1. Ce țe e p ețe ș a gajab tatea
Cerințele pieței și angajabilitatea
absolvenților de programe de master în
domeniul științelor sociale
‐ analiză secundară și interpretare de date ‐
POSDRU/86/1.2/S/64088

2. Sumar
Cercetarea se bazează pe analiza secundară a datelor culese de
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială în cadrul proiectului
Sociolog pe piata muncii, POSDRU/18/1.2/G/17293
Proiectul de față, Program de formare a competențelor de cercetare și
profesionale pentru masteranzii din domeniul științelor sociale,
POSDRU/86/1.2/S/64088, urmărește modalitățile prin care FSAS-UB
poate crește angajabilitatea absolvenților de studii aprofundate (master),
pornind de la aceste date.
POSDRU/86/1.2/S/64088

3. Introducere
I t d
În urma cercetării noastre se constată o diversificare a domeniilor în
care absolvenții de studii de master din cadrul FSAS-UB se angajează
Sub efectul globalizării științelor sociale, integrării curriculare și a
asociațiilor profesionale, am împărțit zonele din care provin angajatorii
în trei mari categorii:
(a) business și cercetare
(b) sector non-guvernamental
(c) administrație publică
POSDRU/86/1.2/S/64088

4. Metodologie
Cercetarea de față a avut ca model analiza întreprinsă în cadrul
studiului Careers after Higher Education – a European Research Study
(CHEERS).
Pentru o mai bună conparabilitate la nivel internațional, ghidul de
interviu a fost construit pornind de la studiul realizat în proiectul
CHEERS.
POSDRU/86/1.2/S/64088

5. Teme de cercetare
T d t
(a). Cererea de absolvenți de master din domeniul sociologiei în:
domeniul cercetării sociale și de marketing
domeniul resurselor umane sectorul non guvernamental sau comunicarea
umane,
și relațiile publice
Absolvenții de sociologie se află în competiție cu:
psihologii, absolvenții de științe politice, științe economice,
marketing, comunicare și asistență socială;
istorie, filologie și filosofie.
POSDRU/86/1.2/S/64088

6. Teme de cercetare
(b) P t i i sau nepotrivirea di t calificările educaționale și
Potrivirea t i i dintre lifi ă il d ți l i
cerințele de la locul de muncă;
(c) Competențele câștigate în timpul studiilor de master și competențele
cerute d l l d muncă;
de locul de ă
(d) Perspective generale ale angajatorilor asupra relațiilor dintre piața
forței de muncă și sistemul studiilor aprofundate.
POSDRU/86/1.2/S/64088

7. Strategii de recrutare
Canale de recrutare:
- site-urile de job-uri
- firmele de resurse umane
- angajarea prin intermediului sistemului de internship și de
voluntariat
FSAS-UB urmărește să găsească modalități de încurajare a integrării
masteranzilor în rețele și lumi sociale conexe activității organizațiilor non-
ț ș ț g ț
guvernamentale ce asigură relee de unde se poate face trecerea spre
domeniul business-ului și al cercetării.
POSDRU/86/1.2/S/64088

8. Competențele dobândite în timpul
studiilor și experiența pe p ț muncii
ș p ț p piața
Angajatorii urmăresc aspecte ce țin de implicarea candidaților în diverse
proiecte și activități extra-curriculare
Uneori sunt preferați absolvenții învățământului de stat considerându-se că
oferă o educație de calitate superioară
Studiile postuniversitare nu constituie o prioritate la angajare sau la locul
p p g j
de muncă, timpul investit în studiile postuniversitare fiind tradus uneori în
timp redus investit la locul de muncă.
POSDRU/86/1.2/S/64088

9. Competențele dobândite în timpul
studiilor și experiența pe p ț muncii
ș p ț p piața
Introducerea sistemului Bologna și saturația de absolvenți de sociologie pe
piața muncii au condus la:
- concurența acerbă pentru un post;
- teste elaborate de angajatori din ce în ce mai complicate ca
g j p
dificultate;
- proceduri de selecție mai complexe.
Există, la nivelul cerințelor angajatorilor, o tensiune legată de valorizarea
“experienței” față de valorizarea competențelor specifice disciplinei.
POSDRU/86/1.2/S/64088

10. Competențele dobândite în timpul
studiilor și experiența pe piața muncii
Masteranzii se află prinși între nevoia de a avea experiență la angajare
și riscul de a nu beneficia de o educație de calitate.
O posibilă soluție ar consta în încercarea de a obține o experiență mixtă
- atât de cercetare și producție științifică, cât și de activism social
sau de stagii de internship.
POSDRU/86/1.2/S/64088

11. “Teoretic” vs” practic”
Implicarea în proiecte extracurriculare sugerează angajatorilor disponibilitatea asumării
responsabilităților, indicator al sustenabilității absolventului în cadrul mediului de lucru.
Din perspectiva angajatorilor ceea ce lipsește absolvenților, nu numai celor de sociologie,
p p g j p ș ț g
este partea practică.
Există o contradicție între existența unor absolvenți/absolvente bine inserați în profesie și
pregătirea profesională academică neconcordată cu ansamblul de competențe și abilități
cerute de piața muncii.
POSDRU/86/1.2/S/64088

12. Măsuri, politici, schimbări curriculare
Creșterea aplicabilității cunoștințelor dobândite în facultate prin
organizarea de internship-uri, stagii de practică, seminarii.
Instituirea unor studii transparente depre angajabilitatea absolvenților
Participarea la stagii de practică organizate de angajatori
POSDRU/86/1.2/S/64088

13. Măsuri, li i i hi bă i
Mă i politici, schimbări curriculare
i l
Soluțiile recomandate de angajatori indică o cultură a relațiilor mai strânse între
facultatea de sociologie și firmele de cercetare prin :
- practica recomandărilor academice pentru angajare;
- practica de specialitate realizată în astfel de centre de cercetare;
- inițierea în colaborare cu aceste firme de cercetare a unor
cursuri, seminarii și workshopuri de formare a competențelor de
cercetare;
- organizări de internshipuri și de restructurare a activităților de
practică.
- elaborarea specializărilor împreună cu potențialii angajatori
POSDRU/86/1.2/S/64088

14. Punctul d
P t l de vedere al absolvenţilor de
d l b l ţil d
sociologie
(conform cercetării din cardul proiectului Sociolog pe piața muncii, 2011)
Masterul este asociat de absolvenţi cu identitatea de sociolog şi cu accesul
la joburi şi la “stilul de viaţă” de profil
Există o asociere puternică între master şi angajabilitate
Consumul de master a fost în creştere, conform datelor citate, cât şi
asocierea acestora cu identitatea profesională puternică şi cu angajabilitatea
POSDRU/86/1.2/S/64088

15. Concluzii și recomandări
Ruptura “teorie”-“practică” exprimă o nemulțumire a angajatorilor față de
competențele transmise prin Universitate;
Abilități ce aparțineau, tradițional, disciplinei, sunt acum legate de
disciplinele științelor economice;
Sociologia apare, prin prisma pieței muncii, ca o identitate profesională
ambiguă;
POSDRU/86/1.2/S/64088

16. Concluzii și recomandări
Lipsa de experientă la angajare îi pune într-o situație de inferioritate pe
masteranzi;
Experiența obținută cu prețul nefrecventării școlii poate pune în pericol
traseul profesional pe termen mediu;
Adaptarea curriculei la piața forței de muncă este un proces dificil și de
durată;
FSAS-UB poate să ajute masteranzii să se integreze în rețele
socio-profesionale, grupuri de cercetare sau chiar de discuții din
domeniul profesional;
POSDRU/86/1.2/S/64088

17. Referințe bibliografice
Burawoy, Mi h l 2005. “A
B Michael 2005 “American Sociological Association Presidential address:
i S i l i lA i i P id i l dd
For public sociology”, in American Sociological Review, 70 (1)
De Weert, Egbert 2007. “Graduate Employment in Europe: The Employers’
Perspective
Perspective” in Ulrich Teiler (ed.) Careers of University Graduates: Views and
Experiences in Comparative Perspectives, Dordrecht: Springer
Dunn, Elisabeth. 2004. Privatizing Poland: Baby Food, Big Business and the
Remaking of Labour New York: Cornell University Press
Dubar C. si Tripier P. 2003. Sociologie des professions, Paris: Armand Colin.
Freidson, Eliot. 2001. Proffesionalism: The Third Logic, San Francisco: University
of California Press
Heilbron J. 1986. “’La professionnalisation’ comme concept sociologique et comme
stratégie des sociologues”, in Journées annuelles de la Société française de
sociologie, éditions du CNRS, pp. 61-73.
POSDRU/86/1.2/S/64088

18. Referințe bibliografice
Heilbron, J 2004 “A R i of Di i li
H ilb J. 2004. Regime f Disciplines: T Toward a Hi
d Historical Sociology of
i lS i l f
Disciplinary Knowledge”, in C. Camic & H. Joas (eds), The Dialogical Turn : New
Roles for Sociology in the Postdisciplinary Age, Lanham: Rowman & Littlefield
Hughes E.C. 1971. “Professional and Career problems of Sociology , in The
Professional Sociology”,
Sociological Eye, Selected papers, Chicago and New-York, Aldine-Atheton, pp. 464-
472.
Karady V., 1976. “Durkheim, les sciences sociales et l'Université : bilan d'un semi-
échec”, in Revue f
h i française de sociologie, XVII ( )
d l (2).
Mirowski, P. 2005. “How Positivism Made a Pact with the Postwar Social Sciences
in the United States”, in George Steinmetz (ed.) The Politics of Method in the
Human Sciences: Positivism and Its Epistemological Others, Duke University Press
Others
Paicheler G . 1992. L’invention de la psychologie moderne , Paris, L’Harmattan,
Bibliothèque de l’éducation.
POSDRU/86/1.2/S/64088

19. Referințe bibliografice
Piriou,
Piriou Odile si C Gadea1999 “Devenir sociologue: Formation, emplois et
C. Gadea1999. Devenir Formation
identités des diplômés en sociologie”, in L’orientation scolaire et profesionnelle 28
(3), pp 447-474
Piriou, Odile 2008. “Que deviennent les diplômés de sociologie? Un état de la
discipline et de son avenir”, in Socio logos 3
avenir Socio-logos,
Sampson, S. 1996. “The Social Life of Projects: Importing Civil Society to Albania”
in C. Hannand si E. Dunn Civil Society: Challenging Western Models. pp.121-42.
London: Routledge.
Schomburg, H. si Ulrich Teichler “Employment and Work of University Graduates
in Japan and Germany”, in Ulrich Teichler si Gisella Tromsdorff (ed.) Challenges of
the 21st Century in Japan and Germany Berlin: Pabst Science Publishers
Sondergaard, Lars si Mamta Murthi (ed.) 2012 Skills not just Diplomas: Managing
g , ( ) j p g g
Education for Results in Eastern Europe and Central Asia, Washington, D.C.: The
Internationl Bank for Reconstruction and Development/ The World Bank
POSDRU/86/1.2/S/64088

20. Referințe bibliografice
Teichler,
Teichler Ulrich 2007. “Graduate Employment and Work: Various Issues in a
2007 Graduate
Comarative Perspective” in Ulrich Teiler (ed.) Careers of University Graduates:
Views and Experiences in Comparative Perspectives, Dordrecht: Springer
Verdery, K. 1996. What Was Socialism and What Comes Next? Princeton, NJ:
Princeton University Press
Vorisek, M. 2007. “Ideology that Mattered. The Debates on Historical Materialism
and Sociology in the USSR, Poland, and Czechoslovakia, 1948-68”, in Prague
Perspectives II: A New Generation of Czech East European Studies, Prague:
Studies
National Library of The Czech Republic
Wittrok, Bjorn, Peter Wagner et al. 2008. Social Sciences and Modern States,
Cambridge: Cambridge University Press
Zamfir, C., 2009. O istorie subiectiva in sociologia romaneasca din 1944 pana in
prezent Iasi: Polirom.
POSDRU/86/1.2/S/64088