Lucrare prezentata la simpozionul Rolul activitatilor extracurriculare desfaşurate în cadrul parteneriatelor cu insituţii de cultură şi educaţie'' s-a desfăşurat pe două secţiuni (română şi maghiară), în data de 6 aprilie 2012,

1. MODALITĂŢI COMPLEXE DE REALIZARE A ACTIVITĂŢILOR
EXTRACURRICULARE
Prof. Elena Irina CODREANU
Colegiul Naţional Samuil Vulcan Beiuş
Lansare de carte : ŢARA BEIUŞULUI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ
de Elena Irina Codreanu şi Ana Şandra, Beiuş 2011 – lucrare realizată în regie proprie,
înregistrată la Biblioteca Naţională a României,
ISBN 978-973-0-11016-6.
Argumentarea apariţiei volumului.
Cartea a ieşit la lumină în urma unor articole ivite cu
ocazia unor manifestări şcolare, desfăşurate la Colegiul
Naţional Samuil Vulcan din Beiuş. Unele dintre acestea
au fost publicate în Revista şcolii, Plai
românesc, iar studiile au fost prezentate, pe suport
electronic, în cadrul unor simpozioane
ştiinţifice. Ceea ce le conferă unitate este lumea Ţării
Beiuşului, arealul etnografic, vremurile pe care le evocă,
mesajul pe care-l poartă şi tind să-l transmită.
La realizarea scrierii au contribuit, cu un bogat
material, doamna prof. Eleonora Ursu, doamna Ana Şandra - Niţa, originară din satul Hinchiriş
(muncitoare a colegiului nostru) şi domnul Nicu Novac, cu toţii preocupaţi de această tematică şi
animaţi de aceleaşi sentimente de apartenenţă la neam, limbă, obiceiuri.
Nu avem pretenţia de a fi realizat un studiu complex. Ne-am propus să abordăm doar
unele aspecte existente în variata şi bogata zestre folclorică a zonei Beiuşului, pe care
dumneavoastră, poate le cunoaşteţi, poate le-aţi trăit…
Lectura materialului va releva cititorului particulariăţi ale folclorului, mentalităţi ale
oamenilor acestei vechi vetre româneşti şi aspecte lingvistice din Ţara Beiuşului, iar
minidicţionarul explicativ al regionalismelor va ajuta lectorul să descifreze mesajele incluse.
Conţinutul lucrării are capacitatea de a atinge coarde sufleteşti, de a trezi aduceri-aminte,
de a înteţi sentimente de mândrie românească, instituind dorinţa de a le cultiva, proteja şi
transmite urmaşilor.
Ilustraţia cărţii este realizată prin:
- fotogtafii alb-negru ale Beiuşului de altădată ;

2. - fotografii vechi de familie, care însoţesc evocările Nişei ;
- copii foto color, executate după lucrările originale ale pictorului beiuşean Niculiţă Papp, a căror
tematică picturală o
constituiau, cu
predilecţie, vechile clădiri
pitoreşti ale Beiuşului, mirajul
Munţilor Apuseni cu locuitorii
lor, meşteşugurile în context
social;
- fotografii color realizate
de elevii şcolii noastre la Muzeul
Municipal Ioan Ciordaş din
Beiuş, în piaţa Beiuşului şi la
activităţile extracurriculare.
Lansarea cărţii a avut loc în data de 12 octombrie 2011, în Sala de lectură a Bibliotecii
Colegiului Naţional Samuil Vulcan Beiuş. S-a înscris printre activităţile dedicate Zilelor şcolii, ca
un omagiu adus patronului nostru spiritual, Samuil Vulcan – ctitorul iluminist al acestui
aşezământ cultural, înfiinţat la 6 octombrie 1828.
Activitatea a fost condusă de doamna prof. dr. Monica Liana Cândea, prezidată de
domnul director, prof. Traian Stanciu şi coordonată de prof. Elena Irina Codreanu.
În deschidere a fost prezentată cartea, argumentul apariţiei, obiectivele urmărite, atinse
şşi cele de perspectivă. Au luat cuvântul, referitor la conţinutul volumului, invitaţii care au
lecturat cartea: prof. Teodor Rif – autor al unor volume şi publicaţii de istorie locală, prof.
Eleonora Ursu – colaboratoare a cărţii, muzeograful prof. Nicolae Brânda – custode al Muzeului
Municipal Ioan Ciordaş Beiuş şi autor de cărţi, prof. Antoniu Naghiu – care a activat la Casa de
Cultură Beiuş, prof. Elena Flore - coautoare a volumului Delani – un sat din Ţara Beiuşului.
Studiu monografic, domnul Nicu Novac – colaborator al cărţii. Au fost prezenţi invitaţi de la
instituţiile şcolare şi de cultură ale oraşului şi, bineînţeles, elevi ai şcolii.
Materialul ilustrativ, intitulat Istorie şi civilizaţie locală în activităţile extracurriculare
de la Colegiul Naţional Samuil Vulcan Beiuş, a fost realizat în Power Point.
În a doua parte a activităţii s-a desfăşurat o şezătoare, în regia prof. Cristian Remus Ţoţa,
cu elevi ai clasei a XI-a A, care a ilustrat aspecte din cuprinsul volumului, prin textul strigăturii
specifice, autenticitatea straielor populare, mişcarea şi jocul frenetic bihorean, pe strunele viorii
cu goarnă…

3. Ana Şandra, Niţa, coautoare şi
în acelaşi timp personaj al cărţii,
îmbrăcată în costum popular, jucând
rolul găzdoaiei, a purces la descântece
de strâgă ca să alunge de pe tinerii
din clacă, de pe cei prezenti, de pe
şcoală, toate relele, necazurile, puse
cu voie sau fără voie, cu ştiinţă şi cu
neştiinţă, din moşi strămoşi, căzute
asupra noastră…, având la îndemână o mătură învelită cu ştergar, o olcuţă, o furculiţă, un cuţit…
Sub acelaşi generic al Zilelor şcolii, în cadrul Simpozionului Gustă ştiinţa, în colaborare
cu d-na prof. Elena Olivia Ojică, am prezentat şi susţinut o lucrare şi un Power Point referitoare la
apariţia şi conţinutul cărţii: Istorie şi civilizaţie locală în activităţile nonformale de la Colegiul
Nţional ”Samuil Vulcan” Beiuş:
…considerăm că reperele de ordin istoric, social, cultural, lingvistic, artistic, folcloric
ale locului originar trebuie cunoscute de copii, viitorii adulţi conştienţi de valoarea specificului
naţional în context universal…
… Prof. Elena Irina Codreanu şi Ana Şandra, isteaţa şi volubila muncitoare a şcolii,
au dat la iveală un produs final tonifiant, plăcut la lectură, sursă de informare pentru cei
tineri, prilej de nostalgii pentru cei mari – volumul Ţara Beiuşului – crâmpeie de viaţă, apărut
la Beiuş în 2011. Autoarele volumului au
instituit dorinţa de a cultiva şi proteja aceste
valori locale spre a le transmite
urmaşilor…
Atmosfera târgurilor de
primăvară, vară, toamnă şi iarnă de la Beiuş
aminteşte de târgurile de la Ineu şi Arad,
descrise cu măiestrie de Ioan Slavici în
romanul Mara. Atât de renumit era Târgul de la
Beiuş, încât, pe lângă târgoveţii şi
meseriaşii autohtoni, veneau negustori din toată
Crişana, din Banat şi Transilvania. Aproape întreaga viaţă economică a zonei era susţinută de
acest târg, căci el se desfăşura şi săptămânal. Desigur, era şi un bun prilej pentru părinţi de a-

4. şi vizita copiii aflaţi la studii la vestita şcoală a episcopului Samuil Vulcan, dar şi la celelalte
şcoli ale micii aşezări situate la confluenţa Crişului Negru cu Valea Nimăieşti.
O altă parte a proiectului se bazează pe o bogată activitate de culegere de folclor
literar: strigături, cântece, descântece, bocete, legende, care alcătuiesc lada de zeste a Niţei.
Este lada de zestre conturată încă din copilărie, în satul natal, Hinchiriş, pe care Niţa nu o ţine
niciodată închisă, împărtăşind doritorilor mentalitatea oamenilor locului, încifrată în ziceri
autentice. Desigur, mai ies la iveală oameni şi amintiri dragi, întâmplări, ritualuri, tradiţii ale
zonei.
Relevante sunt minidicţionarele de regionalisme care însoţesc textele cărţii,
evidenţiind şi tălmăcind particularităţile lingvistice ale graiului local.
Principalul produs final, pus la dispoziţia elevilor şi a tuturor doritorilor în două
apariţii în anul 2011, se doreşte a fi o carte de suflet. Aşa cum arată autoarele, cartea a apărut
firesc, fără eforturi mari de creaţie, de parcă… s-ar fi cerut. Se constată astfel bucuria de a
împărtăşi crâmpeie de viaţă autentică, aşa cum arată titlul cărţii. Am aşeza înaintea activităţii
de cercetare şi informare livrescă memoria celor două autoare. Înrămând poveştile şi
amintirile Niţei, partenera sa accentuează isteţimea acesteia, pasiunea cu care scormoneşte în
amintiri spre a aşterne pe hârtie fapte şi lucruri pe care le consideră obligatoriu de cunoscut.
Partea finală a proiectului acordă atenţie excursiilor cu caracter educativ realizate de
profesori şi elevi ai Colegiului în locuri de vrednică pomenire, care te fac să exclami din tot
sufletul : Ce dor mi-era de ţara asta ! : Ţebea – văzută ca Pantheon al Moţilor, Deva, Simeria,
Densuş, Munţii Poiana Ruscăi, Lugoj, Timişoara, Reşiţa, Anina, Cheile Minişului, Arad, Râu
de Mori…, toate amintind, prin biserici, mănăstiri, edificii istorice şi de arhitectură,
meşteşugarii întâlniţi, prin rezervaţiile naturale, de o ţară cu o civilizaţie aleasă, ale cărei
realizări de vârf au intrat în patrimoniul UNESCO şi în conştiinţa străinilor care ne-au vizitat
ţara.
Considerăm că volumul poate avea o continuare, dacă avem în vedere cuvintele Niţei,
care răsună zilnic pe coridoarele şcolii, către partenera sa : ,,Am stat azi-noapte şi-am scris.
Hai să vezi ! Bine-i ?
Prezentăm şi aprecierile consemnate de doamna Dr. Silvia Tomuş, profesor universitar
la Catedra de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, în articolul De la inimă
la inimă, ataşat următoarelor 200 volume care constituie a doua apariţie a cărţii, solicitată de
public.
Semnalăm cu bucurie apariţia la Beiuş, în toamna acestui an 2011, a unui volum
generator de lectură, al unei stări de bine, trezind în cititor nostalgii şi zâmbete, nuanţate între

5. îngăduinţă, amuzament, dar şi mândrie naţională. Ţara Beiuşului – crâmpeie de viaţă este un
mozaic de evocări, preponderent folclorice, ale unui spaţiu bine cunoscut de localnici. De
altfel, Elena Irina Codreanu şi Ana Şandra, semnatarele scrierii, cărora, obligatoriu, trebuie
să-l adăugăm şi pe Nicu Novac, ţin chiar prin precursorii familiali, de această lume. Ei îţi
declară făţiş apartenenţa, afectivă în primul rând, la un univers ce le-a devenit aproape un bun
personal, de transmis moştenire urmşilor.
Este o carte de suflet, care nu poate să lase indiferent pe cel ce o are în mână.
Neavând nicio pretenţie de „cercetare ştiinţifică”, înregistrează „după ureche”, fără grija
unor transcrieri fonetice riguroase, o bogăţie de versuri de mare varietate, de dor, jale şi voie
bună, reliefând o psihologie colectivă hâtră, adeseori, dar şi gravă, nu în puţine rânduri.
O anume naivitate, amintind stângăciile înduioşătoare ale străvechilor icoane pe
sticlă, prezidează cartea şi accepţi cu îngăduinţă amestecul vocilor, intervenţia culegătorilor
care, ei înşişi, la un moment dat îţi împletesc, fără aspră cenzură, propria contribuţie,
respectând „maniera” celui imitat, confruntându-se cu acesta, substituindu-i-se, devenind unul
din firele ţesăturii, în ansamblu. Aproape că se pot distinge trei nivele: unul, al celei ce
organizează, „înrămează” textele culese, contribuind ea însăşi, prin creaţie proprie, imitând
modelul folcloric, la fondul de bază; este profesoara care încântă şi se lasă încântată de al
doilea nivel, acela al „muncitoarei din şcoală”, cum o defineşte pe Niţa, cu „lada ei de
zestre”, cu modul personal de a se destăinui, mergând în amonte pe firul, cel mai adesea, al
părinţilor. şi, în final, al treilea nivel, ancorat în contemporaneitate, cu relele şi cu bunele ei.
Sunt relatate, astfel, dispariţia regretabilă a unor texte/document preţioase, cărora li s-a
pierdut urma, detaliile despre o excursie cu elevii şi descoperirea unor zone româneşti de mare
frumuseţe, precum şi amintirea unor publicaţii sau prilejuri care au favorizat şi încurajat
darea la lumină, în timp, a unor fragmente din volum.
Subliniem prezentarea grafică îngrijită, inclusiv ilustraţiile grăitoare, eforturile de
grupare tematică a textelor (chiar dacă, uneori, apar repetiţii), strădania de a „tălmăci”, în
multiple glosare, cuvintele populare – locale ori regionale, greu de înţeles în alte arii decât
cele strict bihorene.
Da, credem că este o lectură care, fără ostentaţie, urmăreşte cu generozitate ţeluri
„instructiv-educative”, aducând o rază de bucurie în sufletul lectorului, fără pretenţii de
savantlâc, dar gustând din plin autenticitatea şi fondul profund omenesc al textelor.
În concluzie, considerăm că volumul Ţara Beiuşului – crâmpeie de viaţă, este
rezultatul firesc al unor activităţi instructiv-educative cu caracter extracurricular, care s-au
derulat la Colegiul Naţional Samuil Vulcan Beiuş, în care au fost antrenaţi deopotrivă elevi,

6. profesori, personal didactic auxiliar, personal muncitor, cu toţii entuziasmaţi, cuprinşi de
mirajul istoriei locale, al tradiţiilor, cu toţii dornici să le păstreze, să le cultive, să le transmită…
Aducând în discuţie educaţia elevilor noştri prin activităţi nonformale sau
extracurriculare, prezentăm, în sinteză, produsele finale ale proiectului: şezătoarea elevilor,
materialele Power Point cu obiecte realizate de meşteşugari, articolele publicate în Revista
Colegiului - Plai Românesc, minidicţionare lingvistice, expoziţie etnografică.
Credem în valoarea acestui proiect, fiind o bună ocazie de cunoaştere şi promovare a
valorilor spirituale şi materiale ale colectivităţii din Ţara Beiuşului.
Volumul Ţara Beiuşului – crâmpeie de viaţă constituie un material didactic auxiliar
pentru activităţile extracurriculare, în lăcaşul de cultură aproape bicentenar - Colegiul Naţional
Samuil Vulcan din Beiuş.