaCl          801°C
                          NaBr          740°C
                          MgF2          1266°C
                          AlF           1990°C

Contenu connexe

Tendances

Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminiiEvolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
IbrahimAbdel1
 
Importanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romaniImportanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romani
chrysss22
 
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai ErviniusPrezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Cristilam
 

Tendances (20)

Grile chimie iasi 2017
Grile chimie iasi 2017Grile chimie iasi 2017
Grile chimie iasi 2017
 
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminiiEvolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
Evolutia metodelor de_determinare_a_vitezei_luminii
 
Radioactivitatea
Radioactivitatea Radioactivitatea
Radioactivitatea
 
Structura invelisului electronic
Structura invelisului electronicStructura invelisului electronic
Structura invelisului electronic
 
Poluarea apei
Poluarea apeiPoluarea apei
Poluarea apei
 
Alchine 97 2003
Alchine 97 2003Alchine 97 2003
Alchine 97 2003
 
Arene
AreneArene
Arene
 
Modele atomice
Modele atomiceModele atomice
Modele atomice
 
Circuitul oscilant
Circuitul oscilantCircuitul oscilant
Circuitul oscilant
 
Chimie generală structura atomului
Chimie generală structura atomuluiChimie generală structura atomului
Chimie generală structura atomului
 
Zaharidele
ZaharideleZaharidele
Zaharidele
 
Legatura ionica si covalenta.....
Legatura ionica si covalenta.....Legatura ionica si covalenta.....
Legatura ionica si covalenta.....
 
Catastrofa de la cernobîl
Catastrofa de la cernobîlCatastrofa de la cernobîl
Catastrofa de la cernobîl
 
Aminoacizii
AminoaciziiAminoacizii
Aminoacizii
 
Importanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romaniImportanta marilor cronicari romani
Importanta marilor cronicari romani
 
Cuptorul cu microunde
Cuptorul cu microundeCuptorul cu microunde
Cuptorul cu microunde
 
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidianaRolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
 
Masele plastice......
Masele plastice......Masele plastice......
Masele plastice......
 
Prezentare ecologie
Prezentare ecologiePrezentare ecologie
Prezentare ecologie
 
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai ErviniusPrezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
 

En vedette

Structura invelisului de electroni
Structura invelisului de electroniStructura invelisului de electroni
Structura invelisului de electroni
Adrian Malaescu
 
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita BreabanFierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
Marita Breaban
 
Fierul prezentare power_point
Fierul prezentare power_pointFierul prezentare power_point
Fierul prezentare power_point
silviaagnes
 

En vedette (19)

Structura invelisului de electroni
Structura invelisului de electroniStructura invelisului de electroni
Structura invelisului de electroni
 
fierul0
fierul0 fierul0
fierul0
 
Aluminiul proiect
Aluminiul proiectAluminiul proiect
Aluminiul proiect
 
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita BreabanFierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
Fierul-cls.VIII. - Prof. Marita Breaban
 
Fierul prezentare power_point
Fierul prezentare power_pointFierul prezentare power_point
Fierul prezentare power_point
 
Proprietatile elementelor
Proprietatile elementelorProprietatile elementelor
Proprietatile elementelor
 
Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7
Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7
Proprietățile fizice și chimice a fierului cl 7
 
1954 1
1954 11954 1
1954 1
 
1955 1 fcf
1955 1 fcf1955 1 fcf
1955 1 fcf
 
4868 1
4868 14868 1
4868 1
 
неорг. сполуки
неорг. сполукинеорг. сполуки
неорг. сполуки
 
3 apa
3 apa3 apa
3 apa
 
Omul si mediul
Omul si mediulOmul si mediul
Omul si mediul
 
Protectia mediului inconjurator
Protectia mediului inconjuratorProtectia mediului inconjurator
Protectia mediului inconjurator
 
Poluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorPoluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjurator
 
Clean and green hydrocarbons ignite publish
Clean and green hydrocarbons ignite publishClean and green hydrocarbons ignite publish
Clean and green hydrocarbons ignite publish
 
2015 Upload Campaigns Calendar - SlideShare
2015 Upload Campaigns Calendar - SlideShare2015 Upload Campaigns Calendar - SlideShare
2015 Upload Campaigns Calendar - SlideShare
 
What to Upload to SlideShare
What to Upload to SlideShareWhat to Upload to SlideShare
What to Upload to SlideShare
 
Getting Started With SlideShare
Getting Started With SlideShareGetting Started With SlideShare
Getting Started With SlideShare
 

Similaire à Legatura ionica

Compusi ionici , IX MI by Delgado
Compusi ionici , IX MI by DelgadoCompusi ionici , IX MI by Delgado
Compusi ionici , IX MI by Delgado
Antonio Alex
 
Efectele curentului electric
Efectele curentului electricEfectele curentului electric
Efectele curentului electric
Sandracasamindra
 
Legatura chimica PROF DIMA
Legatura chimica PROF DIMALegatura chimica PROF DIMA
Legatura chimica PROF DIMA
MadalinaVoda
 
PROF DIMA
PROF DIMAPROF DIMA
PROF DIMA
MadalinaVoda
 

Similaire à Legatura ionica (20)

Legatura ionica clasa 7a
Legatura ionica clasa 7aLegatura ionica clasa 7a
Legatura ionica clasa 7a
 
Compusi ionici , IX MI by Delgado
Compusi ionici , IX MI by DelgadoCompusi ionici , IX MI by Delgado
Compusi ionici , IX MI by Delgado
 
11. mihalca andrei xe-efectele-curentului-electric
11. mihalca andrei xe-efectele-curentului-electric11. mihalca andrei xe-efectele-curentului-electric
11. mihalca andrei xe-efectele-curentului-electric
 
Studiu comparativ Electroliza - Element galvanic
Studiu comparativ Electroliza - Element galvanicStudiu comparativ Electroliza - Element galvanic
Studiu comparativ Electroliza - Element galvanic
 
Proiect
ProiectProiect
Proiect
 
Efectele curentului electric
Efectele curentului electricEfectele curentului electric
Efectele curentului electric
 
An1 derivat.ro chimie_pile electrice_48178
An1 derivat.ro chimie_pile electrice_48178An1 derivat.ro chimie_pile electrice_48178
An1 derivat.ro chimie_pile electrice_48178
 
An1 derivat.ro chimie_pile electrice_48178
An1 derivat.ro chimie_pile electrice_48178An1 derivat.ro chimie_pile electrice_48178
An1 derivat.ro chimie_pile electrice_48178
 
Legatura chimica PROF DIMA
Legatura chimica PROF DIMALegatura chimica PROF DIMA
Legatura chimica PROF DIMA
 
Curentul electric in diferite medii
Curentul electric in diferite mediiCurentul electric in diferite medii
Curentul electric in diferite medii
 
Curs chimie 8 Structuri Lewis.pdf
Curs chimie 8 Structuri Lewis.pdfCurs chimie 8 Structuri Lewis.pdf
Curs chimie 8 Structuri Lewis.pdf
 
Particule
ParticuleParticule
Particule
 
Particule
ParticuleParticule
Particule
 
Curentul electric în vid
Curentul electric în vidCurentul electric în vid
Curentul electric în vid
 
Curentul electric în vid
Curentul electric în vidCurentul electric în vid
Curentul electric în vid
 
Curentul electric
Curentul electricCurentul electric
Curentul electric
 
Detectori de radiatii nucleare2
Detectori de radiatii nucleare2Detectori de radiatii nucleare2
Detectori de radiatii nucleare2
 
PROF DIMA
PROF DIMAPROF DIMA
PROF DIMA
 
Proiect chimie.pptx
Proiect chimie.pptxProiect chimie.pptx
Proiect chimie.pptx
 
Iordanca ionut
Iordanca ionutIordanca ionut
Iordanca ionut
 

Legatura ionica

  • 2. Legătura ionică sau electrovalentă a fost dezvoltată de J.J.Berzelius (2 august 1779 - 7 august 1848).  W. Kossel (4 ianuarie 1888- 22 mai 1956) a reluat teoria dualistă punând-o în acord cu concepţiile asupra structurii atomului. El a scos în evidenţă faptul că în procesul de pierdere şi câştig de electroni se tinde ca ionii să aibă o structură electronică de tip gaz inert, adică o structură externă de 8 sau 18 electroni, care e foarte stabilă. Teoria sa se numeşte teoria octetului.
  • 3.
  • 4. Ionii formaţi se atrag ,datorită legii lui Coulomb , până la o anumită distanţă, la care suprapunerea straturilor electronice contrabalansează forţa de atracţie.  Acest proces a fost extins de Kossel la toţi atomii. În perioadele scurte primele elemente pierd electroni, transformându-se în ioni pozitivi, câştigând configuraţia gazului inert care le precede, iar ultimele câştigă electroni transformându-se în ioni negativi, câştigând configuraţia gazului inert care le urmează în sistem.
  • 5. Legătura ionică este un tip de legătură chimică intramoleculară ce se realizează prin transfer de electroni între atomi de elemente cu caracter chimic opus. Atomii astfel construiți în stare solidă se organizează sub formă de cristale, care datorită tipului de legătură se numesc cristale ionice.Cristalele ionice tipice se formează ca rezultat al reacției dintre un element metalic puternic electropozitiv (grupele I,II) cu un element puternic electronegativ (grupele VI, VII). Etapele care trebuie parcurse pentru a crea o legătură ionică sunt formarea ionilor şi atracţia electrostatică a acestora.
  • 6.
  • 7. FORMAREA CLORURII DE SODIU Na Na e Transfer de electroni Cl e Cl Na Cl int eracţracţiune interacţiune tică electrosta Na Cl electrostatică
  • 8. UTILIZĂRILE CLORURII DE SODIU  în medicină ca ser fiziologic  în conservarea alimentelor şi pieilor  în industrie, fiind considerată cea mai importantă materie primă organică,este prelucrată pentru obţinerea sodiului, clorului, acidului clorhidric, hidroxidului de sodiu, carbonatului de sodiu etc.  în industria lacurilor, vopselelor, hârtiei, maselor plastice, textilă şi altele  în industria metalurgică este folosită ca reductor  in electronică se foloseşte la fabricarea lămpilor cu vapori de sodiu  în industria chimică organică  în industria farmaceutică
  • 9.
  • 10. m n M n X m : nM mX M 2O : 2 M O 2 2 2 MO : M O n M (OH ) n : M nHO Interacţiune Transfer de electroni transferde electroni 2 2 electrostatică int erac'iuneelectrostatica Ca O Ca O Ca 2 O 2
  • 11. REŢELE IONICE  În stare solidă, ionii de semn contrar se atrag electrostatic şi se apropie până la o distanţă permisă de repulsiile electrostatice dintre învelişurile lor electronice.  Compuşii ionici formează reţele ionice.  În nodurile reţelei ionice se află ioni mono sau poliatomici, de semn contrar, care alternează, astfel încât cristalul să fie neutru din punct de vedere electric.  Forţele electrostatice nefiind orientate,ionii se atrag reciproc din toate direcţiile şi se înconjoară cu un număr de ioni de semn contrar, corespunzător Na Cl numărului de coordinare : N.C. =6, N.C. =6
  • 12. Clorura de sodiu cristalizează în reţea cubică:  Raportul dintre numărul ionilor cu sarcini de semn opus este de 1:1 , astfel că , în ansamblu, cristalul de NaCl este neutru din punct de vedere electric.  Reţele de acelaşi tip cu NaCl mai formează: NaF, KBr, MgO, AgF, AgFl, CaS.
  • 13.  În cristal nu există molecule , deoarece legătura ionică nu este orientată în spaţiu ; forţele de atracţie electrostatică acţionează în toate direcţiile şi se formează un macroagregat ionic.  Întrucât forţele care se exercită între ioni sunt foarte puternice, compuşii ionici sunt substanţe solide cu puncte de fierbere şi topire ridicate.  Forţele de atracţie sunt cu atât mai puternice, cu cât distanţa dintre ioni este mai mică şi sarcina ionilor mai mare.
  • 14. PROPRIETĂŢI GENERALE ALE SUBSTANŢELOR IONICE  puncte de topire şi de fierbere ridicate  conductibilitate electrică în topitură  au duritate mică, fiind casante, deoarece sub acţiunea unei forţe exterioare, straturile alunecă unele faţă de altele şi astfel ajung în contact ioni de acelaşi semn care se resping, producând fisuri în cristal  cele solubile în apă formează soluţii care conduc curentul electric Substanţa Punct de topire NaF 992°C NaCl 801°C NaBr 740°C MgF2 1266°C AlF 1990°C