SlideShare une entreprise Scribd logo

99311102 anthony-giddens-sociologie text

•Télécharger en tant que TXT, PDF•
•
Roxana Apostol
Roxana Apostol
1  sur  444
j P ress, ANTHONY GIDDENS SOCIOLOG IE Traducere de Radu Sandulescu si Vivia Sandulescu § -CEU
1. CE ESTE SOCIOLOGIA? CONCEPTE DE BAZA SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU DEZVOLTAREA ABORDARII SOCIOLOGIEI Studierea sociologiei • Consecinte intentionale si neintentionale PRIMELE ORIGINI Auguste Comte • Emile Durkheim • Karl Marx • Max Weber GÂNDITORI CONTEMPORANI Michel Foucault si JurgenHabermas ESTE SOCIOLOGIA O STIINTA? CUM NE POATE AJUTA SOCIOLOGIA ÎN VIATA? Constiinta diferentelor culturale Evaluarea efectelor politice Constiinta de sine • Rolul sociologului în societate CONCLUZII REZUMAT TERMENI IMPORTANTI
• sociologie • stiinta Ne aflam, la sfârsitul secolului XX, într-o lume care ne îngrijoreaza profund si care totusi este plina de cele mai extraordinare promisiuni pentru viitor. Este o lume într-o continua schimbare, marcata de adânci conflicte, tensiuni si divizari sociale dar si de agresiunea distructiva a tehnologieimoderne asupra mediului înconjurator. Si totusi, avem posibilitatea de a ne controla destinul si de a ne crea o viata maibuna, imposibil de imaginat de generatiile anterioare. Cum s-a format aceasta lume? De ce conditiile noastre de viata sunt atât de diferite de cele ale parintilor si bunicilor nostri? în cedirectii se va produce schimbarea în viitor? Aceste întrebari sunt opreocupare primordiala în societate, un domeniu de studiu cu un rol fundamental, în consecinta, în cultura intelectuala moderna. O SOCIOLOGIA este studiul vietii sociale umane, a grupurilor sisocietatilor. Este un demers îndraznet si de mare responsabilitate, întrucât subiectul ei este rezultatul propriului nostru comportament ca fiinte sociale. Scopul studierii sociologiei esteextrem de larg, de la analiza întâlnirilor trecatoare dintre diferitiindivizi pe strada pâna la investigarea proceselor sociale globale. Un scurt exemplu ne va oferi o prima idee despre natura siobiectivele sociologiei. SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU Ati fost vreodata îndragostit? Cu siguranta ca da. Majoritateaoamenilor trecuti de pubertate stiu ce înseamna a fi îndragostit. Dragostea si aventura romantica înseamna, pentru multi dintre noi, unele dintre sentimentele cele mai intense pe care le traim. De ce se îndragostesc oamenii? Raspunsul pare, la prima vedere, evident. Dragostea exprima o atractie reciproca, fizica si personala, pe care doi indivizi o resimt unul pentru celalalt. în ziuade azi am putea privi cu scepticism ideea •dragostei vesnice", dartindem sa credem ca a te îndragosti este o experienta nascuta dinemotii universal umane. Pare natural de aceea ca un cuplu care seîndragosteste sa-si doreasca împlinirea personala si sexuala a relatiei lor, eventual sub forma casatoriei. Si totusi aceasta situatie, atât de fireasca azi, este de faptneobisnuita. A te îndragosti nu este o experienta prin care trecmajoritatea oamenilor din lume -iar acolo unde ea se întâmpla, arareori este considerata a avea vreo legatura cu casatoria. Ideeadragostei romantice s-a raspândit de curând în societatea noastrasi nu a existat niciodata în majoritatea altor culturi. Abia în vremurile moderne dragostea si sexualitatea au început sa fie percepute una în legatura cu cealalta. John Boswell, cercetator al istoriei Europei medievale, observa cât de neobisnuite sunt ideile noastre moderne despre dragostea romantica.
în Europa evului mediu, practic nimeni nu se casatorea din dragoste. Exista chiar o zicala medievala: •a-ti iubi sotia si cu sufletul înseamna adulter". în vremurile acelea si înca secole mai târziu, barbatii si femeile se casatoreau pentru a pastra proprietatea în familie sau pentru a creste copii care sa lucreze la ferma familiei. O data casatoriti, ei puteau deveni tovarasi apropiati; aceasta se întâmpla de regula dupa casatorie, mai curând decât înainte. Uneori partenerii aveau aventuri sexuale în afara casatoriei, dar acestea afectau prea putin emotiile pe care le asociem cu dragostea. Dragostea romantica era privita în cel mai bun caz ca o slabiciune si în cel mai rau caz ca o boala. Atitudinea noastra actuala se afla aproape la polul opus. Boswell vorbeste pe buna dreptate despre •o reala obsesie a culturii industriale moderne", legata de dragostea romantica: Cei scufundati în •oceanul dragostei" au tendinta de a lua în serios... Prea putine culturi premoderne sau contemporaneneindustrializate ar fi de acord cu afirmatia -de netagaduit înOccident -ca •scopul în viata al unui barbat este de a iubi ofemeie, iar scopul în viata al unei femei este de a iubi unbarbat". Majoritatea oamenilor, din majoritatea epocilor si locurilor, ar gasi ca aceasta este o masura cam jalnica a valorilor umane!(Boswell,1995,p.XDC) De aceea, dragostea romantica nu poate fi înteleasa ca parte naturala a vietii umane; ea a fost mai curând determinata de numeroase influente sociale si istorice. Acestea influente sunt studiate de sociologi. Cei mai multi dintre noi percepem lumea în functie de trasaturile propriei noastre vieti. Sociologia demonstreaza necesitatea de a ne extinde întelegerea asupra motivatiei prezentei si comportamentului nostru. Ea ne arata ca tot ceea ce se considera a fi natural, inevitabil, bun sau adevarat, poate sa nu fie asa si ca •datele" vietii noastre sunt puternic influentate de forte istorice si sociale. întelegerea modalitatilor subtile, dar complexe si profunde, în care vietile noastre reflecta contextul experientei noastre sociale, este esentiala în abordarea sociologica. DEZVOLTAREA ABORDARII SOCIOLOGIEI A învata sa gândim în termeni sociologici -a tinde, cu alte cuvinte, spre o privire mai cuprinzatoare -înseamna a cultiva imaginatia. Ca sociologi avem nevoie, de exemplu, sa ne imaginam ceînseamna experienta sexuala si cea a casatoriei pentru oameni pentru majoritatea umanitatii, în fond, pâna de curând -pentru care idealurile dragostei romantice par straine sau de-a dreptul absurde. Studierea sociologiei nu poate fi doar un proces de rutina, de dobândire de cunostinte. Sociologul este o persoanacapabila a se desprinde de proximitatea circumstantelor personale si de a-si reprezenta lucrurile într-un context mai larg. Munca sociologica depinde de ceea ce
autorul american C. Wright Mills numea, printr-o expresie devenita celebra, imaginatia sociologica (Mills, 1970). Imaginatia sociologica necesita, mai ales, •sa ne detasam derutina familiara a vietilor noastre, pentru a putea privi altfel." Saluam simplul gest al bautului unei cesti de cafea. Ce putemspune, din punct de vedere sociologic, despre un gest în aparentaatât de neinteresant? O multime de lucruri. Putem arata mai întâi ca o ceasca de cafea nu este doar o bautura reconfortanta. Ea poseda o valoare simbolica, ca parte a activitatilor noastre sociale zilnice. Adesea, ritualul asociat cu bautul cafelei este mult mai important decât consumarea bauturii însesi. Doi oameni care planuiesc sa se întâlneasca pentru a lua cafeaua împreuna suntprobabil mai interesati de întâlnirea în sine si de discutie decât de ceea ce consuma. Bautul si mâncatul ofera, de fapt în toate tipurile de societate, ocazii pentru interactiuni sociale si îndeplinireade ritualuri -iar acestea constituie un subiect important pentru studiul sociologic. în al doilea rând, cafeaua este un drog ce contine cofeina, cu efect stimulativ asupra creierului. în majoritatea culturilor occidentale, marii bautori de cafea nu sunt considerati narcomani. Ca si alcoolul, cafeaua este un drog acceptabil social, în timp ce marijuana, de exemplu, nu este. Si totusi, exista societati caretolereaza consumul de marijuana sau chiar de cocaina, dar resping atât cafeaua cât si alcoolul. Sociologii sunt interesati deceea ce determina aceste contraste. SOCIOLOGIA CAFELEI 1. Valoarea simbolica. Pentru multi occidentali cafeaua consumata dimineata este un ritual personal, urmat în cursul zilei de cafeaua luata împreuna cu altii ritual social. 2. Folosirea ca drog. Multa lume bea cafea •pentru a se trezi". în unelesocietati folosirea ei este interzisa. Relatiile sociale si economice. Cultivarea, ambalarea, distributia si vânzarea cafelei este o întreprindere globala, care implica mai multeculturi, grupuri sociale si organizatii din cadrulacestor culturi dar si mii de indivizi. O buna partedin cafeaua consumata în Europa si Statele Uniteeste importata din America de Sud.
Dezvoltarea sociala si economica în trecut. •Relatiile cafelei" actualmente în functiune nu au existat dintotdeauna. Ele s-au dezvoltat treptat sipot disparea în viitor.
în al treilea rând, un individ care bea o ceasca de cafea este implicat într-un ansamblu complex de relatii sociale si economice, ce cuprinde întreaga lume. Producerea, transportul si distribuireacafelei necesita tranzactii continue între persoane aflate la miide kilometri departare de bautorul de cafea. Studierea acestor tranzactii globale este o sarcina importanta a sociologiei, întrucâtmulte aspecte ale vietii noastre sunt în prezent afectate de influente si de comunicatii mondiale. în sfârsit, sorbitul unei cesti de cafea presupune un întregproces de dezvoltare sociala si economica anterioara. Alaturi de alte componente ale dietei occidentale actuale curente -cum ar fi ceaiul, bananele, cartofii si zaharul alb -cafeaua a devenit o bautura consumata pe scara larga, abia la sfârsitul secolului XIX. Desi bautura provine din Orientul Mijlociu, consumul în masa, dateazaabia din perioada expansiunii coloniale occidentale, de acum unsecol si jumatate. Practic, toata cafeaua care se consuma în prezent în Occident provine din zone (America de Sud si Africa) colonizate de europeni; în nici un caz ea nu face parte din dieta •naturala" occidentala. Studierea sociologiei Imaginatia sociologica ne permite sa realizam ca multe evenimente ce par sa priveasca doar individul reflecta, de fapt, probleme mult mai ample. Divortul, de exemplu, poate fi un proces extrem de dificil pentru cineva care trece prin el -ceea ce Mills numeste, o problema personala. Dar divortul, arata el, este totodata o problemapublica într-o societate cum e cea prezenta în Marea Britanie, unde peste o treime dintre casatorii se destrama în primii zeceani. Somajul, pentru a lua alt exemplu, poate fi o tragedie personala pentru cineva ramas fara serviciu si aflat în imposibilitatea de a-si gasi o alta slujba. El devine însa mai multdecât un motiv de disperare individuala atunci când milioane deoameni dintr-o anumita societate se afla în aceeasi situatie: este o problema publica, expresia unei largi tendinte sociale. încercati sa aplicati propriei dumneavoastra vieti acest mod de abordare. N14 e necesar sa va gânditi doar la evenimentele tulburatoare. întrebati-va, de exemplu, de ce întoarceti paginile acestei carti, de ce ati hotarât sa studiatisociologia. S-ar putea sa fiti un student nehotarât, care urmeazaun curs doar pentru a îndeplini exigentele obtinerii unei diplome. Sau ati putea deveni un entuziast dornic sa descopere mai multe înlegatura cu acest subiect. Oricare v-ar fi motivatiile, este probabilca aveti multe lucruri în comun cu alti cititori de sociologie, fara safiti neaparat constient de aceasta. Hotarârea dumneavoastra personala reflecta pozitia dumneavoastra în societate luata înansamblu. Vi se potrivesc urmatoarele caracteristici? Sunteti tânar? Derasa alba? Apartineti intelectualitatii sau paturii functionarilor? Atidesfasurat, sau mai desfasurati înca, vreo munca suplimentarapentru a va completa veniturile? Doriti sa va gasiti o slujba bunaatunci când veti termina studiile, dar nu sunteti deosebit de studios? Nu prea stiti ce este sociologia, dar credeti ca are de-aface cu felul în care se comporta oamenii în grup? Peste treisferturi dintre dumneavoastra vor raspunde afirmativ la
1 3
toate aceste întrebari. Studentii nu sunt o categorie tipica pentruîntreaga populatie, dar tind sa provina din mediile privilegiate. Iar atitudinile lor le reflecta adesea pe acelea ale prietenilor sicunostintelor lor. Provenienta noastra sociala este determinanta în deciziile pe care le luam. Dar închipuiti-va ca raspundeti negativ la una sau mai multedintre întrebarile de mai sus. Ati putea proveni dintr-un mediuminoritar sau dintr-unul sarac. Puteti fi o persoana matura sau învârsta. Totusi, probabil ca urmatoarele concluzii vi se potrivesc. Atiluptat pentru a ajunge unde sunteti; a trebuit sa înfruntati reactiiostile din partea prietenilor si a celorlalti, atunci când le- ati spusca intentionati sa urmati o facultate; sau combinati educatia superioara cu concediul pentru cresterea copiilor. Desi suntem cu totii influentati de contextul social în care ne aflam, nimeni nu este pur si simplu determinat în comportamentul sau de acest context. Posedam si ne cream propria noastra individualitate. Sociologia este cea care trebuie sa investigheze conexiunile dintre ceea ce face societatea din noi si ceea ce facem noi însine din noi. Activitatea noastra structureaza -modeleaza lumea sociala înconjuratoare si este totodata structurata de ea. Conceptul de structura sociala este important în sociologie. Else refera la faptul ca, ansamblul social al vietii noastre nu constadoar din însiruiri întâmplatoare de evenimente sau actiuni; elesunt structurate în moduri distincte. Exista anumite regularitatiîn modul nostru de comportament si în relatiile noastre interumane. Dar structura sociala difera de structura fizica, cum ar fi cea a unei cladiri, care exista independent de relatiile umane. Ea se reconstruieste în fiecare moment prin•caramizile" care o compun -fiinte umane ca oricare dintre noi. Consecinte intentionale si neintentionale Acest proces permanent al constructiei si reconstructiei vietiisociale se bazeaza pe sensurile date de oameni, actiunilor lor. Daractiunile noastre pot produce rezultate diferite de ceea ce dorim. Sociologii fac o distinctie clara între scopul comportamentului nostru ceea ce intentionam sa facem sa se întâmple -si consecintele neintentionale ale aceluiasi comportament. De exemplu, doi parinti doresc ca fiii lor sa se conformeze modelului de comportament socialmente acceptat. Pentru aceasta, ei actioneazaîntr-o maniera stricta si autoritara. Consecintele neintentionale ale autoritarismului lor îi pot face însa pe copii sa se revolte' si sa seîndeparteze de standardele obisnuite de comportament. Uneori, actiunile întreprinse cu un anumit scop au consecintecare de fapt împiedica îndeplinirea acelui scop. Acum câtiva ani, la New York proprietarii cladirilor deteriorate din cartierele sarace au fost obligati prin lege sa le renoveze pâna la unstandard minim de confort. Intentia era aceeea de a îmbunatati nivelul de baza al caselor disponibile pentru paturile sociale sarace. Rezultatul a fost ca proprietarii de cladiri deterioratele-au abandonat cu totul sau le-au dat alte întrebuintari, asa încât s-a produs o si mai acuta lipsa de spatii locuibile decât înainte.
Ceea ce facem în viata si modul în care actiunile noastre îi afecteaza pe ceilalti trebuie înteles ca un amestec de consecinte intentionale si neintentionale. Sarcina sociologiei este de a studia echilibrul rezultat dintre reproducerea sociala si transformarea sociala. Reproducerea sociala se refera la felul în care se mentin în timp societatile; transformarea sociala la schimbarile pe care le sufera acestea. Reproducerea sociala are loc datorita continuitatii actiunilor oamenilor zi de zi, an de an, în practicile lor sociale. Schimbarile se întâmpla atât pentru ca oamenii le doresc, cât si din cauza unor consecinte pe care nimeni nu le doreste sau prevede. PRIMELE ORIGINI Noi, fiintele umane, am fost întotdeauna curioase sa ne cunoastem motivele comportamentului, dar timp de mii de ani, încercarea de a ne întelege pe noi însine s-a bazat pe modalitati de gândire transmise din generatie în generatie, adesea exprimate în termeni religiosi. (De exemplu, înaintea afirmarii stiintei moderne, multi oameni credeau ca unele fenomene naturale, cum ar fi cutremurele, erau produse de zei si spirite.) Studiul obiectiv si sistematic al comportamentului uman si al societatii este o rezultanta relativ recenta, ale carei origini dateaza de la începuturile anilor 1800. Fundalul pe care si-au facut aparitia originile sociologiei îl reprezinta seria de -schimbari radicale produse de Revolutia Franceza de la 1789 si de aparitia Revolutiei Industriale în Europa. Disparitia modurilor de viata traditionale provocata de aceste schimbari a determinat încercarea gânditorilor de a formula o noua întelegere atât a lumii sociale cât si a celei naturale. Un factor-cheie a fost folosirea stiintei în locul religiei, în încercarea de a întelege lumea. Tipurile de întrebari la care gânditorii secolului XIX îsi propuneau Sa raspunda -care este natura umana? de ce este societatea structurata asa cum este? cum si de ce se schimba societatile? -sunt aceleasi pe care si le pun si sociologii de azi. Lumea noastra moderna este diferita în mod radical de cea din trecut; sarcina sociologiei consta în a ne ajuta sa întelegem aceasta lume si ceea ce este probabil sa ne aduca viitorul. Auguste Comte Desigur ca, un individ singur, nu poate pune bazele unui întreg domeniu de studiu; au existat multe contributii la initierea gândirii sociologice. Totusi, un loc important îi este acordat autorului francez Auguste Comte (1798-1857), chiar si numai pentru meritul de a fi inventat cuvântul •sociologie". Comte a folosit initial termenul •fizica sociala", dar unii dintre rivalii sai intelectuali din epoca foloseau acelasi termen. Comte a vrut sa-si deosebeasca parerile de ale lor, de aceea a inventat termenul de •sociologie" pentru a descrie subiectul domeniului de care dorea sa se ocupe.
15
Auguste Comte, 1798- 1857 Comte credea ca acest domeniu nou puteaduce la cunoaster ea societatii bazânduse peevidenta stiintifica. El considera sociologiadreptultima stiinta de dezvoltare ce deriva din fizica, chimie si biologie, dar si cea mai complexasi mai importantadintre toate. Sociologia, sustinea el, ar
trebui sa contribuie la bunastare a umanitatii, folosind stiinta pentruîntelegere a si, prin aceasta, prevedere a si controlul comportamentului uman. Spresfârsitul carierei sale, Comte si-a construit planuriambitioase pentrurefacerea societatii franceze în special si pentrusocietatile umane în general, bazându-se pe interpretar ea sa sociologica. Emile Durkhe im Scrierile unui alt autor francez, Emile Durkheim (185 8-1917), au avut un impact mai de durata
asuprasociologieimoderne decât cele ale lui Comte. Desi â preluat si dezvoltat unele aspectedin lucrarile lui Comte, Durkheim considera ca multe dintre ideile predecesorului sau erau preaspeculative si vagi sica acesta nu-si îndeplinisedemersul acela de a punebazele stiintifice ale sociologiei . Dupaparerealui Durkheim, pentru a deveni stiintifica, sociologiatrebuie sa studieze actiunile noastre ca indivizi, cum ar fi starea economiei sau influenta religiei. Durkheim credea ca
trebuie sa ne studiem viata sociala cu aceeasi obiectivita te cu care oamenii de stiinta studiaza lumea naturala. Faimosul sau primprincipiual sociologiei era: •Studiaza faptelesociale ca pe niste lucruri]" Prin aceasta el întelegeaca viata sociala poate fi analizata la fel de riguros ca si obiectele sau fenomenel e naturale. 16
Ca si ceilalti gânditori importanti din sociologie, Durkheim era preocupat de schimbarile pe care le suferea societatea în timpul vietii sale. El credea ca tot ceea ce sustine o societate sunt valorile si obiceiurile împartasite de membrii ei. Analiza sa asupraschimbarii sociale se baza pe dezvoltarea diviziunii muncii (adâncirea distinctiilor complexe între diferitele ocupatii). Durkheim sustinea ca diviziunea muncii a înlocuit treptat religia ca baza acoeziunii sociale. Pe masura ce diviziunea muncii se adânceste, oamenii devin tot mai dependenti unul de altul, întrucât fiecareare nevoie de bunuri si servicii oferite de cei care le furnizau. Dupa Durkheim, procesele schimbarii în lumea moderna suntatât de rapide si puternice, încât dau nastere unor dificultatisociale majore, pe care el le leaga de anomie, o stare de inutilitate sau disperare provocata de viata sociala moderna. Reperele si standardele morale traditionale, asigurate mai înaintede religie, sunt rasturnate de dezvoltarea sociala moderna, iaraceasta inoculeaza numerosilor indivizi din societatile moderne sentimentul ca viata lor cotidiana este lipsita de sens. Emile Durkheim, 1858-1917 Unul dintre studiile cele mai cunqscute ale lui Durkheim s-a ocupat de analiza suicidului (Durkheim 1952, publicata initial în 1897). Suicidul pare sa fie un act pur personal, rezultat al unei nefericiri personale extreme. Durkheim a aratat însa ca factorii sociali exercita o influenta fundamentala asupra comportamentului suicidal -una dintre aceste influente fiind anomia. Ratele de suicid arata anumite trasaturi care revin mereu, iar acestea trebuie explicate din punct de vedere sociologic. Desi se pot aduce multeobiectii studiului lui Durkheim, acesta ramâne o lucrare clasica, a carei relevanta pentru sociologie nu s-a pierdut nici astazi.
Karl Marx Ideile lui Karl Marx (1818-1883) contrasteaza puternic cu celeale lui Comte si Durkheim, dar, ca si ei, Marx a încercat sa explice schimbarile care aveau loc în societate în vremea Revolutiei Industriale. în tinerete, activitatile sale politice l-au pusîn conflict cu autoritatile germane; dupa o scurta sedere în Franta, s-a stabilii permanent în exil în Anglia. Scrierile lui acopera o mare diversitate de domenii, Chiar si cei mai înversunati critici ai sai îi considera lucrarile ca fiind importante pentru dezvoltarea sociologiei. Multe dintre ele se concentrau asupra problemeloi economice dar întrucât era preocupat întotdeauna sa lege problemele economice de institutiile sociale, opera lui a fost si încamai este plina de semnificatii sociologice. Punctul lui de vedere era fundamentat pe ceea ce el numea conceptia materialista asupra istoriei. Conform acesteia, nu ideile sau valorile umane sunt cauza principala a schimbarii sociale (asa cum sustinea Durkheim). Mai degraba schimbarea sociala este determinata, în primul rând, de influentele economice Conflictele dintre clase -bogatii opusi saracilor -constituie motivatia dezvoltarii istorice. Dupa propria sa exprimare, •Toataistoria umana de pâna acum este istorie luptei de clasa". Karl Marx, 1818-1883 Desi a scris despre diferite epoci istorice, Marx s-a concentrat asupra schimbari în vremurile moderne. Pentru el, cele mai importante schimbari erau legate di dezvoltarea capitalismului. Capitalismul este un sistem de productie care contrasteazs radicalcu sistemele economice anterioare din istorie, întrucât implicaproductia dt bunuri si servicii vândute unei largi categorii de consumatori. Cei care detin capital 18
fabrici, masini si mari sume de bani -formeaza clasa conducatoare. Populatia în masa alcatuieste o clasa de muncitorisalariati numita si clasa muncitoare, care nu poseda mijloace pentru ase întretine, ci trebuie sa-si gaseasca slujbe oferite de posesoriide capital. Capitalismul este deci un sistem de clasa, în careconflictul dintre clase este un fenomen des întâlnit. Dupa Marx, în viitor capitalismul va fi înlocuit de o societatefara clase, fara diferente între bogati si saraci. El nu vroia sa spuna prin aceasta ca toate inegalitatile dintre indivizi vor disparea. Mai degraba, societatile nu vor mai fi împartite într-oclasa restrânsa, care sa detina monopolul puterii economice sipolitice si marea masa a poporului, care beneficiaza prea putinde bunurile pe care le creaza prin munca sa. Sistemul economicva fi reglementat de proprietatea comuna si va fi întemeiata osocietate mai egalitara decât cea cunoscuta în prezent. Opera lui Marx a avut un ecou imens asupra lumii secolului XX. Pâna de curând, înaintea caderii comunismului sovietic, peste o treime dinpopulatia lumii traia în tari ale caror guverne sustineau ca seinspirau din ideile lui Marx. în plus, multi sociologi au fost influentati de ideile lui Marx despre clasele sociale si diviziuneasociala. Max Weber Ca si Marx, Max Weber (1864-1920) nu poate fi etichetat dreptsimplu sociolog; interesele si preocuparile lui au acoperit mai multe domenii de cercetare. Nascut în Germania, unde si-a desfasurat cea mai mare parte a carierei sale academice, Weber era o persoana cu o vasta cultura. în lucrarile sale un loc important este dedicat economiei, dreptului, filosofiei si istoriei comparate, cât si sociologiei, iar o mare parte din opera sa se ocupade dezvoltarea capitalismului modern. La fel ca si ceilalti gânditori aivremii sale, Weber a încercat sa înteleaga schimbarea sociala. El afost influentat de Marx, dar a avut si opinii deosebit de critice înlegatura cu unele dintre ideile de baza ale acestuia. Respingândconceptia materialista asupra istoriei, el considera conflictul declasa ca fiind mai putin semnificativ decât o facuse Marx. în opinia lui Weber, factorii economici sunt importanti, dar ideile sivalorile au un impact mai mare asupra schimbarii sociale. Unele dintre operele sale cele mai influente s-au ocupat cuanaliza distinctiei între societatea occidentala si alte tipuri majore de civilizatii. A studiat religiile din China, India si Orientul Apropiat, aducând în cursul acestor cercetari contributii importante la dezvoltarea sociologiei religiilor. Comparândsistemele religioase cele mai raspândite din China si India cu celedin Occident, Weber conchidea ca anumite aspecte ale credinteicrestine au influentat puternic afirmarea capitalismului. Aceasta perspectiva nu a rezultat, asa cum credea Marx, doar din schimbarile sociale. în opinia lui Weber, ideile si valorile culturalecontribuie la formarea societatii si a actiunilor noastre individuale. Modul în care Weber întelegea natura societatilor moderne si motivele raspândirii modului occidental de viata în întreaga lume contrasteaza, de asemenea, puternic cu cel al lui Marx. Dupa parerea lui Weber, capitalismul -un mod specific de organizare
19
a doar unul determina si în este moderna si va continua sa o Max Weber, 1864-1920 întreprinderilor economice -este dintre factorii principali care schimbarea sociala. Caracteristic capitalismului, unele privinte fundamental, impactul stiintei si al birocratiei. Stiinta a determinat tehnologia faca în orice societate viitoare. Birocratia este unicul mod de a organiza în moc eficient mase largi de oameni si, de aceea ea se dezvolta inevitabil o data cu cresterea economica si politica. Dezvoltarea stiintei, a tehnologiei modernesi a birocratiei E fost descrisa de Weber în ansamblu ca o rationalizare -organizarea vietii sociale s economice conform principiilor eficientei si pe baza cunostintelor tehnice. GÂNDITORI CONTEMPORANI Michel Foucault si Jiirgen Habermas Printre cei mai proeminenti gânditori sociologi din epocamoderna trebuit mentionati francezul Michel Foucault (19261984) si scriitorul german Jiirgei Habermas (n. 1929). Ca si fondatorii sociologiei clasice, nici unul dintre ei nu s-i ocupat doar de sociologie, ci fiecare a scris de asemenea, lucrari filosofice si istorice Foucault este considerat ca fiind una dintre mintile cele mai luminate ale gândiri sociale din secolul XX. Opera lui se refera la unsubiect similar celui analizat d» Weber în studiile sale desprebirocratie: dezvoltarea închisorilor, spitalelor, scolilo' si altor organizatii cu o larga raspândire. Cercetarile ulterioare ale lui Foucaull legate de sexualitate si ego, au exercitat si ele o influentamarcanta, în special asupri autoarelor feministe. Dupa Foucault, •sexualitatea" (asa cum am remarcat ma devreme despredragostea romantica) nu a existat dintotdeauna, ci a fost creata îi procesul dezvoltarii sociale. în societatea moderna, sexualitateadevine ceva ce •avem" -o proprietate a sinelui.
Studierea puterii -felul în care indivizii si grupurile îsi ating scopurile în detrimentul celorlalti -este de o importanta fundamentala în sociologie. Marx si Weber, dintre gânditorii clasici, au acordat o importanta deosebita puterii. Foucault a continuat câteva dintre liniile de gândire trasate de acestia. Deexemplu, sexualitatea, în opinia sa, este totdeauna legata deputerea sociala. El a lansat ideea ca acumularea de cunostinteduce la o mai mare libertate. însa el concepea cunoasterea ca unmijloc de •a pastra repere" în privinta oamenilor si de a-i controla. Habermas este probabil gânditorul de frunte al sociologiei mondiale de azi. Afost influentat în special de Marx si Weber, dar s-a inspirat si dinalte traditii si conceptii. Dupa el, societatile capitaliste, în careschimbarea este permanent prezenta, tind sa distruga ordineamorala de care depind de fapt. Traim într-o ordine sociala a carei crestere economica tinde sa determine orice altceva, dar aceasta situatie duce la o lipsa de sens în viata cotidiana. Cu aceasta Habermas revine la conceptul de anomie a lui Durkheim, desi îl aplica într-un mod nou si original. ESTE SOCIOLOGIA O STIINTA? O Durkheim, Marx si ceilalti fondatori ai sociologiei au considerat-o STIINTA. Dar putem studia cu adevarat viata socialaumana într-un mod stiintific? Pentru a raspunde la aceasta întrebare trebuie sa stabilim ce înseamna cuvântul stiinta. Ce este stiinta? Stiinta este folosirea metodelor sistematice de investigare empirica, analizarea datelor, gândirea teoretica si exprimarea logica a argumentelor, pentru a forma un ansamblu de cunostinte despre un subiect anume. Conform acestei definitii, sociologia este o întreprindere stiintifica. Ea presupune metode sistematice de investigare empirica, analiza datelor si formularea de teorii în lumina evidentei si a argumentelor logice. Totusi, studierea fiintelor umane este diferita de observarea evenimentelor din lumea fizica, iar sociologia nu ar trebui sa fieprivita ca o stiinta naturala la modul direct. Spre deosebire deobiectele din natura, oamenii sunt fiinte constiente de sine, fapt ce confera scop si sens actiunilor lor. Nici nu putem descrie viata socialacu precizie, daca nu detinem mai întâi conceptele pe care oameniile aplica în comportamentul lor. De exemplu, pentru a eticheta omoarte drept un suicid, este necesar sa stim ce intentiona sa facapersoana în cauza la momentul respectiv. Suicidul are loc doaratunci când individul are în minte o actiune autodistructiva. Desprecineva care apare întâmplator în fata unei masini si este lovitmortal nu se poate afirma ca s-a sinucis. Faptul ca nu putem studia fiintele umane exact în acelasi felca obiectele din natura este întrucâtva în avantajul sociologiei. Cercetatorii sociologi au avantajul ca întrebarile pot fi puse direct acelora pe care îi studiaza -fiintelor umane. în unele privinte sociologia întâmpina dificultati neîntâlnite în stiintelenaturale. Oamenii constienti de faptul ca activitatile lor sunt urmarite adesea tind sa nu se mai comporte în modul lor normal. Ei se pot înfatisa, constient sau inconstient, într-un mod diferit de atitudinile lor normale. Ei pot chiar încerca sa •ajute" cercetatorul, dându-i raspunsurile pe care cred ca acesta le asteapta.
21
CUM NE POATE AJUTA SOCIOLOGIA ÎN VIATA? Sociologia are numeroase implicatii practice în viata noastra, asa cum sublinia Mills dezvoltându-si ideea imaginatiei sociologice. Constiinta diferentelor culturale Mai întâi, sociologia ne permite sa percepem lumea socialadin mai multe perspective. Adesea, daca întelegem corect cumtraiesc ceilalti,.capatam totodata o mai buna întelegere a propriilor noastre probleme. Aplicarea politicilor fara sa fie bazate pe o cunostinta informata asupra modului de viata al oamenilor pe care-i va afecta are prea putine sanse de succes. Astfel, un asistent social alb, ce îsi desfasoara activitatea într-o comunitate predominant neagra, nu va câstiga încrederea membrilor ei fara a-si cultiva sensibilitatea fata de experienta sociala diferita, ce separa adesea albii de negri. Evaluarea efectelor politice în al doilea rând, cercetarea sociologica ofera un ajutor practic în afirmarea rezultatelor initiativelor politice. Un program de reforma practica poate esua pur si simplu în realizarea scopurilorsale sau poate produce consecinte neintentionale nefericite. De exemplu, în anii care au urmat celui de-al doilea razboi mondial, în multe târi s-au construit în centrele urbane blocuri de locuinte de mari dimensiuni. Acestea erau prevazute sa asigure o cazare lastandarde înalte pentru grupurile de oameni defavorizate dincartierele marginase si ofereau facilitati de aprovizionare cu diferite bunuri si alte servicii civice necesare. Totusi, cercetarile au demonstrat ca multi oameni, care se mutasera din locuintele lor anterioare în blocurile turn se simteau izolati si nefericiti. Constructiile înalte si centrele de aprovizionare în zonele saraceerau jefuite adesea si deveneau o adevarata oaza pentru tâlhari sialti infractori. Constiinta de sine în al treilea rând, si într-un anume fel cel mai important, sociologia ne poate înzestra cu constiinta de sine -o cunoastere de sine mai profunda. Cu cât stim mai multe despre motivele actelor noastre, cât si despre actiunile în general ale societatiinoastre, cu atât devenim mai capabili în a influentarea propriulviitor. Nu ar trebui sa concepem sociologia ca pe un lucru folositor doar politicienilor -adica celor din sferele puterii -pentru luareadeciziilor în cunostinta de cauza. Nu se poate considera ca oameniiaflati la putere au totdeauna în vedere interesele celor lipsiti de putere sau defavorizati, în politica pe care o practica. Grupurilecu constiinta de sine
beneficiaza deseori de pe urma cercetarii sociologice si raspundîntr-un mod eficient politicilor guvernamentale sau au initiative politice proprii. Grupurile de autoajutorare, cum sunt Alcoolicii Anonimi si unele miscari sociale, ca aceea ecologica, sunt exemple de grupuri socialecare au urmarit sa produca direct reforme practice, cu un succes considerabil. Rolul sociologului în societate în ultimul rând, sociologii sunt direct preocupati de probleme practice si profesionale. Persoanele care au o formatie sociologica se numara atât printre consultantii industriali, urbanistii, lucratorii sociali si managerii de personal, cât si în multe alte servicii practice. Ar trebui ca sociologii însisi sa sustina cauza si sa se luptepentru programe de reforma sau schimbari sociale? Unii cred casociologia îsi poate pastra independenta intelectuala doar dacasociologii sunt niste persoane studioase, neutre în controverselemorale si politice. Si totusi, exista adesea o legatura între studiulsociologiei si trezirea constiintei sociale. Nici o persoana care are o pregatire sociologica superioara nu poate ramâne insensibila lainegalitatile existente în epoca noastra, la absenta dreptatii socialeîn multe situatii sociale si la lipsurile de care sufera milioane deoameni. Un lucru neobisnuit ar fi ca sociologii sa nu ia atitudinefata de problemele practice si ar fi ilogic ca ei sa fie împiedicati sa-siformuleze expertizele în decursul acestor actiuni. CONCLUZII Asa cum reiese din acest capitol sociologia este o disciplina în care este omis propriul nostru punct de vedere asupra lumii, pentru a privi cu mai multa atentie la influentele care determina viata noastra si pe cea a celorlalti. Sociologia a aparut datorita unui efort intelectual distinct o data cu dezvoltarea societatilor moderne, al caror studiu ramâne principala sa preocupare. Sociologii se mai ocupa însa si de o larga varietate de probleme legate de natura interactiunii sociale si de societatile umane în general. Sociologia nu e doar un domeniu intelectual abstract, ci are implicatii practice majore în viata oamenilor. A deveni sociolog nu ar trebui sa fie o ocupatie academica plicticoasa! Cel mai bun mod pentru a ne asigura ca nu se întâmpla asa ceva este de a aborda subiectul de studiu într-un mod imaginativ si de a lega ideile sociologice si descoperirile de situatii din propria noastra viata. Pentru aceasta, una dintre modalitati este de a deveni constienti
de diferentele dintre comportamentele de viata, pe care noi, în societatile moderne, le consideram a fi normale dar si cele ale
altor grupuri umane. Fiintele umane au multe trasaturi comune. Exista numeroase variatii între diferitele societati si culturi. Ne vom ocupa de aceste similitudini si diferente în capitolele 2 si 3. 2 3
Sociologia poate fi definita ca fiind studiul sistemic al societatilor umane, punând accent în special pe sistemelemoderne industrializate. Sociologia a luat fiinta din încercarile oamenilor de a întelege schimbarile extinse care au aparut în societatile umane în ultimele doua sau trei secole. Schimbarile luate în consideratie nu sunt doar cele pe scara larga, deoarece, modificari majore s-au produs si încele mai intime si personale trasaturi ale vietii oamenilor. Un astfel de exemplu ar putea fi punerea accentului pedragostea romantica, ca baza a casatoriei. >în cercetarea sociologica este important sa se faca distinctiaîntre rezultatele intentionale si cele neintentionale ale actiunilor umane. i Practica sociologica implica capacitatea de a gândiimaginativ si detasarea de ideile preconcepute asupra vietii sociale. i Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting patrupersonalitati: Auguste ; Comte, Karl Marx, Emile Durkheim siMax Weber. Comte si Marx, care la mijlocul secolului XIX, austabilit unele dintre problemele de baza ale sociologiei, elaboratemai târziu de Durkheim si Weber. Acestea se refera la natura sociologiei si la impactul dezvoltarii societatilor moderneasupra vietii sociale. • Michel Foucault si Jiirgen Habermas sunt cei mai importantigânditori sociologi, contemporani. Opera lor dezvolta în continuare teme formulate de fondatorii clasici, j I Dupa acestia, sociologia este o stiinta, în sensul ca, implicametode sistematice de investigare si evaluare a teoriilor, necesare evidentierii si argumentarii logice. Aceasta însa nuputea fi modelata direct dupa stiintele naturale, deoarecestudierea comportamentului uman este fundamental diferita, sub mai multe aspecte, de studierea lumii naturale. t Sociologia are importante implicatii practice. Ea poate contribuila critica sociala si la practica reformei sociale în mai multefeluri. Mai întâi, îmbunatatirea întelegerii unui anumit complexde circumstante sociale ne ofera adesea o sansa în plus de a lecontrola. în al doilea rând, sociologia ne asigura mijloace de a ne spori sensibilitatea culturala, permitând politicii sa se bazeze peconstiinta valorilor culturale divergente. în al treilea rând, puteminvestiga consecintele (intentionale si neintentionale) ale adoptarii unui anumit program politic. în ultimul rând, si poatecel mai important, sociologia produce constiinta de sine, oferindgrupurilor si indivizilor o sansa sporita de a-si determina conditiile propriei lor vieti. • imaginatia sociologica • anomie • consecinte intentionale • conceptie materialista • consecinte istoriei • reproducere sociala • capitalism • transformare sociala • constiinta de sine
3. TIPURI DE SOCIETATE CONCEPTE DE BAZA SOCIETATILE PRIMITIVE: VÂNATORII SI CULEGATORII Pigmeii Mbuti • •Societatile îndestulate" originale? SOCIETATILE PASTORALE SI AGRARE Societatile pastorale • Societatile agrare CIVILIZATIILE PREENDUSTRIALE SAU STATELE TRADITIONALE Maiasii • Trasaturile statului traditional SOCIETATILE DIN LUMEA ÎNTÂL A DOUA SI A TREIA Originile diviziunii • Uniunea Sovietica -tip de societate dinLumea a Doua • Sfârsitul Lumii a Doua Societatile din Lumea a Treia India ca exemplu de tara dinLumea a Treia • Saracia din Lumea a Treia TARILE RECENT INDUSTRIALIZATE SCHIMBAREA SOCIALA ASTAZI: GLOBALIZAREA CONCLUZII INDUSTR IALIZATE LUMEA MODERNA: SOCIETATILE REZUMAT Marea Britanie ca exemplu LECTURI SUPLIMENTARE de societate industrializata TERMENI IMPORTANTI 5 5
• industrializarea • societatile industriale • globalizarea Pentru a întelege diversitatea culturilor umane, trebuie sa avemcunostinte desprel diferitele tipuri de societate care au existat de-a lungul istoriei. în acest capitol nej vom ocupa de cele mai importante tipuri desocietate premoderna, concentrându-ne asupra schimbarilor careau transformat lumea sociala în trecutul nu prea îndepartat,] Vom starui si asupra uriui important eveniment global recent, ale caruiconsecinte ne afecteaza în prezent pe toti: disparitia unui întregtip de sistem social, societatilfj din Lumea a Doua, sau comunismul sovietic. Vom lua în considerare mai întâi câteva dintre primele forme de societate, al] caror origini dateaza din cele mai vechi timpuri. SOCIETATILE PRIMITIVE: VÂNATORII SI CULEGATORIl| Cu mult timp în urma, fiintele umane au trait în societati de vânatori j culegatori, mici grupuri sau triburi care adesea nu depaseau 30-40 de persoa Vânatorii si culegatorii îsi asigurauhrana din vânat, pescuit si culegerea plantelj comestibile pe carele gaseau în natura. Aceste culturi continua sa existe în unej partiale lumii, cum ar fi anumite zone desertice din Africa si junglabraziliana s cea din Noua Guinee. Totusi, majoritatea culturilorvânatoresti si de culegatori j fost distruse sau absorbite deraspândirea culturii occidentale, iar cele care persista esteputin probabil ca vor dainui în viitor. în prezent, în întreaga lume i putinde un sfert de milion de oameni se întretin din vânat si din cules, adica 0,001 d populatia lumii (fig. 3.1.). Daca le comparam cu societatile mari, în special celemoderne, cum ar fi. sau Statele Unite, în majoritatea grupurilor devânatori si culegatori se gasesc; putine inegalitati. Bunurilemateriale de care au nevoie sunt limitate la arme, unej pentrusapat si construit, capcane si ustensile de gatit. Astfel ca existaputine difei între membrii societatii, în privinta numarului saufelului posesiunilor materiale -| exista împartirea în bogati si saraci. Diferentele de pozitie sau rang tind sa fie limita vârsta si sex: aproape totdeauna barbatii sunt vânatori, în timp ce femeile culegpla salbatice, gatesc si cresc copiii. Aceasta diviziune a munciiîntre barbati si femei totusi foarte importanta: barbatii tind sadomine pozitiile publice si ceremoniale. •Vârstnicii" -cei mai batrâni si mai experimentati barbatiai comunitaj luau de regula deciziile importante în ce priveagrupul. Dar asa cum bogatia membi comunitatii difera preaputin, la fel si diferentele de putere sunt mult mai mici ( în altetipuri de societate. Societatile de vânatori si culegatori eraude •participative" -toti barbatii adulti se adunau atunci când se luau decizii import sau în momente de criza.
Figura 3.1. -Societatile de vânatori siculegatori s-au restrâns pe masura cepopulatia lumii crestea 10.000 î.Ch. Populatia: 10 milioane Populatia: 350 milioane Populatia: 3 miliarde 00 1960 Sursa: Richard B. Lee si Irven de Vore (eds), Man the Hunter (Aldine de Gruyter, 1968), frontispiciu. (3 miliarde = 3.000 milioane)
Vânatorii si culegatorii nu hoinaresc însa pur si simplu. Majoritatea au teritorii | fixe si migreaza cu regularitate în jurul loran de an. Multe comunitati de vânatori si culegatori nu au o componenta stabila; oamenii se muta dintr-o tabara într-alta saugrupurile se despart si se alatura altora pe acelasi teritoriu comun. Pigmeii Mbuti Dintre numeroasele descrieri ale unor societati de vânatori si culegatori despre care s-a scris, ne vom ocupa de una singura, pentru a ilustra modul lor de viata: societatea pigmeilor Mbuti, care traiesc într-o regiune a Zairului, în Africa Centrali (Turnbull, 1983). Mbuti locuiesc într-o zona împadurita, greu de patruns. Acestia însa cunosc bine padurea si se pot deplasa nestânjeniti. Exista apa din belsug s: sunt multe plante si animale salbaticecare pot servi drept hrana. Locuintele lor nu sunt permanente, ci sunt facute din frunze, puse pe un cadru din crengi. Ele pot iridicate în câteva ore si abandonate, lucru pe care Mbuti îl fac înpermanenta, durat^ de sedere nedepasind mai mult de o lunaîntr-un loc. Mbuti traiesc în grupuri mici, formate din patru-cinci familii. Componentj grupurilor este constanta, dar oricare dintre membriidoreste poate sa paraseasca i grup si sa se alature altuia. Nimeni nu •fuge" -nu exista sefi. Batrânii au toti datoria de a curma •zarva" (certurile), despre care pigmeii cred ca, nu este agrea de spiritelepadurii. Daca un conflict nu poate fi aplanat, membrii grupului sedespai si se alatura altora. Mbuti au fost studiati pentru prima data prin anii '60, pecând modul traditional de viata era înca intact. De atunci, ei au fost supusi unor presiuni co tinue. Lumea din afara a patruns totmai adânc în padure, iar Mbuti s-au lasat atn de economia depiata a satelor de dincolo de marginile padurii. Am prezentat molor de viata la timpul prezent, dar el se afla de fapt pe cale dedisparitie. Acelasi lud este în mare masura adevarat si pentrualte tipuri de mici societati traditionale,] care ne vom referi în carte. •Societatile îndestulate" originale? Spre deosebire de Mbuti, majoritatea societatilor devânatori si culegati existente si în prezent traiesc în zone sarace. Asemenea grupuri pot trai aproape) nivelul de înfometare, deoarece mediul înconjurator nu le asigura mai mult i un nivelde subzistenta minim. Vânatorii si culegatorii au fost de multscosi t3" zonele cele mai fertile ale lumii, iar faptul ca acumtraiesc în conditii în ¦: supravietuirea este o lupta continua i-afacut pe unii cercetatori sa-si închipuie» toti acesti oameni traiauîn conditii de mari lipsuri materiale. Probabil ca nuj stateaulucrurile în trecut. Un renumit antropolog, Marshall Sahlins, i-anur vânatorii-culegatori •societatile îndestulate originare", deoarece aveau mai: decât le trebuia ca sa-si satisfaca necesitatile (Sahlins, 1972). Vechii vânato culegatori care traiauîn regiunile cele mai bogate ale lumii nu trebuiau sa-si peti
cea mai mare parte a zilei muncind, •angajati în procesul deproductie". Multi dintre ei munceau un numar mai mic de ore pezi decât un lucrator dintr-o fabrica sau într-un birou modern. Vânatorii si culegatorii nu prea sunt interesati de bogatiilemateriale dincolo de ceea ce este suficient pentru a le asiguranevoile de baza. Preocuparea lor fundamentala se rezuma însa deregula la valorile religioase si la activitatile ceremoniale si rituale. Multi vânatori si culegatori participa cu regularitate la ceremonialuri elaborate si pot petrece mult timp pregatind îmbracamintea, mastile, vopselurile sau alte obiecte sacre folosite în asemenea ritualuri. Unii autori, în special cei influentati de sociologie, au perceputpredominanta vânatorii în aceste societati ca fiind legata deimpulsurile general-umane catre razboi, dar de fapt societatilede vânatori si culegatori par sa fie cât se poate de pasnice. Uneltele folosite pentru vânatoare sunt arareori folosite pe postde arma împotriva altor fiinte umane. Uneori au loc înfruntariîntre grupuri diferite, dar acestea sunt de regula limitate si auloc putine accidente sau deloc. Razboiul, în sensul modern al cuvântului, este complet necunoscut vânatorilor si culegatorilor, carenu poseda razboinici specializati. Vânatoarea este, în sine, întrun anumit sens, o importanta activitate colectiva. Indivizii potpleca sa vâneze singuri, dar aproape întotdeauna vor împartivânatul -de exemplu, carnea unui porc mistret -cu restul grupului. Vânatorii si culegatorii nu sunt doar oameni •primitivi", care nu prezinta importanta studierea culturii lor ne permite sa vedem cu mai multa claritate ca unele dintre institutiile noastre sunt departe de a fi trasaturi •firesti" ale vietii umane. Desigur, circumstantele în care traiesc vânatorii si culegatorii nu suntideale, dar, cu toate acestea, lipsa razboiului, lipsa inegalitatilormajore în bogatie si putere si accentul pus mai degraba pecooperare decât pe competitie ne amintesc ca lumea creata decivilizatia moderna industriala nu înseamna în mod necesar •progres". SOCIETATILE PASTORALE SI AGRARE Aproximativ acum douazeci de mii de ani, unele grupuri devânatori si culegatori s-au apucat de cresterea animalelor domestice si de cultivarea unor loturi alese de pamânt, ca modde a-si câstiga existenta. Societatile pastorale sunt cele care cultiva cereale (practica agricultura). Multe societati au avut economii mixte, pastorale si agrare. Societatile pastorale în functie de mediul în care traiesc, pastorii cresc turme deanimale precum vite, oi, capre, camile sau cai. Mai exista încanumeroase societati pastorale în lumea moderna, concentrateîn special în anumite zone din Africa, Orientul Mijlociu si AsiaCentrala. Aceste societati se afla de regula în regiuni unde existapasuni bogate,
dar si în deserturi sau munti. Respectivele regiuni nu sunt propice agriculturii dar | contin suficienta hrana pentru crestereaanimalelor. Societatile pastorale migreaza de ob'icei între diferitele zone, în functie dej schimbarile de anotimp. întrucât transportul leeste asigurat de animale, parcurgi distante mult mai mari decâtvânatorii sau culegatorii. Datorita obiceiurilor lori nomade, oamenii societatilor pastorale nu acumuleaza posesiuni materiale, desi modull lor de viata este mai complex la capitolul material decâtcel al vânatorilor sil culegatorilor. întrucât domesticirea animalelor permite o aprovizionare constantii cu hrana, acestesocietati sunt de regula mai numeroase decât comunitatile de vânatorii si culegatori. Unele societati pastorale numara un sfertde milion de membri sau| chiar mai mult. întinzându-se, asa cum se întâmpla adesea, pe suprafetemari de teritoriu, i poate întâmpla ca pastorii sa vina în contact cualte grupuri. Ei fac adesea comert-l dar pot de asemenea, sa aibaloc si conflicte. Multe societati pastorale au fost pasnice dorinddoar sa-si îngrijeasca turmele si sa respecte ceremonialurilerituale alj comunitatii. Altele au fost însa s-au pronuntat razboinice, realizându-si consta supravietuirea prin jefuirea altora dar si prin cresterea animalelor. în societatii] pastoraleexista mari inegalitati în functie de bogatie si putere fata decomunitatii de pastori si culegatori. în mod special sefii, capeteniile razboinice si conducator] de trib detin adesea o considerabila putere personala. O descriere clasica a societatii pastorale este cea data de E.E. Evans-Pritchar| care a studiat tribul Nuer, din sudul Sudanului (Evans- Pritchard, 1940). Supravietuire tribului Nuer depinde în principal decresterea vitelor, desi ei cultiva si cereale. Oameit traiesc în sate la distante de zece si treizeci de kilometri unul de altul. în anii '30, < Evans-Pritchard a facut acest studiu, populatia Nuer numara cam 200.000 de indiv Toti vorbeau aceeasi limba si respectau aceleasiobiceiuri, dar nu exista o autorita politica centrala sau vreo formade guvernare. Populatia Nuer este împartita în tribuj carecolaboreaza uneori între ele, dar locuiesc mai mult separat. Fiecare trib poseda pamântul sau, împartirea fiindmarcata de obicei cursurile de apa. Populatia Nuer nu acorda oînsemnatate deosebita pamânt! decât ca loc unde- si pot crestevitele. O parte din an, în sezonul secetos, locuiesi tabere lângaochiurile de apa. îndeletnicirea populatiei Nuer este legata decrestt vitelor, care sunt, în multe privinte, punctul central alculturii lor. Ei manifestâj profund dispret pentru populatiileînvecinate, care au vite putine sau deloc. Fie faza majora a vietii nasterea, maturizarea, casatoria si moartea este marcatâjritualuri legate de vite. Barbatii poarta adesea numele boilor lorfavoriti, iar fen pe cele ale vacilor preferate. Triburile Nuer pornesc adesea la razboi unul împotriva altuia, iar unJ formeaza aliante împotriva strainilor. Asa cum traiescpentru vite, la fel se li pentru ele, pedepsindu-i, de exemplu, pevecinii Dinka, alta societate pastoi pentru furtul turmelor. Conform unei zicale a populatiei Nuer: •Mai multi oa; au murit pentru o vaca decât din orice alt motiv."
Societatile agrare Societatile agrare au aparut în acelasi timp cu cele pastorale. La un moment dat, grupurile de vânatori si culegatoriau început sa-si semene propriile lor culturi, în loc sa le culeaga pur si simplu pe cele crescute în salbaticie. Aceasta practica s-a dezvoltat, devenind ceea ce se numeste astazi •horticultura", în care mici gradini sunt cultivate cu ajutorul unor instrumente simple de sapat. Multe populatii din lume înca se bazeaza în primul rândpe horticultura pentru a-si câstiga traiul (fig. 3.2. arata cum s-amentinut modul de viata agricol în lumea moderna.) Figura 3.2. -Continuitatea modului de viata agrar în societatileindustrializate: procentajul fortei de munca în agricultura, 1990 Procentajul fortei de munca dinagricultura: 191,7 Nepal J 91,3 Ruanda 80,9 Uganda J74,5 Etiopia J68,5 Banglades Societatile industrializate: Australia Japonia Germania Canada Statele Unite Marea Britanie Sursa: Nikos Alexandrotos (ed.) World Agriculture: Towards 2010: An FAO Study, 1995 La fel ca pastori tul, horticultura ofera o rezerva de hrana maisigura decât ar fi fost posibil prin vânat si cules si de aceea poateîntretine comunitati mult mai numeroase. întrucât nu sunt într-o continua miscare, populatiile care-si câstiga traiul din horticultura potacumula stocuri mai mari de averi materiale decât comunitatile de vânatori si culegatori. O data ce grupurile s-au stabilit în anumitezone, comertul si legaturile politice regulate se pot dezvolta între sate separate. Comportamentul razboinic este comun în societatile horticole, desi nivelul de violenta tinde sa fie mai putin pronuntatdecât în unele grupuri pastorale. Cei care cultiva pamântul nu sunt deregula, îndemânatici în arta razboiului; pe de alta parte, membriitriburilor nomade se pot aduna laolalta constituind adevarate armate de jefuitori. 61
Sa luam ca exemplu, tribul Gururumba din Noua Guinee, de nu mai mult de mie de locuitori raspânditi în sase sate (Newman, 1965). în fiecare sat exista ms multe gradini, despartite de garduri. Loturile apartin diferitelor familii, în interiori acestor garduri. Toata lumea, adulti si copii, este implicataîn procesul de îngrijii a loturilor, desi barbatii si femeile au îngrija fiecare tipuri diferite de fructe s legume. Fiecare familieare mai multe loturi si cultiva diferite plante în anumii perioade din an, asigurând astfel o provizie de hrana constanta. Cultura Gururumb are un sistem ceremonial complicat de schimburi de daruri între familii, prin car se poate obtine prestigiul în cadrul comunitatii. Astfel, populatia detine gradini î: care se cultiva plante pentrunevoile zilnice si alte loturi, în care cultiva rasadui •de prestigiu". Rasadurile •de prestigiu" sunt mult mai bine îngrijitedecât cel obisnuite. Gururumba mai cresc si porci, care nu sunt îngrasati pentru afi mâncati, ci ci daruri de schimb, menite sa câstige un statutsuperior în cadrul comunitatii. O dati la câtiva ani are loc o maresarbatoare cu carne de porc, în cursul careia sute d porci suntsacrificati, gatiti si oferiti în dar. Ca si în grupurile pastorale, înrându tribului Gururumba exista diferente de egalitate decât înculturile de culegatori vânatori. Capeteniile si sefii de tribjoaca un rol important si exista deosebi substantiale întrebogatiile materiale ale oamenilor. CIVILIZATIILE PREINDUSTRIALE SAU STATELE TRADITIONALE Aproximativ dupa anul 6000 î.Ch. gasim urmele unor societati mai mari de existasera pâna atunci si care nu se aseamana cu tipurile primitive (Gurns si Ralpl 1974). Aceste societati se bazau pe dezvoltarea oraselor, dovedeau pronuntiinegalitati în repartizarea bogatiei si a puterii si se asociau cuconducerea de ca regi sau împarati. Deoarece foloseau scrierea, iar stiinta si arta erau în plina dezvolta acestea, sunt numite adesea civilizatii. Dar întrucât ele au dezvoltat forme j guvernare mai coordonate decât orice alte forme de societate anterioara, pentru^ denumise foloseste termenul de state traditionale. Majoritatea statelor traditionale erau totodata imperii; ele ajungeau la aseme dimensiuni prin cucerirea si incorporarea altorpopoare (Eisenstadt, 1963; Cla si Skalnik, 1978; Kautsky, 1982). Acesta este cazul, de exemplu, Chinei traditionj si a Romei antice. La apogeul sau, în secolul I d.Ch., Imperiul roman se întindea] Britania, în nord-vestul Europei, pâna dincolo de Orientul Mijlociu. Imperiul chil care a dainuit peste doua mii de ani, pâna în pragulsecolului nostru, acoperea! mai mare parte a regiunii de platoudin estul Asiei, ocupata în prezent de t moderna. Astazi nu mai exista state traditionale în lume. Desi câteva, cum China si Japonia, au ramas mai mult sau mai putin intacte si dupaînceputul secolj XX, toate au fost distruse ori s-au dizolvat în sisteme moderne.
Roma 400 î.Ch-d.Ch. 400 Mesopotamia 3500-400 î.Ch 1800-300 î.Ch. Mesoamerica 300 î.Ch-d.Ch. America de Sud d.Ch. 600-1500 Os l Figura 3.3. • Câteva dintre cele mai importante civilizatii traditionale din trecut, cu date si localizari aproximative (întrucât toate au trecut prin perioade de expansiune si declin)
Cele mai timpurii state traditionale au aparut în OrientulMijlociu, de regul zone fertile de-a lungul unor fluvii (vezi fig. 3.3.)-Imperiul chinez s-a format în prs£ anilor 2000 î.Ch., într-o vreme când state puternice se gaseau pe teritoriul Indi Pakistanului actual. Câteva state traditionale de mari dimensiuni existau în Mex în America Latina, cum ar fi aztecii în Peninsula mexicana si incasii în Peru. Si incasilor fusese înfiintat cam cu un secol înainte de sosirea aventurierului sp£ Pizzaro, care a descins în America de Sud în 1535 doar cu un mic grup de solda Prin încheierea de aliante cu alte triburi bastinase ostile incasilor, Pizzaro a p provoca în scurt timp decaderea statului Inca, cerând alipirea acestuia la Sps Aceasta a fost una dintre primele întâlniri dintr-o lunga serie, a influentelor occidei cu statele traditionale, care aveau sa duca pâna la urma la disparitia lor totala. Maiasii Vom lua ca exemplu de stat traditional cea de-a treia civilizatie americana a maiasilor, stabilita în peninsula Yucatan din Golful Mexic. Civilizatia May; dezvoltat între anii 300 si 800î.Ch. Maiasii au construit centre religioase, 1 înconjurat culocuintele lor, toate construite din piatra. Altarele religioasea forma unor mari piramide, în vârful fiecareia fiind câte untemplu. La Tikal mai mare dintre piramide, orasul dimprejurgazduia cam 40.000 de locuitori principalul centru administrativ -efectiv orasul-capitala -al statului maias. Societatea maiasa era condusa de o clasa aristocrata de preoti-razboinic erau cei mai înalti demnitari în societate, sitotodata conducatori militari, care du încontinuu razboaie cu grupurile din preajma. Majoritatea populatiei era for din tarani, toti fiind obligati sa dea o parte din produsele lorconducatorilo aristocrati, care traiau în conditii oarecum mai luxoase. Nu se stie cu siguranta de ce a disparut civilizatia Maya, probabil ca a cucerita de triburi învecinate. Se presupune însa ca în vremea sosirii spania statul maias disparuse deja de mult. Trasaturile statului traditional Statul traditional reprezinta singurul tip de societate existent în istorie îna: aparitiei industrialismului modern, în care o mare parte a populatiei nu era d implicata în obtinerea hranei. în comunitatile de vânatori si culegatori, ca societatile pastorale si agrare, exista o diviziune a munciidestul de simpla. Cea importanta separare a sarcinilor era ceadintre barbati si femei. în statele traditia dimpotriva, exista unsistem ocupational mai complex. Se mentinea diviziunea si amuncii în functie de sex, activitatile femeilor fiind în principalrestrânse la cs câmp. Totusi, în rândul barbatilor s-a observat o pondere a meseriilor special cum ar fi cea de negustor, curtean, administrator guvernamental si soldat. Mai exista si o diviziune de baza a claselor, între grupurile aristocrate si populatiei. Conducatorul era seful •clasei stapânitoare", care mentinea dreptul exi de a detinepozitiile sociale înalte. Membrii acestei clase traiau de regula,
confoi 64
Marea masa a populatiei, pe de alta parte, se descurca însa foarte greu. Posesiunea de sclavi era o trasatura comuna a acestor societati. Câteva state traditionale au fost constituite în special princomert si erau de aceea conduse de negustori, dar majoritateafusesera întemeiate prin cuceriri militare sau presupuneau o structura substantiala de forte armate (McNeill, 1983, Mann, 1986). Statele traditionale au cunoscut dezvoltarea armatei profesioniste, anticipând tipurile moderne de organizare militara. Armata romana de exemplu, era alcatuita dintr-un grup debarbati cu un înalt grad de disciplina, bine antrenati si care a statla baza expansiunii Imperiului roman. In statele traditionale gasim de asemenea începuturile mecanizarii razboiului. Sabiile, lancile, scuturile si echipamentul de asediu detinut de armataromana erau produse de catre mestesugari specializati. în razboaiele dintre statele traditionale ca si între aceste state si triburile •barbare", ranile mortale erau mult mai frecvente decât fusesera vreodata mai înainte. PRIMELE TIPURI DE SOCIETATE UMANA Tipul Societatile de vânatori si culegatori Societatile pastorale Societatile agrare Statele sau civilizatiile traditionale Perioada 50.000 î.Ch. pâna în prezent (actualmente în curs de disparitie totala). 12.000 î.Ch. pâna în prezent. Majoritatea statelor de mari dimensiuni de azi. Modul lor de viata este amenintat. 12.000 î.Ch. pâna în prezent. Majoritatea fac acum parte din entitati politice mai mari si sunt în curs de a-si pierde identitatea. 6.000 î.Ch. pâna în sec. XIX. Toate statele traditionale au disparut. Caracteristici Constau în grupuri mici de oamenicare-si
câstiga traiul prin vânat, pescuit, siculesul plantelor comestibile. Putine inegalitati. Diferente de rang limitate la vârsta si sex. Depind de cresterea animalelor domestice pentru a-si câstiga existenta materiala. Ca marime, variaza între câteva sute si mii de membri. Marcate de inegalitati evidente. Compuse de capetenii sau regirazboinici. Bazele pe mici comunitati rurale, fara orase sau metropole. Traiul câstigat prin agricultura, adesea suplimentata prin vânatoare si cules. Inegalitati mai pronuntate decât în rândul pastorilor si culegatorilor. Conduse de capetenii. Bazele în buna parte pe agricultura. Exista unele orase, unde se concentreaza comertul si mestesugurile. Foarte mari, unele numarând milioane de oameni (desi mici în comparatie cu
societatile mari Aparat de guvernare distinct, Exista inegalitati majore între diferiteleindustrializate). condus de clase. un rege sau împarat. 65
LUMEA MODERNA: SOCIETATILE INDUSTRIALIZATE O Statele traditionale au disparut cu desavârsire; desi societatile de vânatori si culegatori, pastorale si agrare continuasa existe în unele regiuni, ele se gasesc doai pe teritorii relativizolate si, în majoritatea cazurilor, chiar si aceste ultime exempkde supravietuire sunt în curs de dezintegrare. Ce anume a dus ladistrugerea formeloi de societate care au dominat întreaga istoriepâna acum doua sute de ani? Raspunsul într-un singur cuvânt, este INDUSTRIALIZAREA, aparitia productiei cu ajutom masinii, bazata pe folosirea unor resurse de putere neînsufletite (cum arfi abum sau electricitatea). SOCIETATILE INDUSTRIALE (numiteuneori pur si simpli •societatile moderne") sunt cu totul diferitede orice tip anterior de ordine sociali iar dezvoltarea lor areconsecinte care se întind dincolo de originile lor europene| Industrializarea a aparut în Anglia în secolul al XVIII-lea, carezultat i Revolutiei Industriale, rezultat al unui întreg complexde schimbari tehnologii care au afectat mijloacele prin care oamenii îsi câstigau existenta. Aceste schimb^ au inclus inventia unor masini noi (cum ar fi masina de filat si de torspunerj resurselor energetice (în special cea a apei si a aburului) în slujba proceselor ( productie si folosirea stiintei pentru îmbunatatirea metodelor de productie. Si cu[ inventiile si descoperirile dintr-un domeniu provoaca la rândul lor altele îndifei domenii, pasul inovatiei tehnologice în societatile industrializate este extrem j rapid, în comparatie cu sistemelesociale traditionale. Chiar si în cele mai avansate dintre societatile traditionale, majoritai oamenilor erau implicati în cultivareapamântului. Nivelul relativ scazutj dezvoltarii tehnologice nupermitea decât unei mici minoritati sa se eliben de obligatiileproductiei agricole. Dimpotriva, o prima trasatura a societatiindustrializate de azi este aceea ca majoritatea populatieilucreaza în fabrij birouri sau magazine si nu în agricultura. Peste 90% din populatie locuiestt oras, acolo unde se gasescmajoritatea slujbelor sau noi locuri de munca. Ora importantesunt cu mult mai mari decât asezarile urbane ce se gaseaiicivilizatiile traditionale. în aceste orase, viata sociala devine mai impersoa si anonima decât înainte, iar multe dintre întâlnirile noastre zilnice sunt ] degraba cu straini, decât cupersoane pe care le cunoastem. Organizatiile mare întindere, cum ar fi corporatiile de afaceri sau agentiile guvernamentjajung sa influenteze practic viata tuturor oamenilor. O alta trasatura a societatilor moderne se refera la sistemele lor politice, | sunt mai dezvoltate si mai intense decât formele de guvernamânt din sti traditionale. în civilizatiile traditionale, autoritatile politice (monarhi si împ nu au o influenta directa asupra obiceiurilor si cutumelor majoritatii supusiloi care traiesc în sate si asezari independente. O data cu industrializarea, trans| si comunicatiile au devenit mult mai rapide, ducând la formarea unei comui •nationale" mult mai integrate.
Societatile industriale au fost primele State-natiuni. Statele-natiuni sunt comunitati politice, delimitate între ele prin granite clar marcate, si nu prin vaga zona de frontiera caresepara statele traditionale. Guvernele statelor-natiuni au puterisporite în multe privinte ale vietii cetatenilor lor, stabilind legi care se aplica tuturor celor care locuiesc în interiorul respectivelor granite. Marea Britanie este stat-natiune, asa cumsunt de fapt toate celelalte societati din lumea contemporana. Aplicarea tehnologiei moderne nu s-a limitat însa câtusi deputin la un proces pasnic de dezvoltare economica. înca din celemai timpurii faze ale industrializarii, procesele moderne de productie au fost puse în slujba fortei armate, iar aceasta amodificat semnificativ modalitatile de a duce razboaie, creând arme si moduri de organizare militara mult mai avansate decâtcele din culturile preindustriale. împreuna, puterea economica superioara, coeziunea politica si superioritatea militara explicairezistibila extindere a modului de viata occidental în întreagalume, de-a lungul ultimelor doua secole. Marea Britanie ca exemplu de societate industrializata Marea Britania este una dintre cele peste doua sute de state- natiune existente în lume azi. Este mica în comparatie cu altestate actuale, atât ca suprafata cât si ca numar de locuitori. Marea Britanie are 58 de milioane de locuitori. Germania, alta tara industrializata, are 81 de milioane, Japonia 125 de milioane, iar Statele Unite 258 de milioane. Desi cu o populatierelativ redusa, Marea Britanie are totusi mai multi locuitori decât a avut întregul Imperiu roman în perioada sa de maximaîn întindere, ceea ce ne arata ca lumea este mult mai populatadecât acum doua mii de ani. Caracterul industrial al Marii Britanii este demonstrat de micul numar de oameni care lucreaza în agricultura, mai putinde 2% din întreaga forta de munca. Ca si alte state industrializate, Marea Britanie importa o serie de articole alimentare din întreaga lume: ceai din Asia de Sud, mere din NouaZeelanda, vin din Franta si mii de alte articole alimentare din alte tari. Totusi, cei 2% lucratori agricoli produc mai mult decât suficient pentru a hrani întreaga populatie a Marii Britanii. Daca luam în consideratie venitul mediu pe cap de locuitor, Marea Britanie nu este o tara bogata, fata de alte natiuni industrializate. în ordinea tarilor industrializate se afla abia pelocul 21. Elvetia e prima, Luxemburg a doua, iar Japonia a treia. Totusi, britanicii sunt foarte bogati, fata de masa populatiei dinsocietatile premoderne, cât/si fata de majoritatea tarilor dinLumea a Treia din vremurile noastre. Marea Britanie este ceea ce se numeste uneori o societate din Lumea întâi, diferita de cele din Lumea a Doua si a Treia. De acestea ne vom ocupa în continuare.
SOCIETATILE DIN LUMEA ÎNTÂI, A DOUA SI A TREIA Originile diviziunii începând din secolul al XVII-lea si pâna în secolului al XX-lea, tarile occidentalei au înfiintat colonii în numeroase zone, ocupatepâna atunci de societati traditionalei folosindu-si superioritateafortei militare acolo unde era necesar. Desi practic toatef aceste colonii si-au obtinut pâna acum independenta, procesul de colonizare a fa esential în formarea hartii sociale a lumii, asa cum o cunoastem azi. în unele regiuni| cum ar fi America de Nord, Australia si Noua Zeelanda, care erau slab populate ( comunitatide vânatori si culegatori, europenii au devenit populatiamajoritara.'. altele, printre care si o buna parte din Asia, Africa siAmerica de Sud, populati^ locala a ramas majoritara. Societatile din primul dintre aceste tipuri, inclusiv StateleUnite, au deveni| industrializate. Cele din categoria a doua suntîn majoritate la un nivel al dezvolta industriale mai scazut si sunt adesea denumite societati din Lumea a Treia. Asemene! societati includ China, India, majoritatea tarilor africane, (cum ar fi Nigeria, GhanaiAlgeria) sau tari din America de Sud (de ex.: Brazilia, Peru siVenezuela). întrucf multe dintre ele sunt situate la sud fata deStatele Unite si Europa, ele sunt denumi| uneori colectiv ca Sudul, spre a fi deosebite de Nordul mai bogat, industrializat. Termenul •Lumea a Treia" a reprezentat la început o parte aunor trasatti stabilite pentru a diferentia cele trei tipuri majore desocietate existente în prici ani ai secolului XX. Tarile din Lumea întâi erau (si înca mai sunt) stata industrializate din Europa, Statele Unite, Australasia (Australia, Noua Zeelanl Tasmania siMelanezia) si Japonia. Majoritatea societatilor din Lumea întâi jsisteme de guvernamânt multipartite, parlamentare. Societatile din Lumea a 1 însemnau societatile comuniste din ceea ce era Uniunea Sovietica (URSS) si Euroj de Est, cuprinzând Cehoslovacia, Polonia, Germania de Est si Ungaria. Societâl dinLumea a Doua aveau economii cu planificare centralizata, carenu permit( dezvoltarea proprietatilor particulare sau initiativaeconomica competitiva. Uniunea Sovietica -tip de societate din Lumea a Doua Uniunea Sovietica avea o forma distincta de organizaresociala, politicj economica. Era esentialmente o organizareunionala, alcatuita dintr-o diven de natiuni si grupuri culturalediferite. Cea mai mare dintre ele era ocupatij Rusia, iar rusa era limba oficiala a tarii. Se vorbeau însa si multe alte limbi, cui fi lituaniana, germana, araba si georgiana. Uniunea Sovietica era condusa de Partidul Comunist. Bazat pe o versiuj marxismului (vezi cap. 1), comunismul sovietic era un, sistem de guver monopartita. Partidul Comunist domina atât sistemul politic cât si cel econol Tarile din Lumea întâi sunt capitaliste si au economii de piata: firmele de; sunt proprietate privata si se afla în concurenta unele cu altelepentru a-si i
produsele consumatorilor. Dimpotriva, în Uniunea Sovietica si înEuropa de Est, cea mai mare parte din industrie si agricultura era în proprietatea statului si destul de putine afaceri erau particulare. Urmând învataturile lui Marx, conducatorii comunisti credeau ca un sistem de productie bazat pe proprietatea colectiva ar putea deveni mai prosper decât sistemul liber de piata occidental. S-a dovedit însa contrariul. Uniunea Sovietica si societatile esteuropene au fost ineficiente economic si au avut o conducere politica autoritara, iar aceste limite au dus la prabusirea lor (pentru informatii suplimentare, vezi cap. 13). O data cu colapsul comunismului în 1989, Uniunea Sovietica s- a dezmembrat, Rusia a devenit din nou un stat separat, asacum fusese înainte de Revolutia din 1917 si un mare numar de alte regiuni s-au desprins pentru a forma state-natiune independente, cum ar fi Ucraina, Georgia si Lituania etc. Timp de aproximativ 75 de ani, istoria lumii a fost afectata de o rivalitate globala între Uniunea Sovietica si tarile esteuropene pe de-o parte si societatile capitaliste occidentale siJaponia pe de alta. Astazi aceasta rivalitate a disparut. O data cusfârsitul •razboiul rece" si dezintegrarea comunismului în fostaURSS si Europa de Est, Lumea a Doua a disparut pur si simplu. Sfârsitul Lumii a Doua Rusia si celelalte foste societati din Lumea a Doua sunt azi pe cale de a-si forma un sistem de piata competitiv, asemanator celui din tarile occidentale. Ele încearca de asemenea sa-si construiasca institutii politice democratice bazate pe modelele occidentale. Ceea ce se întâmpla în Rusia si în celelalte tari ex-comunistepoate parea fara legatura cu viata oamenilor din Marea BritanicDar aceasta e o parere înselatoare. La fel ca si toate celelalte societati industrializate, Marea Britanie este tot mai mult implicata într-o economie globala, astfel încât evenimente dinalte parti ale lumii au efecte imediate asupra propriilor ei activitati. De exemplu, de ceea ce se întâmpla în fosta Uniune Sovietica poate depinde de obtinerea unei slujbe bune sau chiarorice slujba, dupa terminarea colegiului. Aceasta întrucât perpetuarea prosperitatii economice depinde de conditiile economice stabile din lumea întreaga. Daca Rusia se va puteadezvolta economic si politic, comertul cu Marea Britanie va fibenefic pentru ambele tari. Daca ar avea loc însa o prabusireeconomica în societatile din fosta Uniune Sovietica, consecinte dezastruoase s-ar repercuta si asupra stabilitatii sociale si economice din alte societati. Societatile din Lumea a Treia Termenul de Lumea a Treia (inventat de demograful francez AlfredSauvy) a devenit un mod conventional de referire la societatilemai putin dezvoltate, dar în unele privinte nu este satisfacator. Aceasta etichetare face sa para ca societatile respective sunttotal separate de tarile industrializate, ca fac parte dintr-o altalume.
69
Dar nu este adevarat: societatile din Lumea a Treia sunt de multa vreme legate < tarile industrializate si invers. Ele au aparut ca urmare a colonializarii (vezi figj 4.3) si datorita legaturilor comerciale pe care si le-au creat cu statele occidentale. î schimb, conexiunile pe care Occidentul le-a stabilit cu alte parti ale lumii le-i afectat vizibil propria dezvoltare. De exemplu, faptul ca exista o numeroasa populati de negri în Statele Unite si în Brazilia este rezultatul •comertului cu oamenij (comertul cu sclavi) desfasurat cu colonisti. Majoritatatea societatilor din Lumea a Treia se afla în zone care au fost supu regimului colonial în Asia, Africa si America de Sud. Unasau doua mai sunt coloi^ înca (Hong Kong a ramas colonie britanica pâna în 1997, cu angajamentul de a ce controlul catreChina în acel an). Câteva regiuni colonizate au câstigat independe mult mai devreme, cum ar fi Haiti, care a devenit primarepublica autohtona o populatie de culoare neagra în ianuarie1804. Coloniile spaniole din America ij Sud si-au cucerit independenta în 1810, în timp ce Brazilia s-a desprins de Portug în 1822. Unele tari, care nu au fost niciodata conduse de altele europene, au fost totii puternic influentate de relatiile coloniale, cel mai notabil exemplu fiind China.'. forta armata, China a fost obligata începând din secolul al XVII-lea sa întretina leg comerciale cu puterile europene, în timp ce europenii se ocupau de guvernarea anun regiuni, inclusiv a câtorva porturi de prima importanta. Hong Kong a fostultinj dintre ele. Majoritatea natiunilor din Lumea a Treia au devenit state independej abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, adesea în urma unor sângeroase anticoloniale. Printreexemple se pot cita India, câteva tari asiatice (Burma, Mala siSingapore) si tari din Africa (Kenia, Nigeria, Zair, Tanzania siAlgeria). Desi pot include populatii care traiesc înca dupa modelultraditional, tarile j Lumea a Treia sunt diferite de formele timpuriide societate traditionala. Sistem lor politice sunt modelate dupasisteme înfiintate mai întâi în societatile occident] adica suntstate-natiuni. în timp ce majoritatea populatiei traieste înca înzonele i multe astfel de societati trec printr-un proces rapidde dezvoltare urbana.', agricultura ramâne activitateaeconomica principala, recoltele sunt produse i pentru a fivândute mai curând pe pietele lumii si mai putin pentruconsumul 1 Conditiile de trai sunt dintre cele mai sarace în aceste societati si s-au dete mult în decursul ultimilor ani. S-a estimat ca în 1993, 1,2 miliarde de oameni| tarile Lumii a Treia traiauîn saracie, adica aproape un sfert din populatia 1 Aproximativ o jumatate dintre saracii lumii traiesc în Asia de Sud, în tari ca IijBurma si Cambodgia. Cam o treime sunt concentrati în Africa. Ceilalti se i America Centrala si de Sud. între 1984 si 1994 standardele de viata au scâ Africa cu 2% anual. Somajul acrescut cu 400%, ajungând azi la peste 100 railiJ de someri. Africasubsahariana se confrunta totodata si cu o criza a datoriei exttT Datoria ei totala a crescut de peste trei ori. Platile în contuldatoriei externe pej le fac guvernele africane în fiecare an seridica la de peste patru ori suma chel pentru sanatate sicivilizatie.
70
Figura 3.4. -Colonizarea europeana a Africii: harta de la începutulsecolului XX -în care apar •posesiunile" puterilor europene începând din secolul al XVIII-lea SPANISH MOROCi 1912 MEDITERRANEAN FR. SOMALILAND 1881 FRENCh wcsT HFRIV^H i( 89J912 -SUDAN{ 1883. 1896 ETHIOPIA 1936 EQUATORIALAFRICA LIBER I SIERRALEONE ALILANO U*•1889 RWANDA and /1894 / KENYA ATLANTIC OCEAN BURUNDI BELGIAN CONGO 1885 1920 NYASALAN D 1891 NORTHER N ____ _•-~- ' ' ' -' ''-BASUTOLAND "1806, 1910 Independent native states , South Africa 1000 Port Sursa: Philip Lee Ralph s.a., World Civilizations, editia a 8-a, voi. 2, 1991 India ca exemplu de tara din Lumea a Treia India si China reprezinta cele mai mari tari din lume în privinta numarului de locuitori. India are 900 milioane de locuitori. China are 1,2 miliarde, adica de 22 de ori mai mult decât Marea Britanie. India a fost colonizata de Anglia cu doua secole înurma, devenind parte a Imperiului Britanic. Tara si-a câstigat independenta dupa cel de-al doilea razboi mondial, dar s-a divizat în doua: Pakistanul, predominant islamic, s-a desprins departea principala a Indiei, dominata de hinduism.
India ramâne o tara preponderent agrara: 33% din forta demunca este î agricultura. Rata medie de viata este superioaracelei din multe tari în curs d dezvoltare, dar cu mult sub cea a natiunilor industrializate. Media de viata ati pentru barbati cât sipentru femei în India în 1996 era de 63 de ani; în Marea Britani eaeste în prezent de 74 de ani pentru barbati si 79 pentru femei; în Japonia, und oamenii par sa traiasca mai mult decât oriundeîn lume, este de 77 de ani pentr barbati si 83 pentru femei. Spre deosebire de majoritatea tarilor din Lumea întâi, Indiaeste o societate carei populatie creste înca vertiginos. Crestereapopulatiei supune la un efort enom resursele economice si educationale. Doar 50% din populatia Indiei este alfabetizai (fatade 99% în Anglia). Multi oameni s-au mutat din zonele rurale înorase î ultimii 30 de ani. Orasele indiene ca Delhi, Calcutta si Bombay sunt suprapopulat! iar multi locuitori dorm pe strazi sisunt someri. Si totusi ar fi o greseala sa ne imaginam India ca •târânduse", pur si simpli dupa statele occidentale. Ea poseda o cultura vasta si diversa, mostenire îndelungatei sale istorii casi civilizatiei traditionale. De asemenea, în prezent tar trece printr-un proces rapid de dezvoltare economica. India adaposteste unman numar de saraci, care-si duc cu greu existenta cotidiana. Dar ea are si milioane di oameni bogati si industrii prospere, inclusiv de înalta tehnologie. Orasele ei sun suprapopulate, darau si zone rezidentiale la fel de elegante ca oricare altele dijtarile din Lumea întâi. Saracia din Lumea a Treia în majoritatea societatilor din Lumea a Treia, saracia tindesa capete forrtw cele mai dramatice în zonele rurale. Malnutritia, analfabetismul, media scazuta viata si conditiile mizere de locuit sunt de regula cele mai accentuate la tai Majoritateasaracilor se gasesc acolo unde lipseste pamântul arabil, productivitat agriculturii este scazuta, iar seceta si inundatiile sunt fenomene obisnuite. De obio femeile sunt mai dezavantajate decât barbatii. Ele se confrunta cu problemecultura sociale si economice mai des decât barbatii care sunt lipsiti de drepturi. De exemp ele muncesc un numar mai marede ore, iar acolo unde sunt salariile lor sunt n mici. Saracii din tarile Lumii a Treia traiesc în conditii aproape deneimaginat peni britanicii de rând sau locuitorii altor societatiindustrializate. Multi nu au locuii permanente, în afara unoradaposturi din carton sau din deseuri de lemn. Nu au a curenta, instalatii sanitare sau electricitate. Cu toate acestea, exista însa milioane saraci în Marea Britanie, Europa si Statele Unite siexista o legatura între sara din aceste societati si saracia globala. Aproape jumatate dintre saracii din Stat Unite, de exemplu, provin din Sud. Aceasta se refera la descendentii sclavilor ne adusi cu forta în urma cu secole, cât si la mai recentii emigranti, sositi din Amer Latina, Asia etc.
TARILE RECENT INDUSTRIALIZATE în timp ce majoritatea tarilor din Lumea a Treia, care nu esteunitara, sunt cu mult în urma societatilor occidentale, câteva dintre ele s-au înscris deja cu succes în procesul industrializarii. Ele sunt uneori denumite tari recent dezvoltate (TRD) si includ: Brazilia si Mexicul în America de Sud, cât si Hong Kong, Coreeade Sud, Singapore si Taiwan în Asia de Est. Rata cresterii economice a unora dintre cele mai prospere TRD, precum Taiwanul, este de câteva ori mai mare decât a economiilor industrializate occidentale. în 1968 nici o tara din Lumea a Treia nu figura în topul primilor 30de exportatori din lume, dar dupa 25 de ani Hong Kong si Coreeade Sud se aflau printre primele 15. TRD asiatice au aratat în anii '90 cele mai ridicate nivele ale prosperitatii economice. Ele investesc în strainatate si promoveaza totodata cresterea economica în propria lor tara. Productia de otel a Coreei de Sud s-a dublat în ultimii zece ani, iarindustriile constructoare de nave si electronica se situeaza printreliderii mondiali. Singapore este pe cale de a deveni principalulcentru financiar si comercial din Asia de Sud-Est. Taiwan este o prezenta importanta în industria manufacturiera si electronica. Toate aceste evolutii au afectat direct Marea Britanie, a carei cota globala de productie de otel a scazut dramatic în ultimii 30 deani. Modul de viata se schimba rapid în aceste societati. Tarile celemai prospere dintre cele asiatice se avânta cu entuziasm într-onoua lume a societatii de consum. Un cetatean prosper din Asiaarata cam asa: are camasi si cravate de la Ferragame, poartaun ceas Rolex sau Cartier, are o geanta diplomat Louis Vuitton, semneaza cu un stilou Montbanc, se duce la serviciu într-un BMW stralucitor, vorbeste tot timpul la telefonul celular Motorola, îsi depune economiile pe cartile de credit AmericanExpress, calatoreste în Singapore cu Airlines, poseda un apartament în oras si o casa la tara. (Naisbitt, 1995, p. 31). Bunastarea si consumul exagerat coexista cu formele traditionale de casatorie si familie, iar uneori cu sistemul limitat de viata de tara si cu saracia. SCHIMBAREA SOCIALA ASTAZI: GLOBALIZAREA Priviti îndeaproape gama de produse oferite spre vânzaredata viitoare când intrati într-un magazin local sau supermarket. Diversitatea de bunuri pe care am ajuns în Occident sa o consideram drept fireasca pentru orice persoanacapabila sasi-o cumpere cu bani, depinde de conexiuni economice incredibil de complexe care se întind asupra lumii întregi. Produsele expuse au fost fabricate în sau folosesc ingrediente sau parti dintr-o suta de tari diferite. Toate acestea trebuie sa fie transportate cu regularitate de la un capat la altul al Pamântului, necesitând un flux continuu de informatie pentru a coordonamilioanele de tranzactii care au Joc zilnic.
SOCIETATEA ÎN LUMEA MODERNA Tipul Societatile din Lumea întâi Societatile din Lumea a Doua Societatile din Lumea a Treia Tarile recent industiraliz ate Perioada Secolul XVIII pâna în prezent. începutul secolului al XX-lea (dupaRevolutia Rusa de la 1917), pâna la începutul anilor '90. Secolul al XVIII-lea (majoritatea suntfoste colonii) pâna în prezent. Din 1970 pâna în prezent. Caracteristici Bazate pe productia industriala silibera initiativa generalizata, Majoritatea oamenilor locuiesc înorase si metropole, o mica parte suntangrenati în meserii agricole. Mari inegalitati de clasa, desi mai putin pronuntate decât în statele traditionale, Comunitati politice distincte sau state-natiuni, cuprinzând natiunile occidentale, Japonia, Australia si Noua Zeelanda. Bazate pe industrie, dar economia este centralizata.
O mica parte din populatielucreaza în agricultura; majoritatea locuieste înorase si metropole. Inegalitatile de clasa majorepersista. Comunitati politice distincte saustate-natiuni. Pâna în 1989, cuprindeau UniuneaSovietica ¦; si Estul Europei, dar schimbarilepolitice sisociale le-au transformat în sisteme de libera i initiativa economica, devenind treptatsocietati din Lumea întâi. Majoritatea populatiei lucreaza înagricultura, jfolosind metode de productietraditionale. Unele produse agricole sunt vândutepe pietele j mondiale. Unele tari au sisteme de libera initiativa, altele'] sunt centralizate. Comunitati politice distincte sau statenatiuni, jincluzând China, India si majoritatea} natiunilor africane si sudamericane. Foste societati din Lumea a Treia, bazate î prezent pe productia industriala si în genen pe libera initiativa. Majoritatea populatieitraieste în orase; metropole, putine persoane sunt implicate în] meserii agricole. Inegalitati de clasa puternice, mai pronuntatej decât în
societatile Veniti mediu pe cap de societatile Lumii întâi. Includ Hong din Lumea locuitor este considerabil Kong, Coreea de Sud, Taiwai Brazilia si întâia. r mic decât cel din Mexic.
•Pâna în zilele noastre, scria antropologul Peter Wersley, societatea umana nu a existat de fapt" (Wersley, 1984, p. 1), întelegând prin aceasta ca abia în vremurile moderne putem vorbidespre forme de asociere sociala care cuprind tot Pamântul. Lumea a devenit, în unele privinte de baza, un sistem social unic, rezultat al strângerii legaturilor de interdependenta ce afecteazaacum practic toata lumea. Sistemul global nu este doar mediulînconjurator, în care anumite societati -cum ar fi Marea Britanie se dezvolta si evolueaza. Conexiunile sociale, politice si economice care depasesc granitele dintre tari conditioneaza în mod decisiv soarta celor care traiesc în interiorul fiecareia din ele. Termenul general pentru cresterea interdependentei din societatea mondiala este GLOBARIZARE. 0 Nici o societate din lume nu mai traieste complet separat decelelalte si chiar în cele mai bogate tari fiecare depinde de bunuriaduse din strainatate. în Marea Britanie, de exemplu, aproape toate televizoarele vândute sunt produse si asamblate în strainatate, mai ales în Orientul îndepartat. Un alt exemplu ne este oferit de industria constructoare de masini. Acum aproximativ 40 de ani, productia de masini a SUA era mai mare decât cea a restului întregii lumi la un loc. Azi, Statele Unite se situeaza abia pelocul III; mai multe masini sunt produse în Europa si Japonia. în plus, piesele folosite la fabricarea masinilor sunt produse în multealte tari. O masina Ford Mondeo, de exemplu, contine piese facute în 112 locuri diferite, raspândite în 16 târi si trei continente. Chiar numele masinii, •Mondeo", face referinta la natura globala a industriei constructoare de masini. Procesele de globalizare au adus multora mari beneficii în tarile industrializate: azi este disponibila o mai mare varietate de bunuri si produsealimentare decât niciodata. Totodata, faptul ca acum suntem cutotii implicati într-o lume mult mai larga a dus la aparitia unoradintre cele mai serioase probleme cu care ne confruntam în prezent. Procesele globalizarii se numara printre cele mai importante schimbari sociale cu care ne confruntam în prezent. Analiza sociologica restrânsa la studiul unor societati independente devine tot mai anacronica. Ca fiinte umane, împartim tot maimult o soarta comuna. Problemele fundamentale cu care se confrunta viata umana, cum ar fi împiedicarea distrugeriiecologice si evitarea confruntarilor armate pe scara larga, au înmod necesar o rezolvare globala. CONCLUZII Datorita accentuarii interdependentei economice si culturale, ordinea globala este presarata cu inegalitati si formeaza o tesatura de state cu interese atât comune, cât si divergente. Nuexista vreun indiciu a unei convergente politice care va poateface sa fie depasite interesele conflictuale dintre state în viitorul apropiat. Una dintre trasaturile cele mai îngrijoratoareale societatii mondiale este aceea ca, desi exista Natiunile Unite, globarizarea crescânda nu e dublata de o integrare politica saude o reducere a inegalitatilor internationale în privinta bogatiei sau puterii.
75
O Se pot distinge mai multe tipuri de societate premoderna forme de soc care preced dezvoltarea celor industrializate. în societatile de vânatori si culegatori, oamenii nu cultiva cereale sau vite, ci traiesc din culesul plantelor si vânatul animalelor. Societatii! torale sunt cele prin care cresterea animalelor domestice asigura baza h Societatile agrare depind de cultivarea unor loturi bine determ: Societatile agrare mai mari si mai dezvoltate formeaza state sau civr traditionale. © Dezvoltarea si expansiunea Occidentului au condus la cucerirea multoi ale lumii, schimbând în mod radical sistemele sociale si culturale deja exis Acest proces a fost asociat cu colonialismul, anume impunerea guve occidentale si a controlului occidental. © în societatile industrializate, productia industriala devine baza economiei, industrializate din Lumea întâi includ natiunile din •Occident", prec Japonia, Australia si Noua Zeelanda. O Tarile din Lumea a Doua au fost societati industrializate conduse de gu comuniste. în urma revolutiilor din anul 1989 din Europa de Est, care au rasturnarea comunismului în acea parte a lumii si în fosta Uniune Sov societatile din Lumea a Doua au disparut. 0 Tarile din Lumea a Treia sau în curs de dezvoltare, în care traieste ce mare parte a populatiei lumii, sunt aproape toate foste colonii. Majoi populatiei lucreaza în agricultura. Desi cele mai multe societati din Lu; Treia sunt sarace în comparatie cu natiunile industrializate, o mica parte 0 sau tarile recent industrializate) au cunoscut în ultima vreme o dezv economica rapida. © Tarile lumii au devenit treptat tot mai interdependente, proces cunosci numele de globalizare. Dezvoltarea relatiilor sociale mondiale presupun inegalitati pe scara larga între societatile industrializate si cele sarace din L a Treia. Q Globalizarea afecteaza azi viata oamenilor din toate tarile, bogati si s modificând nu doar sistemele globale, ci si viata cotidiana. Globali nu a produs o lume unitara. Dimpotriva, ea a creat unele dintre princi] diviziuni sociale si conflicte, analizate în diferitele capitole ale ai carti.
Brian M. Fagan, People ofthe Earth, semnata de un singur autor (London, Harper Collins, 1992). Cea mai asupra societatilor în urma recenta editie a unei cercetari prabusirii puterii comuniste în de autoritate asupra originilor siEuropa de Est si în URSS. dezvoltarii diferitelor forme de Sheilagh C. Ogilvie si Markuscultura umana. Stephen Haggard, German (eds.), European Proto- Pathwaysfrom the Periphery: The Industri-alisation (Cambridge, Cambridge Politics of Growth in the Newly University Press, 1996). O Industrialized Countries (Ithaca, N.Y. analiza exhaustiva a procesuluiCorneli University Press, 1990). O de industrializare în Europa. analiza a aspectelor politice si economice ale industrializarii în tarile în curs de dezvoltare. Leslie Molmes, Post-Comunism: Aulntroduction (Cambridge, Polity Press, 1996). O prima analiza cuprinzatoare societati de vânatori si culegatorisocietati pastoralesocietati agrarestate traditionale Robert Skidelsky, The World after Communism: A Polemic for Our Times (London, Macmillan, 1995). Discutie asupra probabilitatiiviitorului societatilor din Europade Est în urma destramarii comunismului. stat-natiune Lumea a Treia Lumea întâi Lumea a Doua tari recent industrializate 77
s M C R L T
interactiune sociala «întâlnire • rol social • pozitie sociala Doua persoane trec una pe lânga alta pe o strada din oras. De la distanta, eleI privesc, fiecare cercetând rapid fata si stilulde vestimentatie ale celuilalt. Cândl apropie si trec una pe lângacealalta, ele privesc în alta parte, evitând ochii celuilaj Acest lucru se petrece de milioane de ori pe zi, în orasele lumii. Atunci când trecatorii îsi arunca o privire rapida unul altuia, privind apoij alta parte, ei demonstreaza ceea ce Erving Goffman (1969, 1971) denuraq neatentia civila sau politicoasa, de care avem nevoie -unii de la altii -în celen multe situatii. Neatentia civila nu este identica cu simpla ignorare a celeila| persoane. Fiecare individ indica recunoasterea prezentei celeilalte persoane, { evita orice gestcare ar putea fi considerat îndraznet. Neatentia politicoasa iceva în care ne implicam, mai mult sau mai putin inconstient, dar are o impor fundamentala în vietile noastre de zi cu zi. Cea mai buna modalitate a unei persoane de a vedea cereprezinta, e aceeal a gândi exemple în care acest lucru nu seaplica. Atunci când o persoana se uitât la o alta, lasându-si fatasa exprime în mod deschis o emotie anume, de obiceiîntâmpla cu iubitul, iubita, un membru al familiei sau unprieten apropiat. Strâf sau cunostintele întâmplatoare, indiferent daca se întâlnesc pe strada, la ser sau la opetrecere, practic nu se uita insistent în ochii celuilalt, într-oasemei maniera. A face acest lucru poate fi considerat ca fiindmanifestarea unei intej ostile. Doar între doua grupuri puternicantagoniste, strainii se pot deda la ace; practica. Astfel, se stie ca în trecut albii din Statele Unite aruncau o •privire furionegrilor, care treceau pe lânga ei. Chiar si prietenii, aflati într-o conversatie aprinsa, trebuie sa fie atenti la i în care se privesc. Fiecare individ demonstreaza atentie si implicare în convers privind în modregulat în ochii celuilalt, dar neuitându-se fix la el. A privi | staruitor ar putea fi considerat un semn de neîncredere sau încel mai bun ca; neputinta de a întelege ceea ce spune celalalt. Cineva care nu priveste însa deloj ochii celuilalt poate fi considerat ca fiind evaziv, nesincer sau ciudat. STUDIUL VIETII COTIDIENE O De ce trebuie sa ne preocupam de aspecte, în aparenta atâtde banale, ale con tamentului social? A trece pe lânga cinevape strada si a schimba câteva cuvin! un prieten par activitatiminore si neinteresante, lucruri pe care le facei nenumarateori pe zi fara a ne gândi la ele. De fapt, studiul unor forme, în ap nesemnificative, de INTERACTIUNE SOCIALA are o importanta majo sociologie si, fara a fi lipsite de interes, reprezinta una dintre cele mai captiij zone de investigatiesociologica. Exista doua motive pentru aceasta.
' în primul rând, rutina noastra zilnica, cu interactiunile aproape constante cu altii, confera structura si forma faptelor noastre. Studiindu-le, putem învata foarte mult despre noiînsine în calitate de fiinte sociale si despre si viata socialaînsasi. Vietile noastre sunt organizate în jurul repetitiei unor scheme similare de comportament de la o zi la alta, de la o saptamâna la alta, de la o luna la alta, de la un an la altul. Deexemplu, gânditi-va la ceea ce ati facut ieri si alaltaieri. Dacaau fost zile lucratoare, dupa toate probabilitatile v-ati trezit înfiecare zi la aceeasi ora (o rutina importanta în sine). E posibil sa fi mers la cursuri la scoala sau la universitate, dimineata devreme, facând o deplasare de acasa pe care oefectuati practic în fiecare zi lucratoare. Probabil ca v-ati întâlnit cu niste prieteni pentru a lua masa de prânz, reîntorcându-va la ore sau la studiul individual dupa amiaza. Ulterior, ati revenit acasa, iesind mai târziu, seara, cu alti prieteni. Viata obisnuita ar fi imposibila daca ar trebui sa ne gândim în mod constient la fiecare rutina zilnica The Far Side © 1992, Farworks Inc. Dist. by Universal Press Syndicate. Reprodusa cu permisiune. Toate drepturile rezervate. Desigur, lucrurile obisnuite pe care le urmam de la o zi la altanu sunt identice, iar schemele noastre de activitate de la sfârsitul saptamânii, de obicei sunt în contrast cu cele din zilele lucratoare. Daca facem o schimbare majora în viata noastra cum ar fi abandonarea facultatii pentru a ne angaja undeva asta ar fi si omodificare a rutinei; schimbarile sunt de obicei necesare în cadrul
rutinelor noastre zilnice, dar stabilim apoi din nou un set precis de obiceiuri.
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text

Recommandé

Sociologie Anthony Giddens
Sociologie Anthony GiddensSociologie Anthony Giddens
Sociologie Anthony Giddens
ALL.RO
 
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
IRES2015
 
Justitiejuvenila
JustitiejuvenilaJustitiejuvenila
Justitiejuvenila
Anca Padurariu
 
73339185 in-cautarea-lui-spinoza
73339185 in-cautarea-lui-spinoza73339185 in-cautarea-lui-spinoza
73339185 in-cautarea-lui-spinoza
Roxana Apostol
 
184736074 efectul-isaia
184736074 efectul-isaia184736074 efectul-isaia
184736074 efectul-isaia
Roxana Apostol
 
125477539 conceptul-de-identificare-proiectiva orasanu
125477539 conceptul-de-identificare-proiectiva orasanu125477539 conceptul-de-identificare-proiectiva orasanu
125477539 conceptul-de-identificare-proiectiva orasanu
Roxana Apostol
 
130555894 educatie-in-familie
130555894 educatie-in-familie130555894 educatie-in-familie
130555894 educatie-in-familie
guffy95
 
Evaluarea Performantelor
Evaluarea PerformantelorEvaluarea Performantelor
Evaluarea Performantelor
Alin Burlacu
 

Recommandé

Sociologie Anthony Giddens
Sociologie Anthony GiddensSociologie Anthony Giddens
Sociologie Anthony Giddens
ALL.RO
 
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
IRES2015
 
Justitiejuvenila
JustitiejuvenilaJustitiejuvenila
Justitiejuvenila
Anca Padurariu
 
73339185 in-cautarea-lui-spinoza
73339185 in-cautarea-lui-spinoza73339185 in-cautarea-lui-spinoza
73339185 in-cautarea-lui-spinoza
Roxana Apostol
 
184736074 efectul-isaia
184736074 efectul-isaia184736074 efectul-isaia
184736074 efectul-isaia
Roxana Apostol
 
125477539 conceptul-de-identificare-proiectiva orasanu
125477539 conceptul-de-identificare-proiectiva orasanu125477539 conceptul-de-identificare-proiectiva orasanu
125477539 conceptul-de-identificare-proiectiva orasanu
Roxana Apostol
 
130555894 educatie-in-familie
130555894 educatie-in-familie130555894 educatie-in-familie
130555894 educatie-in-familie
guffy95
 
Evaluarea Performantelor
Evaluarea PerformantelorEvaluarea Performantelor
Evaluarea Performantelor
Alin Burlacu
 
73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan
73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan
73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan
Roxana Apostol
 
101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968
101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968
101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968
Roxana Apostol
 
181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf
181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf
181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf
Roxana Apostol
 
231149313 dsm-iv-rom
231149313 dsm-iv-rom231149313 dsm-iv-rom
231149313 dsm-iv-rom
Roxana Apostol
 
68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare
68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare
68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare
Roxana Apostol
 
156243477 curs-testul-fabulelor-duss
156243477 curs-testul-fabulelor-duss156243477 curs-testul-fabulelor-duss
156243477 curs-testul-fabulelor-duss
Roxana Apostol
 
Tao sau-arta-de-a-iubi - Daniel Reid
Tao sau-arta-de-a-iubi - Daniel ReidTao sau-arta-de-a-iubi - Daniel Reid
Tao sau-arta-de-a-iubi - Daniel Reid
Laurentiu Decu
 
70763268 curs-yoga-quality-an-02
70763268 curs-yoga-quality-an-0270763268 curs-yoga-quality-an-02
70763268 curs-yoga-quality-an-02
Roxana Apostol
 
Some portfolio of my web development projects
Some portfolio of my web development projectsSome portfolio of my web development projects
Some portfolio of my web development projects
Too Unamka
 
Digital Catapult, Senzations15
Digital Catapult, Senzations15Digital Catapult, Senzations15
Digital Catapult, Senzations15
SenZations Summer School
 
Uwodzicielska sprzedaż Rafał Graj
Uwodzicielska sprzedaż Rafał GrajUwodzicielska sprzedaż Rafał Graj
Uwodzicielska sprzedaż Rafał Graj
Wolny Przemysław
 
Sprzedawca
SprzedawcaSprzedawca
Sprzedawca
Szymon Konkol - Publikacje Cyfrowe
 
מפגש שולחן עגול אבטחת מידע בגופים פיננסיים
מפגש שולחן עגול אבטחת מידע בגופים פיננסייםמפגש שולחן עגול אבטחת מידע בגופים פיננסיים
מפגש שולחן עגול אבטחת מידע בגופים פיננסיים
Yuval Segev
 
Information literacy @ CPUT
Information literacy @ CPUTInformation literacy @ CPUT
Information literacy @ CPUT
HELIGLIASA
 
Wind Turbine Competition 2011
Wind Turbine Competition 2011Wind Turbine Competition 2011
Wind Turbine Competition 2011
David Neff
 
Social media
Social mediaSocial media
Social media
Ann Goodrich-Bazan
 
Cataratas del Niagara en Invierno
Cataratas del Niagara en InviernoCataratas del Niagara en Invierno
Cataratas del Niagara en Invierno
quienentravuelve
 
Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry
Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry
Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry
Erica Campbell Byrum
 
Religie şi Schimbare Socială
Religie şi Schimbare SocialăReligie şi Schimbare Socială
Religie şi Schimbare Socială
1Leu
 
Religie şI Schimbare Socială.
Religie şI Schimbare Socială.Religie şI Schimbare Socială.
Religie şI Schimbare Socială.
guest5989655
 
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
Patricia Negura
 
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
ursoayca
 

Contenu connexe

En vedette

73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan
73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan
73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan
Roxana Apostol
 
101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968
101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968
101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968
Roxana Apostol
 
181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf
181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf
181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf
Roxana Apostol
 
68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare
68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare
68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare
Roxana Apostol
 
156243477 curs-testul-fabulelor-duss
156243477 curs-testul-fabulelor-duss156243477 curs-testul-fabulelor-duss
156243477 curs-testul-fabulelor-duss
Roxana Apostol
 
Tao sau-arta-de-a-iubi - Daniel Reid
Tao sau-arta-de-a-iubi - Daniel ReidTao sau-arta-de-a-iubi - Daniel Reid
Tao sau-arta-de-a-iubi - Daniel Reid
Laurentiu Decu
 
70763268 curs-yoga-quality-an-02
70763268 curs-yoga-quality-an-0270763268 curs-yoga-quality-an-02
70763268 curs-yoga-quality-an-02
Roxana Apostol
 
Uwodzicielska sprzedaż Rafał Graj
Uwodzicielska sprzedaż Rafał GrajUwodzicielska sprzedaż Rafał Graj
Uwodzicielska sprzedaż Rafał Graj
Wolny Przemysław
 
Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry
Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry
Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry
Erica Campbell Byrum
 

En vedette (18)

73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan
73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan
73346383 mitul-lamelei-jacques-lacan
 
101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968
101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968
101272851 marty-la-depression-essentielle-rev-franc-psych-32-1968
 
181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf
181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf
181363853 69836476-freud-si-psihanalizele-dr-adolfo-fernandez-zoila-pdf
 
231149313 dsm-iv-rom
231149313 dsm-iv-rom231149313 dsm-iv-rom
231149313 dsm-iv-rom
 
68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare
68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare
68595691 32025809-ian-stewart-analiza-tranzactionala-astazi-o-noua-abordare
 
156243477 curs-testul-fabulelor-duss
156243477 curs-testul-fabulelor-duss156243477 curs-testul-fabulelor-duss
156243477 curs-testul-fabulelor-duss
 
Tao sau-arta-de-a-iubi - Daniel Reid
Tao sau-arta-de-a-iubi - Daniel ReidTao sau-arta-de-a-iubi - Daniel Reid
Tao sau-arta-de-a-iubi - Daniel Reid
 
70763268 curs-yoga-quality-an-02
70763268 curs-yoga-quality-an-0270763268 curs-yoga-quality-an-02
70763268 curs-yoga-quality-an-02
 
Some portfolio of my web development projects
Some portfolio of my web development projectsSome portfolio of my web development projects
Some portfolio of my web development projects
 
Digital Catapult, Senzations15
Digital Catapult, Senzations15Digital Catapult, Senzations15
Digital Catapult, Senzations15
 
Uwodzicielska sprzedaż Rafał Graj
Uwodzicielska sprzedaż Rafał GrajUwodzicielska sprzedaż Rafał Graj
Uwodzicielska sprzedaż Rafał Graj
 
Sprzedawca
SprzedawcaSprzedawca
Sprzedawca
 
מפגש שולחן עגול אבטחת מידע בגופים פיננסיים
מפגש שולחן עגול אבטחת מידע בגופים פיננסייםמפגש שולחן עגול אבטחת מידע בגופים פיננסיים
מפגש שולחן עגול אבטחת מידע בגופים פיננסיים
 
Information literacy @ CPUT
Information literacy @ CPUTInformation literacy @ CPUT
Information literacy @ CPUT
 
Wind Turbine Competition 2011
Wind Turbine Competition 2011Wind Turbine Competition 2011
Wind Turbine Competition 2011
 
Social media
Social mediaSocial media
Social media
 
Cataratas del Niagara en Invierno
Cataratas del Niagara en InviernoCataratas del Niagara en Invierno
Cataratas del Niagara en Invierno
 
Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry
Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry
Leveraging Social Media Marketing Trends in the Apartment Industry
 

Similaire à 99311102 anthony-giddens-sociologie text

Religie şi Schimbare Socială
Religie şi Schimbare SocialăReligie şi Schimbare Socială
Religie şi Schimbare Socială
1Leu
 
Religie şI Schimbare Socială.
Religie şI Schimbare Socială.Religie şI Schimbare Socială.
Religie şI Schimbare Socială.
guest5989655
 
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
Patricia Negura
 
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
ursoayca
 
1. 50 de gesturi banale dar urate
1. 50 de gesturi banale dar urate1. 50 de gesturi banale dar urate
1. 50 de gesturi banale dar urate
Ioan Anaderol
 
Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente
Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recenteAsistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente
Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente
Antdesign
 
Viata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licentaViata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licenta
Miu Alexandru
 
Individualism responsabil
Individualism responsabilIndividualism responsabil
Individualism responsabil
DeWolf Marius
 
Educatie interculturala
Educatie interculturalaEducatie interculturala
Educatie interculturala
Serghei Urban
 
Virgiliu Gheorghe - Efectele televiziunii asupra mintii umane (A5).pdf
Virgiliu Gheorghe - Efectele televiziunii asupra mintii umane (A5).pdfVirgiliu Gheorghe - Efectele televiziunii asupra mintii umane (A5).pdf
Virgiliu Gheorghe - Efectele televiziunii asupra mintii umane (A5).pdf
ssuser6ed131
 
Individualism responsabil
Individualism responsabilIndividualism responsabil
Individualism responsabil
DeWolf Marius
 

Similaire à 99311102 anthony-giddens-sociologie text (20)

Religie şi Schimbare Socială
Religie şi Schimbare SocialăReligie şi Schimbare Socială
Religie şi Schimbare Socială
 
Religie şI Schimbare Socială.
Religie şI Schimbare Socială.Religie şI Schimbare Socială.
Religie şI Schimbare Socială.
 
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
 
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
432160 gustave-le-bon-psihologia-maselor
 
antropologie 1 (1).ppt
antropologie 1 (1).pptantropologie 1 (1).ppt
antropologie 1 (1).ppt
 
Sociologie, facultate
Sociologie, facultateSociologie, facultate
Sociologie, facultate
 
Sociologie 2
Sociologie 2Sociologie 2
Sociologie 2
 
1. 50 de gesturi banale dar urate
1. 50 de gesturi banale dar urate1. 50 de gesturi banale dar urate
1. 50 de gesturi banale dar urate
 
Lectia 1
Lectia 1Lectia 1
Lectia 1
 
Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente
Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recenteAsistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente
Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente
 
Individualism responsabil
Individualism responsabilIndividualism responsabil
Individualism responsabil
 
MODELUL INTELECTUALULUI ÎN ORTODOXIA MODERNĂ DE TIP ROMÂNESC
MODELUL INTELECTUALULUI ÎN ORTODOXIA MODERNĂ DE TIP ROMÂNESCMODELUL INTELECTUALULUI ÎN ORTODOXIA MODERNĂ DE TIP ROMÂNESC
MODELUL INTELECTUALULUI ÎN ORTODOXIA MODERNĂ DE TIP ROMÂNESC
 
MODELUL INTELECTUALULUI ÎN ORTODOXIA MODERNĂ DE TIP ROMÂNESC
MODELUL INTELECTUALULUI ÎN ORTODOXIA MODERNĂ DE TIP ROMÂNESCMODELUL INTELECTUALULUI ÎN ORTODOXIA MODERNĂ DE TIP ROMÂNESC
MODELUL INTELECTUALULUI ÎN ORTODOXIA MODERNĂ DE TIP ROMÂNESC
 
Viata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licentaViata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licenta
 
Individualism responsabil
Individualism responsabilIndividualism responsabil
Individualism responsabil
 
Dimensiunea culturală a dezvoltării
Dimensiunea culturală a dezvoltăriiDimensiunea culturală a dezvoltării
Dimensiunea culturală a dezvoltării
 
Educatie interculturala
Educatie interculturalaEducatie interculturala
Educatie interculturala
 
Cultura
CulturaCultura
Cultura
 
Virgiliu Gheorghe - Efectele televiziunii asupra mintii umane (A5).pdf
Virgiliu Gheorghe - Efectele televiziunii asupra mintii umane (A5).pdfVirgiliu Gheorghe - Efectele televiziunii asupra mintii umane (A5).pdf
Virgiliu Gheorghe - Efectele televiziunii asupra mintii umane (A5).pdf
 
Individualism responsabil
Individualism responsabilIndividualism responsabil
Individualism responsabil
 

Plus de Roxana Apostol

255170434 wilhelm-stekel-psihologia-eroticii-feminine
255170434 wilhelm-stekel-psihologia-eroticii-feminine255170434 wilhelm-stekel-psihologia-eroticii-feminine
255170434 wilhelm-stekel-psihologia-eroticii-feminine
Roxana Apostol
 
252703703 ghidul-bune-practici
252703703 ghidul-bune-practici252703703 ghidul-bune-practici
252703703 ghidul-bune-practici
Roxana Apostol
 
243970149 19784133-cum-sa-te-vindeci-cu-o-poveste
243970149 19784133-cum-sa-te-vindeci-cu-o-poveste243970149 19784133-cum-sa-te-vindeci-cu-o-poveste
243970149 19784133-cum-sa-te-vindeci-cu-o-poveste
Roxana Apostol
 
239922902 limbajul-non-verbal-limbajul-trupului-2
239922902 limbajul-non-verbal-limbajul-trupului-2239922902 limbajul-non-verbal-limbajul-trupului-2
239922902 limbajul-non-verbal-limbajul-trupului-2
Roxana Apostol
 
239058671 54542417-c-g-jung-in-lumea-arhetipurilor
239058671 54542417-c-g-jung-in-lumea-arhetipurilor239058671 54542417-c-g-jung-in-lumea-arhetipurilor
239058671 54542417-c-g-jung-in-lumea-arhetipurilor
Roxana Apostol
 
238753987 101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf
238753987 101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf238753987 101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf
238753987 101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf
Roxana Apostol
 
234091747 psihologia-eroticii-masculine
234091747 psihologia-eroticii-masculine234091747 psihologia-eroticii-masculine
234091747 psihologia-eroticii-masculine
Roxana Apostol
 
209554769 anorexie-adicå£ii-åÿi-fragilitäƒå£i-narcisice
209554769 anorexie-adicå£ii-åÿi-fragilitäƒå£i-narcisice209554769 anorexie-adicå£ii-åÿi-fragilitäƒå£i-narcisice
209554769 anorexie-adicå£ii-åÿi-fragilitäƒå£i-narcisice
Roxana Apostol
 
190312213 150992655-jeffrey-a-kottler-jon-carlson-mumia-de-la-masa-din-sufrag...
190312213 150992655-jeffrey-a-kottler-jon-carlson-mumia-de-la-masa-din-sufrag...190312213 150992655-jeffrey-a-kottler-jon-carlson-mumia-de-la-masa-din-sufrag...
190312213 150992655-jeffrey-a-kottler-jon-carlson-mumia-de-la-masa-din-sufrag...
Roxana Apostol
 
184112693 23195263-francoise-brelet-foulard-noul-manual-tat-abordare-psihanal...
184112693 23195263-francoise-brelet-foulard-noul-manual-tat-abordare-psihanal...184112693 23195263-francoise-brelet-foulard-noul-manual-tat-abordare-psihanal...
184112693 23195263-francoise-brelet-foulard-noul-manual-tat-abordare-psihanal...
Roxana Apostol
 
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
Roxana Apostol
 
17719259 subconstientuldoc
17719259 subconstientuldoc17719259 subconstientuldoc
17719259 subconstientuldoc
Roxana Apostol
 
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
Roxana Apostol
 

Plus de Roxana Apostol (13)

255170434 wilhelm-stekel-psihologia-eroticii-feminine
255170434 wilhelm-stekel-psihologia-eroticii-feminine255170434 wilhelm-stekel-psihologia-eroticii-feminine
255170434 wilhelm-stekel-psihologia-eroticii-feminine
 
252703703 ghidul-bune-practici
252703703 ghidul-bune-practici252703703 ghidul-bune-practici
252703703 ghidul-bune-practici
 
243970149 19784133-cum-sa-te-vindeci-cu-o-poveste
243970149 19784133-cum-sa-te-vindeci-cu-o-poveste243970149 19784133-cum-sa-te-vindeci-cu-o-poveste
243970149 19784133-cum-sa-te-vindeci-cu-o-poveste
 
239922902 limbajul-non-verbal-limbajul-trupului-2
239922902 limbajul-non-verbal-limbajul-trupului-2239922902 limbajul-non-verbal-limbajul-trupului-2
239922902 limbajul-non-verbal-limbajul-trupului-2
 
239058671 54542417-c-g-jung-in-lumea-arhetipurilor
239058671 54542417-c-g-jung-in-lumea-arhetipurilor239058671 54542417-c-g-jung-in-lumea-arhetipurilor
239058671 54542417-c-g-jung-in-lumea-arhetipurilor
 
238753987 101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf
238753987 101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf238753987 101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf
238753987 101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf
 
234091747 psihologia-eroticii-masculine
234091747 psihologia-eroticii-masculine234091747 psihologia-eroticii-masculine
234091747 psihologia-eroticii-masculine
 
209554769 anorexie-adicå£ii-åÿi-fragilitäƒå£i-narcisice
209554769 anorexie-adicå£ii-åÿi-fragilitäƒå£i-narcisice209554769 anorexie-adicå£ii-åÿi-fragilitäƒå£i-narcisice
209554769 anorexie-adicå£ii-åÿi-fragilitäƒå£i-narcisice
 
190312213 150992655-jeffrey-a-kottler-jon-carlson-mumia-de-la-masa-din-sufrag...
190312213 150992655-jeffrey-a-kottler-jon-carlson-mumia-de-la-masa-din-sufrag...190312213 150992655-jeffrey-a-kottler-jon-carlson-mumia-de-la-masa-din-sufrag...
190312213 150992655-jeffrey-a-kottler-jon-carlson-mumia-de-la-masa-din-sufrag...
 
184112693 23195263-francoise-brelet-foulard-noul-manual-tat-abordare-psihanal...
184112693 23195263-francoise-brelet-foulard-noul-manual-tat-abordare-psihanal...184112693 23195263-francoise-brelet-foulard-noul-manual-tat-abordare-psihanal...
184112693 23195263-francoise-brelet-foulard-noul-manual-tat-abordare-psihanal...
 
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
 
17719259 subconstientuldoc
17719259 subconstientuldoc17719259 subconstientuldoc
17719259 subconstientuldoc
 
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
 

99311102 anthony-giddens-sociologie text

  • 1. j P ress, ANTHONY GIDDENS SOCIOLOG IE Traducere de Radu Sandulescu si Vivia Sandulescu § -CEU
  • 2. 1. CE ESTE SOCIOLOGIA? CONCEPTE DE BAZA SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU DEZVOLTAREA ABORDARII SOCIOLOGIEI Studierea sociologiei • Consecinte intentionale si neintentionale PRIMELE ORIGINI Auguste Comte • Emile Durkheim • Karl Marx • Max Weber GÂNDITORI CONTEMPORANI Michel Foucault si JurgenHabermas ESTE SOCIOLOGIA O STIINTA? CUM NE POATE AJUTA SOCIOLOGIA ÎN VIATA? Constiinta diferentelor culturale Evaluarea efectelor politice Constiinta de sine • Rolul sociologului în societate CONCLUZII REZUMAT TERMENI IMPORTANTI
  • 3. • sociologie • stiinta Ne aflam, la sfârsitul secolului XX, într-o lume care ne îngrijoreaza profund si care totusi este plina de cele mai extraordinare promisiuni pentru viitor. Este o lume într-o continua schimbare, marcata de adânci conflicte, tensiuni si divizari sociale dar si de agresiunea distructiva a tehnologieimoderne asupra mediului înconjurator. Si totusi, avem posibilitatea de a ne controla destinul si de a ne crea o viata maibuna, imposibil de imaginat de generatiile anterioare. Cum s-a format aceasta lume? De ce conditiile noastre de viata sunt atât de diferite de cele ale parintilor si bunicilor nostri? în cedirectii se va produce schimbarea în viitor? Aceste întrebari sunt opreocupare primordiala în societate, un domeniu de studiu cu un rol fundamental, în consecinta, în cultura intelectuala moderna. O SOCIOLOGIA este studiul vietii sociale umane, a grupurilor sisocietatilor. Este un demers îndraznet si de mare responsabilitate, întrucât subiectul ei este rezultatul propriului nostru comportament ca fiinte sociale. Scopul studierii sociologiei esteextrem de larg, de la analiza întâlnirilor trecatoare dintre diferitiindivizi pe strada pâna la investigarea proceselor sociale globale. Un scurt exemplu ne va oferi o prima idee despre natura siobiectivele sociologiei. SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU Ati fost vreodata îndragostit? Cu siguranta ca da. Majoritateaoamenilor trecuti de pubertate stiu ce înseamna a fi îndragostit. Dragostea si aventura romantica înseamna, pentru multi dintre noi, unele dintre sentimentele cele mai intense pe care le traim. De ce se îndragostesc oamenii? Raspunsul pare, la prima vedere, evident. Dragostea exprima o atractie reciproca, fizica si personala, pe care doi indivizi o resimt unul pentru celalalt. în ziuade azi am putea privi cu scepticism ideea •dragostei vesnice", dartindem sa credem ca a te îndragosti este o experienta nascuta dinemotii universal umane. Pare natural de aceea ca un cuplu care seîndragosteste sa-si doreasca împlinirea personala si sexuala a relatiei lor, eventual sub forma casatoriei. Si totusi aceasta situatie, atât de fireasca azi, este de faptneobisnuita. A te îndragosti nu este o experienta prin care trecmajoritatea oamenilor din lume -iar acolo unde ea se întâmpla, arareori este considerata a avea vreo legatura cu casatoria. Ideeadragostei romantice s-a raspândit de curând în societatea noastrasi nu a existat niciodata în majoritatea altor culturi. Abia în vremurile moderne dragostea si sexualitatea au început sa fie percepute una în legatura cu cealalta. John Boswell, cercetator al istoriei Europei medievale, observa cât de neobisnuite sunt ideile noastre moderne despre dragostea romantica.
  • 4. în Europa evului mediu, practic nimeni nu se casatorea din dragoste. Exista chiar o zicala medievala: •a-ti iubi sotia si cu sufletul înseamna adulter". în vremurile acelea si înca secole mai târziu, barbatii si femeile se casatoreau pentru a pastra proprietatea în familie sau pentru a creste copii care sa lucreze la ferma familiei. O data casatoriti, ei puteau deveni tovarasi apropiati; aceasta se întâmpla de regula dupa casatorie, mai curând decât înainte. Uneori partenerii aveau aventuri sexuale în afara casatoriei, dar acestea afectau prea putin emotiile pe care le asociem cu dragostea. Dragostea romantica era privita în cel mai bun caz ca o slabiciune si în cel mai rau caz ca o boala. Atitudinea noastra actuala se afla aproape la polul opus. Boswell vorbeste pe buna dreptate despre •o reala obsesie a culturii industriale moderne", legata de dragostea romantica: Cei scufundati în •oceanul dragostei" au tendinta de a lua în serios... Prea putine culturi premoderne sau contemporaneneindustrializate ar fi de acord cu afirmatia -de netagaduit înOccident -ca •scopul în viata al unui barbat este de a iubi ofemeie, iar scopul în viata al unei femei este de a iubi unbarbat". Majoritatea oamenilor, din majoritatea epocilor si locurilor, ar gasi ca aceasta este o masura cam jalnica a valorilor umane!(Boswell,1995,p.XDC) De aceea, dragostea romantica nu poate fi înteleasa ca parte naturala a vietii umane; ea a fost mai curând determinata de numeroase influente sociale si istorice. Acestea influente sunt studiate de sociologi. Cei mai multi dintre noi percepem lumea în functie de trasaturile propriei noastre vieti. Sociologia demonstreaza necesitatea de a ne extinde întelegerea asupra motivatiei prezentei si comportamentului nostru. Ea ne arata ca tot ceea ce se considera a fi natural, inevitabil, bun sau adevarat, poate sa nu fie asa si ca •datele" vietii noastre sunt puternic influentate de forte istorice si sociale. întelegerea modalitatilor subtile, dar complexe si profunde, în care vietile noastre reflecta contextul experientei noastre sociale, este esentiala în abordarea sociologica. DEZVOLTAREA ABORDARII SOCIOLOGIEI A învata sa gândim în termeni sociologici -a tinde, cu alte cuvinte, spre o privire mai cuprinzatoare -înseamna a cultiva imaginatia. Ca sociologi avem nevoie, de exemplu, sa ne imaginam ceînseamna experienta sexuala si cea a casatoriei pentru oameni pentru majoritatea umanitatii, în fond, pâna de curând -pentru care idealurile dragostei romantice par straine sau de-a dreptul absurde. Studierea sociologiei nu poate fi doar un proces de rutina, de dobândire de cunostinte. Sociologul este o persoanacapabila a se desprinde de proximitatea circumstantelor personale si de a-si reprezenta lucrurile într-un context mai larg. Munca sociologica depinde de ceea ce
  • 5. autorul american C. Wright Mills numea, printr-o expresie devenita celebra, imaginatia sociologica (Mills, 1970). Imaginatia sociologica necesita, mai ales, •sa ne detasam derutina familiara a vietilor noastre, pentru a putea privi altfel." Saluam simplul gest al bautului unei cesti de cafea. Ce putemspune, din punct de vedere sociologic, despre un gest în aparentaatât de neinteresant? O multime de lucruri. Putem arata mai întâi ca o ceasca de cafea nu este doar o bautura reconfortanta. Ea poseda o valoare simbolica, ca parte a activitatilor noastre sociale zilnice. Adesea, ritualul asociat cu bautul cafelei este mult mai important decât consumarea bauturii însesi. Doi oameni care planuiesc sa se întâlneasca pentru a lua cafeaua împreuna suntprobabil mai interesati de întâlnirea în sine si de discutie decât de ceea ce consuma. Bautul si mâncatul ofera, de fapt în toate tipurile de societate, ocazii pentru interactiuni sociale si îndeplinireade ritualuri -iar acestea constituie un subiect important pentru studiul sociologic. în al doilea rând, cafeaua este un drog ce contine cofeina, cu efect stimulativ asupra creierului. în majoritatea culturilor occidentale, marii bautori de cafea nu sunt considerati narcomani. Ca si alcoolul, cafeaua este un drog acceptabil social, în timp ce marijuana, de exemplu, nu este. Si totusi, exista societati caretolereaza consumul de marijuana sau chiar de cocaina, dar resping atât cafeaua cât si alcoolul. Sociologii sunt interesati deceea ce determina aceste contraste. SOCIOLOGIA CAFELEI 1. Valoarea simbolica. Pentru multi occidentali cafeaua consumata dimineata este un ritual personal, urmat în cursul zilei de cafeaua luata împreuna cu altii ritual social. 2. Folosirea ca drog. Multa lume bea cafea •pentru a se trezi". în unelesocietati folosirea ei este interzisa. Relatiile sociale si economice. Cultivarea, ambalarea, distributia si vânzarea cafelei este o întreprindere globala, care implica mai multeculturi, grupuri sociale si organizatii din cadrulacestor culturi dar si mii de indivizi. O buna partedin cafeaua consumata în Europa si Statele Uniteeste importata din America de Sud.
  • 6. Dezvoltarea sociala si economica în trecut. •Relatiile cafelei" actualmente în functiune nu au existat dintotdeauna. Ele s-au dezvoltat treptat sipot disparea în viitor.
  • 7. în al treilea rând, un individ care bea o ceasca de cafea este implicat într-un ansamblu complex de relatii sociale si economice, ce cuprinde întreaga lume. Producerea, transportul si distribuireacafelei necesita tranzactii continue între persoane aflate la miide kilometri departare de bautorul de cafea. Studierea acestor tranzactii globale este o sarcina importanta a sociologiei, întrucâtmulte aspecte ale vietii noastre sunt în prezent afectate de influente si de comunicatii mondiale. în sfârsit, sorbitul unei cesti de cafea presupune un întregproces de dezvoltare sociala si economica anterioara. Alaturi de alte componente ale dietei occidentale actuale curente -cum ar fi ceaiul, bananele, cartofii si zaharul alb -cafeaua a devenit o bautura consumata pe scara larga, abia la sfârsitul secolului XIX. Desi bautura provine din Orientul Mijlociu, consumul în masa, dateazaabia din perioada expansiunii coloniale occidentale, de acum unsecol si jumatate. Practic, toata cafeaua care se consuma în prezent în Occident provine din zone (America de Sud si Africa) colonizate de europeni; în nici un caz ea nu face parte din dieta •naturala" occidentala. Studierea sociologiei Imaginatia sociologica ne permite sa realizam ca multe evenimente ce par sa priveasca doar individul reflecta, de fapt, probleme mult mai ample. Divortul, de exemplu, poate fi un proces extrem de dificil pentru cineva care trece prin el -ceea ce Mills numeste, o problema personala. Dar divortul, arata el, este totodata o problemapublica într-o societate cum e cea prezenta în Marea Britanie, unde peste o treime dintre casatorii se destrama în primii zeceani. Somajul, pentru a lua alt exemplu, poate fi o tragedie personala pentru cineva ramas fara serviciu si aflat în imposibilitatea de a-si gasi o alta slujba. El devine însa mai multdecât un motiv de disperare individuala atunci când milioane deoameni dintr-o anumita societate se afla în aceeasi situatie: este o problema publica, expresia unei largi tendinte sociale. încercati sa aplicati propriei dumneavoastra vieti acest mod de abordare. N14 e necesar sa va gânditi doar la evenimentele tulburatoare. întrebati-va, de exemplu, de ce întoarceti paginile acestei carti, de ce ati hotarât sa studiatisociologia. S-ar putea sa fiti un student nehotarât, care urmeazaun curs doar pentru a îndeplini exigentele obtinerii unei diplome. Sau ati putea deveni un entuziast dornic sa descopere mai multe înlegatura cu acest subiect. Oricare v-ar fi motivatiile, este probabilca aveti multe lucruri în comun cu alti cititori de sociologie, fara safiti neaparat constient de aceasta. Hotarârea dumneavoastra personala reflecta pozitia dumneavoastra în societate luata înansamblu. Vi se potrivesc urmatoarele caracteristici? Sunteti tânar? Derasa alba? Apartineti intelectualitatii sau paturii functionarilor? Atidesfasurat, sau mai desfasurati înca, vreo munca suplimentarapentru a va completa veniturile? Doriti sa va gasiti o slujba bunaatunci când veti termina studiile, dar nu sunteti deosebit de studios? Nu prea stiti ce este sociologia, dar credeti ca are de-aface cu felul în care se comporta oamenii în grup? Peste treisferturi dintre dumneavoastra vor raspunde afirmativ la
  • 8. 1 3
  • 9. toate aceste întrebari. Studentii nu sunt o categorie tipica pentruîntreaga populatie, dar tind sa provina din mediile privilegiate. Iar atitudinile lor le reflecta adesea pe acelea ale prietenilor sicunostintelor lor. Provenienta noastra sociala este determinanta în deciziile pe care le luam. Dar închipuiti-va ca raspundeti negativ la una sau mai multedintre întrebarile de mai sus. Ati putea proveni dintr-un mediuminoritar sau dintr-unul sarac. Puteti fi o persoana matura sau învârsta. Totusi, probabil ca urmatoarele concluzii vi se potrivesc. Atiluptat pentru a ajunge unde sunteti; a trebuit sa înfruntati reactiiostile din partea prietenilor si a celorlalti, atunci când le- ati spusca intentionati sa urmati o facultate; sau combinati educatia superioara cu concediul pentru cresterea copiilor. Desi suntem cu totii influentati de contextul social în care ne aflam, nimeni nu este pur si simplu determinat în comportamentul sau de acest context. Posedam si ne cream propria noastra individualitate. Sociologia este cea care trebuie sa investigheze conexiunile dintre ceea ce face societatea din noi si ceea ce facem noi însine din noi. Activitatea noastra structureaza -modeleaza lumea sociala înconjuratoare si este totodata structurata de ea. Conceptul de structura sociala este important în sociologie. Else refera la faptul ca, ansamblul social al vietii noastre nu constadoar din însiruiri întâmplatoare de evenimente sau actiuni; elesunt structurate în moduri distincte. Exista anumite regularitatiîn modul nostru de comportament si în relatiile noastre interumane. Dar structura sociala difera de structura fizica, cum ar fi cea a unei cladiri, care exista independent de relatiile umane. Ea se reconstruieste în fiecare moment prin•caramizile" care o compun -fiinte umane ca oricare dintre noi. Consecinte intentionale si neintentionale Acest proces permanent al constructiei si reconstructiei vietiisociale se bazeaza pe sensurile date de oameni, actiunilor lor. Daractiunile noastre pot produce rezultate diferite de ceea ce dorim. Sociologii fac o distinctie clara între scopul comportamentului nostru ceea ce intentionam sa facem sa se întâmple -si consecintele neintentionale ale aceluiasi comportament. De exemplu, doi parinti doresc ca fiii lor sa se conformeze modelului de comportament socialmente acceptat. Pentru aceasta, ei actioneazaîntr-o maniera stricta si autoritara. Consecintele neintentionale ale autoritarismului lor îi pot face însa pe copii sa se revolte' si sa seîndeparteze de standardele obisnuite de comportament. Uneori, actiunile întreprinse cu un anumit scop au consecintecare de fapt împiedica îndeplinirea acelui scop. Acum câtiva ani, la New York proprietarii cladirilor deteriorate din cartierele sarace au fost obligati prin lege sa le renoveze pâna la unstandard minim de confort. Intentia era aceeea de a îmbunatati nivelul de baza al caselor disponibile pentru paturile sociale sarace. Rezultatul a fost ca proprietarii de cladiri deterioratele-au abandonat cu totul sau le-au dat alte întrebuintari, asa încât s-a produs o si mai acuta lipsa de spatii locuibile decât înainte.
  • 10. Ceea ce facem în viata si modul în care actiunile noastre îi afecteaza pe ceilalti trebuie înteles ca un amestec de consecinte intentionale si neintentionale. Sarcina sociologiei este de a studia echilibrul rezultat dintre reproducerea sociala si transformarea sociala. Reproducerea sociala se refera la felul în care se mentin în timp societatile; transformarea sociala la schimbarile pe care le sufera acestea. Reproducerea sociala are loc datorita continuitatii actiunilor oamenilor zi de zi, an de an, în practicile lor sociale. Schimbarile se întâmpla atât pentru ca oamenii le doresc, cât si din cauza unor consecinte pe care nimeni nu le doreste sau prevede. PRIMELE ORIGINI Noi, fiintele umane, am fost întotdeauna curioase sa ne cunoastem motivele comportamentului, dar timp de mii de ani, încercarea de a ne întelege pe noi însine s-a bazat pe modalitati de gândire transmise din generatie în generatie, adesea exprimate în termeni religiosi. (De exemplu, înaintea afirmarii stiintei moderne, multi oameni credeau ca unele fenomene naturale, cum ar fi cutremurele, erau produse de zei si spirite.) Studiul obiectiv si sistematic al comportamentului uman si al societatii este o rezultanta relativ recenta, ale carei origini dateaza de la începuturile anilor 1800. Fundalul pe care si-au facut aparitia originile sociologiei îl reprezinta seria de -schimbari radicale produse de Revolutia Franceza de la 1789 si de aparitia Revolutiei Industriale în Europa. Disparitia modurilor de viata traditionale provocata de aceste schimbari a determinat încercarea gânditorilor de a formula o noua întelegere atât a lumii sociale cât si a celei naturale. Un factor-cheie a fost folosirea stiintei în locul religiei, în încercarea de a întelege lumea. Tipurile de întrebari la care gânditorii secolului XIX îsi propuneau Sa raspunda -care este natura umana? de ce este societatea structurata asa cum este? cum si de ce se schimba societatile? -sunt aceleasi pe care si le pun si sociologii de azi. Lumea noastra moderna este diferita în mod radical de cea din trecut; sarcina sociologiei consta în a ne ajuta sa întelegem aceasta lume si ceea ce este probabil sa ne aduca viitorul. Auguste Comte Desigur ca, un individ singur, nu poate pune bazele unui întreg domeniu de studiu; au existat multe contributii la initierea gândirii sociologice. Totusi, un loc important îi este acordat autorului francez Auguste Comte (1798-1857), chiar si numai pentru meritul de a fi inventat cuvântul •sociologie". Comte a folosit initial termenul •fizica sociala", dar unii dintre rivalii sai intelectuali din epoca foloseau acelasi termen. Comte a vrut sa-si deosebeasca parerile de ale lor, de aceea a inventat termenul de •sociologie" pentru a descrie subiectul domeniului de care dorea sa se ocupe.
  • 11. 15
  • 12. Auguste Comte, 1798- 1857 Comte credea ca acest domeniu nou puteaduce la cunoaster ea societatii bazânduse peevidenta stiintifica. El considera sociologiadreptultima stiinta de dezvoltare ce deriva din fizica, chimie si biologie, dar si cea mai complexasi mai importantadintre toate. Sociologia, sustinea el, ar
  • 13. trebui sa contribuie la bunastare a umanitatii, folosind stiinta pentruîntelegere a si, prin aceasta, prevedere a si controlul comportamentului uman. Spresfârsitul carierei sale, Comte si-a construit planuriambitioase pentrurefacerea societatii franceze în special si pentrusocietatile umane în general, bazându-se pe interpretar ea sa sociologica. Emile Durkhe im Scrierile unui alt autor francez, Emile Durkheim (185 8-1917), au avut un impact mai de durata
  • 14. asuprasociologieimoderne decât cele ale lui Comte. Desi â preluat si dezvoltat unele aspectedin lucrarile lui Comte, Durkheim considera ca multe dintre ideile predecesorului sau erau preaspeculative si vagi sica acesta nu-si îndeplinisedemersul acela de a punebazele stiintifice ale sociologiei . Dupaparerealui Durkheim, pentru a deveni stiintifica, sociologiatrebuie sa studieze actiunile noastre ca indivizi, cum ar fi starea economiei sau influenta religiei. Durkheim credea ca
  • 15. trebuie sa ne studiem viata sociala cu aceeasi obiectivita te cu care oamenii de stiinta studiaza lumea naturala. Faimosul sau primprincipiual sociologiei era: •Studiaza faptelesociale ca pe niste lucruri]" Prin aceasta el întelegeaca viata sociala poate fi analizata la fel de riguros ca si obiectele sau fenomenel e naturale. 16
  • 16. Ca si ceilalti gânditori importanti din sociologie, Durkheim era preocupat de schimbarile pe care le suferea societatea în timpul vietii sale. El credea ca tot ceea ce sustine o societate sunt valorile si obiceiurile împartasite de membrii ei. Analiza sa asupraschimbarii sociale se baza pe dezvoltarea diviziunii muncii (adâncirea distinctiilor complexe între diferitele ocupatii). Durkheim sustinea ca diviziunea muncii a înlocuit treptat religia ca baza acoeziunii sociale. Pe masura ce diviziunea muncii se adânceste, oamenii devin tot mai dependenti unul de altul, întrucât fiecareare nevoie de bunuri si servicii oferite de cei care le furnizau. Dupa Durkheim, procesele schimbarii în lumea moderna suntatât de rapide si puternice, încât dau nastere unor dificultatisociale majore, pe care el le leaga de anomie, o stare de inutilitate sau disperare provocata de viata sociala moderna. Reperele si standardele morale traditionale, asigurate mai înaintede religie, sunt rasturnate de dezvoltarea sociala moderna, iaraceasta inoculeaza numerosilor indivizi din societatile moderne sentimentul ca viata lor cotidiana este lipsita de sens. Emile Durkheim, 1858-1917 Unul dintre studiile cele mai cunqscute ale lui Durkheim s-a ocupat de analiza suicidului (Durkheim 1952, publicata initial în 1897). Suicidul pare sa fie un act pur personal, rezultat al unei nefericiri personale extreme. Durkheim a aratat însa ca factorii sociali exercita o influenta fundamentala asupra comportamentului suicidal -una dintre aceste influente fiind anomia. Ratele de suicid arata anumite trasaturi care revin mereu, iar acestea trebuie explicate din punct de vedere sociologic. Desi se pot aduce multeobiectii studiului lui Durkheim, acesta ramâne o lucrare clasica, a carei relevanta pentru sociologie nu s-a pierdut nici astazi.
  • 17. Karl Marx Ideile lui Karl Marx (1818-1883) contrasteaza puternic cu celeale lui Comte si Durkheim, dar, ca si ei, Marx a încercat sa explice schimbarile care aveau loc în societate în vremea Revolutiei Industriale. în tinerete, activitatile sale politice l-au pusîn conflict cu autoritatile germane; dupa o scurta sedere în Franta, s-a stabilii permanent în exil în Anglia. Scrierile lui acopera o mare diversitate de domenii, Chiar si cei mai înversunati critici ai sai îi considera lucrarile ca fiind importante pentru dezvoltarea sociologiei. Multe dintre ele se concentrau asupra problemeloi economice dar întrucât era preocupat întotdeauna sa lege problemele economice de institutiile sociale, opera lui a fost si încamai este plina de semnificatii sociologice. Punctul lui de vedere era fundamentat pe ceea ce el numea conceptia materialista asupra istoriei. Conform acesteia, nu ideile sau valorile umane sunt cauza principala a schimbarii sociale (asa cum sustinea Durkheim). Mai degraba schimbarea sociala este determinata, în primul rând, de influentele economice Conflictele dintre clase -bogatii opusi saracilor -constituie motivatia dezvoltarii istorice. Dupa propria sa exprimare, •Toataistoria umana de pâna acum este istorie luptei de clasa". Karl Marx, 1818-1883 Desi a scris despre diferite epoci istorice, Marx s-a concentrat asupra schimbari în vremurile moderne. Pentru el, cele mai importante schimbari erau legate di dezvoltarea capitalismului. Capitalismul este un sistem de productie care contrasteazs radicalcu sistemele economice anterioare din istorie, întrucât implicaproductia dt bunuri si servicii vândute unei largi categorii de consumatori. Cei care detin capital 18
  • 18. fabrici, masini si mari sume de bani -formeaza clasa conducatoare. Populatia în masa alcatuieste o clasa de muncitorisalariati numita si clasa muncitoare, care nu poseda mijloace pentru ase întretine, ci trebuie sa-si gaseasca slujbe oferite de posesoriide capital. Capitalismul este deci un sistem de clasa, în careconflictul dintre clase este un fenomen des întâlnit. Dupa Marx, în viitor capitalismul va fi înlocuit de o societatefara clase, fara diferente între bogati si saraci. El nu vroia sa spuna prin aceasta ca toate inegalitatile dintre indivizi vor disparea. Mai degraba, societatile nu vor mai fi împartite într-oclasa restrânsa, care sa detina monopolul puterii economice sipolitice si marea masa a poporului, care beneficiaza prea putinde bunurile pe care le creaza prin munca sa. Sistemul economicva fi reglementat de proprietatea comuna si va fi întemeiata osocietate mai egalitara decât cea cunoscuta în prezent. Opera lui Marx a avut un ecou imens asupra lumii secolului XX. Pâna de curând, înaintea caderii comunismului sovietic, peste o treime dinpopulatia lumii traia în tari ale caror guverne sustineau ca seinspirau din ideile lui Marx. în plus, multi sociologi au fost influentati de ideile lui Marx despre clasele sociale si diviziuneasociala. Max Weber Ca si Marx, Max Weber (1864-1920) nu poate fi etichetat dreptsimplu sociolog; interesele si preocuparile lui au acoperit mai multe domenii de cercetare. Nascut în Germania, unde si-a desfasurat cea mai mare parte a carierei sale academice, Weber era o persoana cu o vasta cultura. în lucrarile sale un loc important este dedicat economiei, dreptului, filosofiei si istoriei comparate, cât si sociologiei, iar o mare parte din opera sa se ocupade dezvoltarea capitalismului modern. La fel ca si ceilalti gânditori aivremii sale, Weber a încercat sa înteleaga schimbarea sociala. El afost influentat de Marx, dar a avut si opinii deosebit de critice înlegatura cu unele dintre ideile de baza ale acestuia. Respingândconceptia materialista asupra istoriei, el considera conflictul declasa ca fiind mai putin semnificativ decât o facuse Marx. în opinia lui Weber, factorii economici sunt importanti, dar ideile sivalorile au un impact mai mare asupra schimbarii sociale. Unele dintre operele sale cele mai influente s-au ocupat cuanaliza distinctiei între societatea occidentala si alte tipuri majore de civilizatii. A studiat religiile din China, India si Orientul Apropiat, aducând în cursul acestor cercetari contributii importante la dezvoltarea sociologiei religiilor. Comparândsistemele religioase cele mai raspândite din China si India cu celedin Occident, Weber conchidea ca anumite aspecte ale credinteicrestine au influentat puternic afirmarea capitalismului. Aceasta perspectiva nu a rezultat, asa cum credea Marx, doar din schimbarile sociale. în opinia lui Weber, ideile si valorile culturalecontribuie la formarea societatii si a actiunilor noastre individuale. Modul în care Weber întelegea natura societatilor moderne si motivele raspândirii modului occidental de viata în întreaga lume contrasteaza, de asemenea, puternic cu cel al lui Marx. Dupa parerea lui Weber, capitalismul -un mod specific de organizare
  • 19. 19
  • 20. a doar unul determina si în este moderna si va continua sa o Max Weber, 1864-1920 întreprinderilor economice -este dintre factorii principali care schimbarea sociala. Caracteristic capitalismului, unele privinte fundamental, impactul stiintei si al birocratiei. Stiinta a determinat tehnologia faca în orice societate viitoare. Birocratia este unicul mod de a organiza în moc eficient mase largi de oameni si, de aceea ea se dezvolta inevitabil o data cu cresterea economica si politica. Dezvoltarea stiintei, a tehnologiei modernesi a birocratiei E fost descrisa de Weber în ansamblu ca o rationalizare -organizarea vietii sociale s economice conform principiilor eficientei si pe baza cunostintelor tehnice. GÂNDITORI CONTEMPORANI Michel Foucault si Jiirgen Habermas Printre cei mai proeminenti gânditori sociologi din epocamoderna trebuit mentionati francezul Michel Foucault (19261984) si scriitorul german Jiirgei Habermas (n. 1929). Ca si fondatorii sociologiei clasice, nici unul dintre ei nu s-i ocupat doar de sociologie, ci fiecare a scris de asemenea, lucrari filosofice si istorice Foucault este considerat ca fiind una dintre mintile cele mai luminate ale gândiri sociale din secolul XX. Opera lui se refera la unsubiect similar celui analizat d» Weber în studiile sale desprebirocratie: dezvoltarea închisorilor, spitalelor, scolilo' si altor organizatii cu o larga raspândire. Cercetarile ulterioare ale lui Foucaull legate de sexualitate si ego, au exercitat si ele o influentamarcanta, în special asupri autoarelor feministe. Dupa Foucault, •sexualitatea" (asa cum am remarcat ma devreme despredragostea romantica) nu a existat dintotdeauna, ci a fost creata îi procesul dezvoltarii sociale. în societatea moderna, sexualitateadevine ceva ce •avem" -o proprietate a sinelui.
  • 21. Studierea puterii -felul în care indivizii si grupurile îsi ating scopurile în detrimentul celorlalti -este de o importanta fundamentala în sociologie. Marx si Weber, dintre gânditorii clasici, au acordat o importanta deosebita puterii. Foucault a continuat câteva dintre liniile de gândire trasate de acestia. Deexemplu, sexualitatea, în opinia sa, este totdeauna legata deputerea sociala. El a lansat ideea ca acumularea de cunostinteduce la o mai mare libertate. însa el concepea cunoasterea ca unmijloc de •a pastra repere" în privinta oamenilor si de a-i controla. Habermas este probabil gânditorul de frunte al sociologiei mondiale de azi. Afost influentat în special de Marx si Weber, dar s-a inspirat si dinalte traditii si conceptii. Dupa el, societatile capitaliste, în careschimbarea este permanent prezenta, tind sa distruga ordineamorala de care depind de fapt. Traim într-o ordine sociala a carei crestere economica tinde sa determine orice altceva, dar aceasta situatie duce la o lipsa de sens în viata cotidiana. Cu aceasta Habermas revine la conceptul de anomie a lui Durkheim, desi îl aplica într-un mod nou si original. ESTE SOCIOLOGIA O STIINTA? O Durkheim, Marx si ceilalti fondatori ai sociologiei au considerat-o STIINTA. Dar putem studia cu adevarat viata socialaumana într-un mod stiintific? Pentru a raspunde la aceasta întrebare trebuie sa stabilim ce înseamna cuvântul stiinta. Ce este stiinta? Stiinta este folosirea metodelor sistematice de investigare empirica, analizarea datelor, gândirea teoretica si exprimarea logica a argumentelor, pentru a forma un ansamblu de cunostinte despre un subiect anume. Conform acestei definitii, sociologia este o întreprindere stiintifica. Ea presupune metode sistematice de investigare empirica, analiza datelor si formularea de teorii în lumina evidentei si a argumentelor logice. Totusi, studierea fiintelor umane este diferita de observarea evenimentelor din lumea fizica, iar sociologia nu ar trebui sa fieprivita ca o stiinta naturala la modul direct. Spre deosebire deobiectele din natura, oamenii sunt fiinte constiente de sine, fapt ce confera scop si sens actiunilor lor. Nici nu putem descrie viata socialacu precizie, daca nu detinem mai întâi conceptele pe care oameniile aplica în comportamentul lor. De exemplu, pentru a eticheta omoarte drept un suicid, este necesar sa stim ce intentiona sa facapersoana în cauza la momentul respectiv. Suicidul are loc doaratunci când individul are în minte o actiune autodistructiva. Desprecineva care apare întâmplator în fata unei masini si este lovitmortal nu se poate afirma ca s-a sinucis. Faptul ca nu putem studia fiintele umane exact în acelasi felca obiectele din natura este întrucâtva în avantajul sociologiei. Cercetatorii sociologi au avantajul ca întrebarile pot fi puse direct acelora pe care îi studiaza -fiintelor umane. în unele privinte sociologia întâmpina dificultati neîntâlnite în stiintelenaturale. Oamenii constienti de faptul ca activitatile lor sunt urmarite adesea tind sa nu se mai comporte în modul lor normal. Ei se pot înfatisa, constient sau inconstient, într-un mod diferit de atitudinile lor normale. Ei pot chiar încerca sa •ajute" cercetatorul, dându-i raspunsurile pe care cred ca acesta le asteapta.
  • 22. 21
  • 23. CUM NE POATE AJUTA SOCIOLOGIA ÎN VIATA? Sociologia are numeroase implicatii practice în viata noastra, asa cum sublinia Mills dezvoltându-si ideea imaginatiei sociologice. Constiinta diferentelor culturale Mai întâi, sociologia ne permite sa percepem lumea socialadin mai multe perspective. Adesea, daca întelegem corect cumtraiesc ceilalti,.capatam totodata o mai buna întelegere a propriilor noastre probleme. Aplicarea politicilor fara sa fie bazate pe o cunostinta informata asupra modului de viata al oamenilor pe care-i va afecta are prea putine sanse de succes. Astfel, un asistent social alb, ce îsi desfasoara activitatea într-o comunitate predominant neagra, nu va câstiga încrederea membrilor ei fara a-si cultiva sensibilitatea fata de experienta sociala diferita, ce separa adesea albii de negri. Evaluarea efectelor politice în al doilea rând, cercetarea sociologica ofera un ajutor practic în afirmarea rezultatelor initiativelor politice. Un program de reforma practica poate esua pur si simplu în realizarea scopurilorsale sau poate produce consecinte neintentionale nefericite. De exemplu, în anii care au urmat celui de-al doilea razboi mondial, în multe târi s-au construit în centrele urbane blocuri de locuinte de mari dimensiuni. Acestea erau prevazute sa asigure o cazare lastandarde înalte pentru grupurile de oameni defavorizate dincartierele marginase si ofereau facilitati de aprovizionare cu diferite bunuri si alte servicii civice necesare. Totusi, cercetarile au demonstrat ca multi oameni, care se mutasera din locuintele lor anterioare în blocurile turn se simteau izolati si nefericiti. Constructiile înalte si centrele de aprovizionare în zonele saraceerau jefuite adesea si deveneau o adevarata oaza pentru tâlhari sialti infractori. Constiinta de sine în al treilea rând, si într-un anume fel cel mai important, sociologia ne poate înzestra cu constiinta de sine -o cunoastere de sine mai profunda. Cu cât stim mai multe despre motivele actelor noastre, cât si despre actiunile în general ale societatiinoastre, cu atât devenim mai capabili în a influentarea propriulviitor. Nu ar trebui sa concepem sociologia ca pe un lucru folositor doar politicienilor -adica celor din sferele puterii -pentru luareadeciziilor în cunostinta de cauza. Nu se poate considera ca oameniiaflati la putere au totdeauna în vedere interesele celor lipsiti de putere sau defavorizati, în politica pe care o practica. Grupurilecu constiinta de sine
  • 24. beneficiaza deseori de pe urma cercetarii sociologice si raspundîntr-un mod eficient politicilor guvernamentale sau au initiative politice proprii. Grupurile de autoajutorare, cum sunt Alcoolicii Anonimi si unele miscari sociale, ca aceea ecologica, sunt exemple de grupuri socialecare au urmarit sa produca direct reforme practice, cu un succes considerabil. Rolul sociologului în societate în ultimul rând, sociologii sunt direct preocupati de probleme practice si profesionale. Persoanele care au o formatie sociologica se numara atât printre consultantii industriali, urbanistii, lucratorii sociali si managerii de personal, cât si în multe alte servicii practice. Ar trebui ca sociologii însisi sa sustina cauza si sa se luptepentru programe de reforma sau schimbari sociale? Unii cred casociologia îsi poate pastra independenta intelectuala doar dacasociologii sunt niste persoane studioase, neutre în controverselemorale si politice. Si totusi, exista adesea o legatura între studiulsociologiei si trezirea constiintei sociale. Nici o persoana care are o pregatire sociologica superioara nu poate ramâne insensibila lainegalitatile existente în epoca noastra, la absenta dreptatii socialeîn multe situatii sociale si la lipsurile de care sufera milioane deoameni. Un lucru neobisnuit ar fi ca sociologii sa nu ia atitudinefata de problemele practice si ar fi ilogic ca ei sa fie împiedicati sa-siformuleze expertizele în decursul acestor actiuni. CONCLUZII Asa cum reiese din acest capitol sociologia este o disciplina în care este omis propriul nostru punct de vedere asupra lumii, pentru a privi cu mai multa atentie la influentele care determina viata noastra si pe cea a celorlalti. Sociologia a aparut datorita unui efort intelectual distinct o data cu dezvoltarea societatilor moderne, al caror studiu ramâne principala sa preocupare. Sociologii se mai ocupa însa si de o larga varietate de probleme legate de natura interactiunii sociale si de societatile umane în general. Sociologia nu e doar un domeniu intelectual abstract, ci are implicatii practice majore în viata oamenilor. A deveni sociolog nu ar trebui sa fie o ocupatie academica plicticoasa! Cel mai bun mod pentru a ne asigura ca nu se întâmpla asa ceva este de a aborda subiectul de studiu într-un mod imaginativ si de a lega ideile sociologice si descoperirile de situatii din propria noastra viata. Pentru aceasta, una dintre modalitati este de a deveni constienti
  • 25. de diferentele dintre comportamentele de viata, pe care noi, în societatile moderne, le consideram a fi normale dar si cele ale
  • 26. altor grupuri umane. Fiintele umane au multe trasaturi comune. Exista numeroase variatii între diferitele societati si culturi. Ne vom ocupa de aceste similitudini si diferente în capitolele 2 si 3. 2 3
  • 27. Sociologia poate fi definita ca fiind studiul sistemic al societatilor umane, punând accent în special pe sistemelemoderne industrializate. Sociologia a luat fiinta din încercarile oamenilor de a întelege schimbarile extinse care au aparut în societatile umane în ultimele doua sau trei secole. Schimbarile luate în consideratie nu sunt doar cele pe scara larga, deoarece, modificari majore s-au produs si încele mai intime si personale trasaturi ale vietii oamenilor. Un astfel de exemplu ar putea fi punerea accentului pedragostea romantica, ca baza a casatoriei. >în cercetarea sociologica este important sa se faca distinctiaîntre rezultatele intentionale si cele neintentionale ale actiunilor umane. i Practica sociologica implica capacitatea de a gândiimaginativ si detasarea de ideile preconcepute asupra vietii sociale. i Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting patrupersonalitati: Auguste ; Comte, Karl Marx, Emile Durkheim siMax Weber. Comte si Marx, care la mijlocul secolului XIX, austabilit unele dintre problemele de baza ale sociologiei, elaboratemai târziu de Durkheim si Weber. Acestea se refera la natura sociologiei si la impactul dezvoltarii societatilor moderneasupra vietii sociale. • Michel Foucault si Jiirgen Habermas sunt cei mai importantigânditori sociologi, contemporani. Opera lor dezvolta în continuare teme formulate de fondatorii clasici, j I Dupa acestia, sociologia este o stiinta, în sensul ca, implicametode sistematice de investigare si evaluare a teoriilor, necesare evidentierii si argumentarii logice. Aceasta însa nuputea fi modelata direct dupa stiintele naturale, deoarecestudierea comportamentului uman este fundamental diferita, sub mai multe aspecte, de studierea lumii naturale. t Sociologia are importante implicatii practice. Ea poate contribuila critica sociala si la practica reformei sociale în mai multefeluri. Mai întâi, îmbunatatirea întelegerii unui anumit complexde circumstante sociale ne ofera adesea o sansa în plus de a lecontrola. în al doilea rând, sociologia ne asigura mijloace de a ne spori sensibilitatea culturala, permitând politicii sa se bazeze peconstiinta valorilor culturale divergente. în al treilea rând, puteminvestiga consecintele (intentionale si neintentionale) ale adoptarii unui anumit program politic. în ultimul rând, si poatecel mai important, sociologia produce constiinta de sine, oferindgrupurilor si indivizilor o sansa sporita de a-si determina conditiile propriei lor vieti. • imaginatia sociologica • anomie • consecinte intentionale • conceptie materialista • consecinte istoriei • reproducere sociala • capitalism • transformare sociala • constiinta de sine
  • 28. 3. TIPURI DE SOCIETATE CONCEPTE DE BAZA SOCIETATILE PRIMITIVE: VÂNATORII SI CULEGATORII Pigmeii Mbuti • •Societatile îndestulate" originale? SOCIETATILE PASTORALE SI AGRARE Societatile pastorale • Societatile agrare CIVILIZATIILE PREENDUSTRIALE SAU STATELE TRADITIONALE Maiasii • Trasaturile statului traditional SOCIETATILE DIN LUMEA ÎNTÂL A DOUA SI A TREIA Originile diviziunii • Uniunea Sovietica -tip de societate dinLumea a Doua • Sfârsitul Lumii a Doua Societatile din Lumea a Treia India ca exemplu de tara dinLumea a Treia • Saracia din Lumea a Treia TARILE RECENT INDUSTRIALIZATE SCHIMBAREA SOCIALA ASTAZI: GLOBALIZAREA CONCLUZII INDUSTR IALIZATE LUMEA MODERNA: SOCIETATILE REZUMAT Marea Britanie ca exemplu LECTURI SUPLIMENTARE de societate industrializata TERMENI IMPORTANTI 5 5
  • 29. • industrializarea • societatile industriale • globalizarea Pentru a întelege diversitatea culturilor umane, trebuie sa avemcunostinte desprel diferitele tipuri de societate care au existat de-a lungul istoriei. în acest capitol nej vom ocupa de cele mai importante tipuri desocietate premoderna, concentrându-ne asupra schimbarilor careau transformat lumea sociala în trecutul nu prea îndepartat,] Vom starui si asupra uriui important eveniment global recent, ale caruiconsecinte ne afecteaza în prezent pe toti: disparitia unui întregtip de sistem social, societatilfj din Lumea a Doua, sau comunismul sovietic. Vom lua în considerare mai întâi câteva dintre primele forme de societate, al] caror origini dateaza din cele mai vechi timpuri. SOCIETATILE PRIMITIVE: VÂNATORII SI CULEGATORIl| Cu mult timp în urma, fiintele umane au trait în societati de vânatori j culegatori, mici grupuri sau triburi care adesea nu depaseau 30-40 de persoa Vânatorii si culegatorii îsi asigurauhrana din vânat, pescuit si culegerea plantelj comestibile pe carele gaseau în natura. Aceste culturi continua sa existe în unej partiale lumii, cum ar fi anumite zone desertice din Africa si junglabraziliana s cea din Noua Guinee. Totusi, majoritatea culturilorvânatoresti si de culegatori j fost distruse sau absorbite deraspândirea culturii occidentale, iar cele care persista esteputin probabil ca vor dainui în viitor. în prezent, în întreaga lume i putinde un sfert de milion de oameni se întretin din vânat si din cules, adica 0,001 d populatia lumii (fig. 3.1.). Daca le comparam cu societatile mari, în special celemoderne, cum ar fi. sau Statele Unite, în majoritatea grupurilor devânatori si culegatori se gasesc; putine inegalitati. Bunurilemateriale de care au nevoie sunt limitate la arme, unej pentrusapat si construit, capcane si ustensile de gatit. Astfel ca existaputine difei între membrii societatii, în privinta numarului saufelului posesiunilor materiale -| exista împartirea în bogati si saraci. Diferentele de pozitie sau rang tind sa fie limita vârsta si sex: aproape totdeauna barbatii sunt vânatori, în timp ce femeile culegpla salbatice, gatesc si cresc copiii. Aceasta diviziune a munciiîntre barbati si femei totusi foarte importanta: barbatii tind sadomine pozitiile publice si ceremoniale. •Vârstnicii" -cei mai batrâni si mai experimentati barbatiai comunitaj luau de regula deciziile importante în ce priveagrupul. Dar asa cum bogatia membi comunitatii difera preaputin, la fel si diferentele de putere sunt mult mai mici ( în altetipuri de societate. Societatile de vânatori si culegatori eraude •participative" -toti barbatii adulti se adunau atunci când se luau decizii import sau în momente de criza.
  • 30. Figura 3.1. -Societatile de vânatori siculegatori s-au restrâns pe masura cepopulatia lumii crestea 10.000 î.Ch. Populatia: 10 milioane Populatia: 350 milioane Populatia: 3 miliarde 00 1960 Sursa: Richard B. Lee si Irven de Vore (eds), Man the Hunter (Aldine de Gruyter, 1968), frontispiciu. (3 miliarde = 3.000 milioane)
  • 31. Vânatorii si culegatorii nu hoinaresc însa pur si simplu. Majoritatea au teritorii | fixe si migreaza cu regularitate în jurul loran de an. Multe comunitati de vânatori si culegatori nu au o componenta stabila; oamenii se muta dintr-o tabara într-alta saugrupurile se despart si se alatura altora pe acelasi teritoriu comun. Pigmeii Mbuti Dintre numeroasele descrieri ale unor societati de vânatori si culegatori despre care s-a scris, ne vom ocupa de una singura, pentru a ilustra modul lor de viata: societatea pigmeilor Mbuti, care traiesc într-o regiune a Zairului, în Africa Centrali (Turnbull, 1983). Mbuti locuiesc într-o zona împadurita, greu de patruns. Acestia însa cunosc bine padurea si se pot deplasa nestânjeniti. Exista apa din belsug s: sunt multe plante si animale salbaticecare pot servi drept hrana. Locuintele lor nu sunt permanente, ci sunt facute din frunze, puse pe un cadru din crengi. Ele pot iridicate în câteva ore si abandonate, lucru pe care Mbuti îl fac înpermanenta, durat^ de sedere nedepasind mai mult de o lunaîntr-un loc. Mbuti traiesc în grupuri mici, formate din patru-cinci familii. Componentj grupurilor este constanta, dar oricare dintre membriidoreste poate sa paraseasca i grup si sa se alature altuia. Nimeni nu •fuge" -nu exista sefi. Batrânii au toti datoria de a curma •zarva" (certurile), despre care pigmeii cred ca, nu este agrea de spiritelepadurii. Daca un conflict nu poate fi aplanat, membrii grupului sedespai si se alatura altora. Mbuti au fost studiati pentru prima data prin anii '60, pecând modul traditional de viata era înca intact. De atunci, ei au fost supusi unor presiuni co tinue. Lumea din afara a patruns totmai adânc în padure, iar Mbuti s-au lasat atn de economia depiata a satelor de dincolo de marginile padurii. Am prezentat molor de viata la timpul prezent, dar el se afla de fapt pe cale dedisparitie. Acelasi lud este în mare masura adevarat si pentrualte tipuri de mici societati traditionale,] care ne vom referi în carte. •Societatile îndestulate" originale? Spre deosebire de Mbuti, majoritatea societatilor devânatori si culegati existente si în prezent traiesc în zone sarace. Asemenea grupuri pot trai aproape) nivelul de înfometare, deoarece mediul înconjurator nu le asigura mai mult i un nivelde subzistenta minim. Vânatorii si culegatorii au fost de multscosi t3" zonele cele mai fertile ale lumii, iar faptul ca acumtraiesc în conditii în ¦: supravietuirea este o lupta continua i-afacut pe unii cercetatori sa-si închipuie» toti acesti oameni traiauîn conditii de mari lipsuri materiale. Probabil ca nuj stateaulucrurile în trecut. Un renumit antropolog, Marshall Sahlins, i-anur vânatorii-culegatori •societatile îndestulate originare", deoarece aveau mai: decât le trebuia ca sa-si satisfaca necesitatile (Sahlins, 1972). Vechii vânato culegatori care traiauîn regiunile cele mai bogate ale lumii nu trebuiau sa-si peti
  • 32. cea mai mare parte a zilei muncind, •angajati în procesul deproductie". Multi dintre ei munceau un numar mai mic de ore pezi decât un lucrator dintr-o fabrica sau într-un birou modern. Vânatorii si culegatorii nu prea sunt interesati de bogatiilemateriale dincolo de ceea ce este suficient pentru a le asiguranevoile de baza. Preocuparea lor fundamentala se rezuma însa deregula la valorile religioase si la activitatile ceremoniale si rituale. Multi vânatori si culegatori participa cu regularitate la ceremonialuri elaborate si pot petrece mult timp pregatind îmbracamintea, mastile, vopselurile sau alte obiecte sacre folosite în asemenea ritualuri. Unii autori, în special cei influentati de sociologie, au perceputpredominanta vânatorii în aceste societati ca fiind legata deimpulsurile general-umane catre razboi, dar de fapt societatilede vânatori si culegatori par sa fie cât se poate de pasnice. Uneltele folosite pentru vânatoare sunt arareori folosite pe postde arma împotriva altor fiinte umane. Uneori au loc înfruntariîntre grupuri diferite, dar acestea sunt de regula limitate si auloc putine accidente sau deloc. Razboiul, în sensul modern al cuvântului, este complet necunoscut vânatorilor si culegatorilor, carenu poseda razboinici specializati. Vânatoarea este, în sine, întrun anumit sens, o importanta activitate colectiva. Indivizii potpleca sa vâneze singuri, dar aproape întotdeauna vor împartivânatul -de exemplu, carnea unui porc mistret -cu restul grupului. Vânatorii si culegatorii nu sunt doar oameni •primitivi", care nu prezinta importanta studierea culturii lor ne permite sa vedem cu mai multa claritate ca unele dintre institutiile noastre sunt departe de a fi trasaturi •firesti" ale vietii umane. Desigur, circumstantele în care traiesc vânatorii si culegatorii nu suntideale, dar, cu toate acestea, lipsa razboiului, lipsa inegalitatilormajore în bogatie si putere si accentul pus mai degraba pecooperare decât pe competitie ne amintesc ca lumea creata decivilizatia moderna industriala nu înseamna în mod necesar •progres". SOCIETATILE PASTORALE SI AGRARE Aproximativ acum douazeci de mii de ani, unele grupuri devânatori si culegatori s-au apucat de cresterea animalelor domestice si de cultivarea unor loturi alese de pamânt, ca modde a-si câstiga existenta. Societatile pastorale sunt cele care cultiva cereale (practica agricultura). Multe societati au avut economii mixte, pastorale si agrare. Societatile pastorale în functie de mediul în care traiesc, pastorii cresc turme deanimale precum vite, oi, capre, camile sau cai. Mai exista încanumeroase societati pastorale în lumea moderna, concentrateîn special în anumite zone din Africa, Orientul Mijlociu si AsiaCentrala. Aceste societati se afla de regula în regiuni unde existapasuni bogate,
  • 33. dar si în deserturi sau munti. Respectivele regiuni nu sunt propice agriculturii dar | contin suficienta hrana pentru crestereaanimalelor. Societatile pastorale migreaza de ob'icei între diferitele zone, în functie dej schimbarile de anotimp. întrucât transportul leeste asigurat de animale, parcurgi distante mult mai mari decâtvânatorii sau culegatorii. Datorita obiceiurilor lori nomade, oamenii societatilor pastorale nu acumuleaza posesiuni materiale, desi modull lor de viata este mai complex la capitolul material decâtcel al vânatorilor sil culegatorilor. întrucât domesticirea animalelor permite o aprovizionare constantii cu hrana, acestesocietati sunt de regula mai numeroase decât comunitatile de vânatorii si culegatori. Unele societati pastorale numara un sfertde milion de membri sau| chiar mai mult. întinzându-se, asa cum se întâmpla adesea, pe suprafetemari de teritoriu, i poate întâmpla ca pastorii sa vina în contact cualte grupuri. Ei fac adesea comert-l dar pot de asemenea, sa aibaloc si conflicte. Multe societati pastorale au fost pasnice dorinddoar sa-si îngrijeasca turmele si sa respecte ceremonialurilerituale alj comunitatii. Altele au fost însa s-au pronuntat razboinice, realizându-si consta supravietuirea prin jefuirea altora dar si prin cresterea animalelor. în societatii] pastoraleexista mari inegalitati în functie de bogatie si putere fata decomunitatii de pastori si culegatori. în mod special sefii, capeteniile razboinice si conducator] de trib detin adesea o considerabila putere personala. O descriere clasica a societatii pastorale este cea data de E.E. Evans-Pritchar| care a studiat tribul Nuer, din sudul Sudanului (Evans- Pritchard, 1940). Supravietuire tribului Nuer depinde în principal decresterea vitelor, desi ei cultiva si cereale. Oameit traiesc în sate la distante de zece si treizeci de kilometri unul de altul. în anii '30, < Evans-Pritchard a facut acest studiu, populatia Nuer numara cam 200.000 de indiv Toti vorbeau aceeasi limba si respectau aceleasiobiceiuri, dar nu exista o autorita politica centrala sau vreo formade guvernare. Populatia Nuer este împartita în tribuj carecolaboreaza uneori între ele, dar locuiesc mai mult separat. Fiecare trib poseda pamântul sau, împartirea fiindmarcata de obicei cursurile de apa. Populatia Nuer nu acorda oînsemnatate deosebita pamânt! decât ca loc unde- si pot crestevitele. O parte din an, în sezonul secetos, locuiesi tabere lângaochiurile de apa. îndeletnicirea populatiei Nuer este legata decrestt vitelor, care sunt, în multe privinte, punctul central alculturii lor. Ei manifestâj profund dispret pentru populatiileînvecinate, care au vite putine sau deloc. Fie faza majora a vietii nasterea, maturizarea, casatoria si moartea este marcatâjritualuri legate de vite. Barbatii poarta adesea numele boilor lorfavoriti, iar fen pe cele ale vacilor preferate. Triburile Nuer pornesc adesea la razboi unul împotriva altuia, iar unJ formeaza aliante împotriva strainilor. Asa cum traiescpentru vite, la fel se li pentru ele, pedepsindu-i, de exemplu, pevecinii Dinka, alta societate pastoi pentru furtul turmelor. Conform unei zicale a populatiei Nuer: •Mai multi oa; au murit pentru o vaca decât din orice alt motiv."
  • 34. Societatile agrare Societatile agrare au aparut în acelasi timp cu cele pastorale. La un moment dat, grupurile de vânatori si culegatoriau început sa-si semene propriile lor culturi, în loc sa le culeaga pur si simplu pe cele crescute în salbaticie. Aceasta practica s-a dezvoltat, devenind ceea ce se numeste astazi •horticultura", în care mici gradini sunt cultivate cu ajutorul unor instrumente simple de sapat. Multe populatii din lume înca se bazeaza în primul rândpe horticultura pentru a-si câstiga traiul (fig. 3.2. arata cum s-amentinut modul de viata agricol în lumea moderna.) Figura 3.2. -Continuitatea modului de viata agrar în societatileindustrializate: procentajul fortei de munca în agricultura, 1990 Procentajul fortei de munca dinagricultura: 191,7 Nepal J 91,3 Ruanda 80,9 Uganda J74,5 Etiopia J68,5 Banglades Societatile industrializate: Australia Japonia Germania Canada Statele Unite Marea Britanie Sursa: Nikos Alexandrotos (ed.) World Agriculture: Towards 2010: An FAO Study, 1995 La fel ca pastori tul, horticultura ofera o rezerva de hrana maisigura decât ar fi fost posibil prin vânat si cules si de aceea poateîntretine comunitati mult mai numeroase. întrucât nu sunt într-o continua miscare, populatiile care-si câstiga traiul din horticultura potacumula stocuri mai mari de averi materiale decât comunitatile de vânatori si culegatori. O data ce grupurile s-au stabilit în anumitezone, comertul si legaturile politice regulate se pot dezvolta între sate separate. Comportamentul razboinic este comun în societatile horticole, desi nivelul de violenta tinde sa fie mai putin pronuntatdecât în unele grupuri pastorale. Cei care cultiva pamântul nu sunt deregula, îndemânatici în arta razboiului; pe de alta parte, membriitriburilor nomade se pot aduna laolalta constituind adevarate armate de jefuitori. 61
  • 35. Sa luam ca exemplu, tribul Gururumba din Noua Guinee, de nu mai mult de mie de locuitori raspânditi în sase sate (Newman, 1965). în fiecare sat exista ms multe gradini, despartite de garduri. Loturile apartin diferitelor familii, în interiori acestor garduri. Toata lumea, adulti si copii, este implicataîn procesul de îngrijii a loturilor, desi barbatii si femeile au îngrija fiecare tipuri diferite de fructe s legume. Fiecare familieare mai multe loturi si cultiva diferite plante în anumii perioade din an, asigurând astfel o provizie de hrana constanta. Cultura Gururumb are un sistem ceremonial complicat de schimburi de daruri între familii, prin car se poate obtine prestigiul în cadrul comunitatii. Astfel, populatia detine gradini î: care se cultiva plante pentrunevoile zilnice si alte loturi, în care cultiva rasadui •de prestigiu". Rasadurile •de prestigiu" sunt mult mai bine îngrijitedecât cel obisnuite. Gururumba mai cresc si porci, care nu sunt îngrasati pentru afi mâncati, ci ci daruri de schimb, menite sa câstige un statutsuperior în cadrul comunitatii. O dati la câtiva ani are loc o maresarbatoare cu carne de porc, în cursul careia sute d porci suntsacrificati, gatiti si oferiti în dar. Ca si în grupurile pastorale, înrându tribului Gururumba exista diferente de egalitate decât înculturile de culegatori vânatori. Capeteniile si sefii de tribjoaca un rol important si exista deosebi substantiale întrebogatiile materiale ale oamenilor. CIVILIZATIILE PREINDUSTRIALE SAU STATELE TRADITIONALE Aproximativ dupa anul 6000 î.Ch. gasim urmele unor societati mai mari de existasera pâna atunci si care nu se aseamana cu tipurile primitive (Gurns si Ralpl 1974). Aceste societati se bazau pe dezvoltarea oraselor, dovedeau pronuntiinegalitati în repartizarea bogatiei si a puterii si se asociau cuconducerea de ca regi sau împarati. Deoarece foloseau scrierea, iar stiinta si arta erau în plina dezvolta acestea, sunt numite adesea civilizatii. Dar întrucât ele au dezvoltat forme j guvernare mai coordonate decât orice alte forme de societate anterioara, pentru^ denumise foloseste termenul de state traditionale. Majoritatea statelor traditionale erau totodata imperii; ele ajungeau la aseme dimensiuni prin cucerirea si incorporarea altorpopoare (Eisenstadt, 1963; Cla si Skalnik, 1978; Kautsky, 1982). Acesta este cazul, de exemplu, Chinei traditionj si a Romei antice. La apogeul sau, în secolul I d.Ch., Imperiul roman se întindea] Britania, în nord-vestul Europei, pâna dincolo de Orientul Mijlociu. Imperiul chil care a dainuit peste doua mii de ani, pâna în pragulsecolului nostru, acoperea! mai mare parte a regiunii de platoudin estul Asiei, ocupata în prezent de t moderna. Astazi nu mai exista state traditionale în lume. Desi câteva, cum China si Japonia, au ramas mai mult sau mai putin intacte si dupaînceputul secolj XX, toate au fost distruse ori s-au dizolvat în sisteme moderne.
  • 36. Roma 400 î.Ch-d.Ch. 400 Mesopotamia 3500-400 î.Ch 1800-300 î.Ch. Mesoamerica 300 î.Ch-d.Ch. America de Sud d.Ch. 600-1500 Os l Figura 3.3. • Câteva dintre cele mai importante civilizatii traditionale din trecut, cu date si localizari aproximative (întrucât toate au trecut prin perioade de expansiune si declin)
  • 37. Cele mai timpurii state traditionale au aparut în OrientulMijlociu, de regul zone fertile de-a lungul unor fluvii (vezi fig. 3.3.)-Imperiul chinez s-a format în prs£ anilor 2000 î.Ch., într-o vreme când state puternice se gaseau pe teritoriul Indi Pakistanului actual. Câteva state traditionale de mari dimensiuni existau în Mex în America Latina, cum ar fi aztecii în Peninsula mexicana si incasii în Peru. Si incasilor fusese înfiintat cam cu un secol înainte de sosirea aventurierului sp£ Pizzaro, care a descins în America de Sud în 1535 doar cu un mic grup de solda Prin încheierea de aliante cu alte triburi bastinase ostile incasilor, Pizzaro a p provoca în scurt timp decaderea statului Inca, cerând alipirea acestuia la Sps Aceasta a fost una dintre primele întâlniri dintr-o lunga serie, a influentelor occidei cu statele traditionale, care aveau sa duca pâna la urma la disparitia lor totala. Maiasii Vom lua ca exemplu de stat traditional cea de-a treia civilizatie americana a maiasilor, stabilita în peninsula Yucatan din Golful Mexic. Civilizatia May; dezvoltat între anii 300 si 800î.Ch. Maiasii au construit centre religioase, 1 înconjurat culocuintele lor, toate construite din piatra. Altarele religioasea forma unor mari piramide, în vârful fiecareia fiind câte untemplu. La Tikal mai mare dintre piramide, orasul dimprejurgazduia cam 40.000 de locuitori principalul centru administrativ -efectiv orasul-capitala -al statului maias. Societatea maiasa era condusa de o clasa aristocrata de preoti-razboinic erau cei mai înalti demnitari în societate, sitotodata conducatori militari, care du încontinuu razboaie cu grupurile din preajma. Majoritatea populatiei era for din tarani, toti fiind obligati sa dea o parte din produsele lorconducatorilo aristocrati, care traiau în conditii oarecum mai luxoase. Nu se stie cu siguranta de ce a disparut civilizatia Maya, probabil ca a cucerita de triburi învecinate. Se presupune însa ca în vremea sosirii spania statul maias disparuse deja de mult. Trasaturile statului traditional Statul traditional reprezinta singurul tip de societate existent în istorie îna: aparitiei industrialismului modern, în care o mare parte a populatiei nu era d implicata în obtinerea hranei. în comunitatile de vânatori si culegatori, ca societatile pastorale si agrare, exista o diviziune a munciidestul de simpla. Cea importanta separare a sarcinilor era ceadintre barbati si femei. în statele traditia dimpotriva, exista unsistem ocupational mai complex. Se mentinea diviziunea si amuncii în functie de sex, activitatile femeilor fiind în principalrestrânse la cs câmp. Totusi, în rândul barbatilor s-a observat o pondere a meseriilor special cum ar fi cea de negustor, curtean, administrator guvernamental si soldat. Mai exista si o diviziune de baza a claselor, între grupurile aristocrate si populatiei. Conducatorul era seful •clasei stapânitoare", care mentinea dreptul exi de a detinepozitiile sociale înalte. Membrii acestei clase traiau de regula,
  • 39. Marea masa a populatiei, pe de alta parte, se descurca însa foarte greu. Posesiunea de sclavi era o trasatura comuna a acestor societati. Câteva state traditionale au fost constituite în special princomert si erau de aceea conduse de negustori, dar majoritateafusesera întemeiate prin cuceriri militare sau presupuneau o structura substantiala de forte armate (McNeill, 1983, Mann, 1986). Statele traditionale au cunoscut dezvoltarea armatei profesioniste, anticipând tipurile moderne de organizare militara. Armata romana de exemplu, era alcatuita dintr-un grup debarbati cu un înalt grad de disciplina, bine antrenati si care a statla baza expansiunii Imperiului roman. In statele traditionale gasim de asemenea începuturile mecanizarii razboiului. Sabiile, lancile, scuturile si echipamentul de asediu detinut de armataromana erau produse de catre mestesugari specializati. în razboaiele dintre statele traditionale ca si între aceste state si triburile •barbare", ranile mortale erau mult mai frecvente decât fusesera vreodata mai înainte. PRIMELE TIPURI DE SOCIETATE UMANA Tipul Societatile de vânatori si culegatori Societatile pastorale Societatile agrare Statele sau civilizatiile traditionale Perioada 50.000 î.Ch. pâna în prezent (actualmente în curs de disparitie totala). 12.000 î.Ch. pâna în prezent. Majoritatea statelor de mari dimensiuni de azi. Modul lor de viata este amenintat. 12.000 î.Ch. pâna în prezent. Majoritatea fac acum parte din entitati politice mai mari si sunt în curs de a-si pierde identitatea. 6.000 î.Ch. pâna în sec. XIX. Toate statele traditionale au disparut. Caracteristici Constau în grupuri mici de oamenicare-si
  • 40. câstiga traiul prin vânat, pescuit, siculesul plantelor comestibile. Putine inegalitati. Diferente de rang limitate la vârsta si sex. Depind de cresterea animalelor domestice pentru a-si câstiga existenta materiala. Ca marime, variaza între câteva sute si mii de membri. Marcate de inegalitati evidente. Compuse de capetenii sau regirazboinici. Bazele pe mici comunitati rurale, fara orase sau metropole. Traiul câstigat prin agricultura, adesea suplimentata prin vânatoare si cules. Inegalitati mai pronuntate decât în rândul pastorilor si culegatorilor. Conduse de capetenii. Bazele în buna parte pe agricultura. Exista unele orase, unde se concentreaza comertul si mestesugurile. Foarte mari, unele numarând milioane de oameni (desi mici în comparatie cu
  • 41. societatile mari Aparat de guvernare distinct, Exista inegalitati majore între diferiteleindustrializate). condus de clase. un rege sau împarat. 65
  • 42. LUMEA MODERNA: SOCIETATILE INDUSTRIALIZATE O Statele traditionale au disparut cu desavârsire; desi societatile de vânatori si culegatori, pastorale si agrare continuasa existe în unele regiuni, ele se gasesc doai pe teritorii relativizolate si, în majoritatea cazurilor, chiar si aceste ultime exempkde supravietuire sunt în curs de dezintegrare. Ce anume a dus ladistrugerea formeloi de societate care au dominat întreaga istoriepâna acum doua sute de ani? Raspunsul într-un singur cuvânt, este INDUSTRIALIZAREA, aparitia productiei cu ajutom masinii, bazata pe folosirea unor resurse de putere neînsufletite (cum arfi abum sau electricitatea). SOCIETATILE INDUSTRIALE (numiteuneori pur si simpli •societatile moderne") sunt cu totul diferitede orice tip anterior de ordine sociali iar dezvoltarea lor areconsecinte care se întind dincolo de originile lor europene| Industrializarea a aparut în Anglia în secolul al XVIII-lea, carezultat i Revolutiei Industriale, rezultat al unui întreg complexde schimbari tehnologii care au afectat mijloacele prin care oamenii îsi câstigau existenta. Aceste schimb^ au inclus inventia unor masini noi (cum ar fi masina de filat si de torspunerj resurselor energetice (în special cea a apei si a aburului) în slujba proceselor ( productie si folosirea stiintei pentru îmbunatatirea metodelor de productie. Si cu[ inventiile si descoperirile dintr-un domeniu provoaca la rândul lor altele îndifei domenii, pasul inovatiei tehnologice în societatile industrializate este extrem j rapid, în comparatie cu sistemelesociale traditionale. Chiar si în cele mai avansate dintre societatile traditionale, majoritai oamenilor erau implicati în cultivareapamântului. Nivelul relativ scazutj dezvoltarii tehnologice nupermitea decât unei mici minoritati sa se eliben de obligatiileproductiei agricole. Dimpotriva, o prima trasatura a societatiindustrializate de azi este aceea ca majoritatea populatieilucreaza în fabrij birouri sau magazine si nu în agricultura. Peste 90% din populatie locuiestt oras, acolo unde se gasescmajoritatea slujbelor sau noi locuri de munca. Ora importantesunt cu mult mai mari decât asezarile urbane ce se gaseaiicivilizatiile traditionale. în aceste orase, viata sociala devine mai impersoa si anonima decât înainte, iar multe dintre întâlnirile noastre zilnice sunt ] degraba cu straini, decât cupersoane pe care le cunoastem. Organizatiile mare întindere, cum ar fi corporatiile de afaceri sau agentiile guvernamentjajung sa influenteze practic viata tuturor oamenilor. O alta trasatura a societatilor moderne se refera la sistemele lor politice, | sunt mai dezvoltate si mai intense decât formele de guvernamânt din sti traditionale. în civilizatiile traditionale, autoritatile politice (monarhi si împ nu au o influenta directa asupra obiceiurilor si cutumelor majoritatii supusiloi care traiesc în sate si asezari independente. O data cu industrializarea, trans| si comunicatiile au devenit mult mai rapide, ducând la formarea unei comui •nationale" mult mai integrate.
  • 43. Societatile industriale au fost primele State-natiuni. Statele-natiuni sunt comunitati politice, delimitate între ele prin granite clar marcate, si nu prin vaga zona de frontiera caresepara statele traditionale. Guvernele statelor-natiuni au puterisporite în multe privinte ale vietii cetatenilor lor, stabilind legi care se aplica tuturor celor care locuiesc în interiorul respectivelor granite. Marea Britanie este stat-natiune, asa cumsunt de fapt toate celelalte societati din lumea contemporana. Aplicarea tehnologiei moderne nu s-a limitat însa câtusi deputin la un proces pasnic de dezvoltare economica. înca din celemai timpurii faze ale industrializarii, procesele moderne de productie au fost puse în slujba fortei armate, iar aceasta amodificat semnificativ modalitatile de a duce razboaie, creând arme si moduri de organizare militara mult mai avansate decâtcele din culturile preindustriale. împreuna, puterea economica superioara, coeziunea politica si superioritatea militara explicairezistibila extindere a modului de viata occidental în întreagalume, de-a lungul ultimelor doua secole. Marea Britanie ca exemplu de societate industrializata Marea Britania este una dintre cele peste doua sute de state- natiune existente în lume azi. Este mica în comparatie cu altestate actuale, atât ca suprafata cât si ca numar de locuitori. Marea Britanie are 58 de milioane de locuitori. Germania, alta tara industrializata, are 81 de milioane, Japonia 125 de milioane, iar Statele Unite 258 de milioane. Desi cu o populatierelativ redusa, Marea Britanie are totusi mai multi locuitori decât a avut întregul Imperiu roman în perioada sa de maximaîn întindere, ceea ce ne arata ca lumea este mult mai populatadecât acum doua mii de ani. Caracterul industrial al Marii Britanii este demonstrat de micul numar de oameni care lucreaza în agricultura, mai putinde 2% din întreaga forta de munca. Ca si alte state industrializate, Marea Britanie importa o serie de articole alimentare din întreaga lume: ceai din Asia de Sud, mere din NouaZeelanda, vin din Franta si mii de alte articole alimentare din alte tari. Totusi, cei 2% lucratori agricoli produc mai mult decât suficient pentru a hrani întreaga populatie a Marii Britanii. Daca luam în consideratie venitul mediu pe cap de locuitor, Marea Britanie nu este o tara bogata, fata de alte natiuni industrializate. în ordinea tarilor industrializate se afla abia pelocul 21. Elvetia e prima, Luxemburg a doua, iar Japonia a treia. Totusi, britanicii sunt foarte bogati, fata de masa populatiei dinsocietatile premoderne, cât/si fata de majoritatea tarilor dinLumea a Treia din vremurile noastre. Marea Britanie este ceea ce se numeste uneori o societate din Lumea întâi, diferita de cele din Lumea a Doua si a Treia. De acestea ne vom ocupa în continuare.
  • 44. SOCIETATILE DIN LUMEA ÎNTÂI, A DOUA SI A TREIA Originile diviziunii începând din secolul al XVII-lea si pâna în secolului al XX-lea, tarile occidentalei au înfiintat colonii în numeroase zone, ocupatepâna atunci de societati traditionalei folosindu-si superioritateafortei militare acolo unde era necesar. Desi practic toatef aceste colonii si-au obtinut pâna acum independenta, procesul de colonizare a fa esential în formarea hartii sociale a lumii, asa cum o cunoastem azi. în unele regiuni| cum ar fi America de Nord, Australia si Noua Zeelanda, care erau slab populate ( comunitatide vânatori si culegatori, europenii au devenit populatiamajoritara.'. altele, printre care si o buna parte din Asia, Africa siAmerica de Sud, populati^ locala a ramas majoritara. Societatile din primul dintre aceste tipuri, inclusiv StateleUnite, au deveni| industrializate. Cele din categoria a doua suntîn majoritate la un nivel al dezvolta industriale mai scazut si sunt adesea denumite societati din Lumea a Treia. Asemene! societati includ China, India, majoritatea tarilor africane, (cum ar fi Nigeria, GhanaiAlgeria) sau tari din America de Sud (de ex.: Brazilia, Peru siVenezuela). întrucf multe dintre ele sunt situate la sud fata deStatele Unite si Europa, ele sunt denumi| uneori colectiv ca Sudul, spre a fi deosebite de Nordul mai bogat, industrializat. Termenul •Lumea a Treia" a reprezentat la început o parte aunor trasatti stabilite pentru a diferentia cele trei tipuri majore desocietate existente în prici ani ai secolului XX. Tarile din Lumea întâi erau (si înca mai sunt) stata industrializate din Europa, Statele Unite, Australasia (Australia, Noua Zeelanl Tasmania siMelanezia) si Japonia. Majoritatea societatilor din Lumea întâi jsisteme de guvernamânt multipartite, parlamentare. Societatile din Lumea a 1 însemnau societatile comuniste din ceea ce era Uniunea Sovietica (URSS) si Euroj de Est, cuprinzând Cehoslovacia, Polonia, Germania de Est si Ungaria. Societâl dinLumea a Doua aveau economii cu planificare centralizata, carenu permit( dezvoltarea proprietatilor particulare sau initiativaeconomica competitiva. Uniunea Sovietica -tip de societate din Lumea a Doua Uniunea Sovietica avea o forma distincta de organizaresociala, politicj economica. Era esentialmente o organizareunionala, alcatuita dintr-o diven de natiuni si grupuri culturalediferite. Cea mai mare dintre ele era ocupatij Rusia, iar rusa era limba oficiala a tarii. Se vorbeau însa si multe alte limbi, cui fi lituaniana, germana, araba si georgiana. Uniunea Sovietica era condusa de Partidul Comunist. Bazat pe o versiuj marxismului (vezi cap. 1), comunismul sovietic era un, sistem de guver monopartita. Partidul Comunist domina atât sistemul politic cât si cel econol Tarile din Lumea întâi sunt capitaliste si au economii de piata: firmele de; sunt proprietate privata si se afla în concurenta unele cu altelepentru a-si i
  • 45. produsele consumatorilor. Dimpotriva, în Uniunea Sovietica si înEuropa de Est, cea mai mare parte din industrie si agricultura era în proprietatea statului si destul de putine afaceri erau particulare. Urmând învataturile lui Marx, conducatorii comunisti credeau ca un sistem de productie bazat pe proprietatea colectiva ar putea deveni mai prosper decât sistemul liber de piata occidental. S-a dovedit însa contrariul. Uniunea Sovietica si societatile esteuropene au fost ineficiente economic si au avut o conducere politica autoritara, iar aceste limite au dus la prabusirea lor (pentru informatii suplimentare, vezi cap. 13). O data cu colapsul comunismului în 1989, Uniunea Sovietica s- a dezmembrat, Rusia a devenit din nou un stat separat, asacum fusese înainte de Revolutia din 1917 si un mare numar de alte regiuni s-au desprins pentru a forma state-natiune independente, cum ar fi Ucraina, Georgia si Lituania etc. Timp de aproximativ 75 de ani, istoria lumii a fost afectata de o rivalitate globala între Uniunea Sovietica si tarile esteuropene pe de-o parte si societatile capitaliste occidentale siJaponia pe de alta. Astazi aceasta rivalitate a disparut. O data cusfârsitul •razboiul rece" si dezintegrarea comunismului în fostaURSS si Europa de Est, Lumea a Doua a disparut pur si simplu. Sfârsitul Lumii a Doua Rusia si celelalte foste societati din Lumea a Doua sunt azi pe cale de a-si forma un sistem de piata competitiv, asemanator celui din tarile occidentale. Ele încearca de asemenea sa-si construiasca institutii politice democratice bazate pe modelele occidentale. Ceea ce se întâmpla în Rusia si în celelalte tari ex-comunistepoate parea fara legatura cu viata oamenilor din Marea BritanicDar aceasta e o parere înselatoare. La fel ca si toate celelalte societati industrializate, Marea Britanie este tot mai mult implicata într-o economie globala, astfel încât evenimente dinalte parti ale lumii au efecte imediate asupra propriilor ei activitati. De exemplu, de ceea ce se întâmpla în fosta Uniune Sovietica poate depinde de obtinerea unei slujbe bune sau chiarorice slujba, dupa terminarea colegiului. Aceasta întrucât perpetuarea prosperitatii economice depinde de conditiile economice stabile din lumea întreaga. Daca Rusia se va puteadezvolta economic si politic, comertul cu Marea Britanie va fibenefic pentru ambele tari. Daca ar avea loc însa o prabusireeconomica în societatile din fosta Uniune Sovietica, consecinte dezastruoase s-ar repercuta si asupra stabilitatii sociale si economice din alte societati. Societatile din Lumea a Treia Termenul de Lumea a Treia (inventat de demograful francez AlfredSauvy) a devenit un mod conventional de referire la societatilemai putin dezvoltate, dar în unele privinte nu este satisfacator. Aceasta etichetare face sa para ca societatile respective sunttotal separate de tarile industrializate, ca fac parte dintr-o altalume.
  • 46. 69
  • 47. Dar nu este adevarat: societatile din Lumea a Treia sunt de multa vreme legate < tarile industrializate si invers. Ele au aparut ca urmare a colonializarii (vezi figj 4.3) si datorita legaturilor comerciale pe care si le-au creat cu statele occidentale. î schimb, conexiunile pe care Occidentul le-a stabilit cu alte parti ale lumii le-i afectat vizibil propria dezvoltare. De exemplu, faptul ca exista o numeroasa populati de negri în Statele Unite si în Brazilia este rezultatul •comertului cu oamenij (comertul cu sclavi) desfasurat cu colonisti. Majoritatatea societatilor din Lumea a Treia se afla în zone care au fost supu regimului colonial în Asia, Africa si America de Sud. Unasau doua mai sunt coloi^ înca (Hong Kong a ramas colonie britanica pâna în 1997, cu angajamentul de a ce controlul catreChina în acel an). Câteva regiuni colonizate au câstigat independe mult mai devreme, cum ar fi Haiti, care a devenit primarepublica autohtona o populatie de culoare neagra în ianuarie1804. Coloniile spaniole din America ij Sud si-au cucerit independenta în 1810, în timp ce Brazilia s-a desprins de Portug în 1822. Unele tari, care nu au fost niciodata conduse de altele europene, au fost totii puternic influentate de relatiile coloniale, cel mai notabil exemplu fiind China.'. forta armata, China a fost obligata începând din secolul al XVII-lea sa întretina leg comerciale cu puterile europene, în timp ce europenii se ocupau de guvernarea anun regiuni, inclusiv a câtorva porturi de prima importanta. Hong Kong a fostultinj dintre ele. Majoritatea natiunilor din Lumea a Treia au devenit state independej abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, adesea în urma unor sângeroase anticoloniale. Printreexemple se pot cita India, câteva tari asiatice (Burma, Mala siSingapore) si tari din Africa (Kenia, Nigeria, Zair, Tanzania siAlgeria). Desi pot include populatii care traiesc înca dupa modelultraditional, tarile j Lumea a Treia sunt diferite de formele timpuriide societate traditionala. Sistem lor politice sunt modelate dupasisteme înfiintate mai întâi în societatile occident] adica suntstate-natiuni. în timp ce majoritatea populatiei traieste înca înzonele i multe astfel de societati trec printr-un proces rapidde dezvoltare urbana.', agricultura ramâne activitateaeconomica principala, recoltele sunt produse i pentru a fivândute mai curând pe pietele lumii si mai putin pentruconsumul 1 Conditiile de trai sunt dintre cele mai sarace în aceste societati si s-au dete mult în decursul ultimilor ani. S-a estimat ca în 1993, 1,2 miliarde de oameni| tarile Lumii a Treia traiauîn saracie, adica aproape un sfert din populatia 1 Aproximativ o jumatate dintre saracii lumii traiesc în Asia de Sud, în tari ca IijBurma si Cambodgia. Cam o treime sunt concentrati în Africa. Ceilalti se i America Centrala si de Sud. între 1984 si 1994 standardele de viata au scâ Africa cu 2% anual. Somajul acrescut cu 400%, ajungând azi la peste 100 railiJ de someri. Africasubsahariana se confrunta totodata si cu o criza a datoriei exttT Datoria ei totala a crescut de peste trei ori. Platile în contuldatoriei externe pej le fac guvernele africane în fiecare an seridica la de peste patru ori suma chel pentru sanatate sicivilizatie.
  • 48. 70
  • 49. Figura 3.4. -Colonizarea europeana a Africii: harta de la începutulsecolului XX -în care apar •posesiunile" puterilor europene începând din secolul al XVIII-lea SPANISH MOROCi 1912 MEDITERRANEAN FR. SOMALILAND 1881 FRENCh wcsT HFRIV^H i( 89J912 -SUDAN{ 1883. 1896 ETHIOPIA 1936 EQUATORIALAFRICA LIBER I SIERRALEONE ALILANO U*•1889 RWANDA and /1894 / KENYA ATLANTIC OCEAN BURUNDI BELGIAN CONGO 1885 1920 NYASALAN D 1891 NORTHER N ____ _•-~- ' ' ' -' ''-BASUTOLAND "1806, 1910 Independent native states , South Africa 1000 Port Sursa: Philip Lee Ralph s.a., World Civilizations, editia a 8-a, voi. 2, 1991 India ca exemplu de tara din Lumea a Treia India si China reprezinta cele mai mari tari din lume în privinta numarului de locuitori. India are 900 milioane de locuitori. China are 1,2 miliarde, adica de 22 de ori mai mult decât Marea Britanie. India a fost colonizata de Anglia cu doua secole înurma, devenind parte a Imperiului Britanic. Tara si-a câstigat independenta dupa cel de-al doilea razboi mondial, dar s-a divizat în doua: Pakistanul, predominant islamic, s-a desprins departea principala a Indiei, dominata de hinduism.
  • 50. India ramâne o tara preponderent agrara: 33% din forta demunca este î agricultura. Rata medie de viata este superioaracelei din multe tari în curs d dezvoltare, dar cu mult sub cea a natiunilor industrializate. Media de viata ati pentru barbati cât sipentru femei în India în 1996 era de 63 de ani; în Marea Britani eaeste în prezent de 74 de ani pentru barbati si 79 pentru femei; în Japonia, und oamenii par sa traiasca mai mult decât oriundeîn lume, este de 77 de ani pentr barbati si 83 pentru femei. Spre deosebire de majoritatea tarilor din Lumea întâi, Indiaeste o societate carei populatie creste înca vertiginos. Crestereapopulatiei supune la un efort enom resursele economice si educationale. Doar 50% din populatia Indiei este alfabetizai (fatade 99% în Anglia). Multi oameni s-au mutat din zonele rurale înorase î ultimii 30 de ani. Orasele indiene ca Delhi, Calcutta si Bombay sunt suprapopulat! iar multi locuitori dorm pe strazi sisunt someri. Si totusi ar fi o greseala sa ne imaginam India ca •târânduse", pur si simpli dupa statele occidentale. Ea poseda o cultura vasta si diversa, mostenire îndelungatei sale istorii casi civilizatiei traditionale. De asemenea, în prezent tar trece printr-un proces rapid de dezvoltare economica. India adaposteste unman numar de saraci, care-si duc cu greu existenta cotidiana. Dar ea are si milioane di oameni bogati si industrii prospere, inclusiv de înalta tehnologie. Orasele ei sun suprapopulate, darau si zone rezidentiale la fel de elegante ca oricare altele dijtarile din Lumea întâi. Saracia din Lumea a Treia în majoritatea societatilor din Lumea a Treia, saracia tindesa capete forrtw cele mai dramatice în zonele rurale. Malnutritia, analfabetismul, media scazuta viata si conditiile mizere de locuit sunt de regula cele mai accentuate la tai Majoritateasaracilor se gasesc acolo unde lipseste pamântul arabil, productivitat agriculturii este scazuta, iar seceta si inundatiile sunt fenomene obisnuite. De obio femeile sunt mai dezavantajate decât barbatii. Ele se confrunta cu problemecultura sociale si economice mai des decât barbatii care sunt lipsiti de drepturi. De exemp ele muncesc un numar mai marede ore, iar acolo unde sunt salariile lor sunt n mici. Saracii din tarile Lumii a Treia traiesc în conditii aproape deneimaginat peni britanicii de rând sau locuitorii altor societatiindustrializate. Multi nu au locuii permanente, în afara unoradaposturi din carton sau din deseuri de lemn. Nu au a curenta, instalatii sanitare sau electricitate. Cu toate acestea, exista însa milioane saraci în Marea Britanie, Europa si Statele Unite siexista o legatura între sara din aceste societati si saracia globala. Aproape jumatate dintre saracii din Stat Unite, de exemplu, provin din Sud. Aceasta se refera la descendentii sclavilor ne adusi cu forta în urma cu secole, cât si la mai recentii emigranti, sositi din Amer Latina, Asia etc.
  • 51. TARILE RECENT INDUSTRIALIZATE în timp ce majoritatea tarilor din Lumea a Treia, care nu esteunitara, sunt cu mult în urma societatilor occidentale, câteva dintre ele s-au înscris deja cu succes în procesul industrializarii. Ele sunt uneori denumite tari recent dezvoltate (TRD) si includ: Brazilia si Mexicul în America de Sud, cât si Hong Kong, Coreeade Sud, Singapore si Taiwan în Asia de Est. Rata cresterii economice a unora dintre cele mai prospere TRD, precum Taiwanul, este de câteva ori mai mare decât a economiilor industrializate occidentale. în 1968 nici o tara din Lumea a Treia nu figura în topul primilor 30de exportatori din lume, dar dupa 25 de ani Hong Kong si Coreeade Sud se aflau printre primele 15. TRD asiatice au aratat în anii '90 cele mai ridicate nivele ale prosperitatii economice. Ele investesc în strainatate si promoveaza totodata cresterea economica în propria lor tara. Productia de otel a Coreei de Sud s-a dublat în ultimii zece ani, iarindustriile constructoare de nave si electronica se situeaza printreliderii mondiali. Singapore este pe cale de a deveni principalulcentru financiar si comercial din Asia de Sud-Est. Taiwan este o prezenta importanta în industria manufacturiera si electronica. Toate aceste evolutii au afectat direct Marea Britanie, a carei cota globala de productie de otel a scazut dramatic în ultimii 30 deani. Modul de viata se schimba rapid în aceste societati. Tarile celemai prospere dintre cele asiatice se avânta cu entuziasm într-onoua lume a societatii de consum. Un cetatean prosper din Asiaarata cam asa: are camasi si cravate de la Ferragame, poartaun ceas Rolex sau Cartier, are o geanta diplomat Louis Vuitton, semneaza cu un stilou Montbanc, se duce la serviciu într-un BMW stralucitor, vorbeste tot timpul la telefonul celular Motorola, îsi depune economiile pe cartile de credit AmericanExpress, calatoreste în Singapore cu Airlines, poseda un apartament în oras si o casa la tara. (Naisbitt, 1995, p. 31). Bunastarea si consumul exagerat coexista cu formele traditionale de casatorie si familie, iar uneori cu sistemul limitat de viata de tara si cu saracia. SCHIMBAREA SOCIALA ASTAZI: GLOBALIZAREA Priviti îndeaproape gama de produse oferite spre vânzaredata viitoare când intrati într-un magazin local sau supermarket. Diversitatea de bunuri pe care am ajuns în Occident sa o consideram drept fireasca pentru orice persoanacapabila sasi-o cumpere cu bani, depinde de conexiuni economice incredibil de complexe care se întind asupra lumii întregi. Produsele expuse au fost fabricate în sau folosesc ingrediente sau parti dintr-o suta de tari diferite. Toate acestea trebuie sa fie transportate cu regularitate de la un capat la altul al Pamântului, necesitând un flux continuu de informatie pentru a coordonamilioanele de tranzactii care au Joc zilnic.
  • 52. SOCIETATEA ÎN LUMEA MODERNA Tipul Societatile din Lumea întâi Societatile din Lumea a Doua Societatile din Lumea a Treia Tarile recent industiraliz ate Perioada Secolul XVIII pâna în prezent. începutul secolului al XX-lea (dupaRevolutia Rusa de la 1917), pâna la începutul anilor '90. Secolul al XVIII-lea (majoritatea suntfoste colonii) pâna în prezent. Din 1970 pâna în prezent. Caracteristici Bazate pe productia industriala silibera initiativa generalizata, Majoritatea oamenilor locuiesc înorase si metropole, o mica parte suntangrenati în meserii agricole. Mari inegalitati de clasa, desi mai putin pronuntate decât în statele traditionale, Comunitati politice distincte sau state-natiuni, cuprinzând natiunile occidentale, Japonia, Australia si Noua Zeelanda. Bazate pe industrie, dar economia este centralizata.
  • 53. O mica parte din populatielucreaza în agricultura; majoritatea locuieste înorase si metropole. Inegalitatile de clasa majorepersista. Comunitati politice distincte saustate-natiuni. Pâna în 1989, cuprindeau UniuneaSovietica ¦; si Estul Europei, dar schimbarilepolitice sisociale le-au transformat în sisteme de libera i initiativa economica, devenind treptatsocietati din Lumea întâi. Majoritatea populatiei lucreaza înagricultura, jfolosind metode de productietraditionale. Unele produse agricole sunt vândutepe pietele j mondiale. Unele tari au sisteme de libera initiativa, altele'] sunt centralizate. Comunitati politice distincte sau statenatiuni, jincluzând China, India si majoritatea} natiunilor africane si sudamericane. Foste societati din Lumea a Treia, bazate î prezent pe productia industriala si în genen pe libera initiativa. Majoritatea populatieitraieste în orase; metropole, putine persoane sunt implicate în] meserii agricole. Inegalitati de clasa puternice, mai pronuntatej decât în
  • 54. societatile Veniti mediu pe cap de societatile Lumii întâi. Includ Hong din Lumea locuitor este considerabil Kong, Coreea de Sud, Taiwai Brazilia si întâia. r mic decât cel din Mexic.
  • 55. •Pâna în zilele noastre, scria antropologul Peter Wersley, societatea umana nu a existat de fapt" (Wersley, 1984, p. 1), întelegând prin aceasta ca abia în vremurile moderne putem vorbidespre forme de asociere sociala care cuprind tot Pamântul. Lumea a devenit, în unele privinte de baza, un sistem social unic, rezultat al strângerii legaturilor de interdependenta ce afecteazaacum practic toata lumea. Sistemul global nu este doar mediulînconjurator, în care anumite societati -cum ar fi Marea Britanie se dezvolta si evolueaza. Conexiunile sociale, politice si economice care depasesc granitele dintre tari conditioneaza în mod decisiv soarta celor care traiesc în interiorul fiecareia din ele. Termenul general pentru cresterea interdependentei din societatea mondiala este GLOBARIZARE. 0 Nici o societate din lume nu mai traieste complet separat decelelalte si chiar în cele mai bogate tari fiecare depinde de bunuriaduse din strainatate. în Marea Britanie, de exemplu, aproape toate televizoarele vândute sunt produse si asamblate în strainatate, mai ales în Orientul îndepartat. Un alt exemplu ne este oferit de industria constructoare de masini. Acum aproximativ 40 de ani, productia de masini a SUA era mai mare decât cea a restului întregii lumi la un loc. Azi, Statele Unite se situeaza abia pelocul III; mai multe masini sunt produse în Europa si Japonia. în plus, piesele folosite la fabricarea masinilor sunt produse în multealte tari. O masina Ford Mondeo, de exemplu, contine piese facute în 112 locuri diferite, raspândite în 16 târi si trei continente. Chiar numele masinii, •Mondeo", face referinta la natura globala a industriei constructoare de masini. Procesele de globalizare au adus multora mari beneficii în tarile industrializate: azi este disponibila o mai mare varietate de bunuri si produsealimentare decât niciodata. Totodata, faptul ca acum suntem cutotii implicati într-o lume mult mai larga a dus la aparitia unoradintre cele mai serioase probleme cu care ne confruntam în prezent. Procesele globalizarii se numara printre cele mai importante schimbari sociale cu care ne confruntam în prezent. Analiza sociologica restrânsa la studiul unor societati independente devine tot mai anacronica. Ca fiinte umane, împartim tot maimult o soarta comuna. Problemele fundamentale cu care se confrunta viata umana, cum ar fi împiedicarea distrugeriiecologice si evitarea confruntarilor armate pe scara larga, au înmod necesar o rezolvare globala. CONCLUZII Datorita accentuarii interdependentei economice si culturale, ordinea globala este presarata cu inegalitati si formeaza o tesatura de state cu interese atât comune, cât si divergente. Nuexista vreun indiciu a unei convergente politice care va poateface sa fie depasite interesele conflictuale dintre state în viitorul apropiat. Una dintre trasaturile cele mai îngrijoratoareale societatii mondiale este aceea ca, desi exista Natiunile Unite, globarizarea crescânda nu e dublata de o integrare politica saude o reducere a inegalitatilor internationale în privinta bogatiei sau puterii.
  • 56. 75
  • 57. O Se pot distinge mai multe tipuri de societate premoderna forme de soc care preced dezvoltarea celor industrializate. în societatile de vânatori si culegatori, oamenii nu cultiva cereale sau vite, ci traiesc din culesul plantelor si vânatul animalelor. Societatii! torale sunt cele prin care cresterea animalelor domestice asigura baza h Societatile agrare depind de cultivarea unor loturi bine determ: Societatile agrare mai mari si mai dezvoltate formeaza state sau civr traditionale. © Dezvoltarea si expansiunea Occidentului au condus la cucerirea multoi ale lumii, schimbând în mod radical sistemele sociale si culturale deja exis Acest proces a fost asociat cu colonialismul, anume impunerea guve occidentale si a controlului occidental. © în societatile industrializate, productia industriala devine baza economiei, industrializate din Lumea întâi includ natiunile din •Occident", prec Japonia, Australia si Noua Zeelanda. O Tarile din Lumea a Doua au fost societati industrializate conduse de gu comuniste. în urma revolutiilor din anul 1989 din Europa de Est, care au rasturnarea comunismului în acea parte a lumii si în fosta Uniune Sov societatile din Lumea a Doua au disparut. 0 Tarile din Lumea a Treia sau în curs de dezvoltare, în care traieste ce mare parte a populatiei lumii, sunt aproape toate foste colonii. Majoi populatiei lucreaza în agricultura. Desi cele mai multe societati din Lu; Treia sunt sarace în comparatie cu natiunile industrializate, o mica parte 0 sau tarile recent industrializate) au cunoscut în ultima vreme o dezv economica rapida. © Tarile lumii au devenit treptat tot mai interdependente, proces cunosci numele de globalizare. Dezvoltarea relatiilor sociale mondiale presupun inegalitati pe scara larga între societatile industrializate si cele sarace din L a Treia. Q Globalizarea afecteaza azi viata oamenilor din toate tarile, bogati si s modificând nu doar sistemele globale, ci si viata cotidiana. Globali nu a produs o lume unitara. Dimpotriva, ea a creat unele dintre princi] diviziuni sociale si conflicte, analizate în diferitele capitole ale ai carti.
  • 58. Brian M. Fagan, People ofthe Earth, semnata de un singur autor (London, Harper Collins, 1992). Cea mai asupra societatilor în urma recenta editie a unei cercetari prabusirii puterii comuniste în de autoritate asupra originilor siEuropa de Est si în URSS. dezvoltarii diferitelor forme de Sheilagh C. Ogilvie si Markuscultura umana. Stephen Haggard, German (eds.), European Proto- Pathwaysfrom the Periphery: The Industri-alisation (Cambridge, Cambridge Politics of Growth in the Newly University Press, 1996). O Industrialized Countries (Ithaca, N.Y. analiza exhaustiva a procesuluiCorneli University Press, 1990). O de industrializare în Europa. analiza a aspectelor politice si economice ale industrializarii în tarile în curs de dezvoltare. Leslie Molmes, Post-Comunism: Aulntroduction (Cambridge, Polity Press, 1996). O prima analiza cuprinzatoare societati de vânatori si culegatorisocietati pastoralesocietati agrarestate traditionale Robert Skidelsky, The World after Communism: A Polemic for Our Times (London, Macmillan, 1995). Discutie asupra probabilitatiiviitorului societatilor din Europade Est în urma destramarii comunismului. stat-natiune Lumea a Treia Lumea întâi Lumea a Doua tari recent industrializate 77
  • 60. interactiune sociala «întâlnire • rol social • pozitie sociala Doua persoane trec una pe lânga alta pe o strada din oras. De la distanta, eleI privesc, fiecare cercetând rapid fata si stilulde vestimentatie ale celuilalt. Cândl apropie si trec una pe lângacealalta, ele privesc în alta parte, evitând ochii celuilaj Acest lucru se petrece de milioane de ori pe zi, în orasele lumii. Atunci când trecatorii îsi arunca o privire rapida unul altuia, privind apoij alta parte, ei demonstreaza ceea ce Erving Goffman (1969, 1971) denuraq neatentia civila sau politicoasa, de care avem nevoie -unii de la altii -în celen multe situatii. Neatentia civila nu este identica cu simpla ignorare a celeila| persoane. Fiecare individ indica recunoasterea prezentei celeilalte persoane, { evita orice gestcare ar putea fi considerat îndraznet. Neatentia politicoasa iceva în care ne implicam, mai mult sau mai putin inconstient, dar are o impor fundamentala în vietile noastre de zi cu zi. Cea mai buna modalitate a unei persoane de a vedea cereprezinta, e aceeal a gândi exemple în care acest lucru nu seaplica. Atunci când o persoana se uitât la o alta, lasându-si fatasa exprime în mod deschis o emotie anume, de obiceiîntâmpla cu iubitul, iubita, un membru al familiei sau unprieten apropiat. Strâf sau cunostintele întâmplatoare, indiferent daca se întâlnesc pe strada, la ser sau la opetrecere, practic nu se uita insistent în ochii celuilalt, într-oasemei maniera. A face acest lucru poate fi considerat ca fiindmanifestarea unei intej ostile. Doar între doua grupuri puternicantagoniste, strainii se pot deda la ace; practica. Astfel, se stie ca în trecut albii din Statele Unite aruncau o •privire furionegrilor, care treceau pe lânga ei. Chiar si prietenii, aflati într-o conversatie aprinsa, trebuie sa fie atenti la i în care se privesc. Fiecare individ demonstreaza atentie si implicare în convers privind în modregulat în ochii celuilalt, dar neuitându-se fix la el. A privi | staruitor ar putea fi considerat un semn de neîncredere sau încel mai bun ca; neputinta de a întelege ceea ce spune celalalt. Cineva care nu priveste însa deloj ochii celuilalt poate fi considerat ca fiind evaziv, nesincer sau ciudat. STUDIUL VIETII COTIDIENE O De ce trebuie sa ne preocupam de aspecte, în aparenta atâtde banale, ale con tamentului social? A trece pe lânga cinevape strada si a schimba câteva cuvin! un prieten par activitatiminore si neinteresante, lucruri pe care le facei nenumarateori pe zi fara a ne gândi la ele. De fapt, studiul unor forme, în ap nesemnificative, de INTERACTIUNE SOCIALA are o importanta majo sociologie si, fara a fi lipsite de interes, reprezinta una dintre cele mai captiij zone de investigatiesociologica. Exista doua motive pentru aceasta.
  • 61. ' în primul rând, rutina noastra zilnica, cu interactiunile aproape constante cu altii, confera structura si forma faptelor noastre. Studiindu-le, putem învata foarte mult despre noiînsine în calitate de fiinte sociale si despre si viata socialaînsasi. Vietile noastre sunt organizate în jurul repetitiei unor scheme similare de comportament de la o zi la alta, de la o saptamâna la alta, de la o luna la alta, de la un an la altul. Deexemplu, gânditi-va la ceea ce ati facut ieri si alaltaieri. Dacaau fost zile lucratoare, dupa toate probabilitatile v-ati trezit înfiecare zi la aceeasi ora (o rutina importanta în sine). E posibil sa fi mers la cursuri la scoala sau la universitate, dimineata devreme, facând o deplasare de acasa pe care oefectuati practic în fiecare zi lucratoare. Probabil ca v-ati întâlnit cu niste prieteni pentru a lua masa de prânz, reîntorcându-va la ore sau la studiul individual dupa amiaza. Ulterior, ati revenit acasa, iesind mai târziu, seara, cu alti prieteni. Viata obisnuita ar fi imposibila daca ar trebui sa ne gândim în mod constient la fiecare rutina zilnica The Far Side © 1992, Farworks Inc. Dist. by Universal Press Syndicate. Reprodusa cu permisiune. Toate drepturile rezervate. Desigur, lucrurile obisnuite pe care le urmam de la o zi la altanu sunt identice, iar schemele noastre de activitate de la sfârsitul saptamânii, de obicei sunt în contrast cu cele din zilele lucratoare. Daca facem o schimbare majora în viata noastra cum ar fi abandonarea facultatii pentru a ne angaja undeva asta ar fi si omodificare a rutinei; schimbarile sunt de obicei necesare în cadrul
  • 62. rutinelor noastre zilnice, dar stabilim apoi din nou un set precis de obiceiuri.