3. Scopul:
de a familiariza elevii cu bazele
culturii comportării în comunicare;
de a dezvolta deprinderi de a înscena
dialoguri, a vorbirii orale;
de a educa politeţea şi simţăminte
etice, dragostea fa ă de lectură.ț
5. Regulile jocului
• Toţi participanţii la joc au drepturi
egale.
• Discutarea întrebării durează 2
minute.
• Fiecare membru al echipei poate
da răspuns la întrebare.
• Răspunsul se dă după un semnal
auditiv.
6.
7. GHICITORI
1.La cap pieptene,
La coadă seceră,
La picioare
răşchitoare.
2.Umblă mo ul prinș
pădure
După fragi i dupăș
mure.____________
____
3.Merge moşul pe
cărare
Cu căsuţa în
spinare.
_________________
4. În via ă eu suntț
cam fricos,
Iar în poveste
curajos.
_______________
5. Toarce, toarce –
Ghem nu face.
________________
6. E vicleană,
E şireată.
Noaptea vine la
poiată.
______________
11. Însărcinare: citiţi atent textul. Găsiţi greşelile
şi redactaţi textul.
Melc, melc codobelc,
i te du la baltăȘ
Scoate coarne boure tiș
i bea apă caldă;Ș
i bea apă tulbure,Ș
i te du la Dunăre,Ș
i bea apă tare,Ș
i te du la mare,Ș
i mănâncă leu tean.Ș ș
i te suie pe bu tean,Ș ș
12.
13. Melc, melc codobelc,
Scoate coarne boure tiș
i te du la baltăȘ
i bea apă caldă;Ș
i te du la Dunăre,Ș
i bea apă tulbure,Ș
i te du la mare,Ș
i bea apă tare,Ș
i te suie pe bu tean,Ș ș
i mănâncă leu tean.Ș ș
15. Însărcinare:
Uniţi părţile, formând proverbe.
De-o fi roadă de secară, ...
Omul muncitor...
Pâine pe masă –...
Hărnicia alungă...
Omul nu trăieşte să mănânce, ...
Cinsteşte munca câmpului, ...
Vara cine munceşte, ...
Munca te ridică,...
Munca bună...
Cine munceşte la tinereţe, ...
... bucurie în casă!
... sărăcia.
... ci mănâncă să trăiască.
... de pâine nu duce dor.
... va fi şi belşug în ţară.
… iarna se veseleşte.
... mult adună.
... ca să nu pieri de foame.
... are la bătrâneţe.
... iar lenea te strică.
16. De-o fi roadă de secară, va fi şi belşug în ţară.
Omul muncitor de pâine nu duce dor.
Pâine pe masă – bucurie în casă!
Hărnicia alungă sărăcia.
Omul nu trăieşte să mănânce, ci mănâncă să trăiască.
Cinsteşte munca câmpului, ca să nu pieri de foame.
Vara cine munceşte, iarna se veseleşte.
Munca te ridică, iar lenea te strică.
Munca bună mult adună.
Cine munceşte la tinereţe, are la bătrâneţe.