1. Anul XXIV, Nr. 6/ Iunie 2018
Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
ALEGERILE EUROPENE
Câți deputați europeni va avea fiecare țară în 2019?
Distribuția locurilor în Parlament se va modifica după următoarele alegeri europene ce vor avea
loc în 2019, ca rezultat al Brexit. Deputații europeni și-au dat acordul pe 13 iunie la un proiect de
decizie al Consiliului European, pe baza unei propuneri anterioare a Parlamentului. Aceasta va
duce la o reducere a numărului total de locuri după intrarea în vigoare a retragerii Regatului Unit
din UE, dar și la alocarea unui număr suplimentar de deputați anumitor țări UE.
Noile norme vor intra în vigoare la timp pentru
alegerile europene din 23-26 mai 2019, după ce
vor fi aprobate de liderii UE.
În prezent, Parlamentul are 751
de locuri, adică numărul maxim
permis de tratatele UE. În urma
deciziei, 27 din cele 73 de locuri
ce aparțin acum Marii Britanii vor
fi redistribuite către alte țări, iar
46 vor fi păstrate pentru viitoarele
extinderi. Acest lucru înseamnă
că numărul deputaților care vor fi
aleși în 2019 va fi de 705.
Distribuția locurilor: nu pierde
nicio țară
Redistribuirea locurilor aproba-
tă de deputații europeni garantea-
ză că nicio țară din UE nu va pier-
de locuri, în timp ce unele câștigă
între un loc și cinci locuri pentru a
redresa subreprezentarea în urma
schimbărilor demografice.
Decizia ia în considerare populația
statelor membre și urmează prin-
cipiul proporționalității degresive.
Aceasta înseamnă că țările care
sunt mai mici din punct de vedere
al populației ar trebui să aibă mai
puțini deputați în Parlamentul Eu-
ropean decât țările mai mari.
România va câștiga 1 loc în Parlamentul Euro-
pean, propunerea fiind ca țara noastră să aibă 33 de
eurodeputați după alegerile europene din 2019, față
de 32 eurodeputați, în perioada 2014-2019.
Continuare în pag. 2
2. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Fundația CDIMM Maramureș - Jurnal CDIMM nr. 6/2018
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
În același timp, deputații din țările mai mari
ar trebui să reprezinte mai mulți oameni decât
deputații din statele membre mai mici. În acest fel,
membrii din țările mai mici au o prezență relativ
mai puternică în Parlament.
Noua distribuție va intra în vigoare după ce
Marea Britanie va fi părăsit UE. În prezent, se
așteaptă ca acest lucru să aibă loc la sfârșitul lunii
martie 2019.
Liste paneuropene
Când Parlamentul își pregătise propunerea de
distribuire a locurilor pentru deputații europeni
după 2019, a avut loc o discuție despre posibilita-
tea listelor electorale paneuropene, adică stabili-
rea unei circumscripții comune pe întreg teritoriul
UE. Textul a fost respins în plen în februarie 2018.
De ce este necesară redistribuirea
În prezent, nu există o formulă precisă care să
determine numărul de deputați europeni pe care
îi are fiecare țară, ci doar câteva reguli generale
prevăzute în articolul 14 din Tratatul privind Uniu-
nea Europeană. Aceasta înseamnă că șefii de state
trebuie să ia o decizie de fiecare dată înainte de
alegeri.
Alegerile UE și postul de președinte al
Comisiei
Într-un raport separat, adoptat în februarie,
deputații europeni și-au reiterat sprijinul pentru
procedura „Spitzenkandidaten”, introdusă în 2014,
conform căreia partidele politice europene ar trebui
să nominalizeze, înainte de alegerile pentru UE,
candidatul lor la funcția de președinte al Comisiei
Europene.
Deputații susțin că procedura stabilește o legă-
tură între alegerea președintelui Comisiei și rezul-
tatul alegerilor și declară că Parlamentul este gata
să respingă orice candidat la postul de președinte
al Comisiei care nu a trecut prin acest proces.
Pașii următori
Noua componență a Parlamentului European
necesită încă o aprobare formală din partea șefilor
de state și de guverne din UE. Acest lucru se va
decide la summitul de la Bruxelles, în perioada 28-
29 iunie.
Detalii: http://www.europarl.europa.eu/news/
ro/headlines/eu-affairs/20180126STO94114/ale-
gerile-europene-cate-deputati-europeni-va-avea-
fiecare-tara-in-2019
Continuare din pag. 1
SPAȚIUL SCHENGEN:
Provocări la adresa zonei fără frontiere
Informații despre Spațiul Schengen:
• 26: numărul de țări din Spațiul Schengen;
• 4:membriSchengendinafaraUE-Norvegia,
Islanda, Lichtenstein și Elveția;
• 6:stateUEnufacpartedinSchengen-Regatul
Unit, Irlanda, România, Bulgaria, Cipru,
Croația;
• 50.000: kilometri de frontieră externă a
Spațiului Schengen.
Spațiul Schengen este una dintre cele mai mari
realizări ale UE, fiind cel mai mare spațiu de liberă
circulație din lume. Este un spațiu fără frontiere
interne, în care oamenii pot călători liber, în inte-
res personal sau profesional, fără a fi supuși unor
controale la frontieră. Principiul se aplică de ase-
menea și bunurilor și serviciilor.
Începând cu anul 1985, acest spațiu a crescut
treptat și cuprinde, în prezent, aproape toate statele
membre ale UE, precum și câteva țări terțe asociate.
Odată cu eliminarea frontierelor interne, statele
Schengen au înăsprit controalele la frontierele
externe comune, pe baza normelor Schengen,
pentru a garanta securitatea persoanelor care tră-
iesc sau călătoresc în acest spațiu.
În ultimii ani, la frontierele externe ale Europei
s-a înregistrat o creștere fără precedent a numă-
rului de migranți și refugiați care doresc să intre
pe teritoriul UE.
Responsabilitatea pentru gestionarea contro-
lului la frontiere le revine exclusiv țărilor care
au frontiere externe. Agenția Europeană pentru
Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex)
FRONTEX poate oferi însă asistență tehnică supli-
mentară țărilor UE care se confruntă cu presiuni
severe exercitate de migrație.
Controalele la anumite frontiere interne din
Spațiul Schengen au fost reintroduse ca reacție
la fluxul considerabil de refugiați în UE în 2015 și
după atacurile teroriste din Europa.
Continuare în pag. 3
3. Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 6/2018
Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Fluxul migranților și al solicitanților de azil a
fost considerat o amenințare la adresa securității
interne, iar statele membre afectate au folosit
dispozițiile Codului Frontierelor Schengen pentru a
introduce controale la frontierele interne. Acestea
trebuiau să fie o măsură temporară și excepțională,
dar la peste doi ani de atunci, funcționarea normală
a spațiului Schengen nu a fost restabilită.
În prezent, 6 țări fac controale la frontiere:
Franța, Austria, Germania, Danemarca, Sue-
dia, Norvegia.
Schengen se confruntă cu probleme care ar
putea pune în pericol însăși existența acestui spațiu.
Parlamentul European condamnă continuarea
controalelorlafrontiereleinterneînspațiulSchengen
într-un raport discutat și votat recent, în plen.
Schengen este sub o „presiune enormă” aver-
tizează eurodeputații într-un raport privind
funcționarea zonei fără pașapoarte.
„Guvernele naționale au transformat Schengen
în țapul ispășitor al eșecurilor politicilor de secu-
ritate și al punctelor slabe ale sistemului euro-
pean comun de azil. Cu toate acestea, Schengen
nu este problema, ci soluția”, a spus raportorul
Carlos Coelho (PPE, Portugalia), avertizând că re-
torica ușoară de acuzare a liberei circulații ar pu-
tea distruge sistemul unic Schengen. „Dacă piere
Schengen, Europa cetățenilor pe care o avem as-
tăzi va dispărea”, a adăugat dumnealui.
Timpuri grele pentru spațiul Schengen
„Frontierele interne sunt încă în vigoare, în prin-
cipal pentru că plătim prețul unor probleme care
nu țin de domeniul Schengen, cum ar fi politica de
azil”, a spus domnul Coelho.
Cât costă, pe cine afectează
Controalele la frontieră împiedică circulația liberă
a persoanelor, bunurilor și serviciilor în întreaga
UE. Cel mai mare impact îl suferă transportul
transfrontalier de mărfuri, lucrătorii care merg la
muncă peste frontieră (1,7 milioane de lucrători
din UE traversează o frontieră în fiecare zi pentru
a merge la muncă) și turismul.
Există costuri administrative și de infrastructură
pentru sectorul public. Pe o perioadă de doi ani,
costul controalelor la frontieră este estimat la 25-50
de miliarde de euro (costuri unice) și două miliarde
de euro pentru costurile de funcționare anuale.
„Schengen face parte din soluție, nu din
problemă”
UE a adoptat recent mai multe măsuri pentru
consolidarea integrității spațiului Schengen:
- în aprilie 2017 au fost introduse controale sis-
tematice la frontierele externe ale UE pentru toate
persoanele care intră în UE - inclusiv cetățenii UE;
- un nou sistem de înregistrare a intrărilor și
ieșirilor pentru a înregistra călătoriile cetățenilor
din afara spațiului Schengen și pentru a accelera
controalele;
- consolidarea supravegherii externe a frontierei
prin crearea Agenției Europene de Frontieră și Coastă.
- mai multe competențe pentru Europol, agenția
de poliție a UE, de a intensifica lupta împotriva
terorismului.
Redresarea spațiului Schengen
„Soluția este voința politică. În ciuda cadrului
european, granițele rămân naționale. Deci numai
statele membre pot schimba acest lucru”, a spus
domnul Coelho. Deputații europeni susțin foaia de
parcurs a Comisiei Europene pentru restabilirea
zonei libere de frontieră și sugerează modalitatea
de acțiune.
Parlamentul declară că Bulgaria și România sunt
pregătite să adere la spațiul Schengen și solicită
Consiliului să aprobe aderarea acestora.
„Bulgaria și România și-au făcut temele și
îndeplinesc cerințele de șapte ani. Dacă jucați
după reguli, trebuie să vi se ofere lucrul la care
aveți dreptul”, a comentat domnul Carlos Coelho.
Informațiile sunt preluate de pe website-ul
Parlamentului European:
http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headli-
nes/eu-affairs/20180525STO04311/schengen-pro-
vocari-la-adresa-zonei-fara-frontiere
Alte detalii despre Spațiul Schengen:
https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/
policies/borders-and-visas/schengen_en
Continuare din pag. 2
4. Centrul Europe Direct Maramureş
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org.
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizare de seminarii pe teme europene;
transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.
Program cu publicul: 9.00-16.00
Fundaţia CDIMM Maramureş
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,
222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org
Consultanţăînafaceri,organizareadecursuri/seminarii;planurideafaceri
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
Maramureş
Colectivul de redacţie
Margareta CĂPÎLNEAN
Vlad PASCU
Radu BIG
ISSN - 1454 -7007
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 6/2018
ȘTIRI DESPRE FINANȚĂRI
• Comisarul Corina Crețu a aprobat
finanțarea secțiunii de autostradă Târgu
Mureş – Câmpia Turzii
Comisarul european pentru politică regională
Corina Crețu a aprobat o finanţare de peste 246 mi-
lioane de euro din Fondul de coeziune, pentru con-
strucţia secțiunii de autostradă ce leagă localitățile
Târgu Mureş, Ogra și Câmpia Turzii, din România.
„Acest proiect de mare importanţă, situat pe
un coridor european strategic, va contribui la cre-
area unei reţele de transport mai rapide şi mai
sigure în România. De asemenea, va face regi-
unea mai atractivă atât pentru investitori, cât și
pentru turism şi va înlesni dezvoltarea economică,
permițând locuitorilor să reducă timpul necesar
deplasării între Târgu Mureș și Câmpia Turzii la mai
puțin de oră”, a declarat înaltul oficial european.
Proiectul are în vedere construcţia unei porțiuni
de 51,8 km de autostradă, cu două benzi pe sens de
circulație, între oraşele sus-amintite, precum şi a unei
secțiuni de 4,7 km în apropierea oraşului Târgu Mureş.
Secțiunea de autostradă va face parte din co-
ridorul 9 – Rin-Dunăre, ce leagă Strasbourg de
Constanța în cadrul rețelei de transport pan-euro-
pean. Proiectul urmează a fi finalizat până în luna
octombrie 2019.
Context: România beneficiază de o alocare
de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de
coeziune pentru perioada 2014–2020. Proiectele
de infrastructură mare din domeniul transportului
urmează a beneficia de 5.1 miliarde de euro.
• Comisia ajută regiunile Europei să devină
mai inovatoare
Comisia a reînnoit marți, 19 iunie, inițiativa
„Calea către excelență”, pentru a continua să ofe-
re sprijin adaptat și expertiză regiunilor rămase în
urmă în ceea ce privește inovarea. Inițiativa „Calea
către excelență” a fost lansată în 2014, în partene-
riat cu Parlamentul European, fiind reînnoită în fie-
care an, prin diferite programe și priorități de lucru.
Pentru perioada 2018-2019, inițiativa se con-
centrează asupra pregătirii următorului buget pe
termen lung al UE, pe baza metodei acțiunilor-pilot
în materie de specializare inteligentă din 2017.
Inițiativa are un buget de 3 milioane euro pentru
acești doi ani, pus la dispoziție de Parlamentul Euro-
pean, este coordonată de Centrul Comun de Cercetare
și va oferi regiunilor patru forme de sprijin principale:
• Experții Comisiei și experții externi vor ajuta
regiunile să identifice domeniile unde se pot
aduce îmbunătățiri în cadrul strategiilor lor de
specializare inteligentă, în cadrul sistemelor lor
regionale de inovare (calitatea cercetării publice,
legături eficiente între întreprinderi și centrele
de cercetare și medii favorabile întreprinderilor)
și în modul în care cooperează cu alte regiuni în
domeniul cercetării și al inovării.
• Experții vor ajuta regiunile să profite de toate
sursele potențiale de finanțare, cum ar fi Ori-
zont Europa, Europa digitală și fondurile politicii
de coeziune, și să le combine datorită noilor
oportunități pentru crearea de sinergii oferite
de propunerile Comisiei privind fondurile UE în
perioada 2021-2027.
• Centrul Comun de Cercetare va contribui la
identificarea și remedierea blocajelor regionale
specifice care frânează inovarea, cum ar fi lipsa
de interacțiune dintre mediile de afaceri locale
și mediul academic sau participarea redusă în
cadrul actualului program Orizont 2020.
• Centrul Comun de Cercetare va crea oportunități
de colaborare în rețea și va organiza ateliere
de lucru, oferindu-le reprezentanților regiunilor
posibilitatea de a se întâlni și de a efectua
schimburi de bune practici în domeniul dezvol-
tării strategiilor regionale de inovare.
Etapele următoare: Inițiativa reînnoită va
începe în vara aceasta și va dura 2 ani.
Regiunile își pot exprima interesul și pot par-
ticipaprinintermediulplatformeidespecializare
inteligentă: http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/
Detalii: https://ec.europa.eu/romania/news/20180619_
politica_de_coeziune_dupa_2020_sprijin_pentru_inovare_ro
