Romanitatea romanilor 7

1. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR. Test 7 – 2008
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. În argumentarea tezei că românii s-ar fi format ca popor la sud de fluviu, Roesler invocă existenţa unor asemănări lexicale între limba română şi:
a) macedoneană; b) albaneză; c) tracă; d) bulgară.
2. Orientare ideologică pentru care este caracteristică supraevaluarea importanţei elementului dac în etnogeneza românească:
a) extrema dreaptă; b) Şcoala Ardeleană; c) extrema stângă; d) iredentismul.
3. Important filolog din perioada interbelică, în a cărui operă principală, „Istoria limbii române”, este abordată, printre altele, chestiunea
etnogenezei româneşti:
a) Nicolae Iorga; b) C.A. Rosetti ; c) Alexandru Rosetti; d) Gheorghe Brătianu.
4. Autorul lucrării „O enigmă şi un miracol istoric: poporul român”:
a) A.D. Xenopol; b) Gr. Tocilescu; c) Gheorghe Brătianu; d) Vasile Pârvan.
5. Împărat roman în timpul căruia, potrivit lui Szamaskösy, urmaşii coloniştilor romani din Dacia ar fi fost strămutaţi la sud de Dunăre :
a) Aurelian; b) Gallienus; c) Hadrian; d) Domiţian.
6. Cele mai multe argumente invocate de A.D. Xenopol şi D. Onciul în sprijinul continuităţii daco-romane sunt de ordin:
a) arheologic; b) epigrafic; c) lingvistic; d) logic.
7. Prima lucrare în care Robert Roesler abordează chestiunea etnogenezei româneşti:
a) Dacien und Römanen; b) Romanische Studien; c) Istoria dacilor transalpini; d) Getica.
8. Factor al romanizării care concentrează toate aspectele esenţiale ale civilizaţiei romane:
a) viaţa economică; b) veteranii; c) oraşul; d) normele juridice.
9. Factor de potenţare a legăturii autohtonilor nord-dunăreni cu lumea romană şi romano-bizantină:
a) marile migraţii; b) stăpânirea romană a malului drept al Dunării;
c) retragerea aureliană; d) reinstaurarea durabilă a stăpânirii romane la nord de Dunăre.
10. Eveniment contemporan de mare importanţă, care lipseşte de valoare politică argumentul întâietăţii istorice în disputa asupra etnogenezei româneşti:
a) aderarea Ungariei, României şi Bulgariei la U.E.; b) destrămarea Uniunii Sovietice;
c) căderea regimurilor comuniste; d) recrudescenţa naţionalismului în Europa de Est.
II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
11. Burebista realizează cea dintâi unificare politică a geto-dacilor în ultimul secol al erei precreştine; el reuneşte sub autoritatea sa teritoriile dintre
Munţii Haemus, Carpaţii Păduroşi, Dunărea Mijlocie, gurile Bugului şi litoralul vestic al Pontului Euxin.
12. Procesul de romanizare lingvistică şi culturală din secolele II-III d.Hr., când o mare parte a României actuale era inclusă în Imperiul Roman, a avut o intensitate
deosebită;limbalatinăapătrunsrapidînzoneleurbane,darşilasate,înviaţacomunităţiloragricolecareocupauceamaimareparteateritoriului.
13. Anterior lui Ioan Kynnamos, existenţa unei populaţii de origine romanică la nordul Dunării este confirmată şi de Cronica notarului anonim al
regelui Ungariei Bela al III-lea; romanitatea românilor a fost recunoscută şi de cronicarul ungur Simon de Keza.
14. Citând izvoare latine târzii, Robert Roesler a susţinut că dacii ar fi fost exterminaţi în războaiele cu romanii; în limba română, majoritatea
denumirilor râurilor importante aparţin stratului traco-dacic.
15. Latinitatea limbii vorbite de autohtonii din spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost recunoscută de timpuriu de popoarele vecine; neamurile
germanice i-au numit w(a)lach, termen de la care derivă etnonimele vlah, olah, blach, valah etc.
16. Istoricii şi lingviştii români din secolul al XIX-lea au adunat un mare număr de dovezi referitoare la continuitatea populaţiei romanizate pe
teritoriul fostelor provincii Dacia şi Moesia; la nivelul reprezentărilor identitare comune, un rol important în întărirea conştiinţei romanităţii
poporului român l-a avut înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin.
17. După abandonarea Daciei de către Aurelian, romanitatea nord-dunăreană a păstrat o legătură permanentă, atât economică cât şi spirituală, cu
romanitatea sud-dunăreană; în secolul IV, creştinismul a pătruns masiv la nord de Dunăre, având un rol important în păstrarea romanităţii şi
desăvârşirea etnogenezei româneşti.

2. 18. La data retragerii aureliene romanitatea triumfase, constituindu-se în premisă esenţială a etnogenezei româneşti; romanicii nord-dunăreni,
după retragerea aureliană, păstrează legăturile comerciale dar şi pe cele spirituale cu romanicii sud-dunăreni.
19. În primul secol al erei creştine se consumă episodul dispariţiei regatului dac independent; în următoarele două secole, Dacia este organizată ca
provincie imperială romană.
20. Transformarea României într-un stat-satelit al Uniunii Sovietice a influenţat dramatic întregul context istoriografic; teoriile staliniste, denunţând caracterul
„imperialist” al stăpânirii sclavagiste romane, absolutizau tradiţia traco-getică şi rolul elementului autohton în etnogeneza românească.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
21. A. La Brateiu, în judeţul Sibiu, este atestată o comunitate de origine romanică.
B. Reinstaurarea temporară a administraţiei imperiale la nord de Dunăre de către Justinian.
C. Formarea adstratului slav al limbii române.
a) ACB; b) BAC; c) BCA; d) ABC.
22. A. Umaniştii italieni introduc ideea romanităţii românilor în circuitul ştiinţific european.
B. Stolnicul Constantin Cantacuzino scrie istoria Ţării Româneşti.
C. Nicolaus Olahus susţine primul unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor.
a) ACB; b) CBA; c) ABC; d) BAC.
23. A. Pătrunderea primelor elemente de civilizaţie romană în spaţiul locuit de daco-geţi.
B. Prima unificare politică a geto-dacilor
C. Civilizaţia geto-dacă este influenţată de celţi.
a) ACB; b) BAC; c) CBA; d) CAB.
24. A. Armata şi administraţia romană realizează opera de romanizare oficială a Daciei.
B. Desăvârşirea romanizării teritoriilor din stânga Dunării.
C. Împăratul Traian transformă o parte a Daciei în provincie romană.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
25. A. Încheierea pactului dualist austro-ungar.
B. Sulzer lansează „teoria imigraţionistă”.
C. La Viena, Robert Roesler publică lucrarea Studii româneşti.
a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.
26. A. În Imperiul Roman sunt interzise cultele păgâne.
B. Diocleţian organizează provincia Scythia Minor în Dobrogea.
C. Pentru a evita persecuţiile imperiale, creştinii apelează la simboluri din mitologia greco-romană.
a) CBA; b) ABC; c) CAB; d) BCA.
27. A. Se încheie asimilarea slavilor de către autohtonii nord-dunăreni.
B. Căderea limesului danubian permite stabilirea masivă a slavilor la sud de Dunăre.
C. Primele contacte ale romanicilor nord-dunăreni cu slavii.
a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) BCA.
28. A. În provincia Dacia se produce fenomenul cunoscut sub numele de interpretatio romana.
B. În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din toată lumea romană.
C. Monumentele funerare cu însemne paleocreştine de la Potaissa, Apulum, Micia şi Căşeiu.
a) CAB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.
29. A. În stânga Dunării sunt ridicate primele basilici creştine.
B. Justinian restabileşte temporar autoritatea imperială romană la nord de Dunăre.
C. Stela funerară de la Căşeiu atestă existenţa unei comunităţi creştine în stânga Dunării.
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) CBA.
30. A. Abandonarea Daciei de către autorităţile romane.
B. Creştinarea masivă a daco-romanilor.
C. Începe ultima etapă a romanizării în stânga Dunării.
a) ACB; b) ABC; c) BAC; d) CAB.
2