1. I Caracterele sindronului de neuron motor central
a) Paralizia: totala – plegie, partiala – pareza; afecteaza – amplitudine, viteza, forta,
rezistenta la effort muscular, pe m. i. cuprinde fl, pe m. s. afct ext.
b) Hipertrofia: caracterizata clinic prin spasticitate, reprezinta rezistenta la intindere a
muschilor, cedeaza la lame de briceag; la m. i. – predomina pe ext; la m. s. – pred pe fl.
- este mai evidenta la musculatura antigravitationala si muschii implicati in miscari
voluntare
c) exagerarea Reflexelor Osteo Tendinoase – poate apare clonusul
d) apar reflexele patologice – Babinsky, Rosolino, Hoffmann
e) Abolirea reflexelor cutanate abdominale si cremasterian
f) Sincineziile – sunt miscari care se executa concomitant cu alte miscari voluntare
- sunt 3 tipuri – globale, de imitatie, de coordonare
II Hemiplegia in coma
Caracteristici
1) deviatia capului si ochilor
2) examenul ocular – strabism, mistagmus, midriaza
3) paralizie faciala centrala- etajul superior e normal, poate ridica sprancenele, de la
inchisul ochiului nu mai poate; redoare de ceafa
4) paralizia membrelor: m. s. – fl +pron, m. i. – rot ext si ext.
- cand membrul superior paralizat e ridicat pasiv, mana cade la 90gr de antebrat.
5) exagerarea reflexelor osteotendinoare apar reflectele patologice : Babinsky pe
partea flasca.
b. stadiu de spasticitate
Caracteristici: tonus muscular crescut; reflexe centrale crescute; apar sinergiile;
initierea miscarii e ameliorata, dar controlul miscarii e insuf; miscarile sunt dificile
datorita spasticitatii; tonusul muscular este crescut la m. s. pe fl si la m. i. pe ext.
Obiective : - promovarea activitatii antagonistilor; promovarea unor scheme
complexe de miscare; promovarea controlului musculaturii proximale; promovarea
controlului art intermediare (posturari, fnp.)
a. stadiul initial
Caracteristici; hipotonie muscular; reflexe tonice si spinale dominante – controlul este
scazut; abolirea controlului voluntar pe partea afectata; afectarea functiilor
vitale( respiratie, deglutitie); afectarea constiintei asupra jumatatii de trunchi plegice
Obiectivele;ameliorarea functiilor vitale; cresterea constientizarii schemei corporale;
ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor; cresterea abilitatii de a
incrucisa linia mediana a corpului ( la ambele member superioare + inferioare);
mntinerea mobilitatii articulatiilor periferice; normalizarea tonusului; ameliorarea
abilitatii(capacitatii) functionale de prehensiune( apucat) si de mers
c. stadiu de refacere
Caracteristici; tonusul muscular se apropie de normal; sunt posibile miscarile in afara
schemelor sinergistice( mai ales pentru articulatiile proximale ( umar si sold)) –
efecuare exercitii isolate; mai exista dificultati in controlul motor distal, in abilitate si
in viteza executiei

2. Obiective; promovarea abilitatii extremitatilor( prehensiune si mersul correct);
ameliorarea a 3 elemente – viteza de miscare; controlul motor distal; a
automatismului miscarilor
Recuperarea neuromotorie in hemiplegie
Obiective: combaterea si controlul spasticitatii; Combaterea hipotoniei; realizarea
unui echilibru intre spasticitate si hipotonie; recuperarea abilitatii extremitatilor adica
a functiilor( prehensiunea si mersul)
Recuperarea urmareste : forta, rezistenta, viteza si amplitudine – toate se refera la
contractia musculara
Metoda BOBATH
Obiective: cresterea stabilitatii prin activarea reflexelor postural; controlul miscarilor
isolate( prin ruperea sincineziilor)
Mijloace
1. plasarea membrelor in pozitii care trebuie mentinute active
Caracteristici – aceste pozitii sunt opuse pozitiilor induse de spasticitate
- se realizeaza mentinerea acestor pozitii prin :
- tapotament asupra muschilor
- presiuni dinamice asupra muschilor
2. Schimbarea voluntara a pozitiei
- subiectul trece singur din DD in DV=rostogolire -> in patrupedie – asezat – O.S.
- se utilizeaza posture reflexe – inhibitorii – adica = reflexele tonice ale gatului si
rotatia sau rostogolirea trunchiului
Reflexele gatului
1. refexul tonic asimetric al gatului:
- rotatia si inclinarea gatului stimuleaza extensorii spre menton si flexorii spre occiput
2. reflexul tonic simetric al gatului
– extensia gatului stimuleaza extensorii m s si flexorii m. i.
- flexia gatului stinuleaza flexorii membrului superior si extensia membrului inferior
Metoda Kabatt
Principii
1. Schemele de miscare in lanturile kinetice ale membrelor superioare sau inferioare
se realizeaza in diagonala( sub spirala) si se numeste SCHEMA DE IRADIERE
2. Miscarea active se deruleaza de la distal la proximal in stabilitatea articulatiei
inverse
3. Pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de miscare (antagoniste)
4. Fiecare schema de miscare ( diagonala sau schema de iradiere e acelasi lucru)
exista 3 componente:
- flexie - abductie - rotatie interna
- extensie - adductie - rotatie externa
5. Rezistenta maxima aplicata pe un anumit grup muscular determina iradierea
schemei de miscare

3. Paralizia
Principiile
1. Dezvoltarea activitatilor reflexe si a reactiilor primitive( in faza flasca)
2. Stimularea miscarilor voluntare isolate in faza spastica
Metoda Brumstrow
Combina 3 elemente :
1. Facilitarea centrala (FNP)
2. Stimulerea proprioceptiva( percutia pe tendon)
3. Stimularea periferica cutanata( periajul pe pielea carea acopera grupele musculare pe
care ma uit sa le stimulez)
Paraplegia – 3 elemente care apar:
1. paralizia membrelor inferioare |
2. tulburari de sensibilitate | =>din 2 situatii: - leziune de fascicul piramidal( de
3. tulburari sfincteriene | neuron motor central)
- leziune de neuron motor periferic
Recuperarea are 4 stadii:
A{1. Soc medular pune probleme de ………
A{2. Independenta la pat – redobandire in sezand
B{3. Stadii de independenta in scaun
C{4. Reeducarea mersului
A = reeducarea paraplegicului la pat
B = reeducarea paraplegicului in sezand
C = reeducarea paraplegicului in ortostatism si mers
Recuperarea are 3 obiective:
- reeducarea vezicii si intestinului
- reeducarea motorize
- reeducarea sensibilitatii
A. Reeducarea paraplegicului la pat
1. mobilizari passive – efecte
- mentin o buna circulatie
- previn ………… articulare
- previn retracturile musculo-tendinoase
- previn pozitiile vicioase
- dureaza de la 15 min la 1 h/ membru / x2 /zi timp de 6 saptamani
2. Posturari:
- picior in dorsi-flexie
- genunchi si coxofemurala in extensie
- coxofemurale in abductie cu o perna intre ele
3. Mobilizarea activa :-
- dupa iesirea din stadiul I

4. Obiective:
a) mentinerea si tonifierea membrului superior si a trunchiului superior cu atentie pe
urmatorii muschi:
- marele dorsal – este singurul muschi care face legatura intre membrul superior si basin
- este ridicator al hemibazinului
- tricepsul – pentru a putea sta in carje
- muschiul scapulo humaralei
b) tonifierea si ameliorarea mobilitatii trunchiului inferior – tehnici de thoping si lifting:
tonifica musculature abdominala si extensorii trunchiului
c) modificarea voluntara a pozitiei in pat
d) exercitii respiratorii
e) readaptarea la verticalitate
f) inceperea mobilizarilor pasivo-active de membru inferior ideal in apa, adica nu din
suspendat
B. Reeducarea paraplegicului in sezand
Mijloace
1. Mobilizari passive:
- cu strech-reflex se face pe final si mai lent
- atentie la spasticitate care devine tot mai evidenta la urmatoarele 3 grupe de muschi
- ischiogambieri
- flexori plantari
- cvadriceps ( apar rar si este menajata deoarece ajuta la transfer)
2.Mobilizari active
Obiective:
a) cresterea fortei musculare pe membrul superior - tricepsul
- marele dorsal
- marele pectoral
- marele rotund
- marele dintat
- se face ridicarea sezutului din sezand alungit si sezand scurtat ( de aici de fac miscari de
lateralitate, rotatie si miscari antero-posterioare sle pelvisului)
b) mentinerea unei pozitii ridicate a trunchiului pe basin din sezand alungit( spatele e
drept)
c) deplasarea bazinului si a membrelor inferioare din sezand alungit( tarare)
d) exercitii pentru promovarea activitatii membrului inferior cu atentie pe 2 grupe
musculare – cvadriceps si ischiogambieri prin diagonalele Kabatt
Pentru cvadriceps merg amandoua diagonalele de flexie
Pentru ischiogambieri – diagonalele de extensie
e) Adaptarea pacientului la scaunul cu rotile – cum urca scarile
- cum coboara scarile
- cum se roteste
f) de aici in coloe pregatirea pentru ortostatism si mers- controlul balansului trunchiului
Face 2 lucruri – exercitii de tarare pe burta
- din patrupedie ridica alternative cate un membru superior
g) exercitii de crestere a activitatii voluntare a muschilor mambrului inferior
h) mers din sezand alungit cu carje scurtate

5. C. Reeducarea paraplegicului in ortostatism si mers
1. Criteriul Gutman = daca pacientul mentine echilibrul in asezat cu ochii inchisi si
bratele inainte se poate trece la ortostatism si mers
Poate sa fie cu orteza de la treimea superioara a coapsei pana la picior cu balama la
nivelul genunchiului
2. Exercitii de angulatie
Rol – scad spasticitatea si previn contracturile
- pun in functiune musculature voluntara
- previn osteoporoza
- previn calculoza renala
- previn osificarea reflexa in tesuturile moi
- permite accesul paraplegicului in anumite locuri
Mersul incepe cand – coboratorii si ADD uctorii ridica 15 kg (cei 4 muschi mari)
- cvadricepsul ridica 30-35 kg
Tipurile de mers :
1. cu pasi alternanti – in 4 timpi – carja stanga – picior drept
- carja dreapta – picior stang
- in 2 timpi – carja stanga – picior drept
- carja dreapta – picior stang
2. pasii tarsiti – se avanseaza cu carjele(ambele sau pe rand) apoi se tarasc picioarele pana
in dreptul lor sau chiar le depasesc ( adica arunca picioarele mai in fata)
3. prin pendulare – ambele carje sunt inainte,greutatea se transfer ape ele apoi prin balans
membrele inferioare sunt aruncate inaintea lor
Spastice, datorita leziunilor; se insoteste de tulburari sfincteriene si vegetative grave
Paraplegia spastica
Exista 2 tipuri
1. Paraplegia spastica in extensie
- pacientul are un mers specific – galinoceu( ca de gaina)
- are un picior echin
- genunchii sunt in contact datorita contractiei ADDuctorilor
- scade flexia gambei si a piciorului
- reflexele osteo- tendinoase exaggerate
- clonus = miscari rapide
- apar reflexele patologice
2. Paraplegia spastica in flexie
- forta musculara 0
- Reflexele Osteo Tendinoase mai putin exaggerate decat la forma anterioara de extensie
- apare fenomenul de tripla flexie la cea mai usoara stimulare
Stadiul I - Socul medular
Simptomatologie:- paraplegie flasca
- anestezie
- absenta reflexelor miotatice
- tulburari vegetative ( variatii de puls, hipotensiune, abolirea secretiei
sudorale, hemoragii digestive, hipersecretii bronsice)

6. - tulburari trofice de tip escara
Stadiul II – Faza de paraplegie reziduala
Simptomatologie
- reapar activitatile reflexe: vezicale, rectale, Babinski, reflexul de tripla flexie, reflexele
de extensie
Stadiul III – Faza terminala
Caracteristici:
- activitatea reflexa dispare progresiv
- apar atrofiile
- dispar automatismele vezico-rectale
- subiectul poate sa moara datorita infectiilor
Paraplegia flasca
Caracteristici:
-instalarea e brusca prin sectiune completa de maduva
- poate sa apara va stadiu terminal al paraplegiei
Recuperarea neuromotorie la pacientul paraplegic
Obiective:
- prevenirea escarelor
- conservarea amplitudinilor normale de miscare articulara
- ameliorarea tonusului muscular cu crestere progresiva
- prevenirea contracturilor si retracturilor
- reeducarea ortostatismului si a transferului
- reluarea mersului atunci cand e posibil ( traumatism sub T10)
- activitati gestuale
- reinsertia sociala a sugiectului
PARKINSON
Simtome:
1. rigiditate |
2. bradikinezie | => determina: tulburari posturale, mers cu pasi mici, pierderea
3. tremor neintentional | echilibrului si facies imobil
Stadii evolutive
I Atingere usoara unilaterala, permite o activitate aproape normala
II Atingere bilaterala mai ales a trunchiului afecteaza acticitatea profesionala
III Sunt prezente toate semnele clinice ceea ce determina dificultati ale vietii curente
IV Nu mai merge singur si e dependent in multe activitati profesionale
V Impotenta functionala totala
Obiective:
1. Ameliorare- mobilitate
- viteza de miscare
- coordonarea
- respiratia
- mimica
a) ameliorarea mobilitatii prin 4 elemente:
- tehnici FNP
- rotatii de gat si trunchi
- exercitii libere de asuplizare la oglinda

7. - miscari simetrice care apoi devin asimetrice
b) ameliorarea coordonarii – 5 tipuri de exercitii
1.exercitii libere periferice si axilo-periferice – flexi, extensii, ABDuctii, ADDuctii
2. exercitii de rotatie a trunchiului associate sau nu cu miscari de brate sau mers
3. exercitii cu mingea, cu popice, cu bastonul
4. exercitii de mers( lateral, inainte, inapoi
5. exercitii de cules
d) ameliorarea respiratiei – exercitii de respiratie abdominala urmata de
- exercitii de respiratie toraco inferioara
e) ameliorarea mimicii
SCLEROZA MULTIPLA
Simptome: - tulburari de vedere
- scadere de forta musculara si spasticitate
- incoordonare( ataxie)
- pareestezii si tulburari de sensibilitate
- tulburari urinare (mictiuni frecvente, imperioase)
- reflexe anormale ( Babinski)
- vertij cu tulburari de echilibru
Forme clinico evolutive
1. Forma alternanta – remisiuni – reaparitie
2. Forma progresiva – evolueaza constant spre agravare
3. Forma acuta fulminanta – un puseu foarte grav -> exitus ( moare)
4. Forma stationara
Obiectivele programului de recuperare:
1. Introducerea activitatii motorii voluntare:
- reactii de intindere(strech-reflex)
- mobilizari pasivo-active
- elemente de facilitare ( periaj, vibratie, gheata)
- diagonalele Kabatt si exercitii de facilitare de tipul………..
- izometrie – exercitii cu rezistenta foarte mica
- hidrokinetoterapia
2. Ameliorarea feed-back-ului sensorial:
- afectarea sensibilitatii proprioceptive determina pierderea controlului motor si a
coordonarii
- prin bio feed-back cu semnlizare viziuala si acustica se antreneaza proprioceptia
3. Inhibarea schemelor motorii nedorite prin
-Bobatt
- schemele motorii nedorite apar datorita efectului intens ce determina iradierea excitatiei
spre alti muschi
4. Ameliorarea coordonarii
- exercitii libere fara effort pe schemele dorite si repetate de mai multe ori
- exercitiile se repeat la viteza crescuta treptat
- coordonarea se pierde prin lipsa activitatii
5. Prevenirea si tratarea redorilor articulare sia retracturilor musculare

8. Modificari
- genunchi si sold in flexie
- picior in varr-echin
- rotatie interna brat si umar
- flexie degete
6. Ameliorarea tulburarilor cerebeloase
- ataxia
- dismetria
- tulburari de coordonare – adiadocokinezie
Aceste tulburari sunt date de – hipotonie musculara
- incoordonare
- asincronism in contractie- relaxare intre agonisti-
antagonisti
Ataxia – exercitii
1. subiectul executa o singura miscare in fata oglinzii
2. la extremitatea membrelor se plaseaza o greutate (0.5 – 1.5 kg)
3. se executa FNP-urile
4. exercitiile Frenkel (Sbenghe)
MONONEUROPATIILE
Paralizia de plex brachial superior
1. Tipul superior Duschenne R afecteaza uneori C5-C6 + - C4
4 muschi sunt intotdeauna afectati – deltoid
- biceps
- brachial anterior
- lung supinator
Partial sunt afectati – supraspinosul
- subspinosul
- subscapular
- romboizi
- marele dorsal
- dintat anterior
Caracteristici:
- umar in epolet ( umar cazut)
- tulburari de sensibilitate minore( tegumentul ce acopera umarul afecteaza prin abolirea
Reflexele Osteo Tendinoase, bicipital si stiloradial
- nu exista leziuni vasculo- nutritive
- mana este normala
- este cea mai frecventa leziune
2. Tipul mijlociu Remack C7 – afecteaza – tricepsul
- patratul si rotundul proator
- extensorii lungi ai mainii si degetelor
Caracteristici
- tulburarile de sensibilitate sunt la nivelul antebratului si degetelor de la 2 la 4

9. - se asociaza cu tipul superior sau inferior
3. Tipul Dejerim- Klumpke –sunt afectate C8 si T1
Muschi afectati – flexorii degetelor
- musculature intrinseca a mainii ( lumbricalii si interososii)
- eminenta tenara si hipotenara
Caracteristici
- mana are aspect de “mana de maimuta”
- sunt abolite Reflexelor Osteo Tendinoase cubito-pronator
- exista tulburari de sensibilitate in teritoriul ulnar
- poate sa apara sindromul Claude Bernarde Horner – mioza
- enoftalmie
- ftoza palpebrala
4. Tipul total
Caracteristici
- atrofie rapida membrului superior
- tulburari de sensibilitate extinse importante mai ales distal
- poate sa fie present acelasi sindrom Claude B. Horner
- nu mai exista Reflexelor Osteo Tendinoase
- exista tulburari vasculo-nutritive
Leziunea de nerv suprascapular C5 – C6
Cauze – fracturile de col de scapula
- sindrom de incarcare
Clinic – durere in zona latero-posterioara a umarului
- greutate la ABDuctia membrului superior
- scade rotatie externa a umarului
Leziunea de nerv circumflex C5 - C6
Cauze – leziuni traumatice (luxatia anterioara a capului femoral)
- sindrom algo-amiotrofic
- intoxicatiile cu metale grele
- tratamente prelungite cu sulfamide
- somn
Teritoriul senzitiv – tegumentul ce acopera umarul si fata exterioara a bratului
Teritoriul motor – 2 muschi – deltoidul
- rotundul mic
Leziunea de nerv musculo-cutanat C5- C6- C7
Cauze – traumatica ( prin compresiune sau tractiune)
- iatrogena ( manevre medicale gresite)
Teritoriu senzitiv – regiunea antero-externa si postero-externa a antebratului
Teritoriul motor – 3 muschi – biceps brachial
- coracobrahialul

10. - brahialul anterior
Leziunea de nerv radial C5 – C6 – C7 – C8
Cauze – compresiune in axile prin carje
- fractura de dializa humerala
- sindrom de incarcerare
- fractura monteggia ( fractura extremitatii proximale a cubitusului + luxatie cap
radius)
- Sindromul lojei supinatoare
- traiect anormal ( printer scurtul supinator si extensor degete)
Teritoriul senzitiv – regiune posterioara brat
- treime inferioara fata posterioara antebrat
- fata dorsala police
- fata dorsala mana
Teritoriul motor – triceps
- anconeu
- lungul supinator
- I si al II lea radial
- cubitalul posterior
- extensor comun degete
- extensor propriu index
- extensor propriu auricular
- lung extensor police
- scurt extensor police
- lung ABDuctor police
Atitudini anormale – mana cazuta in gat de lebada
- police addus si usor flectat
- celelalte 4 degete usor flectate
- antebrat in usoara flexie
Teste care obiectiveaza deficitul motor
1. Testul salutului militaresc
2. Testul juramintului
3. Testul pronatiei in resort
4. Testul lungului supinator care se percepe ca o coarda
Se pierd reflexele tricipital si stiloradial
Leziunea de nerv median C6 – C7 – C8 – T1
Cauze – traumatice – fractura diafiza humerala
- fractura epicondiliana
- sindrom de incarcerare intre humerus si cubitus
- sindrom Wolkmann
- sindromul de canal carpian
- infectioase – infectii virale
- intoxicatii sau neurinoamele
Teritoriul senzitiv – extremitatea fetei dorsale a degetelor 2 si 3
- fata palmara a police, indice, medius si jumatate din inelar

11. Teritoriul motor – rotund si partat pronator
- mare palmar
- flexor superficial si flexor profund degete (2 si 3)
- lumbricali externi
- lung flexor police
- scurt flexor police
- scurt abductor police
- opozant police
Atitudini particulare – antebrat supinat
- mana simiana = “policele e in abductie si eversie-eminenta tenara e
atrofiata-lipsa opozabilitatii policelui”
Teste
1. Proba de grataj ( nu poate zgaria cu index)
2. Proba flectarii degetelor in pumn nu e completa = mana predicatorului
3. Proba pensei bidigitala si tricipitala
4. Proba incrucisarii degetelor
Cauzalgia:
- este un sindrom caracterizat prin durere de tip special,tulburari vasculare si trofice in
extremitatea distala a membrului
De ce apare?
- apare o sinapsa artidiciala ontre 2 elemente – fibrele somatice senzitive
- fibrele eferente simpatico
Caracteristici
- genereaza – durere - intensa
- neplacuta
- pulsatila
- exacerbate de miscare, caldura, atingeri
- roseate
- caldura
- hiperkeratoza
Leziunea de nerv cubital
Cauze – traumatice – pot avea 3 sedii – axial
- brat
- cot
- alte etiologii – boli infectioase
- colagenoze
- embolie
Teritoriul senzitiv – fata palmara degetele 4-5
- fata dorsala degetele 4-5, partial 3
Teritoriul motor – cubitalul anterior
- flexor profund degete 4-5
- interososi palmari
- interososi dorsali
- lumbricali interni
- scurt flexor police cap intern

12. - adductor police
- opozant deget mic
- flexor deget mic
- abductor deget mic
Teste
1. Testul evantaiului(nu rasfira degetele)
2. Testul colii de hartie Froment ( nu tine foaia)
3. Testul gratajului
4. Testul pensei intre police si auricular( deget mic)
5. Testul calicelui ( nu poate sa stranga mana complet)
Membrul inferior
Leziunea nervului femuro-cutanat R2
Nerv cu fibre sensitive
Test – zona fesiera
- zona antero-externa a coapsei
Poate fi afectata in
1. miscari fortate de flexie-extensie coapsa-bazin
2. compresie – spondilita – uter gravid
- spondiloza – tumori pelvine
- fracturi de sold
3. psoida, apendicectomie
Clinic apare meralgia parestezica – parestezii
- bipoestezie
Leziunea nervului crusal sau femoral
Are 4 ramuri:
1. nervul musculo cutanat extern - croitorul
- da ramuri cutanate sensitive
2. nervul musculo cutana intern inerveaza – pectineu
- adductorul mijlociu
- ramuri sensitive pentru fata interioara a
coapsei
3. Nervul cvadriceps
4. Nervul safen intern – senzitiv pentru fata mediala a gambei si piciorului
Teritoriul senzitiv – fata anterioara a coapsei
- fata interna gamba si picior
Teritoriul motor – psoas iliac
- croitor
- cvadriceps
- pectineu
Clinic – tulburari de sensibilitate
- deficit motor
- statiunea si mersul foarte dificile ( urcatul scarilor aproape imposibile)
- poate sa apara genu-recurvatum ( genunchiul scapa in spate)
- reflexul rotulian este abolit
- atrofia musculara apare rapid

13. Leziunea de nerv obturator L2 – L3 – L4
Teritoriul senzitiv – fata interna a coapsei
Teritoriul motor – mare, mic, lung abductor
- drept intern
- obturatorul extern
Clinic – Sindromul de iritatie – nevralgia obturatorie ( dureri si/sau contracture pe fata
interioara a coapsei)
- Sindromul de deficit motor – scaderea marcata a ADDuctiei dar niciodata abolire
Leziunea de nerv sciatic L4 – L5 – S1 – S2
Sunt abolite Reftelexe Osteo Tendinoase ahilean si medioplantar
Determina
- tulburari vasculo nutritive - edem
- hiperkeratoza
- uscaciunea pielii
- striatii ale unghiilor
- ulceratii
- Sindromul cauzalgic apare datorita lezarii fibrelor de SPI
IMPORTANT
Teritoriul motor – ischioganbierii
Leziunea de SPE
Teritoriul senzitiv – fata antero externa a agambei si dorsala a piciorului
Muschii – tibialul anterior
- extensor comun degete
- extensor propriu haluce
- lung si scurt peronier lateral
- abductor al halucelui
Determina – picior varr-echin
- este imposibil mersul pe calcaie
- in statiunea unipodala nu se evidentiaza tendoanele extensorilor – Semnul
Fromen
- Semnul Lupulescu – in statiune bipodala si il impinge de umeri in fata
- piciorul cu leziune de SPE nu ridica varful
Leziuni de SPI
Teritoriul senzitiv – fata posterioara a gambei – degetele 4-5
Teritoriul motor – gemeni
- solear
- tibial posterior

14. - lung flexor comun degete
- lung flexir haluce
- scurt flexor haluce
- lumbricalii
- interososii
Clinic – nu merge pe varfuri
- mersul are aspect talonat
- bolta anteroposterioara a piciorului se sterge
Teste
1. Testul Fromen – sprijin unipodal pe piciorul de testat si nu se evidentiaza tendonul
Ahilean
2. Testul Pitres – nu ridica calcaiul cand varful piciorului e in contact cu solul
- este abolit reflexul Ahilean
- poate sa apara si sindromul cauzalgiei
Leziunea de nerv tibial posterior L4 – L5 – S1
Teritoriul motor – tibial posterior
- flexor comun degete
- flexor propriu haluce
Teritoriu senzitiv – teritoriul plantar