1. Activitatea de cercetare în domeniul biblioteconomic: probleme de vizibilitate,
accesibilitate, utilizare
Ca și în orice domeniu de activitate, cercetarea în biblioteconomie și știința informației se
valorifică prin publicarea de monografii, studii şi articole în reviste de specialitate din țară şi
străinătate, comunicări la activitățile ştiințifice, brevete de invenții, precum şi prin aplicarea
rezultatelor cercetărilor și inovațiilor, obținute din aceste cercetări, în practică. Ideal ar fi ca toate
ideile inovaționale propuse spre realizare să se bazeze pe cercetare. În presa de specialitate din
ultimii ani apare tot mai frecvent ideea că cercetarea trebuie să fie prerogativa instituțiilor de
cercetare sau catedrelor specializate. Este o discuție care nu poate fi evitată șI în mediul
biblioteconomic de la noi. Între timp, profesioniștii domeniului operează cu cifre și fapte oferite de
către instituții și structuri cu profil de cercetare. Bibliotecile nu posedă nici personal suficient și nici
potențial financiar necesar pentru realizarea unor studii de proporții. De exemplu, studiul Accesul
la informație prin bibliotecile publice din Republica Moldova realizat la soliciatrea IREX cu
suaținerea fundației Bill și Melinda Gates a costat peste 60 mii de dolari. Nici o bibliotecă nu-și
poate permite asemenea cheltuieli.
Informația despre activitatea de cercetare și dezvoltare la nivelul sistemul național de biblioteci
este cumulată de către Repertoriul de lucrări, publicații și activități științifice “Cercetare și
dezvoltare în cadrul sistemului național de biblioteci (SNB)”. Sinteza pentru anii 2014-2015 poate fi
accesată în format virtual pe contul de pe Slideshare
http://www.slideshare.net/VasilicaVictoria/repertoriu-de-lucrari-pe-anii-2014-2015. În format
print a fost publicată în lucrarea Biblioteconomia Moldovei. Cadrul de reglementare . Vol.YI. 2012-
2015. Chișinău, 2016.
Publicarea rezultatelor cercetărilor și a materialelor de specialitate și diseminarea acestora în
format full-text este o problemă foarte mare. Și mai complicată este adunarea acestora sub aceiași
umbrelă. O soluție asupra căreia se lucrează în ultimii ani în bibliotecile lumii este oferta digitală.
Este timpul să ne gândim și noi la crearea unui repozitoriu thematic sau arhimă deschisă a
publicațiilor de specialitate unde să fie concentrate sub aceiași umbrelă toate conținuturile
elaborate în format electronic sau digitizate.
Partea bună a lucrurilor constă în faptul că déjà există experiențe, de acest fel, la nivel
internațional. Unul din instrumentele reușite oferite profesioniștilor din domeniul biblioteconomie,
știința informației și tehnologii este repozitoriul digital eLIS - e print in Library & Information
Science http://eprints.rclis.org/http://aims.fao.org/sites/default/files/JitaPoster_1.pdf . E-LIS este
cel mai mare repozitoriu internațional în domeniu și este întreținut de o echipă internațională de
bibliotecari. Scopul eLIS este de a face full-textele din domeniul biblioteconomie și știința
informației vizibile, accesibile, utilizabile pentru orice utilizator cu acces internet. Repozitoriul
digital e-LIS acceptă orice document publicat sau non-publicație în biblioteconomie, știința
informării și tehnologii, precum și domenii adiacente. Criteriul principal pentru a fi acceptate este
ca documentele să fie relevante pentru domeniul biblioteconomie, știința informației și tehnologii.
Documentele de interes includ materiale preprint, postprint, materiale ale conferințelor științifice,
postere, prezentări, cărți, capitole din cărți, rapoarte, teze, articole de ziar sau revistă.
2. Toate documentele propuse trebuie să fie aprobate de către Consiliul Editorial e-LIS. Dacă
documentele corespund rigorilor e-LIS, în timp de două zile lucrătoare după prezentare pot deveni
accesibile pentru utilizatori. Fiind un repozitoriu deschis internațional, e-LIS acceptă documente în
orice limbă. Pentru documentele în altă limbă, decât engleză, sunt solicitate abstracte și cuvintele
cheie în limba engleză. Conform concepției, autorii care furnizează documentele sunt responsabili,
dacă ori nu, acestea au restricții pentru difuzarea în mediul virtual. E-LIS nu-și asumă nici o
responsabilitate pentru conținuturile furnizate de autori.
Echipa E-LIS este compusă din:
Consiliu administrativ
3. Consiliu executiv
Consiliu editorial
Grup de asistență legală
Editori regionali
Editori (responsabili de țări concrete).
Noi am putea avea editori responsabili de rețele de biblioteci.
În e-LIS, publicațiile sunt clasificate conform unei scheme numiă JITA. Denumirea reprezintă
acronimele de la primele litere din numele autorilor. Clasificarea este tradusă în 10 limbi. Autorii
Clasificării resurselor on-line: Biblioteconomie și știința informației propun următoarele diviziuni:
Biblioteconomie și știința informației:aspecte teoretice și generalități
Utilizarea și sociologia informației
Utilizatori, alfabetizare și lectură
Colecții fizice
Editare și probleme legale
Management
Industrie, profesie și educație
Surse de informare, susținere, canale de difuzare, formate
Servicii informaționale
Servicii tehnice
Spații
Tehnologii
Fiecare diviziune principală are un număr anume de subdiviziuni, precum și subdiviziunea “altele”
unde sunt plasate documentele care nu se încadrează în subdiviziunile specificate.
O altă variantă de structurare a documentelor ar putea fi conform clasificării zecimale universale.
Există și varianta utilizată de site-ul Programului Național Novateca Centrul de resurse Novateca
4. Oricare variantă are avantajele proprii, preferabilă ar fi însă clasificarea JITA. Argument poate servi
faptul că a fost déjà acceptată de peste 22 de țări.
Conform Regulamentului
Referințe:
e-LIS// http://eprints.rclis.org/
Centru de resurse Novateca //http://www.novateca.md/ro/for-public-libraries/resource-center
Ședința grupului de lucru WP2 e -repozitoriu, 7 iulie 2015
http://misisq.usmf.md/index.php/ro/activitati-noutati/192-sedinta-grupului-de-lucru-
wp2-e-repozitoriu-7-iulie-2015
Repozitoriu Universitatea Agrara//http://biblio.uasm.md/2014-10-01-10-09-38/acces-deschis