1. Jurnal CDIMM
Buletin informativ gratuit, destinat mediului de afaceri, editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
Anul XVIII, Nr. 2/ Februarie 2012
INOVAREA ÎNTREPRINDERILOR
EUROPENE
Întreprinderile europene trebuie să inoveze mai mult, în condițiile în care concurența la nivel mondial
devine mai acerbă.
Potrivit Tabloului de bord al Uniunii inovării ediția 2011, aproape toate statele membre și-au ameliorat
performanțele în domeniul inovării. Cu toate acestea, creșterea performanțelor în materie de inovare a
încetinit, iar UE nu acoperă decalajul persistent în raport cu liderii mondiali în inovare, SUA, Japonia și
Coreea de Sud. În plus, în ultimii 5 ani, economiile emergente (printre care China, Brazilia şi India) au
avansat foarte mult.
Tabloul de bord al Uniunii inovării ediția 2011 se bazează în prezent pe 24 de indicatori, care sunt
grupați în trei categorii principale și 8 dimensiuni:
• „mijloacele”, adică elementele fundamentale care permit inovarea (resurse umane, sisteme de
cercetare deschise, excelente și atractive, precum și finanțare și asistență);
• „activitățile întreprinderilor”, care indică eforturile în materie de inovare ale întreprinderilor
europene (investiții ale întreprinderilor, colaborări și antreprenoriat, capital intelectual);
• „rezultatele”, care arată cum se traduc acestea în beneficii pentru întreaga economie (inovatori
și efecte economice, inclusiv ocuparea forței de muncă).
Pentru UE-27, cel mai mare decalaj rămâne cel
pentru inovarea de la nivelul sectorului privat.
Care sunt liderii în materie de
inovare în Europa?
Tabloul de bord al Uniunii inovării
ediția 2011 plasează statele mem-
bre în următoarele patru grupe de
țări:
• Lideri în domeniul inovării:
Suedia, Danemarca, Germania și
Finlanda.
• Țări aflate la nivelul ime-
diat următor: Belgia, Regatul Unit,
Țările de Jos, Austria, Luxembourg,
Irlanda, Franța, Slovenia, Cipru și
Estonia, care au performanțe apro-
piate de media pentru UE-27.
• Inovatori moderați: Italia,
Portugalia, Republica Cehă, Spania,
Ungaria, Grecia, Malta, Slovacia și
Polonia, care au performanțe sub
media pentru UE­27.
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 2/2012
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
• Inovatori modești: România, Lituania, Bul- - sisteme naţionale solide de cercetare şi inova-
garia și Letonia sunt mult sub media pentru re, care joacă un rol esenţial în stabilirea de parte-
UE-27. neriate public-privat,
- un randament sporit în domeniul transformării
Cele patru ţări lideri în inovare (Suedia, Dane- cunoştinţelor tehnologice în produse şi servicii.
marca, Germania și Finlanda) par să aibă în comun
următoarele caracteristici: În continuare, UE şi statele membre sunt încu-
rajate să promoveze parteneriatele public-privat,
- un nivel peste medie al investiţiilor în cerceta-
să faciliteze accesul la finanţare şi la o forţă de
re şi dezvoltare, mai ales în rândul întreprinderilor,
muncă bine pregătită, să reducă povara adminis-
- un nivel mai ridicat de investiţii în dezvoltarea trativă şi să micşoreze costurile patentării ideilor
competenţelor şi facilitarea accesului la finanţare, inovatoare.
Raport intermediar privind progresele
realizate de România în cadrul mecanismului
de cooperare și de verificare
De ce raportează Comisia cu privire la progresele realizate de România în domeniul reformei judiciare și al luptei
împotriva corupției?
La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau unele deficiențe în domeniul reformei sistemului
judiciar și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii Eu-
ropene și care îi puteau împiedica pe cetățenii români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetățeni ai UE.
În cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii
acestor deficiențe, precum și de a verifica periodic progresele înregistrate privind îndeplinirea celor patru obiective de referință
stabilite în acest scop:
1. asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și a răspunderii
Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului noului Cod de procedură civilă și al noului Cod de
procedură penală;
2. înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averilor, a
incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată
aplica sancțiuni cu caracter disuasiv;
3. pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale în legătură
cu acuzațiile privind posibilele acte de corupție la nivel înalt;
4. adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale.
Ce spune raportul din februarie 2012? - Noua legislație privind reforma proceduri-
lor de numire în cadrul Înaltei Curți de Casație și
Ultimul raport semnalează o serie de progrese Justiție și privind responsabilitatea disciplinară a
importante care au avut loc în urma recomandă- magistraților a stabilit cadre care vizează o mai
rilor emise de Comisie în ultimul raport. mare claritate și precizie.
- A fost elaborată o amplă strategie națională
- De exemplu, noul Cod civil a intrat în vigoare anticorupție.
în octombrie 2011, iar Codul de procedură civilă Raportul menționează, de asemenea, care
urmează să intre în vigoare în iunie 2012. sunt domeniile în care se așteaptă mai multe
- România a accelerat procesul de judecare a progrese în lunile următoare. Printre acestea se
cazurilor de corupție la nivel înalt și s-au înregis- numără punerea în aplicare a noilor Coduri, con-
trat progrese în cadrul Parlamentului în ceea ce solidarea integrității și responsabilității în cadrul
privește proiectul de lege privind confiscarea ex- sistemului judiciar, creșterea efectului de descura-
tinsă. jare al urmăririi judiciare în cazurile de corupție la
- Direcția Națională Anticorupție (DNA) și nivel înalt și garantarea unui sprijin larg acordat la
Agenția Națională de Integritate (ANI) au continu- nivel politic strategiei naționale anticorupție.
at să aducă în fața justiției o serie de cauze impor-
tante, inclusiv cu privire la un număr semnificativ Mai multe informații:
de înalți responsabili politici și funcționari. http://ec.europa.eu/romania/news/080212_
mvc_raport_intermediar_februarie_2012_ro.htm
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 2/2012
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
ŞTIRI EUROPENE
• Strategie pentru o bioeconomie durabilă cultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și
în Europa bioeconomia”, cu finanțare complementară în alte
Comisia Europeană a adoptat o strategie vizând domenii ale Orizont 2020: http://ec.europa.eu/
tranziția economiei europene către o utilizare mai research/horizon2020/index_en.cfm
importantă și mai durabilă a resurselor regenerabile.
Dat fiind că populația mondială se va apropia de
9 miliarde de oameni până în 2050, iar resursele
naturale sunt finite, Europa are nevoie de resur-
se biologice regenerabile pentru alimente și hra-
nă pentru animale sigură și sănătoasă, precum și
pentru materiale, energie și alte produse.
Strategia și planul de acțiune al Comisiei intitu-
lat „Inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeco-
nomie pentru Europa” definesc o abordare coeren-
tă, intersectorială și interdisciplinară a problemei.
Strategia prezintă trei piloni principali:
1) Investiția în cercetare, inovare și competențe
pentru bioeconomie. Aceasta ar trebui să includă
finanțare UE, finanțare națională, investiții private
și sporirea sinergiilor cu alte inițiative politice.
2) Dezvoltarea piețelor și a competitivității în
sectoarele bioeconomiei printr-o intensificare du- • Orașele trebuie să facă mai mult pentru
rabilă a producției primare, prin conversia fluxu- creștere și locuri de muncă. Fondurile euro-
rilor de deșeuri în produse cu valoare adăugată, pene în perioada următoare, 2014-2020
precum și prin mecanisme de învățare reciprocă Fondurile structurale ale UE reprezintă, în pre-
pentru ameliorarea producției și a utilizării eficien- zent, unul dintre cele mai importante instrumente
te a resurselor. pe care le pot utiliza statele membre pentru a sti-
Ca exemplu, eliminarea deșeurilor alimentare mula creșterea economică, iar orașele ar trebui să
reprezintă pentru contribuabilul european un cost constituie un obiectiv major pentru acestea, dat
de 55-90 EUR pe tonă și produce 170 de milioane fiind rolul lor particular în cadrul economiilior eu-
de tone de CO2. Aceste deșeuri ar putea fi trans- ropene.
formate în bioenergie sau în alte produse ecologi-
ce, creând locuri de muncă și creștere economică. Investițiile eficiente în orașele noastre – care
reprezintă aproape 70% din populația UE – sunt
3) Consolidarea coordonării la nivelul politicilor esențiale în condiţiile în care criza economică a
și implicarea părților interesate, prin crearea unui adus rata șomajului în rândul tinerilor la un nivel
Grup pentru bioeconomie, a unui Observator bioe- inacceptabil de ridicat, de 22%.
conomic și prin organizarea în mod regulat a unor
conferințe ale părților interesate. Propunerile legate de politica de coeziune
pentru perioada 2014-2020 ale Comisiei sunt
menite să sprijine coordonarea strategică a politi-
Necesitatea de a crește nivelul finanțării publi- cilor urbane pentru îmbunătățirea dezvoltării urba-
ce pentru cercetarea și inovarea în domeniul bio- ne durabile și pentru consolidarea rolului orașelor
economiei a fost recunoscută în cadrul viitorului în politica principală a UE în materie de investiții.
program de cercetare al Comisiei intitulat „Orizont Crearea unei „Platforme de dezvoltare urbană”
2020”: s-a propus acordarea a 4,7 miliarde EUR va promova consolidarea capacității și schimbul de
pentru provocarea „Securitatea alimentară, agri- experiență urbană la nivelul UE.
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

4. Ce se propune în viitoarea POLITICĂ DE • EXEMPLE DE PROIECTE URBANE:
DEZVOLTARE URBANĂ?
* Regenerarea unui cartier neglijat al Buda-
• Finanțare dedicată pentru dezvoltarea ur- pestei – cartierul Józsefváros
bană integrată durabilă: Programul „Cartierul Magdolna” II marchează cea
Cel puțin 5% din resursele Fondului European de-a doua etapă a unui proiect integrat de regene-
de Dezvoltare Regională (FEDER) din fiecare stat rare urbană socială susținut de UE și care vizează
membru trebuie să fie investite în acțiuni coordo- reabilitarea cartierului Magdolna din Budapesta.
nate care să conducă, pe termen lung, la o dez-
voltare urbană inovatoare şi eficientă din punct de * Noua imagine a transportului feroviar de
vedere energetic. Gestionarea și punerea în aplica- călători în Campania
re vor fi delegate orașelor, într-o măsură mai mare Ținând cont de cei aproximativ 3,5 milioane de
sau mai mică, în funcție de structura instituțională oameni care trăiesc în Napoli și în zona înconjură-
a fiecărui stat membru. toare, transportul feroviar de călători frecvent, con-
venabil și confortabil a devenit o prioritate pentru
• O strategie unică de investiții: Campania. Proiectul de sistem regional de metrou
Fondurile structurale ale UE ar trebui să sprijine (RMS) abordează această prioritate prin înglobarea
dezvoltarea urbană prin strategii care abordează de soluții de mobilitate sustenabile și ecologice.
integrat problemele economice, de mediu, climati-
ce și sociale din zonele urbane. * O provincie olandeză limitează nivelurile de
Se cere statelor membre să combine investițiile zgomot permise în zona urbană – Gelderland
din diferite surse pentru a susține măsuri legate O provincie olandeză reduce nivelurile de zgomot
de ocuparea forței de muncă, educație, incluziune de pe drumurile sale și, prin aceasta, reduce efectele
socială și îmbunătățirea capacității instituționale. adverse grave asupra sănătății umane îmbunătățind,
Acestea vor fi concepute și puse în aplicare în con- în același timp, condițiile de viață ale locuitorilor.
formitate cu o strategie unică de investiții. * Cartiere reabilitate – REVIT, Revitalizarea
• Acțiuni urbane inovatoare: siturilor industriale dezafectate – Germa-
Comisia propune să se aloce o parte din buget nia, Franța, Olanda, Marea Britanie
(0,2% din contribuția FEDER) pentru finanțarea de Datorită REVIT, șase orașe europene au făcut
acțiuni inovatoare în zone urbane. Acțiunile urba- schimb de experiență în ceea ce privește revitali-
ne inovatoare vor fi proiecte-pilot urbane, proiecte zarea siturilor industriale dezafectate, prin care au
demonstrative și studii conexe de interes euro- conservat istoria zonei.
pean. Acestea se pot concentra asupra oricărui do- * Locuințe urbane ecologice în regiunea Mă-
meniu de politici, atât timp cât își aduc contribuția rii Baltice - Germania, statele baltice, Po-
la unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020. lonia, Belarus
• Platformă de dezvoltare urbană: Locuințele reprezintă unul dintre cele mai impor-
Pe baza listelor de orașe propuse de statele tante domenii de consum de energie și una dintre
membre, Comisia va institui o platformă pentru cele mai mari surse de emisii de CO2. În condițiile
stimularea dialogului direct între acestea și, re- schimbărilor climatice și ale eforturilor de menținere
spectiv, cu Comisia. Platforma nu reprezintă un in- a aprovizionării cu energie, proiectul Urb.Energy,
strument de finanțare, ci un mod de a face schimb lansat recent, vizează încurajarea utilizării pe scară
de informații între orașe, cu privire la utilizarea mai largă a energiei regenerabile, oferă sisteme de
noilor abordări. finanțare inovatoare pentru activități conexe și intro-
duce cinci strategii de dezvoltare urbană integrată.
Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet:
http://europedirect.cdimm.org/
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare;
222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845;
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org
Maramureş
organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă;
la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet,
Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită.
Colectivul de redacţie
Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,
Radu BIG
221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org
Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
ISSN - 1454 -7007