Cateheza Cautarea Credintei - prof. dr. David Frost
1.
2. • Calea este cel dintâi nume atribuit Cre știnismului. Saul la 3 ani de la
Răstignirea lui Iisus prime ște însărcinare să meargă să-i prigonească pe to ți
cei care merg pe „Calea aceasta” Fp. IX, 2, iar când a devenit cre știn apără
Calea
• Calea este cea pe care unii a ți pă șit, al ții care merge ți acum pe ea și a ți
întâlnit un obstacol de care vre ți să scăpa ți
3. • Al ții dori ți să arăta ți
și altora „Calea”, iar
al ții se întreabă:
„Există ceva acolo?”
• Calea este cea în
care afli în țeles,
bucurie și pace, arată
sensul vie ții
• Lumea este „ca o
barcă pe lac care nu
știe încotro să
vâslească”. Noi care
urmăm „Calea” „ știm
încotro vâslim”
4. • Avem un
Învă țător care
are toate
răspunsurile: „Eu
sunt Calea,
Adevărul și
Via ța”, El ne
călăuze ște pe
Cale
• Te întrebi: „Cum
po ți să crezi în
toate acestea?”
• Toate cursurile
sunt axate pe
această întrebare
• Cea de azi e
axată pe
„căutarea
5. • Via ța în ansamblul ei
cere crdeni ță: nu po ți
ie și pe stradă fără să ai
credin ță, să ai
încredere că nu ți se va
întâmpla ceva rău
• A șa e și cu Calea – nu
există dovezi totale, dar
există milioane de
oameni care au urmat
această Cale în
siguran ță, iar apoi ai
propria ta experien ță
• Nu ajungi la deplină
siguran ță decât dacă
e ști pregătit să pui
întrebări
6. • Despre asta vom vorbi în curs. Fiecare curs va începe cu
prezentarea unui singur vorbitor
• Principalul scop este: orice poate fi întrebat, orice poate fi
discutat
7. • Bisericii Ortodoxe îi
place să înve țe: 1.
prin cuvânt și 2. prin
imagini – prin icoane
• Icoana „Pomul
Credin ței” provine de
la o pildă pe care a
rostit-o Mântuitorul
ucenicilor: „Eu sunt
vi ța voi sunte ți
mlădi țele” Ioan XV, 5
• Aici este Iisus – Vi ța
iar din El răsar
fructele Sale: ucenicii
care vorbesc despre
El și despre
învă țătura Sa
8. • Și a șa mai departe mlădi țele se întind la cei pe care ucenicii îi
vor fi învă țat și înva ță mai departe pe al ții
• În cursul nostru ace știa sunt:
• 1. Pr. Michael Harper – fost preot anglican, acum vicar al
comunită ții ortodoxe antiohiene din Anglia
• 2. Christin Mangala Frost – cărturar și romancier, convertită
dintr-o veche familie hindusă
9. • 3. Pr. Raphael Armour – fost om de afaceri, acum parohul bisericii „Sf.
Efrem” din Cambridge
• 4. Dr. George Bebawi – născut iudeu în Egipt, convertit la cre știnism la 18
ani, doctor în Teologie la Universitatea Cambridge, a slujit mai întâi Biserica
Coptă din țara sa – Egipt, în Anglia a slujit Biserica Ortodoxă Rusă și a fost
primul director al Institutului de Studii Cre știne Ortodoxe (IOCS) din
Cambridge
10. • 5. Pr. Demetrios Bathrellos – cercetător al scrierilor patristice din Biserica
Ortodoxă Greacă
• 6. John Bazlinton – artist talentat și membru al Comunită ții Catedralei
Ruse ști din Londra
• 7. Gladys Bland – ortodoxă antiohiană, istoric prin pregătire, a fost director al
unui liceu de fete, iar acum pre ședintele Consiliului de Directori ai IOCS
11. • 8. Prof. Dr. David Frost – specialist în opera lui Shakespeare, scriitor,
profesor de Liturgică, traducător al Psalmilor în limba engleză, actualmente
director general al IOCS
• 9. Mitropolitul Kallistos Ware , cel mai mare cărturar ortodox al civiliza ției
vorbitoare de limbă engleză
• Suntem de vârste diferite, de ambele sexe, cu to ții dăm mărturie că ceea ce
spune fiecare este credin ța personală a fiecăruia - „cântăm într-un glas de pe
aceea și partitură”
12. • Vi ța este, de
asemeni,
imaginea
Bisericii
Ortodoxe și un
lan ț neântrerupt
de ucenici ai lui
Hristos
• Suntem ținu ți în
via ță prin „Seva”
Sa, suntem
hrăni ți prin
Trupul și
Sângele Său
care ajunge la
noi prin
Euharistie
13. • Toate mlădi țele sunt vii și legate unele de altele, chiar după
2.000 de ani – acesta este sensul Trupului lui Hristos și al
Comuniunii Sfin ților
• Suntem to ți struguri ai vi ței enorme care este Iisus. Noi
învă țăm Calea pentru că indiferent de cât suntem de
deosebi ți prin vârstă, sex, situa ție, profesie sau
personalitate, cu to ții credem cu adevărat în ea
14. • Vrem să vă aducem
această învă țătură,
nu pentru că
suntem plăti ți, sau
că vrem să scoatem
bani, ci „pentru că
ne sim țim obliga ți”
• Asemeni Sf. Pavel
spunem tuturor că Îl
cunoa ștem pe
Dumnezeu ca Iubire
prin Fiul Său Iisus
Hristos
15. • Oamenii spun despre CREDIN ȚĂ că e dificilă, e mai greu să crezi decât să
vezi ori să pipăi
• Știin ța spune: există materie, iubirea este dorin ță animalică, moartea este
sfâr șitul existen ței noastre
• Credin ța în cre știnism nu este mai dificilă acum decât a fost dintotdeauna
16. • Mesajul central al cre șrtinismului – Iisus a venit, a fost răstignit și a înviat – a
fost dintotdeauna contrar experien ței umane de atunci și de acum
• În cuvântarea din Areopag, Sf. Pavel vorbe ște despre Dumnezeul
Necunoscut, iar când vorbe ște despre Înviere „unii l-au luat în râs” Fp. XVII,
32, iar al ții s-au împră știat
17. • Să te închini unui condamnat prin crucificare și înviat, a fost
dintotdeauna „o nebunie pentru neamuri” – „Iar noi propovăduim pe
Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri,
nebunie” I Cor. I 23.
• Noi to ți – credincio și sau necredincio și – trăim prin credin ță, adică:
întotdeauna credem în ceva sau pe cineva, când nu putem fi siguri
100 º/0
18. • Știm că e nevoie de credin ță ca să crezi că Dumnezeu există,
că El a creat lumea și că noi existăm dincolo de moartea
fizică
• Dar ai nevoie de credin ță și ca să crezi că Dumnezeu nu
există
• A nu crede în nimic nu are la fel de mult sens cu a crede
19. • Fiin țele umane par
programate să fie
mereu: a) în căutarea
unui sens și b) că tind
să dea un sens tuturor
lucrurilor
• Necredinciosul admite
că totul este lipsit de
sens, că via ța este
absurdă, că nimic nu
are până la urmă nici
un sens
• Problema de căpătâi a
fiecăruia – nu este
dificultatea de a crede
în ceva , ci de a
men ține credin ța
20. • Șovăim, trecem de la o credin ță la alta, cred când toate îmi merg bine, iar în
încercări (ispite) spun: totul e lipsit de sens. Îndoiala este inevitabilă în astfel
de momente, indiferent cine e ști
• Nu po ți evita să crezi în ceva. Dar indiferent în ce crezi, vei avea momente în
care te vei întreba dacă ți-ai pus credin ța în ceva sigur. Întrega umanitate
tânje ște după ceva sigur. Căutăm sensul lucrurilor în lume și în via ța
noastră. Vrem să știm cine suntem și care este acel lucru care ne oferă
satisfac ție continuă
21. • Cre știnismul ne oferă un sentiment de unitate pe care nici o altă
alternativă nu ni-l poate oferi. Nevoia de a crede în ceva a fost
motivul pentru care această țară a ales Calea Cre știnătă ții de la
început
• Istoricul Beda Venerabilul , spune că episcopul roman Paulinus , l-a
convertit pe regele Edwin de Northumbria în 625 d. Hr.
22. • Regele a convocat pe
to ți în țelep ții săi
pentru a lua în
considerare ceea ce
Paulinus avea de
spus despre Iisus
Hristos. Căpetenia
preo ților păgâni –
Coifi – a fost întrebat
care este părerea lui;
și acesta a spus că
zeii păgâni s-au
dovedit, până acum,
„buni de nimic” . O
altă căpetenie , a zis:
Măria ta, dacă ar fi să
comparăm via ța pe
care o trăim acum pe
pământ și timpul
despre care nu știu, e
ca și cum am ședea
la un ospă ț cu to ții în
timpul iernii. Arde
focul, iar sala e
călduroasă, dar afară
plouă, ninge și e
furtună
23. • O pasăre zboară prin
palat, intrând pe o
u șă și ie șind prin
cealaltă. Pentru un
minut ea nu mai este
atinsă de furtună,
dar acel minut e doar
o clipă , și a trecut
din iarnă din nou în
iarnă. A șa pare via ța
noastră într-un timp
– spa țiu restrâns,
dar despre ce a fost,
sau ce va veni, nu
știm nimic
• Întrucât noua Cale îi
putea arăta lui Coifi
ce a fost înainte și
ce va fi după,
căpetenia preo ților a
sărit pe cal și cu
suli ța în mână s-a
dus să distrugă
altarele idolilor pe
care i-a slujit atâta
vreme
24. • Ceea ce noi căutăm nu
este ceva care să dea
explica ții doar min ții;
vrem ceva care să
îndeplinească dorin țele
inimii
• Cred că fiecare am
tânjit să avem anumite
lucruri; îmi doream o
presă de tipografie - și
mă rugam tot timpul lui
Dumnezeu să câ știg
ceea ce-mi doream. Îmi
imaginam ce voi face,
de voi avea acel lucru
dorit. Nu am câ știgat.
Dar de atunci de când
îmi doream, am avut
mai multe prese și am
făcut și ce îmi
imaginam când nu am
avut acel lucru
25. • Exista o dorin ță care nu mi-a fost îndeplinită și parcă aveam o durere
continuă. Dorin ța ne face să tot adunăm bogă ții materiale, dar nu ne dăm
seama de adevărul pe care îl spune Scriptura că: „omul nu va trăi numai cu
pâine” ; lucrurile materiale pot amor ți dorin ța pentru un moment, dar aceasta
tot revine. Iar dacă găse ști o satisfac ție în aceste lucruri, începi să ui ți că
slăbe ște o parte din tine care abia știai că există: „Ce-i va folosi omului să
câ știge lumea întregă, dacă sufletul său îl va pierde” Mt. XVI, 26
26. • Mai important decât să
fii iubit este să ai
posibilitatea să iube ști.
Cu toate că acum am
ce-mi doresc, tânjesc
după ceva mai mult
• Cre știnii au o
explica ție pentru acest
dor de „nu știu ce”,
pentru acest gol care
doare
• Proorocul David știa
despre aceasta:
„Însetat-a sufletul meu
de Dumnezeul cel viu”
Ps. 41. Fer. Augustin a
încercat multe din
plăcerile lumii și a
scris din experien ța
sa: „M-ai făcut după
Tine Doamne și
nelini știt este sufletul
meu până ce se va
întoarce la Tine”
27. • Am fost crea ți să-L sim țim, să-L căutăm, să-L găsim și să-L iubim pe
Dumnezeu, iar dorin ța va persista până Îl vom vedea fa ță către fa ță
• Ateul mi-a zis: fiin țele umane au nevoie de siguran ță, să aibă un sens în
via ță, a șa că și-au născocit un Dumnezeu al lor ca să le ofere ce vor
• I-am răspuns : dacă- ți este sete, jinduie ști după apă. Ar fi o tâmpenie să
spui că apa e o fantezie, doar pentru că o dore ști atât de mult
28. • Faptul că avem o
ardoare fa ță de
ceva ce nu
cunoa ștem, ar
putea fi un motiv
foarte bun pentru a
gândi că Apa cea
Vie – Dumnezeul
pe care Îl căutăm –
chiar există
• Cum Îl găsim pe
Acest Dumnezeu?
• Evangheliile
vorbesc de o
„comoară
ascunsă”- un
„mărgăritar bun”-
care caută să fie
găsit și pentru
care renun ți la tot,
doar ca să îl ai Mt.
XIII
29. • Sf. Pavel spune să începem cu dorin ța de a avea încredere „...
Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El există și
că se face răsplătitor celor ce Îl caută” Evr. XI, 6
• Dar Dumnezeu nu ne-a lăsat de capul nostru, încearcă să aprindă
destulă încredere în existen ța Sa ca să fim în stare să pornim în
căutarea Sa
30. • Un unic printre religiile lumii, cre știnismul crede într-un Dumnezeu care vine
în căutarea noastră cu mult înainte să începem noi
• Iisus a spus parabola fiului risipitor – rătăcitor, om rătăcit de Dumnezeu
pentru a- și satisface propriile plăceri, dar care este reprimit de Tatăl care-l
a ștepta privind în lungul drumului
31. • Nevoia noastră de Dumnezeu se împline ște încă de pe când suntem
pe Cale . Dumnezeu vine la noi în moduri pe care uneori nu le
cunoa ștem. Biserica Ortodoxă înva ță că Dumnezeu este cu mult
dincolo de ceea ce putem noi în țelege : min țile noastre nu vor putea
niciodată să-L cuprindă. Dar inimile și sentimentele noastre pot fi
atinse , aproape în acela și fel în care un bebelu ș simte și cunoa ște
dragostea părin ților săi, fără să-i în țeleagă
32. • Ceea ce noi numim „energiile” lui Dumnezeu, ajung până la noi,
adesea prin lucrările pe care Le-a creat. Via ța omului pare să fie
plină de semnele de dincolo, de experien țe inexplicabile în care te
sim ți „surprins de bucurie”
• Vezi o persoană, sau un peisaj, ori o creatură din mediul natural,
sau auzi o melodie și sim ți cum frumuse țea sau minună ția, sau
puterea sa pură te trrăzne ște, precum un curent electric, astfel,
încât, inexplicabil, te sim ți fericit, plin de bucurie, uimit chiar smerit
33. • „ Lumea e încărcată de măre ția lui Dumnezeu”, are o încărcătură electrică de
la Creatorul care a zidit-o și care păstrează fiecare fiin ță în forma sa
specifică. În anumite momente, acea putere va țâ șni și va da peste tine
astfel încât sim ți că ai văzut sau ai auzit sau ai apreciat ceva a șa cum este
în realitate și asta pentru prima oară. Reac ția ta ar fi răspunsul la ceea ce s-
ar spune că e firea lui Dumnezeu exprimată în ceea ce El a creat
34. • Chiar dacă persoanele iubite ne-ar dezamăgi pentru că sunt oameni
supu și gre șelii, asemenea nouă, ceea ce am văzut și care pare mai
demn de iubit decât orice am spus până acum, este, într-adevăr,
real. Credem că acea persoană e minunată nu doar pentru că e
creată de Dumnezeu, ci pentru că a fost creată după chipul lui
Dumnezeu Fac. I, 26
35. • Noi credem că
Dumnezeu s-a
coborât până la noi
trimi țându-ne un Om
unic, pe Iisus
Hristos, care nu este
doar Om, ci imaginea
perfectă a ceea ce
este Dumnezeu – El
era Dumnezeu. „Pe
Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată –
spune Evanghelia
după Ioan – Fiul Cel
Unul-Născut, Care
este în sânul Tatălui,
Acela L-a făcut
cunoscut” Ioan I, 18
36. • Cei mai mul ți dintre noi ajung cu greu să-L vadă pe Iisus Hristos ca
Dumnezeu. Copil fiind, îmi plăceau pildele lui Iisus care mă făceau
să râd iar uneori să plâng. Ca tânăr credeam că „Iisus era un Om
bun și că avea o mul țime de idei din cele mai bune”. Dar treptat am
ajuns să în țeleg că nu era de ajuns. Momentul în care Îl
recunoa ștem pe Hristos ca Dumnezeu diferă de la om la om
37. • Închei cu o icoană ce
este o ilustrare a unui
episod din via ța lui
Iisus, când ucenicii au
realizat că au de a
face cu ceva ce
depă șe ște tot ceea ce
cunoscuseră până
atunci
• Aceasta este icoana
Schimbării la Fa ță
38. • Și aceasta este relatarea
Sf. Ev. Marcu: „După 6
zile a luat Iisus cu Sine
pe Petru și pe Iacov și pe
Ioan și i-a dus într-un
munte înalt, de o parte,
pe ei singuri, și S-a
schimbat la fa ță înaintea
lor...” Mc. IX, 2-8
• Nu putem ști exact ce s-a
întâmplat, avem doar
relatarea Apostolilor, care
a fost scrisă mai târziu de
ucenicii lor
39. • Dar este în mod clar un moment asemănător celor despre care vorbeam mai
înainte, când lumea despre care credem că o cunoa ștem pare deodată foarte
diferită, familiarul devine neobi șnuit de frumos, suntem mi șca ți prin fericire
și uimire, chiar prin frică, pentru că ceea ce pare a fi puterea lui Dumnezeu
țâ șne ște până la noi și totul se schimbă
40. • Cei trei Apostoli Îl văd deodată pe Învă țătorul lor, pe care
credeau că Îl cunosc, transfigurat, Îl văd ca Fiu al lui
Dumnezeu, ca Dumnezeu în persoană. Ei au văzut ce este
Dumnezeu, dar pentru că Iisus este și Om, au văzut și ce ei
ar putea fi
41. • Și ei, de și se poate să fi fost limita ți, nu foarte în țelep ți, pu țin cam
certăre ți, ar putea ajunge la asemănarea cu Dumnezeu dacă l-ar
urma pe acest Dumnezeu-Om oriunde i-ar duce El
• Toate visurile pe care le-am avut vreodată de a fi cineva, de a ne
sim ți importan ți, de a fi măre ți și buni și iubi ți și de a avea pe cine
să iube ști, de a fi pe pace și satisfăcut în toate, toate ar putea fi
împlinite
42. • Acesta este punctul spre care spunem noi că duce „Calea”. Dar ca
să știi că e adevărat, trebuie să încerci. Cuno știn țele despre
Dumnezeu sunt inutile în sine, trebuie să-l experimentezi pe
Dumnezeu. Asta înseamnă să Îl experimentezi pe Iisus Hristos, de și
Iisus a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul și Via ța”, în fraza următoare
zice: „Nimeni nu vine la Tatăl Meu dcât prin Mine” Ioan XIV, 6
43. • „ Calul la ham se cunoa ște”, spune o vorbă populară; „Dă-i o șansă,
fă o încercare” ar fi abordarea modernă
• Psalmistul, acum două milenii și jumătate, ne-a invitat să „gustăm și
să vedem”: „Gusta ți și vede ți că bun este Domnul” Ps. 33, 8. pentru
a-L gusta pe Domnul trebuie să ajungi să-L cuno ști mai bine, și
tocmai despre aceasta este acest curs
44. • Când, potrivit
Evangheliei după Ioan
I, 43-46, Filip a fost
chemat de Iisus, el a
mers la Natanail și i-a
spus că l-a aflat pe
Iisus din Nazaret,
Mesia despre Care au
proorocit Moise și
prooroci. Natanail a zis
întrebător: „Din
Nazaret poate fi ceva
bun?”, Filip i-a zis:
„Vino și vezi”
• Aceasta este invita ția
pe care v-o adresăm
pe parcucrsul tuturor
săptămânilor care vor
urma: „VENI ȚI ȘI
VEDE ȚI!”
45. • Căutarea credin ței
• Supliment la tema/prezentarea profesorului
David Frost
• Iisus a zis: ,,Eu sunt Calea, Adevărul
și Via ța” Ioan 14:6
• Spre ce ne îndreptăm?
• A Unii urmează CALEA - Hristos
• B Unii se poticnesc
• C Unii doresc să prezinte CALEA – pe
Hristos şi altora
• D Unii vor să ştie cum se pot alătura
CĂII – lui Hristos
• Iisus este CALEA
• Cum ar putea cineva să creadă
aceasta?
• Iisus este VIŢA (a se vedea icoana din
partea dreaptă)
• VIŢA simbolizează:
• A. Lanţul neîntrerupt al Apostolilor lui
Hristos
• B. Acestea (mlădiţele) sunt susţinute
de „spaţiul” lui Hristos care le ţine
legate/unite între ele
• C. Acestea sunt legate/unite una de
47. • CALEA conduce către
Adevăr şi Viaţă şi Iisus
Hristos le cuprinde pe
toate trei
• Apostolul Filip i-a spus
lui Natanaiel – „vino şi
vezi”
• Să facem la fel
• „ Neliniştite sunt inimile
noastre până îşi
găsesc odihna în Tine”
Fericitul Augustin
• „ Lumea este
purtătoarea măreţiei lui
Dumnezeu.”
Gerard Manley Hopkins
