1. Cuprins
Obiective si metodologie
Prezentarea rezultatelor
Atitudinea fata de persoanele cu dizabilitati
Distanta sociala fata de persoanele cu dizabilitati
Relatia profesionala cu o persoana cu dizabilitati
Interpretari finale
Profilul esantionului
Anexe
Anexa 1 — Metodologia de analiza a datelor
Anexa 2 — Relatia profesionala cu o persoana cu dizabilitati — in functie de regiune

2. Obiective si metodologie
Obiective
• Atitudinea populatiei privind desfasurarea activitatii profesionale alaturi de colegi sau subalterni
persoane cu dizabilitati.
Metodologia de colectare a datelor
Cercetare cantitativa, folosind un chestionar structurat;
Populatia tinta: persoane fizice, in varsta de 18 ani si peste, din mediul urban, din regiunile de
dezvoltare Bucuresti, Muntenia, Moldova Nord, Oltenia si Transilvania Sud; respondentii au fost selectati
din judetul in care se afla centrul regional (Bucuresti, Targoviste, Piatra-Neamt, Craiova, respectiv
Sibiu), plus judetele alaturate;
Esantion: 1010 respondenti selectati aleator;
Colectarea datelor: CATI;
Perioada desfasurarii interviurilor: 17 ianuarie — 3 februarie 2011.

3. Prezentarea rezultatelor
Atitudinea fata de persoanele cu dizabilitati
• 66% din respondenti cunosc sau au cunoscut o persoana cu dizabilitati.
• Indicele calitatii contactelor sociale (ICCS) releva, in ceea ce priveste persoanele cu handicap locomotor (14.42),
respectiv senzorial (14.58), o atitudine de apropiere, chiar prietenoasa. Persoanelor cu handicap psihic sau mintal (9.11),
respectiv celor purtatoare de HIV sau bolnave de SIDA (10.36), le este acceptata proximitatea in calitate de vecini.
• Persoanele de sex feminin par a fi mai tolerante decat cele de sex masculin, cu exceptia handicapului psihic/mintal,
unde au un ICCS mai mic.
Relatia profesionala cu o persoana cu dizabilitati
In ansamblu, atitudinea respondentilor este favorabila unei relatii profesionale normale cu o persoana cu dizabilitati. Se
pot remarca, totusi, cateva prejudecati la o minoritate a esantionului studiat. In aceste cazuri, proportia raspunsurilor,
desi nu formeaza majoritatea, este suficienta pentru a le semnala.
• 64% din respondenti cred ca persoanele cu dizabilitati ar avea nevoie de pregatire suplimentara la locul de munca.
Acest rezultat este o exceptie de la comentariul de mai sus, dar este de presupus ca, in acest caz, perceptia sociala
oscileaza intre aprecierea negativa ca persoana cu dizabilitati nu este capabila sa se adapteze rapid in mediul
profesional si aprecierea pozitiva ca aceasta trebuie ajutata si incurajata in vederea insertiei profesionale.
• 31% din respondenti nu cred ca prezenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii companiei sau
institutiei in care lucreaza.
• Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase, cred 30% din respondenti.
• 19% din respondenti cred ca prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra celorlalti
angajati.
• 18% din respondenti considera ca un coleg de serviciu cu dizabilitati nu se poate adapta bine la ritmul de lucru si nu
poate tine pasul cu ceilalti.
• Nu se poate avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati, dupa cum cred 15% din respondenti.

4. Atitudinea fata de persoanele cu dizabilitati
-detaliere-

5. Cunoasteti sau ati cunoscut o persoana
cu dizabilitati?
Baza: esantion total (n = 1010)
Total (n = 1010)
66%
Transilvania Sud (n = 201)
62%
32%
37%
2%
2%
Oltenia (n = 202)
69%
30%
1%
Muntenia (n = 201)
70%
26%
4%
Moldova Nord (n = 206)
66%
31%
3%
Bucureşti (n = 200)
64%
36%
1%
Da
Nu
Eu însumi sunt o persoană cu dizabilităţi

6. Aceasta persoana este …?
Baza: respondentii care cunosc/au cunoscut o persoana cu dizabilitati (n = 668)
Total (n = 668)
Transilvania Sud (n = 124)
Oltenia (n = 140)
Muntenia (n = 141)
Moldova Nord (n = 136)
Bucureşti (n = 127)
18%
4% 11%
13% 2% 11%
17%
20%
18%
21%
4%
55%
58%
13%
9%
6%
3% 11%
3% 12%
Rudă apropiată
Cunoştinţă
6% 7%
10%
50%
7%
9%
6%
55%
58%
54%
Rudă îndepărtată
Coleg de serviciu
6% 5%
2% 9%
5% 6%
Prieten apropiat
Relaţie profesională

7. Distanta sociala fata de persoanele cu dizabilitati

8. Indicele calitatii contactelor sociale si
indicele acceptarii/respingerii totale
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 990)
Indicele Calitatii Contactelor Sociale (ICCS)
Indicele Acceptarii/Respingerii Totale (IART)
Handicap locomotor
14.42
0.27
Handicap senzorial
14.58
0.29
9.11
Handicap psihic/mintal
-0.21
10.36
HIV/SIDA
-0.18
•
•
•
5
9
14
20
-1
1
Respingere
totala
1 2
Acceptare
totala
Indicele calitatii contactelor sociale (ICCS) releva, in ceea ce priveste persoanele cu handicap locomotor, respectiv senzorial, o atitudine mai mult
decat toleranta, frizand chiar prietenia.
Persoanelor cu handicap psihic sau mintal, respectiv celor purtatoare de HIV sau bolnave de SIDA, le este acceptata proximitatea in calitate de
vecini. Totusi, indicele acceptarii/respingerii totale arata, in cazul acestor doua tipuri de handicap, ca proportia respondentilor care nu accepta
niciun fel de contacte cu aceasta categorie de persoane este mai mare decat a celor cu maximum de acceptabilitate. Se poate ca aceasta
atitudine sa fie motivata de unele stereotipuri care tin de stigma aferenta acestor tipuri de handicap: caracterul violent, incontrolabilitatea sau
incomunicabilitatea, in cazul persoanelor cu handicap psihic/mintal, pericolul infectarii, in cazul purtatorilor de HIV sau al bolnavilor de SIDA.
Rezultatul negativ al indicelui de acceptare/respingere totala (IART) in cazul atitudinii fata de persoanele cu handicap psihic/mintal ar putea fi
explicat partial prin necunoasterea diferentei dintre dizabilitatile psihice si cele mintale, fiind posibil ca respondentii sa reduca notiunea la doar
cateva afectiuni psihice care se asociaza puternic, in mentalul colectiv, cu stereotipurile indicate mai sus si, mai general, cu pericolul social si cu
incapacitatea de integrare in societate.

9. ICCS in functie de regiune
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 990)
Moldova Nord
(n = 200)
Muntenia
(n = 194)
Oltenia
(n = 200)
Transilvania
(n = 198)
Total
(n = 990)
Bucuresti
(n = 198)
Handicap locomotor
14.42
14.40
14.88
13.99
14.11
14.70
Handicap senzorial
14.58
14.17
14.99
14.46
14.36
14.92
Handicap psihic/mintal
HIV/SIDA
9.11
8.49
9.17
9.45
8.93
9.50
10.36
10.59
10.53
10.28
9.71
10.72

10. ICCS in functie de sex
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 990)
Total
(n = 990)
Masculin
(n = 525)
Feminin
(n = 465)
Handicap locomotor
14.42
14.10
14.78
Handicap senzorial
14.58
14.34
14.85
Handicap psihic/mintal
HIV/SIDA
9.11
9.38
10.36
10.22
8.80
10.52

11. ICCS in functie de varsta
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 990)
Total
(n = 990)
18 – 24 ani
(n = 78)
25 – 34 ani
(n = 198)
35 – 44 ani
(n = 270)
45 – 54 ani
(n = 193)
55 – 65 ani
(n = 186)
Peste 65 de ani
(n = 65)
Handicap locomotor
14.42
14.09
14.92
14.28
14.70
14.53
12.68
Handicap senzorial
14.58
13.86
14.89
14.37
14.62
15.32
13.12
Handicap psihic/mintal
HIV/SIDA
9.11
9.45
10.36
9.91
8.59
12.06
9.08
9.23
9.90
7.74
10.31
10.53
9.92
6.71

12. Atitudinea fata de persoanele cu
dizabilitati — ICCS
Total
(n = 990)
Intreprinzatori/Manageri Angajati cu studii
superioare
(n = 83)
(n = 306)
Venit peste 2000 RON
(n = 152)
Handicap locomotor
14.42
15.70
15.40
15.97
Handicap senzorial
14.58
15.72
14.90
15.72
Handicap psihic/mintal
HIV/SIDA
9.11
10.36
9.47
11.25
10.14
12.29
9.99
11.84

13. Relatia profesionala cu o persoana cu dizabilitati

14. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog
sa imi spuneti la fiecare dintre acestea
daca sunteti sau nu de acord.
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 990)
O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de
munca.
Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii
companiei sau institutiei in care acestia lucreaza.
18%
18%
15%
16%
Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra
celorlalti angajati.
2%6%
La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati.
La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
54%
22%
4% 14%
21%
35%
20%
20%
48%
73%
10%
85%
16%
6% 9%
13%
74%
37%
3%
4%
8%1%
68%
33%
2%6%
1%
22%
17%
20%
4% 9%
Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are 2%
3%
dizabilitati.
Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la
cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele.
23%
24%
La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor
suplimentar sau atentie speciala.
Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul
de lucru si poate tine pasul cu ceilalti.
33%
64%
Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte 2%
4%
termenele de indeplinire a sarcinilor.
Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a
persoanelor fara dizabilitati.
33%
36%
46%
Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase.
Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor.
31%
78%
22%
Dezacord total
Oarecum de acord
NS/NR
63%
Oarecum în dezacord
Total de acord
6%

15. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog
sa imi spuneti la fiecare dintre acestea
daca sunteti sau nu de acord. —
Intreprinzatori/Manageri
O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de
munca.
18%
Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii
companiei sau institutiei in care acestia lucreaza.
16%
16%
16%
Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase.
Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte
termenele de indeplinire a sarcinilor.
Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a
persoanelor fara dizabilitati.
La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati.
Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are
dizabilitati.
1% 8%
33%
22%
24%
16%
7%
25%
25%
43%
23%
4% 13%
5% 5%
45%
36%
70%
83%
23%
74%
29%
Dezacord total
Oarecum de acord
NS/NR
7%
5%
1%
1%
70%
43%
25%
13%
69%
23%
5% 7%
5%
22%
21%
2%5%
Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la 1%
2%
cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele.
La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
42%
59%
La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor
suplimentar sau atentie speciala.
Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul
de lucru si poate tine pasul cu ceilalti.
35%
27%
39%
Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra
celorlalti angajati.
Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor.
31%
61%
Oarecum în dezacord
Total de acord

16. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog
sa imi spuneti la fiecare dintre acestea
daca sunteti sau nu de acord. —
Angajati cu studii superioare
O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de
munca.
20%
Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii
companiei sau institutiei in care acestia lucreaza.
21%
14%
15%
Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase.
2%6%
La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati.
20%
63%
37%
53%
33%
3% 13%
0%
5%
23%
41%
18%
3%
4%
La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
2% 7%
18%
43%
77%
11%
Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la
cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele.
26%
87%
21%
24%
Dezacord total
Oarecum de acord
NS/NR
5%
12% 4%
78%
3% 7%
Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are
1%
1%
dizabilitati.
14%
29%
La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor
suplimentar sau atentie speciala.
Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul
de lucru si poate tine pasul cu ceilalti.
24%
18%
1%
29%
70%
Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte
1%
3%
termenele de indeplinire a sarcinilor.
Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a
persoanelor fara dizabilitati.
21%
41%
52%
Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra
celorlalti angajati.
Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor.
37%
73%
67%
Oarecum în dezacord
Total de acord

17. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog
sa imi spuneti la fiecare dintre acestea
daca sunteti sau nu de acord. — Venit
peste 2000 RON
O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de
munca.
Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii
companiei sau institutiei in care acestia lucreaza.
20%
24%
12%
17%
Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase.
24%
32%
46%
Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra
celorlalti angajati.
Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor.
31%
39%
28%
18%
71%
1%
6%
15%
28%
Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte
termenele de indeplinire a sarcinilor.
Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a
persoanelor fara dizabilitati.
3%6%
La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor
suplimentar sau atentie speciala.
12% 3%
1%
84%
39%
33%
Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul
de lucru si poate tine pasul cu ceilalti.
5% 12%
La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati.
4%
Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are
1%
3%
dizabilitati.
7%1%
65%
3% 13%
1%
53%
24%
22%
45%
20%
9%
22%
39%
76%
88%
Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la
cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele.
3%5%
20%
72%
La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
3%5%
20%
72%
Dezacord total
Oarecum de acord
NS/NR
Oarecum în dezacord
Total de acord
1%

18. Interpretari finale

19. Interpretari finale
Persoane cu dizabilitati
• La ora actuala, proiectele de economie sociala care au in vedere implicarea persoanelor cu
dizabilitati par a avea conditii de acceptanta crescuta in masura in care este vorba despre
dizabilitati locomotorii sau senzoriale.
• Din punct de vedere organizational, al componentei si dinamicii echipelor de lucru – pot fi mai
multe bariere in cazul incluziunii persoanelor cu handicap psihic/mintal sau al celor afectati de HIV.
• Per ansamblu, respondentii considera ca pot avea o buna interactiune cu persoane cu dizabilitati,
la locul de munca. De asemenea, apreciaza favorabil implicarea si rezultatele muncii depuse de
persoane din aceasta categorie. Prin corelarea rezultatelor, apreciem ca aceasta perceptie
favorabila este in mare parte asociata dizabilitatilor locomotorii si senzoriale.

20. Profilul esantionului

21. Profilul esantionului
Varsta
Sex
Educatie
18 – 24 ani
7.7%
4.5%
Gimnaziu/8 clase
Masculin
52.8%
25 – 34 ani
19.6%
Şcoala profesionala
11.8%
Feminin
47.2%
35 – 44 ani
26.8%
Liceu
28.3%
45 – 54 ani
19.7%
Şcoala postliceala
10.4%
55 – 65 ani
19.3%
Studii superioare
44.7%
Peste 65 de ani
Ocupatie
Intreprinzator particular/manager
general/manager de departament
8.3%
30.5%
Angajat cu studii medii
13.8%
Muncitor calificat
13.4%
Muncitor necalificat
1.0%
Student
4.5%
Şomer
2.8%
Casnic
5.4%
NS/NR
20.3%
0.1%
0.4%
NS/NR
Venit
Angajat cu studii superioare
Pensionar
6.8%
Fara venit
6.3%
Mai putin de 500 RON
4.8%
500 – 999 RON
25.5%
1000 – 1499 RON
22.2%
1500 – 1999 RON
14.3%
2000 – 2499 RON
5.9%
2500 – 2999 RON
4.2%
3000 - 3999 RON
2.8%
4000 - 4999 RON
1.0%
Peste 5000 RON
1.2%
NS/NR
11.9%

22. Anexa 1
Metodologia de analiza a datelor

23. Metodologia de analiza a
datelor
Pentru sectiunea dedicata atitudinii fata de persoanele cu dizabilitati, s-a folosit o scala a distantei sociale, adaptata
dupa scala lui Bogardus, fata de care am schimbat itemii 5 si 7 si l-am eliminat pe al 6-lea, considerand ca expulzarea
din tara, permisiunea de a vizita tara si posesia cetateniei, desi sunt termeni potriviti pentru a masura atitudinile fata de
o etnie, sunt mai putin potriviti in cazul atitudinilor fata de persoanele cu dizabilitati. Astfel, itemul expulzarii a fost
echivalat literal cu refuzul de a avea orice fel de contacte, iar itemul cetateniei cu acceptarea de a avea contacte
ocazionale. Prin reducerea scalei la 6 trepte, am incercat sa diminuam efectele inversiunii psihologice a ultimilor doi
itemi, acuzata de dificultati in aplicare si de distorsiuni in analiza, pastrand doar termenul extrem al intolerantei
(refuzul oricarui contact).
Scala s-a aplicat pentru patru tipuri de handicap: locomotor, senzorial, psihic/mental si HIV/SIDA. S-au aplicat ponderi
fiecarui item si s-a calculat indicele calitatii contactelor sociale (ICCS), ca suma a acestor ponderi. Daca itemul refuzului
oricarui contact nu se bifeaza, acesta nu se insumeaza cu itemii urmatori. Astfel, ICCS are valoarea minima 1 si valoarea
maxima 20. S-a mai calculat si un indice al acceptarii/respingerii totale (IART), ca diferenta dintre numarul celor cu ICCS
maxim si numarul celor cu ICCS minim, raportata la numarul total al celor care isi exprima atitudinea. IART poate lua
valori intre -1, respingere totala, si 1, acceptare totala.
Scala
Pondere
ICCS
1. Refuz sa am orice fel de contacte cu …
1
1
2. As accepta sa am contacte ocazionale cu …
2
2
3. As accepta sa fiu coleg de munca cu …
3
5
4. As accepta sa fiu vecin cu …
4
9
5. As accepta sa fiu prieten cu …
5
14
6. As accepta sa fiu casatorit cu …
6
20
Exemplu de calcul al ICCS
La nivel individual, daca un respondent declara ca
ar accepta sa fie prieten cu o persoana cu handicap
(itemul 5 al scalei), calculul ICCS se face prin
insumarea ponderilor itemilor 2-5:
ICCS = 2 + 3 + 4 + 5 = 14.
La nivel colectv, ICCS se calculeaza ca medie a
Indicilor individuali:
ICCScolectiv = (∑ICCSindividual)/n

24. Anexa 2
Relatia profesionala cu o persoana cu dizabilitati —
in functie de regiune

25. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa
imi spuneti la fiecare dintre acestea daca
sunteti sau nu de acord. — Bucuresti
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 198)
O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de
munca.
Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii
companiei sau institutiei in care acestia lucreaza.
18%
21%
13%
16%
Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase.
Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte
termenele de indeplinire a sarcinilor.
Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a
persoanelor fara dizabilitati.
La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati.
2% 9%
La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
24%
23%
23%
29%
3%
3%
31%
7%
1%
21%
47%
72%
13%
81%
19%
9%
16%
34%
19%
5% 8%
4%
1%
56%
25%
14%
3%6%
14%
73%
38%
6%
9% 2%
61%
21%
6% 7%
Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are 2%
4%
dizabilitati.
Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la
cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele.
28%
59%
La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor
suplimentar sau atentie speciala.
Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul
de lucru si poate tine pasul cu ceilalti.
29%
43%
43%
Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra
celorlalti angajati.
Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor.
32%
21%
Dezacord total
Oarecum de acord
NS/NR
69%
64%
Oarecum în dezacord
Total de acord
1%

26. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi
spuneti la fiecare dintre acestea daca
sunteti sau nu de acord. — Moldova Nord
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 200)
O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de
munca.
19%
19%
15%
Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii
companiei sau institutiei in care acestia lucreaza.
18%
Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra
celorlalti angajati.
2%
5%
Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are 2%
2%
dizabilitati.
2%
Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la1%
cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele.
La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
34%
52%
21%
15%
18%
20%
49%
73%
11%
86%
18%
4% 9%
27%
35%
2% 8%
14%
74%
33%
Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul 2%
de lucru si poate tine pasul cu ceilalti.
7%1%
66%
22%
3% 11%
1%
22%
15%
28%
La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor
suplimentar sau atentie speciala.
La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati.
22%
1%
32%
64%
Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte1%
4%
termenele de indeplinire a sarcinilor.
Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a
persoanelor fara dizabilitati.
30%
36%
49%
Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase.
Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor.
32%
80%
29%
Dezacord total
Oarecum de acord
NS/NR
59%
Oarecum în dezacord
Total de acord
7%1%

27. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa imi
spuneti la fiecare dintre acestea daca
sunteti sau nu de acord. — Muntenia
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 194)
O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de
munca.
17%
Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii
companiei sau institutiei in care acestia lucreaza.
14%
19%
32%
15%
Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor.
Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte 2%
2%
termenele de indeplinire a sarcinilor.
La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati.
33%
La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
56%
22%
4% 12%
20%
34%
21%
51%
20%
74%
Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are 2% 8%
3%
dizabilitati.
Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la
cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele.
11% 6%
75%
37%
2%
4%
9% 1%
72%
21%
La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor
suplimentar sau atentie speciala.
Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul
de lucru si poate tine pasul cu ceilalti.
14%
23%
3% 8%
1%
20%
69%
1%
5%
Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a
persoanelor fara dizabilitati.
34%
25%
Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra
celorlalti angajati.
1%
31%
46%
Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase.
37%
88%
3%
3% 12%
8% 8%
81%
21%
Dezacord total
Oarecum de acord
NS/NR
64%
Oarecum în dezacord
Total de acord
1%

28. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog
sa imi spuneti la fiecare dintre acestea
daca sunteti sau nu de acord. — Oltenia
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 200)
O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de
munca.
Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii
companiei sau institutiei in care acestia lucreaza.
19%
12%
14%
31%
14%
33%
23%
Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra
celorlalti angajati.
71%
2%
5%
Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor.
Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a
persoanelor fara dizabilitati.
Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul
de lucru si poate tine pasul cu ceilalti.
28%
46%
4% 11%
Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are 2%
2%
dizabilitati.
Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la 2%
3%
cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele.
57%
20%
17%
34%
18%
12%
18%
51%
75%
84%
14%
4% 7%
11% 6%
78%
7% 9%
1%7%
6%
76%
16%
La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor
suplimentar sau atentie speciala.
1%
20%
14%
18%
Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte
1%
5%
termenele de indeplinire a sarcinilor.
La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
39%
52%
Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase.
La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati.
39%
1%
82%
19%
Dezacord total
Oarecum de acord
NS/NR
1%
71%
Oarecum în dezacord
Total de acord

29. Va voi citi o lista de afirmatii si va rog sa
imi spuneti la fiecare dintre acestea daca
sunteti sau nu de acord. — Transilvania Sud
Baza: respondentii care nu sunt ei insisi persoane cu dizabilitati (n = 198)
O persoana cu dizabilitati are nevoie de pregatire suplimentara la locul de
munca.
18%
22%
15%
Existenta angajatilor cu dizabilitati are un efect pozitiv asupra imaginii
companiei sau institutiei in care acestia lucreaza.
15%
Prezenta unui coleg de serviciu cu dizabilitati are un efect negativ asupra
celorlalti angajati.
3% 7%
La serviciu, pot comunica foarte usor cu un coleg cu dizabilitati.
3%
Nu ma deranjeaza sa mananc in pauza de masa cu un coleg de serviciu care are 2%
4%
dizabilitati.
20%
10%
16%
7%
1%
72%
36%
51%
23%
17%
25%
36%
22%
45%
24%
71%
9%
85%
4%
Cand stau de vorba cu un coleg de serviciu cu dizabilitati, sunt foarte atent la 2%
cuvintele pe care le folosesc, pentru a nu-i rani sentimentele.
18%
7%
13%
La serviciu, pot avea o relatie stransa cu un coleg cu dizabilitati.
26%
22%
1%
5%
1%
67%
31%
La serviciu, cred ca un coleg cu dizabilitati nu trebuie sa primeasca ajutor
suplimentar sau atentie speciala.
Cred ca un coleg de serviciu cu dizabilitati se poate adapta foarte bine la ritmul
de lucru si poate tine pasul cu ceilalti.
22%
23%
4% 9%
1%
35%
58%
Un coleg de serviciu cu dizabilitati este capabil sa fie punctual si sa isi respecte 2%
5%
termenele de indeplinire a sarcinilor.
Calitatea muncii efectuate de persoanele cu dizabilitati este la fel de buna ca a
persoanelor fara dizabilitati.
31%
34%
42%
Persoanele cu dizabilitati sunt mai putin prietenoase.
Persoanele cu dizabilitati sunt total dedicate muncii lor.
29%
77%
22%
Dezacord total
Oarecum de acord
NS/NR
58%
Oarecum în dezacord
Total de acord
1%

30. Conţinutul
acestui
material
nu
reprezintă
în
mod
obligatoriu
poziţia
oficială
a
Uniunii
Europene
sau
a
Guvernului
României.
©
2011
–
Asociaţia
React