baze-de-date-access-laborator-de-ioan-mocian

Ioan MOCIAN

BAZE DE DATE
Lucr ri de laborator

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TÂRGU MURE

2008

Cuvânt înainte
Prezentul îndrum tor de lucr ri de laborator pentru baze de date vine s completeze cursul de
baze de date cu aspectele practice care trebuie testate în cadrul laboratorului i proiectului.
Acest îndrum tor urm re te structura cursului predat i se compune din 5 lucr ri de laborator
care se vor executa pe durata mai multor edin e.

Lucr rile de laborator propuse vor trebui efectuate consecvent, deoarece ele sunt gândite ca
un proces continuu, adic rezultatele lor vor fi folosite de lucr rile care urmeaz . Prin urmare,
acestea nu se pot face decât în ordinea lor fireasc . Cu cât ve i lucra mai con tiincios, cu atât
ve i avea satisfac ii mai mari i mai pu in timp irosit.

Trebuie s ave i în vedere c bazele de date, trebuie s aib date coerente pentru a putea s
test m func ionarea formularelor, interog rilor i rapoartelor. Fiecare student va trebui s
implementeze proiectul biblioteca cu propriile date introduse, parcurgând toate etapele de
proiectare i implementare a unei baze de date.

Proiectul „Biblioteca” implementat corect v asigur nota de trecere a examenului prin
sus inerea lui în cadrul colocviului.

Con inutul celor 4 lucr ri, sau mai corect spus, 3 lucr ri de laborator i un proiect, este
urm torul:

Lucrarea 1 con ine studierea conceptelor bazelor de date rela ionale. La sfâr itul lucr rii sunt
enumera i termenii pe care studentul îi are de clarificat. În Excel ca trebui sa dea exemple din
cele 3 tipuri de rela ii existente 1:1, 1:N i N:N.

Lucrarea 2 este dedicat studierii etapelor de proiectare a unei baze de date, vor fi studiate
cele 7 etape ale unui proiect, cu exemplificare proiectul „Biblioteca”. La sfâr itul lucr rii,
studen ii vor avea create structura tabelelor, diagrama de rela ii i completate 10 formulare cu
specifica ii de câmp.

Lucrarea 3 este dedicat studierii limbajului SQL, con inând exemple cu instruc iunile de
baz . Studen ii trebuie s în eleag func ionarea expresiilor prezentate, s le explice i poat
concepe alte exemple. Aceste expresii vor fi reluate, pe viu, în cadrul programului Access.

Lucrarea 4 cuprinde ini ierea în utilizarea programului Access cu finalitate în implementarea
proiectului „Biblioteca”. Se întinde pe durata a mai multor laboratoare, iar în final fiecare
student va avea propria aplica ie de baz de date în Access numit
Biblioteca_nume_prenume.mdb.

Lucrarea 5 este dedicat elementelor de performan ale programului Access, în care se vor
crea macro-uri i se va particulariza aplica ia „Biblioteca”, pentru a ar ta ca o aplica ie
profesional .

Aplica ia „Biblioteca” prezentat în acest îndrum tor poate fi un bun exemplu pentru aplica ii
proprii.

Târgu Mure , 20 ianuarie 2008 Autorul

3

Cuprins
Cuvânt înainte .............................................................................................................. 3
Lucrarea 1. Terminologia bazelor de date rela ionale ............................................. 6
Defini ii .............................................................................................................. 6
Desf urarea lucr rii ........................................................................................ 15
Lucrarea 2. Elemente de proiectare a bazelor de date rela ionale ....................... 16
Considera ii teoretice ……………………………………………………….. 16
Studiu de caz. Proiectarea bazei de date „Biblioteca” ……………………… 16
Desf urarea lucr rii ....................................................................................... 17
Lucrarea nr. 3. Ini iere în limbajul SQL ................................................................ 18
Opera iuni simple folosind limbajul SQL ………………………………….. 18
Reg sirea datelor …………………………………………………… 18
Sortarea datelor …………………………………………………….. 19
Filtrarea datelor …………………………………………………….. 20
Operatorii clauzei WHERE ………………………………………… 20
Filtrare avansat …………………………………………………… 21
Opera iuni avansate folosind limbajul SQL ………………………. 25
Câmpuri calculate …………………………………………. 25
Desf urarea lucr rii ......................................................................... 26
Lucrarea nr. 4. Studiu de caz: Baza de date ” Biblioteca” ................................. 27
Considera ii generale despre programul Access …………………………... 27
Interfa a programului ACCESS …………………………………… 27
Crearea tabelelor …………………………………………………… 28
Rela ii între tabele …………………………………………………. 30
Crearea rela iilor cu Lookup Wizard ……………………………… 31
Crearea tabelelor bazei de date ”Biblioteca” ……………………… 34
Crearea formularelor pentru introducerea datelor ………………… 36
Testarea expresiilor SQL de la lucrarea nr. 3 ……………………… 42
Crearea interog rilor ………………………………………………………. 44
Vederea ”C r ile din bibiotec ” ……………………………….…… 44
Vederea ”C r ile împrumutate” ……………………………………. 46
Vederea ”Situa ie cititor” ………………………………………….. 46
Crearea formularelor pentru vizualizarea informa iilor …………………… 47
Crearea formularului de vizualizare a c r ilor
din bibliotec ………………………………………………………. 49
Crearea formularului de vizualizare a situa iei
unui cititor …………………………………………………………. 51
Rapoartele bazei de date „Biblioteca” …………………………………….. 55
Finalizarea lucr rii nr.4 ………………………………………………….… 59
Lucrarea nr. 5. Particularizarea bazei de date ” Biblioteca” ............................. 61
O scurt prezentare a Macro-urilor ……………………………………….. 61
Crearea macro-urilor cu singur ac iune …………………………………. 62
Rularea unei macrocomenzi din fereastra Database ……………………… 63
Macrocomenzi ata ate evenimentelor …………………………………….. 64
Utilizarea macrocomenzilor AutoExec i AutoKeys …………………….. 64
Metod rapid de pornire a aplica iilor …………………………………… 65
Desf urarea lucr rii ……………………………………………………… 66
Crearea macro-rilor aplica iei ”Biblioteca” ……………………… 66

4

Crearea formei de start pentru aplica ia ”Biblioteca” ……..….…. 68
Adaptarea formularelor aplica iei ”Biblioteca” …………………. 72
Configurarea formularului de start ……………………………… 73

Anexe
Anexa A. Teme de proiect propuse …………………………………….. 74
Anexa B. Comenzile SQL ……………………………………………… 76
Anexa C.Formulare de proiectare a bazelor
de date rela ionale …………………………………………………..….. 78

5

Baze de date – Îndrum tor de lucr ri de laborator Lucrarea nr.1

Lucrarea nr. 1. Terminologia bazelor de date rela ionale

În aceast lucrare se vor clarifica principalele no iuni i concepte care vor fi folosite în studiul bazelor
de date rela ionale.

Defini ii
Baz de date (Database) – O colec ie de date înrudite, stocate în mod organizat, care se
refer la un anumit subiect sau obiectiv, împreun cu instrumentele folosite pentru
manipularea lor.

Date – Valorile care se stocheaz în baza de date. Acestea sunt statice în sensul c r mân
acelea i pân nu intervine o modificare manual sau automat .

Informa ii - Reprezint date pe care le prelucr m într-un mod care le confer semnifica ie i
utilitate pentru noi atunci când lucr m cu respectivele date. Informa iile sunt dinamice, în
sensul c se modific în permanen dup cum se modific datele din baza de date, dar i în
sensul c pot fi prelucrate într-un num r nelimitat de moduri. Ideea care trebuie re inut este
c trebuie s prelucr m datele pentru a le putea transforma în informa ii cu sens.

Valoare nul - Reprezint o valoare care lipse te sau care nu este cunoscut . Deseori,
valoarea nul se confund cu un zero sau unul sau mai multe spa ii albe, ceea ce este total
gre it, din urm toarele motive:
• Un zero poate avea mai multe semnifica ii cum ar fi nivelul stocului unui anumit
produs, num rul de apari ii a unui cod etc.
• De i un ir text format din unul sau mai multe spa ii albe nu înseamn nimic pentru cei
mai mul i dintre noi, reprezint categoric semnifica ie pentru un limbaj de interogare
cum ar fi SQL. Un spa iu alb este un caracter ca oricare altul cum ar fi “a”.
• Un ir de lungime zero – adic dou ghilimele consecutive f r spa iu între ele “”, este
de asemenea o valoare acceptabil pentru limbaje precum SQL i poate fi semnificativ
în anumite circumstan e.

Tabel (Table) - Reprezint structurile esen iale dintr-o baz de date, iar fiecare tabel
reprezint întotdeauna un singur subiect concret, cum ar fi studen i, produse, vânz ri etc.
Ordinea logic a înregistr rilor i a câmpurilor din cadrul unui tabel nu are nici o importan ,
iar fiecare tabel con ine cel pu in un câmp – cunoscut sub numele de cheie primar – care
identific în mod unic fiecare înregistrare a tabelului. Un exempu de tabel:

StudentID Nume Prenume Sectia <<alte câmpuri>>
5001 Pop Mariana TCM
5002 Ban Ioan TCM
5012 Laz r Ana IEI Înregistr ri
5065 Ban Lucia IMPI
5032 Pop Dorin MEC

Câmpuri

6


Datele dintr-o baz de date rela ional pot exista independent de modul în care sunt stocate
fizic în calculator, datorit acestor ultime dou caracteristici ale unui tabel. Pentru utilizator
acest lucru este foarte bun, deoarece acesta nu mai trebuie s cunoasc loca ia fizic a unei
înregistr ri pentru a putea reg si datele.

Subiectul pe care îl reprezint un tabel dat poate fi un obiect sau un eveniment. Când subiectul
este un obiect, tabelul reprezint o cantitate palpabil , precum o persoan , un produs sau un
lucru oarecare. Indiferent de tipul s u, un obiect are caracteristici care pot fi stocate sub form
de date, care vor putea fi prelucrate ulterior într-un num r mare de moduri.

Când subiectul unui tabel este un eveniment, înseamn c tabelul reprezint ceva care se
produce la un anumit moment de timp i care are caracteristici pe care dori i s le înregistra i.
Exemplul clasic care se poate da aici este tabelul cu consulta iile inute de un medic de
familie.

Tabelele pot fi, într-o alt clasificare, de dou tipuri:
• Tabele de date care furnizeaz date folosite pentru furnizarea de informa ii i reprezint
tipul de tabel cel mai frecvent întâlnit într-o baz de date. Datele din acest tip de tabel
sunt dinamice deoarece se pot manipula (modificare, tergere) i converti în informa ii
într-o anumit form sau manier . Cu astfel de tabele ve i lucra foarte frecvent în
decursul lucrului cu baza de date.
• Tabele de validare care stocheaz date pe care le ve i folosi cu scopul precis de a
implementa integritatea datelor. De obicei, un tabel de validare con ine nume de
localit i, coduri de produse, categorii de activit i etc. Datele din acest tip de tabel sunt
statice, adic se modific foarte rar.

Câmp (Field) - Reprezint cea mai mic structur din baza de date i reprezint o
caracteristic a subiectului tabelului c ruia îi apar ine. Câmpurile sunt structurile care
stocheaz efectiv datele, care apoi pot fi reg site i prezentate ca informa ii în aproape orice
configura ie pe care o pute i imagina. Fiecare câmp dintr-o baz de date corect proiectat
con ine singur valoare, iar numele s u va identifica tipul de valoare admis. Astfel, procesul
de introducere a datelor devine foarte intuitiv.

Înregistrare (Record) - Reprezint o instan unic a subiectului unui tabel. Înregistrarea
este alc tuit din întregul set de câmpuri dintr-un tabel, indiferent dac respectivele câmpuri
con in sau nu valori. Datorit modalit ii de definire a unui tabel, fiecare înregistrare este
definit în baza de date prin intermediul unei valori unice a câmpului cheie primar a
înregistr rii respective. Astfel, dac avem un tabel de persoane, o înregistrare din tabel trebuie
s identifice fiecare persoan din tabel, care este un unicat.

Înregistr rile reprezint un element cheie pentru în elegerea rela iilor dintre tabele, deoarece
va trebui s cunoa te i rela ia dintre o înregistrare a unui tabel i alte înregistr ri din alt tabel.

Vedere (Query) - Este un tabel “virtual” compus din câmpuri dintr-unul sau mai multe tabele
ale bazei de date; tabelele care alc tuiesc vederea sunt cunoscute sub numele de tabele de
baz . Modelul rela ional îi atribuie unei vederi atributul de virtual deoarece î i preia datele
din tabele de baz , nu- i stocheaz propriile sale date. De fapt, singurele informa ii referitoare
la o vedere care sunt stocate în baza de date se refer la structura vederii respective.
Numeroase programe SGBDR principale lucreaz cu vederi, dar unele (precum Microsoft
Access) le denumesc interog ri salvate.

7


Cheie (Key) - sunt acele câmpuri speciale care îndeplinesc roluri foarte bine determinate în
cadrul unui tabel, iar tipul cheii define te rolul acesteia în interiorul tabelului. Un tabel poate
con ine numeroase tipuri de chei, dar cele mai importante sunt cheia primar i cheia extern .

O cheie primar este un câmp sau un grup de câmpuri care identific în mod unic fiecare
înregistrare din cadrul unui tabel; dac o cheie primar este compus din dou sau mai multe
câmpuri, este cunoscut sub numele de cheie primar compozit . O valoare a unei primare
identific o anumit înregistrare din întreaga baz de date. Cheia primar impune integritatea
la nivel de tabel i faciliteaz stabilirea rela iilor cu alte tabele din baza de date.

O cheie extern dintr-un tabel este acea cheie care este cheie primar în alt tabel. Ea nu
trebuie s fie unic dup cum ve i observa în urm torul exemplu, rolul ei este, în special, de a
asigura leg tura cu alt tabel. În figura 1.2 se pot vedea o cheie primar i o cheie extern .

Impresari
Cheie primar ImpresarID Nume Prenume Telefon
100 Becali Ioan 0745-655482
101 Popescu Gic 0745-658312
Cheie primar
102 Becali Victor 0744-547212

Sportivi
SportivID ImpresarID Nume sportiv Telefon <<alte câmpuri>>
8001 100 Mutu Adrian 0745-657329
8002 101 Neaga Ioan 0744-768432
8003 100 Chivu Cristian 0723-546291

Cheie extern
Fig.1.2. Exemplu de câmpuri cheie primar i cheie extern

Se observ cum câmpul ImpresarID este cheie primar pentru tabelul Impresari i cheie
extern pentru tabelul Sportivi. Acolo unde este cheie extern , valoarea ei se poate repeta,
ceea ce este firesc, deoarece un impresar poate avea mai mul i sportivi. Câmpul ImpresarID
din cele dou tabele asigur leg tura dintre ele, asigurând în acela i timp i integritatea
datelor, adic fiecare sportiv are un impresar valabil.

Când determina i c între dou tabele exist o rela ie, în mod caracteristic stabili i rela ia
respectiv preluând o copie a cheii primare din primul tabel i încorporând-o în structura celui
de-al doilea tabel, unde devine cheie extern . Numele de „cheie extern ” deriv din faptul c
al doilea tabel are deja o cheie primar proprie, iar cheia primar pe care o introduce i din
primul tabel este „extern ” pentru al doilea tabel.

Index - Este o structur pe care un program SGBDR o pune la dispozi ie pentru îmbun t irea
procesului de prelucrare a datelor. Un index nu are nici o leg tur cu structura logic a bazei de date.
Unicul motiv pentru care discut m despre termenul index în acest capitol este faptul c oamenii îl
confund deseori cu termenul cheie.

Index i cheie reprezint o alt pereche de termeni folosi i eronat în mod frecvent i pe scar larg în
industria bazelor de date. (Mai ine i minte deosebirile dintre date i informa ii?). Ve i sesiza
întotdeauna diferen a dintre cei doi termeni dac re ine i c , în timp ce cheile sunt structuri logice pe
care la identificarea înregistr rilor dintr-un tabel, indec ii reprezint structuri fizice utilizate la
optimizarea procesului de prelucrare a datelor.

Prin folosirea indec ilor, sort rile i filtr rile unei baze de date se face într-un timp mult mai scurt.

8


Rela ii (Relationships) - Între dou tabele exist o rela ie atunci când înregistr rile din primul
tabel pot fi asociate cu înregistr rile din al doilea tabel. Rela ia se poate stabili prin
intermediul unui set de chei primare i chei externe sau cu ajutorul unui al treilea tabel, numit
tabel de leg tur (cunoscut i sub numele de tabel asociativ).

Figura 1.3 ilustreaz rela ii stabilite prin intermediul cheilor primare i al cheilor externe.

Studenti
StudID Nume Prenume OrasStudent <<alte câmpuri>>
6001 Pop Remus Reghin ........
6002 Szabo Zoltan Oradea ........
6003 Costea Florian Zalau ........
6004 Timocea Sebastian Brasov ........
6004 Mocean Vasile Fagaras ........

Orar student(table de leg tur ) Cursuri
StudID CursID CursID Denumire Credite ProfesorID
6001 C001 C001 PUC 5 25461
6002 C213 C213 Baze de date 5 25461
6002 C001 C032 SIM 4 56821
6001 C213 C015 GD 5 12843
6002 C015 G001 AutoCAD 4 32584
6003 C001 G004 Inventor 5 3212
6003 C213 G007 Intellicad 4 25461
6001 C015
6003 G001
6001 G001

Fig .1.3. Rela ii între tabele

O rela ie este o component important a unei baze de date rela ionale. O rela ie permite
crearea de vederi din tabele multiple i este crucial pentru integritatea datelor, întrucât
contribuie la cantit ii de date redundante i la eliminarea datelor duplicate. Pute i caracteriza
o rela ie în trei moduri: în func ie de tipul rela iei dintre tabele, de maniera în care fiecare
tabel particip la rela ie i de gradul de participare al fiec rui tabel.

Rela ii ”unu cu unu” - Dou tabele au o rela ie unu cu unu când o singur înregistrare din
primul tabel este corelat cu o singur înregistrare din al doilea tabel i o singur înregistrare
din al doilea tabel este corelat cu o singur înregistrare din primul tabel. În figura 2.10 este
reprezentat o astfel de rela ie.

Într-o asemenea rela ie, un tabel serve te ca “tabel p rinte”, iar cel lalt îndepline te rolul de
“tabel copil”. Rela ia se stabile te prin preluarea unei cópii a cheii primare a tabelului p rinte
i încorporarea acesteia în structura tabelului copil, unde devine o cheie extern . Acesta este
un tip special de rela ie, deoarece este unicul în cadrul c ruia ambele tabele pot folosi efectiv
aceea i cheie primar .

În figura 1.4 este prezentat un exemplu clasic de rela ie unu la unu. În acest caz SALARIA I
este tabelul p rinte, iar SALARIU este tabelul copil. Se observ c fiecare salariat din primul
tabel are un singur corespondent din al doilea tabel.

9


Salaria i
SalariatID Nume Prenume Telefon <<alte câmpuri>>
100 Ban Ioan 0745-646321 …..
101 Pop Dorin 0723-548211 …..
102 Laz r Liviu 0264-542138 …..
103 Cri an Ovidiu 0740-764282 …..

Salariu
SalariatID Salar orar Sporuri <<alte câmpuri>>
100 34.50 10% …..
101 23.00 5% …..
102 17.45 20% …..
103 16.00 18% …..

Fig. 1.4. Exemplu de rela ie „unu la unu”

Rela ia unu la unu poate fi imaginat ca o “rupere” în dou a tabelului. De i câmpurile din
aceste tabele pot fi combinate într-un singur tabel, proiectantul bazei de date a ales s plaseze
în tabelul SALARIA I câmpurile ce pot fi v zute de orice membru al organiza iei i în tabelul
SALARIU câmpurile ce pot fi v zute doar de personalul autorizat, tiut fiind c salariile sunt,
de obicei, confiden iale.

Rela ii „unu cu mai mul i” - Între dou tabele exist o rela ie unu cu mai mul i când o
înregistrare din primul tabel poate fi corelat cu una sau mai multe înregistr ri din al doilea
tabel, în timp ce o înregistrare din al doilea tabel poate fi corelat cu o singur înregistrare din
primul tabel. S studiem un exemplu generic pentru acest tip de rela ie.

Modelul p rinte/copil pe care l-am utilizat pentru a descrie o rela ie „unu cu unu” se aplic i
în acest caz, partea unu a rela iei este tabelul p rinte, iar tabelul din partea mai mul i este
tabelul copil. O rela ie de tipul unu cu mai mul i se stabile te prin preluarea unei cópii a cheii
primare a tabelului p rinte i încorporarea acesteia în structura tabelului copil, unde devine o
cheie extern .

Exemplul din figura 1.5 ilustreaz o rela ie de tip unu cu mai mul i caracteristic .
Imprumuturi
Clienti
ClientID CarteID Data
ClientID Nume Prenume <alte câmp.> 9002 5648 ....
9001 Pop Dorin ....... 9001 690423 ....
9002 Ban Ion ....... 9004 6563 ....
9003 Laz r Ana ....... 9003 65323 ....
9004 Buzan Maria ....... 9003 09542 ....
9005 Beldean Vian ....... 9003 64823 ....
9002 75001 ....
9005 10045 ....
9005 76100 ....
Fig. 1.5. Exemplu de rela ie „unu cu mai mul i”

10


O singur înregistrare din tabelul CLIENTI poate fi corelat cu una sau mai multe înregistr ri
din tabelul IMPRUMUTURI, dar o înregistrare din tabelul IMPRUMUTURI este corelat cu
o singur înregistrare din tabelul CLIENTI. Dup cum probabil a i dedus, câmpul ClientID
este o cheie extern în tabelul IMPRUMUTURI.

Rela ia unu cu mai mul i este cea mai obi nuit rela ie care exist între dou tabele dintr-o
baz de date i este cea mai u or de identificat. Rela ia este extrem de important din punct de
vedere al integrit ii datelor, deoarece ea v ajut s elimina i datele duplicate.

Rela ii de tip ”mai mul i cu mai mul i” - Între dou tabele exist o rela ie de mai mul i cu
mai mul i când o înregistrare din primul tabel poate fi corelat cu una sau mai multe
înregistr ri din al doilea tabel i o înregistrare din al doilea tabel poate fi corelat cu una sau
mai multe înregistr ri din primul tabel. O rela ie din aceast categorie se stabile te cu ajutorul
unui tabel de leg tur . Un tabel de leg tur faciliteaz asocierea înregistr rilor dintr-un tabel
cu înregistr rile din cel lalt tabel i asigur lipsa oric ror probleme la opera iile de ad ugare,
tergere sau modificare a datelor corelate.

Un tabel de leg tur se define te prin preluarea unor cópii ale cheii primare din fiecare tabel i
utilizarea lor pentru a forma structura noului tabel. În realitate, aceste câmpuri îndeplinesc
dou roluri distincte: împreun formeaz cheia primar compozit a tabelului de leg tur , iar
separat, fiecare poate fi asimilat unei chei externe.

O rela ie de tip mai mul i cu mai mul i care nu este stabilit în mod corespunz tor se nume te
„nerezolvat ”. Figura 1.6 prezint un exemplu clasic i clar de rela ie de tip mai mul i cu mai
mul i nerezolvat . În acest exemplu, o înregistrare din tabelul STUDENTI poate fi corelat cu
mai multe înregistr ri din tabelul CURSURI, în timp ce o singur înregistrare din tabelul
CURSURI poate fi corelat cu mai multe înregistr ri din tabelul STUDENTI.

Studenti

Cursuri
CursID Denumire Credite ProfesorID Sala <<alte câmpuri>>
C001 PUC 5 25461 208 ........
C213 Baze de date 5 25461 208 ........
C032 SIM 4 56821 209 ........
C015 GD 5 12843 207 ........
G001 AutoCAD 4 32584 207 ........
G004 Inventor 5 3212 208 ........
G007 Intellicad 4 25461 208 ........

Fig. 1.6. Un exemplu tipic de rela ie „mai mul i cu mai mul i”
nerezolvat

Aceast rela ie este nerezolvat datorit particularit ii intrinseci a rela iei de tip mai mul i cu
mai mul i. Principala problem este urm toarea: cum se pot asocia cu u urin înregistr ri din
primul tabel cu înregistr rile din al doilea tabel? Pentru a reformula întrebarea folosind

11


tabelele din figura 1.6, cum se asociaz un student cu mai multe cursuri sau un anumit curs cu
mai mul i studen i? Se insereaz câteva câmpuri Student în tabelul CURSURI sau mai multe
câmpuri Curs în tabelul STUDENTI? Oricare din aceste metode va îngreuna lucrul cu datele
i va afecta în mod negativ integritatea datelor. Cea mai bun metod const în din crearea i
utilizarea unui tabel de leg tur , care va rezolva rela ia de tip mai mul i cu mai mul i în
maniera cea mai adecvat i mai eficient . Figura 1.7 prezint implementarea practic a cestei
solu ii.

Este important ca dumneavoastr s cunoa te i tipul de rela ie care exist între tabelele dintr-o
pereche, deoarece acesta determin modul în care sunt corelate tabelele, dac înregistr rile din
tabele sunt interdependente sau nu, precum i num rul minim i maxim de înregistr ri
corelate care pot exista în cadrul rela iei.


StudID CursID CursID Denumire Credite ProfID
6001 C001 C001 PUC 5 25461
6002 C213 C213 Baze de date 5 25461
6002 C001 C032 SIM 4 56821
6001 C213 C015 GD 5 12843
6002 C015 G001 AutoCAD 4 32584
6003 C001 G004 Inventor 5 3212
6003 C213 G007 Intellicad 4 25461
6001 C015
6003 G001
6001 G001

Fig. 1.7. Rezolvarea unei rela ii de tip mai mul i cu mai mul i
cu ajutorul unui tabel de leg tur

Tipul de participare - Când stabili i o rela ie între dou tabele, fiecare tabel particip la
rela ie într-o manier particular . Tipul de participare pe care îl atribui i unui tabel dat
determin dac în respectivul tabel trebuie s existe o înregistrare înainte de a putea introduce
înregistr ri în tabelul corelat. Exist dou tipuri de particip ri:
• Obligatorie - tabelul trebuie s con in cel pu in o înregistrare înainte de a putea
introduce înregistr ri în tabelul corelat.
• Op ional – nu este obligatoriu ca tabelul s con in vreo înregistrare înainte de a putea
introduce înregistr ri în tabelul corelat.

Gradul de participare - Determin num rul minim de înregistr ri existente într-un tabel al
unei rela ii, asociate cu o singur înregistrare a unui tabel corelat, respectiv num rul maxim de
înregistr ri care pot exista într-un tabel al unei rela ii, asociate cu o singur înregistrare din
tabelul corelat.

12


Specifica ie de câmp - Reprezint toate elementele unui câmp. Fiecare specifica ie de câmp
încorporeaz trei tipuri de elemente: generale, fizice i logice.
• Elementele generale reprezint informa iile fundamentale referitoare la câmp i
includ elemente precum numele câmpului, descrierea i tabelul p rinte.
• Elementele fizice determin modul de construire a unui câmp i modul de
reprezentare a acestuia pentru persoana care îl utilizeaz . Aceast categorie include
elemente precum tipul de date, lungimea i formatul de afi are.
• Elementele logice descriu valorile stocate într-un câmp i includ articole precum
valoarea obligatorie, intervalul de valori i valoarea prestabilit .

Aceste specifica ii de câmp o s le completa i folosindu-v de ni te formulare, care vor fi
descrise în detaliu în capitolul urm tor.

Integritatea datelor - prin se în elege validitatea, consecven a i acurate ea datelor incluse
într-o baz de date. Nu pot accentua suficient faptul c nivelul de acurate e al informa iilor pe
care le reg si i din baza de date este direct propor ional cu nivelul de integritate al datelor pe
care îl impune i bazei de date.

Integritatea datelor reprezint unul dintre cele mai importante aspecte ale procesului de
proiectare a bazelor de date i nu v este permis s -l subestima i, s -l trece i cu vederea i nici
m car s -l neglija i par ial. Trebuie s fi i con tient de faptul c dac nu respecta i regulile de
integritate, sunte i pasibili de a ob ine informa ii cu grave erori, care sunt greu de depistat.
Gândi i-v numai la implica iile posibile atunci când baza dumneavoastr de date e folosit
pentru tranzac ii comerciale sau financiare.

Exist patru tipuri de integritate a datelor pe care le ve i implementa pe durata procesului de
proiectare a bazelor de date. Trei dintre acestea se bazeaz pe diferite aspecte ale structurii
bazei de date i sunt denumite în conformitate cu zona (nivelul) la care opereaz . Cel de-al
patrulea tip de integritate a datelor se bazeaz pe modul în care o organiza ie î i percepe i î i
utilizeaz datele.

În continuare vor fi prezentate descrierile fiec rui tip de integritate.
• Integritatea la nivel de tabel asigur lipsa înregistr rilor duplicate în interiorul
tabelului i faptul c acel câmp care identific fiecare înregistrare din tabel este unic
i nu are niciodat valoare nul .
• Integritatea la nivel de câmp asigur faptul c structura fiec rui câmp este solid , c
valorile din fiecare câmp sunt valide, consecvente i precise, precum i c se asigur
o definire consecvent , în întreaga baz de date, a câmpurilor de acela i tip (Cod
postal, de exemplu).
• Integritatea la nivel de rela ie (cunoscut i sub numele de integritate referen ial )
asigur soliditatea rela iei dintre dou tabele, precum i faptul c înregistr rile din
tabele sunt sincronizate ori de câte ori se introduc, se actualizeaz sau se terg date
din oricare dintre cele dou tabele.
• Reguli de desf urare a activit ii impun restric ii sau limit ri asupra anumitor
aspecte ale bazei de date, pe baza modalit ilor în care o organiza ie î i percepe i î i
actualizeaz datele. Aceste restric ii pot afecta aspecte ale proiect rii bazelor de date,
precum i intervalul i tipurile de valori stocate într-un câmp, tipul i gradul de
participare a fiec rui tabel în cadrul unei rela ii, precum i tipul de sincronizare
utilizat pentru integritatea la nivel de rela ie, în anumite rela ii.

13


Baza de date rela ional - A fost conceput în anul 1969 i este azi cel mai folosit model de
baze de date în gestiunea bazelor de date. Acest model este fundamentat pe dou ramuri ale
matematicii – teoria mul imilor i logica predicatelor de ordinul întâi. Într-adev r, numele
modelului provine de la termenul rela ie, care constituie o parte a teoriei mul imilor.

O concep ie gre it , larg r spândit , este aceea c modelul rela ional i-ar fi preluat numele de
la faptul c între tabelele unei baze de date rela ionale exist rela ii.

O baz de date rela ional stocheaz datele în rela ii, pe care un utilizator le percepe ca pe
ni te tabele. Fiecare rela ie este compus din înregistr ri i câmpuri, iar ordinea fizic a
înregistr rilor sau a câmpurilor dintr-un tabel este complet lipsit de importan , iar fiecare
înregistrare a tabelului este identificat , nu dup locul unde se afl , ci dup un câmp care
con ine o valoare unic . Prin urmare, utilizatorul nu este obligat s cunoasc loca ia fizic a
unei înregistr ri a a cum se întâmpl la celelalte modele de baz de date (ierarhic i re ea),
pentru reg sirea datelor.

Sistem de gestiune a bazelor de date rela ionale (SGBDR) - Este un program software folosit
pentru crearea, între inerea, modificarea i manipularea unei baze de date rela ionale. Numeroase
programe SGBDR furnizeaz i instrumentele necesare pentru a putea crea aplica ii destinate
utilizatorilor finali care lucreaz cu datele din baza de date. Numeroasele facilit i oferite de diferi i
produc tori evolueaz foarte rapid, devenind din ce în ce mai performante.

Primele SGBDR-uri au fost concepute pentru sisteme de tip desktop. Acestea presupun existen a unei
copii a bazei de date pe fiecare calculator care nu este un mare avantaj, în ceea ce prive te actualizarea
datelor. În acest context a ap rut necesitatea amplas rii în mod centralizat a întregii baze de date care
s fie accesat de to i utilizatorii. A a au ap rut SGBDR-urile de tip client-server în care bazele de
date se stocheaz pe un server de baze de date, iar utilizatorii interac ioneaz cu datele prin
intermediul unor aplica ii rezidente pe propriul calculator numit clientul bazei de date.

Creatorul de baze de date folose te programul client-server SGBDR pentru a crea i între ine
programele de aplica ie de baze de date i programele accesorii pentru utilizatorul final. Acesta
implementeaz integritatea i securitatea datelor din serverul de baze de date, având astfel posibilitatea
de a fundamenta o diversitate de aplica ii utilizator pe acela i set de date, f r a afecta integritatea i
securitatea datelor.

Cele mai cunoscute SGBDR-uri sunt:
• Microsoft Access
• Microsoft SQL Server
• Oracle
• MySQL
• PostgreSQL

Microsoft Access este un SGBDR comercial de tip desktop, folosit pentru gestionarea bazelor de date
de dimensiuni mici i medii. Poate acoperi f r probleme segmentul firmelor mici i mijlocii. Este
sistemul de gestiune pe care îl vom studia i noi în aceast carte.

Microsoft SQL Server este un SGBDR de tip client-server care accept baze de date foarte mari i un
num r foarte mare de tranzac ii i ruleaz numai pe sistemele de operare Windows. Este solu ia ideal
pentru firmele mari, la un pre de cost relativ sc zut.

Oracle este liderul mondial al pie ei SGBDR-urilor de tip client-server. Oracle accept baze de date
enorme i un num r imens de tranzac ii. Oracle ruleaz pe numeroase sisteme de operare, este un
SGBDR complex a c rui operare i între inere trebuie f cute de un administrator special instruit pentru
acest scop. Se întâlne te la marile companii transna ionale, deoarece pre ul s u este pe m sura
performan elor.

14


MySQL este un SGBDR din categoria open-source(codul surs este pus gratuit la dispozi ia
utilizatorilor) fiind unul din liderii pie ei. MySQL este rapid, stabil i accept baze de date de mari
dimensiuni, dar îi lipsesc câteva din caracteristicile importante ale limbajului SQL. Versiunile viitoare
î i propun includerea acestor caracteristici. Ruleaz pe mai multe sisteme de operare i este gratuit
pentru utilizarea în scopuri personale(care nu aduc un câ tig).

PostgreSQL este un SGBDR din categoria open-source, fiind unul din liderii pie ei. Accept baze de
date de mari dimensiuni, este recunoscut pentru setul s u bogat de caracteristici.

Desf urarea lucr rii
Lucrarea se consider efectuat dac :

1. Studentul i-a însu it termenii i a în eles conceptele de mai jos:
Baz de date
Date
Informa ii
Valoare nul
Tabel
Câmp
Înregistrare
Vedere
Cheie
Index
Rela ii
Rela ii ”unu cu unu”
Rela ii „unu cu mai mul i”
Rela ii de tip ”mai mul i cu mai mul i”
Tipul de participare
Gradul de participare
Specifica ie de câmp
Integritatea datelor
Baza de date rela ional
Sistem de gestiune a bazelor de date rela ionale (SGBDR)

2. Pe baza exemplelor prezentate, studentul va concepe câte un exemplu original cu cele 3
tipuri de rela ii între dou tabele, care vor fi prezentate în Excel.

15


Lucrarea nr. 2. Elemente de proiectare a bazelor de date
rela ionale

În aceast lucrare se vor parcurge cele 7 etape de proiectare a unei baze de date, având ca scop
familiarizarea studen ilor cu problemele intervenite în conceperea unei baze de date.

Considera ii teoretice
Ca orice lucru inventat de om, i bazele de date au un scop bine definit. Este foarte important
s în elegem scopul pentru care e nevoie de o baz de date, pentru a alege cele mai optime
solu ii.

Înainte de a crea o baz de date, aceasta trebuie proiectat , la fel cum, pentru a construi o cas
avem nevoie de un proiect. Iat cele 7 etape care trebuie parcurse pentru a face un proiect:
• Etapa 1 – Definirea unei declara ii de inten ie i a obiectivelor misiunii;
• Etapa 2 – Analiza bazei de date curente;
• Etapa 3 – Crearea structurilor de date;
• Etapa 4 – Determinarea i instituirea rela iilor între tabele;
• Etapa 5 – Determinarea i definirea regulilor de desf urare a activit ii;
• Etapa 6 – Determinarea i definirea vederilor;
• Etapa 7 – Verificarea integrit ii datelor.

Studen ii vor studia din curs Capitulul 3, pentru a- i însu i cuno tin ele legate de fiecare etap
a procesului de proiectare. Pentru a în elege la modul concret, cum se face proiectarea unei
baze de date, vom aborda un studiu de caz.

Studiu de caz. Proiectarea bazei de date „Biblioteca”
Declara ia de inten ie. Rolul bazei de date este de a ine la zi stocul de c r i din bibliotec i
de a furniza informa ii despre cititori i împrumuturi.

Obiectivele misiunii:
• Dorim s avem informa ii despre autorii care au c r i în bibliotec .
• Dorim s avem informa ii despre editurile care au c r i în bibliotec .
• Dorim s avem o clasificare a c r ilor pe domenii.
• Dorim s avem informa ii despre cititorii bibliotecii.
• Dorim s avem situa ii despre împrumuturi.
• Dorim s tim la un moment dat, unde sunt exemplarele unei anumite c r i.

16


Studen ii vor încerca s formuleze alte versiuni ale declara iei de inten ie i s propun i alte
obiective ale misiunii bazei de date.

Crearea structurilor de date i a rela iilor. Presupunem c dup analiza obiectivelor
misiunii i dup mai multe itera ii, am ajuns la structura prezentat mai jos.

Crearea foilor de specifica ii. Studen ii vor completa foi de specifica ii pentru cel pu in 10
câmpuri care s acopere toate tipurile de date. Formularele folosite sunt Specificatii camp.xls,
care se g se te pe server în directorul Baze de date.

În directorul Biblioteca al fiec rui student va trebui s se creeze un fi ier Word numit
Documentatie proiect Biblioteca.doc în care vor apare Declara ia de inten ie, Obiectivele
misiunii i Diagrama de rela ii. Diagrama se va executa în Word folosind comenzile Drawing.

De asemenea, în acela i director ve i crea fi ierul Specificatii camp.xls, care va con ine pe 10
foi, cele 10 specifica ii de câmp cerute.

Observa ie important ! Trata i cu mare grij cele 2 fi iere cerute, pentru c ele vor sta la
baza lucr rilor care urmeaz .

17


Lucrarea nr. 3. Ini iere în limbajul SQL

Aceast lucrare de laborator const în parcurgerea exemplelor de expresii SQL pentru ca studen ii s
în eleag acest limbaj, care va fi folosit în lucr rile urm toatoare.

Opera iuni simple folosind limbajul SQL

Reg sirea datelor

Reg sirea datelor se face cu instruc iunea SELECT, folosit pentru a reg si una sau mai multe
coloane. Aceasta este cea mai folosit instruc iune din SQL.

Din tabelul tblStudenti prezentat în figura 3.1 ne propunem s extragem numele i prenumele
studen ilor.

StudID Nume Init Prenume Sectia An Grupa Stare
1 Bogdan P. Mircea Florin IEI 1 1311 Bugetar
2 Meruta I. Cosmin IEI 3 1332 Bugetar
3 Pop T. Marius Traian IEI 2 1321 Bugetar
4 Bucur P. Mihaela IEI 2 1321 Bugetar
5 Chirila I. Laura IEI 3 1331 Bugetar
6 Cotirla L. Raluca Adina TCM 1 1111 Bugetar
7 Cotoara G. Ovidiu TCM 1 1111 Bugetar
8 Cozma D. Dumitru TCM 2 1121 Bugetar
9 Damian N. Daniel MEC 4 1241 Bugetar
10 Farcas I. Calin Florin MEC 4 1241 Taxa

Fig. 3.1. Tabelul tblStudenti simplificat

Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume
FROM tblStudenti;

Rezultat:

Nume Prenume
Bogdan Mircea Florin
Meruta Cosmin
Pop Marius Traian
Bucur Mihaela
Chirila Laura
Cotirla Raluca Adina
Cotoara Ovidiu
Cozma Dumitru
Damian Daniel
Farcas Calin Florin

18


Observa i expresia SQL care se cite te astfel: selecteaz coloanele Nume i Prenume din tabelul
tblStudenti. S-a folosit i clauza FROM, a a cum se vede. Rezultatul ob inut este evident.

Dac dori i s selecta i toate coloanele tabelului se folose te expresia urm toare:

Expresie SQL:
SELECT *
FROM tblStudenti

În locul listei de coloane se pune acest simbol „ * ”.

Sortarea datelor

Prin sortarea datelor se în elege aranjarea înregistr rilor unui tabel într-o anumit ordine, de
regul , alfabetic sau cresc toare/descresc toare. Sortarea datelor se face cu ajutorul clauzei
ORDER BY a instruc iunii SELECT.

La tabelul din figura 3.1 ne propunem s scoatem numai numele i prenumele studen ilor dar
în ordine alfabetic .

Expresie SQL:
FROM tblStudenti
ORDER BY Nume;

Rezultat:

Nume Prenume
Bogdan Mircea Florin
Bucur Mihaela
Chirila Laura
Cotirla Raluca Adina
Cotoara Ovidiu
Cozma Dumitru
Damian Daniel
Farcas Calin Florin
Meruta Cosmin
Pop Marius Traian

Observa i clauza ORDER BY care ordoneaz înregistr rile în ordine alfabetic dup valorile
din câmpul Nume. Se pune întrebare, ce ne facem dac vrem s ordon m invers alfabetic (de
la Z la A)? Sau dac avem un câmp numeric i dorim s ordon m descresc tor dup acest
câmp. Iat r spunsul:
• Pentru a indica ordinea descresc toare de sortare se folose te cuvântul cheie DESC.
• Dac câmpul dup care se face sortarea este alfanumeric, sortarea se face alphabetic,
iar dac este numeric sau de dat calendaristic , sortarea se face
cresc tor/descresc tor.
• Dac nu se indic direc ia de sortare, se ia sortarea cresc toare care este implicit .
(Cazul prezentat.)

Iat cum arat o expresie SQL în care apare i cuvântul cheie DESC:

19


Expresie SQL:
FROM tblStudenti
ORDER BY Nume DESC

Re ine i c rezultatul sort rii datelor este un tabel care are acela i num r de înregistr ri ca i
originalul.

Filtrarea datelor

Prin filtrarea datelor se în elege extragerea dintr-un tabel numai a anumitor înregistr ri de
care avem nevoie, de exemplu, din tabelul de studen i avem nevoie numai de cei din anul 2.
Pentru a executa aceast opera iune ve i folosi clauza WHERE a instruc iunii SELECT.

Reg sirea numai a înregistr rilor dorite, presupune includerea în expresia SQL a unui criteriu
de c utare a înregistr rilor dorite. Într-o instruc iune SELECT, datele sunt filtrate prin
specificarea criteriilor de c utare în clauza WHERE. Locul acesteia este imediat dup numele
tabelului (clauza FROM), ca în exemplul urm tor. Fie tabelul din figura 3.1.

Ne propunem s filtr m studen ii din anul 2. expresia SQL este urm toarea:

Expresie SQL:
SELECT StudID, Nume, Init, Prenume, Sectia, Grupa
FROM tblStudenti
WHERE An = ”2”;

Rezultat:
StudID Nume Init Prenume Sectia Grupa
3 Pop T. Marius Traian IEI 1321
4 Bucur P. Mihaela IEI 1321
8 Cozma D. Dumitru TCM 1121

Operatorii clauzei WHERE

Clauza WHERE pe care am examinat-o a testat egalitatea – determin dac o coloan con ine
valoarea specificat . Limbajul SQL accept mai mul i operatori condi ionali, dup cum
urmeaz :
• = Egalitate
• <> Non-egalitate
• != Non-egalitate
• < Mai mic decât
• <= Mai mic sau egal cu
• !< Nu mai mic decât
• > Mai mare decât
• >= Mai mare sau egal cu
• !> Nu mai mare decât
• BETWEEN Între dou valori specificate
• IS NULL Este o valoare NULL

20


Observa i c pentru non-egalitate exist dou simboluri, aceasta pentru c diversele SGBDR-
uri accept pe unul sau altul dintre ele.

Iat câteva cazuri concrete de folosire a operatorilor:

Interval de valori: WHERE Pret BETWEEN 2.5 AND 10; (afi eaz toate înregistr rile care au în
coloana „Pret” valori între 2.5 i 10).

Valoare NULL: WHERE Pret IS NULL; (afi eaz toate înregistr rile care nu au pre ).

Non-egalitate: WHERE Stare <> ”Bugetar”; (afi eaz toate înregistr rile din tabelul studen i,
folosit mai înainte, care nu sunt bugetari). Este evident c putem formula i altfel condi ia, dar
aici am folosit non-egalitatea.

Ceilal i operatori se folosesc la fel ca cel de egalitate prezentat pu in mai în fa .

Filtrare avansat

Filtr rile prezentate mai sus se întâlnesc mai rar în practic deoarece sunt foarte simple.
Filtr rile pe care le ve i folosi în mod curent, sunt filtr ri mai complicate la care criteriile sunt
exprimate prin expresii complexe. Aceste criterii creeaz condi ii puternice de c utare. Vom
folosi al i operatori cum sunt AND, OR, NOT i IN.

De multe ori, filtrarea dup o coloan nu rezolv problema pe care o avem. Pentru a filtra
dup mai multe coloane se folose te operatorul AND. Fie tabelul din figura 3.2. Ne propunem
s facem diferite filtr ri.

2 Meruta I. Cosmin IEI 1 1312 Taxa
3 Pop T. Marius Traian IEI 2 1321 Bugetar
4 Bucur P. Mihaela IMPI 2 1321 Bugetar
5 Pop I. Laura IEI 3 1331 Taxa
7 Cotoara G. Ovidiu TCM 1 1111 Bugetar
8 Cozma D. Dumitru TCM 2 1121 Bugetar
9 Damian N. Daniel MEC 4 1241 Bugetar
10 Cozma I. Calin Florin MEC 4 1241 Taxa

Fig. 3.2. Tabel cu studen i

Operatorul AND. Prima filtrare ar fi studen ii de la IEI din anul 1. Iat expresia SQL:

Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume, Grupa, Stare
FROM tblStudenti
WHERE Sectia=”IEI” AND An = ”1”;

Rezultat:
Nume Prenume Grupa Stare
Bogdan Mircea Florin 1311 Bugetar
Meruta Cosmin 1312 Taxa

21


Urm ri i expresia SQL i verifica i rezultatul ob inut. Încerca i i alte filtr ri asem n toare.
Observa i folosirea operatorului AND. Cum ar trebui modificat expresia SQL, pentru a afi a
rezultatul în ordine alfabetic invers ?

Operatorul OR. O alt filtrare pe care ne-o propunem, este s filtr m studen ii din anul 2 de
la IEI sau TCM.

Expresie SQL:
SELECT Nume, Prenume,Sectia, Grupa, Stare
FROM tblStudenti
WHERE (Sectia=”IEI” OR Sectia=”TCM”) AND An = ”2”;

Rezultat:
Nume Prenume Sectia Grupa Stare
Pop Marius Traian IEI 1321 Bugetar
Cozma Dumitru TCM 1121 Bugetar

Observa i folosirea parametrilor OR i AND, respectiv apari ia celor dou paranteze. Aceste
paranteze au leg tur cu ordinea opera iilor OR i AND. În ordinea opera iilor, operatorul
AND se execut înaintea operatorului OR, ceea ce ar duce la rezultate eronate, de aceea a fost
pus operatorul OR în parantez , ca s -l execute primul, tiut fiind c parantezele au prioritate
la execu ie.

Operatorul IN. Folosirea acestui operator are ca scop specificarea unui domeniu de condi ii,
oricare dintre ele putând fi îndeplinite. Operatorul IN necesit o list de valori valide, care s
fie separate prin virgule i cuprinse între paranteze.

Ne propunem s alegem din tabelul din figura 3.2 to i studen ii care au numele Pop i Cozma.

Expresie SQL:
FROM tblStudenti
WHERE Nume IN (“Pop”, “Cozma”);

Rezultat:
Pop Marius Traian IEI 1321 Bugetar
Pop Laura IEI 1331 Taxa
Cozma Dumitru TCM 1121 Bugetar
Cozma Calin Florin MEC 1241 Taxa

Din analiza acestui exemplu, putem observa f r greutate c operatorul IN face cam acela i
lucru ca i operatorul OR, deci se poate scrie o expresie SQL cu acesta. Care este aceast
expresie?

Se pune, pe bun dreptate, întrebarea de ce mai avem nevoie de înc un operator dac avem
unul care face acela i lucru. R spunsul este c operatorul IN are unele avantaje care îl fac de
preferat fa de operatorul OR. Iat aceste avantaje:
• Când lucra i cu liste lungi de op iuni valide, sintaxa operatorului IN este mai simpl
i u or de citit, principalul avantaj.
• Ordinea de evaluare este mai simplu de gestionat, când operatorul IN este folosit în
asocia ie cu operatorii AND i OR.

22


• Aproape totdeauna, operatorii IN se execut mai rapid decât listele de operatori OR.
• Un mare avantaj este c operatorul IN poate s con in o alt instruc iune SELECT,
i astfel v permite s construi i clauze WHERE foarte dinamice. Acest aspect va fi
reluat mai târziu.

Operatorul NOT. Acest operator al clauzei WHERE are o singur func ie – neag orice
condi ie care îl urmeaz . Deoarece NOT nu este utilizat niciodat în sine (totdeauna se
folose te în asocia ie cu alt operator), sintaxa lui e diferit de to i ceilal i operatori. Spre
deosebire de al i operatori, cuvântul cheie NOT poate fi utilizat înaintea coloanei dup care se
face filtrarea, nu imediat dup aceasta.

Iat un exemplu sugestiv, extragerea studen ilor nebugetari din tabelul din figura 3.2.

Expresie SQL:
FROM tblStudenti
WHERE NOT Stare=”Bugetar”;

Rezultat:
Meruta Cosmin IEI 1312 Taxa
Cozma Calin Florin MEC 1241 Taxa

Dup cum se vede, acela i lucru îl puteam ob ine i cu operatorul „<>”. Iar i se pune
întrebarea de ce s folosim, totu i, operatorul NOT? Într-adev r, pentru clauzele WHERE
simple, cum e cea prezentat , nu se poate spune c ar exista un avantaj real în folosirea
operatorului NOT. Acesta este îns foarte util în clauzele mai complexe. De exemplu, dac
folosi i operatorul NOT în asocia ie cu un operator IN, va fi mult mai simplu s g si i toate
înregistr rile care nu corespund cu o list de criterii.

Operatorul LIKE. Aici ve i înv a ce sunt caracterele de înlocuire, cum se folosesc ele i
cum s face i c ut ri cu ajutorul lor. Pân acuma, to i operatorii, foloseau valori cunoscute, iar
ei se ocupau de c utarea coresponden elor dintre valori, dac sunt mai mari sau mai mici
decât altele, dac verific un domeniu de valori etc. De multe ori apare necesitatea filtr rii
înregistr rilor dup unele criterii care nu folosesc valori cunoscute în totalitate. De exemplu,
dori i s c uta i nume de persoane care încep cu o liter , care con in un grup de litere etc.
Acest lucru nu se poate face cu criterii simple comparare.

O solu ie, pe care ne-o propune SQL, este folosirea caracterelor de înlocuire. Caracterele de
înlocuire sunt caractere ce au în elesuri speciale în clauzele WHERE din SQL, iar limbajul
SQL accept diverse tipuri de caractere de înlocuire.

Pentru a utiliza caracterele de înlocuire în clauzele de c utare, trebuie utilizat operatorul
LIKE. Acesta anun sistemul de gestiune a bazei de date c în urm torul model de c utare se
va folosi o potrivire dup caractere de înlocuire, nu o simpl potrivire de egalitate.

C utarea cu caractere de înlocuire poate fi utilizat numai cu câmpuri de tip text. Re ine i
acest lucru!

În continuare vor fi prezentate caracterele de înlocuire folosite de programul ACCESS.

23


Caracterul de înlocuire *. Este cel mai frecvent utilizat. Într-un ir de c utare, „*”
înseamn „corespunde cu oricâte apari ii a oric rui caracter”. Exemplul care urmeaz v va
ajuta s în elege i acest caracter.

2 Brustur I. Cosmin IEI 1 1312 Taxa
3 Popescu T. Marius Traian IEI 2 1321 Bugetar
4 Brucan P. Mihaela IMPI 2 1321 Bugetar
5 Pop I. Laura IEI 3 1331 Taxa
7 Popa G. Ovidiu TCM 1 1111 Bugetar
8 Popovici D. Dumitru TCM 2 1121 Bugetar
9 Branea N. Daniel MEC 4 1241 Bugetar
10 Cozma I. Calin Florin MEC 4 1241 Taxa

Fig. 3.3. Tabel cu studen i

Ne propunem s filtr m toate înregistr rile în care numele studen ilor, din tabelul din figura
3.3, începe cu „Pop”.

Expresie SQL:
FROM tblStudenti
WHERE Nume LIKE ”Pop*”
ORDER BY Nume;

Rezultat:
Popa Ovidiu TCM 1111 Bugetar
Popescu Marius Traian IEI 1321 Bugetar
Popovici Dumitru TCM 1121 Bugetar

Observa i ghilimelele care se pun i ordonarea rezultatului dup câmpul Nume. Încerca i i
alte filtr ri folosind aceast tehnic .

Caracterul de înlocuire „ ? ”. Acest caracter (semnul întreb rii) este utilizat la fel ca
simbolul „ * ”, dar nu asigur coresponden a mai multor caractere, ci numai a unuia singur.
Exemplul care urmeaz v ajut s în elege i folosirea lui.

Folosind tabelul din figura 3.3, scrie i expresii SQL care s ilustreze folosirea acestui caracter
de înlocuire.

Observa ie! În diferite SGBDR semnele de înlocuire ar putea s fie diferite. Astfel, în Oracle
„ * ” este înlocuit cu „ % ”, iar „ ? ” este înlocuit cu liniu a de subliniere „ _ ”. Pentru a nu
avea probleme este bine s studia i documenta ia SGBDR-ului pe care îl ve i folosi.

24


Opera iuni avansate folosind limbajul SQL

Câmpuri calculate

Dup ti i de la proiectarea bazelor de date, o regul de baz ne spune c fiecare câmp trebuie
s fie independent, adic valoare sa s nu depind de valorile din alte câmpuri. Exemplul
clasic care se poate da aici este cel al câmpului Valoare care nu trebuie s apar într-un tabel
care are Pretul unitar i Cantitatea, dar avem nevoie de acest câmp care este rezultatul
înmul irii dintre pre i cantitate. Ei bine, acest câmp trebuie calculat.

Un alt exemplu este cel al adresei care se compune din concatenarea rezultatelor din mai
multe câmpuri.

În ambele exemple, datele stocate în tabele nu sunt exact ceea ce are nevoie aplica ia
dumneavoastr . În loc s reg si i datele a a cum sunt, pentru ca dup aceea s le reformata i
în aplica ia client sau în raport, dori i s reg si i datele transformate, calculate sau reformatate
direct din baza de date.

Aici intervin câmpurile cu valori calculate, pe care le vom numi în continuare câmpuri
calculate. Spre deosebire de toate coloanele de pân acum, câmpurile calculate nu exist , de
fapt, în baza de date. Un câmp calculat este creat din mers, în interiorul unei instruc iuni
SELECT din limbajul SQL.

De men ionat faptul c numai baza de date tie care coloane dintr-o instruc iune SELECT sunt
realmente coloane din tabele i care sunt câmpuri calculate. Din perspectiva unui client, datele
unui câmp calculat sunt returnate în acela i mod ca i datele din oricare coloan .

Cel mai simplu mod de a în elege crearea câmpurilor calculate este de a alege exemple
sugestive pe care s le coment m.

Câmpuri calculate prin concatenare. De multe ori apare necesitatea concaten rii valorilor
text din mai multe coloane. De exemplu, într-un raport trebuie s scriem identitatea unei
persoane format din numele complet, a a cum se obi nuie te în practic . S scriem expresia
SQL care face acest lucru pentru persoanele din tabelul din figura 3.3.

Expresie SQL:
SELECT Nume + “ “ + Init + “ “ + Prenume AS Student, Sectia, An, Grupa, Stare
FROM tblStudenti
ORDER BY Nume;

Rezultat:

Student Sectia An Grupa Stare
Bogdan P. Mircea Florin IEI 1 1311 Bugetar
Branea N. Daniel MEC 4 1241 Bugetar
Brucan P. Mihaela IMPI 2 1321 Bugetar
Brustur I. Cosmin IEI 1 1312 Taxa
Cotirla L. Raluca Adina TCM 1 1111 Bugetar
Cozma I. Calin Florin MEC 4 1241 Taxa
Pop I. Laura IEI 3 1331 Taxa
Popa G. Ovidiu TCM 1 1111 Bugetar
Popescu T. Marius Traian IEI 2 1321 Bugetar
Popovici D. Dumitru TCM 2 1121 Bugetar

25


Observa i sintaxa folosit i ceva nou a ap rut, cuvântul cheie AS dup care urmeaz cuvântul
Student, pe care îl reg sim în capul de tabel, ca nume a noului câmp, ob inut prin
concatenarea celor trei. Cuvântul cheie AS introduce un alias care este un nou nume dat unui
câmp. Re ine i aceast tehnic de creare a unor câmpuri.

Câmpuri calculate aritmetic. Aceste câmpuri calculate rezult dup efectuarea unor calcule
aritmetice asupra datelor reg site. Pentru a în elege mecanismul cre rii acestor câmpuri, vom
lua un exemplu practic. Presupunem c avem un tabel în care inem intr rile într-o magazie de
produse, al unei firme de comer cu piese auto. Tabelul se nume te tblProduse i are coloanele
Cod, Denumire, Furnizor, PU, Cantitate. Se cere un raport al intr rilor în magazie în care
apare i câmpul Valoare, ob inut prin produsul câmpurilor PU i Cantitate. În figura 3.4 este
prezentat acest raport.

Cod Denumire Furnizor PU Cantitate Valoare
1001 Bujie DK1 Sinterom SA 12 30 360
1023 Acumulator 56A Rombat SA 124 25 3100
1231 Parbriz VW Cobra SRL 512 12 6144
1089 Antigel -30 Promaxim SRL 5.2 50 26
1904 Ulei PKT 1 Calota SRL 6.4 60 384

Fig. 3.4. Raport cu câmpul valoare calculate

Expresie SQL:
SELECT Cod, Denumire, Furnizor, PU, Cantitate, PU*Cantitate AS Valoare
FROM tblProduse;

Observa i i re ine i sintaxa folosit pentru crearea noului câmp VALOARE.

Toate expresiile SQL studiate, se vor copia într-un fi ier Word cu numele Expresii SQL
studiate.doc care se va salva în directorul My Documents / Baze de date / Lucrarea 3.

Observa ie important ! Toate expresiile SQL care vor fi în fi ierul Word se presupune c au
fost studiate i în elese, studentul putând oricând s dea explica ii în leg tur cu ele, altfel va
suporta consecin ele. Aceste expresii vor vor fi testate în lucrarea nr. 4, pe viu, într-o baz de
date real .

26


Lucrarea nr. 4. Studiu de caz: Baza de date ” Biblioteca”

Aceast lucrare de laborator const în implementarea în Access a bazei de date ”Biblioteca” pe care a i
proiectat-o în lucrarea nr. 2. Acum ve i folosi cuno tin ele acumulate despre bazele de date într-o
aplica ie concret , folosind programul Access.

Considera ii generale despre programul Access

Interfa a programului ACCESS

Pentru a lucra cu orice aplica ie informatic , primul lucru pe care trebuie s -l facem este s -i
cunoa tem interfa a de pornire. Pentru ACCESS interfa a de pornire apare dup lansarea
acestuia cu metoda general Start / Programs / Microsoft Access. Ve i g si repede programul
observând c iconi a sa con ine mic cheie de yal . Toate capturile i descrierile se refer la
versiunea Access 2003. Dac ave i alt versiune trebuie s ine i cont de diferen ele care ar
putea apare, care nu sunt, oricum, esen iale.

Spre deosebire de alte programe Microsoft, programul ACCESS începe cu o caset de dialog
în care vi se cere numele i s alege i directorul bazei de date pe care dori i s o deschide i,
chiar dac este una nou (Blank Database). Dup ce a i dat numele bazei de date noi, numit
aici „db1”, va apare interfa a din figura 4.1.

Fig. 4.1. Interfa a de pornire Access (fereastra Database)

Dup cum se vede, o baz de date ACCESS poate fi definit ca o colec ie de obiecte:
• Tabele (tables)
• Cereri de interogare (queries)
• Formulare (forms)
27


• Rapoarte (reports)
• Pagini Web (pages)
• Comenzi macro (macros)
• Module (modules)

În continuare vor fi prezentate, pe scurt, aceste obiecte, urmând s fie reluate atunci când le
vom folosi efectiv.

Tabele (tables) sunt obiecte definite de utilizator în care sunt stocate datele. Sunt obi nuitele
tabele ale bazelor de date.

Formulare (forms) sunt obiecte care permit introducerea datelor, afi area acestora sau
controlul întregii aplica ii. Acestea v permit s face i aplica ii performante chiar dac sunte i
un încep tor în baze de date.

Cereri de interogare (queries) sunt obiecte care permit vizualizarea informa iilor ob inute
prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele i/sau alte cereri de interogare. Aici ve i
folosi din plin cuno tin ele dobândite despre limbajul SQL.

Rapoarte (reports) sunt obiecte care permit formatarea i tip rirea informa iilor ob inute în
urma consult rii bazei de date, sub form de documente pe hârtie.

Pagini Web (pages) reprezint un obiect care include un fi ier HTML i alte fi iere suport în
vederea furniz rii accesului la date prin intermediul Internet-ului.

Comenzi macro (macros) reprezint un obiect care con ine o defini ie structurat a uneia sau
mai multor ac iuni pe care ACCESS le realizeaz ca un r spuns la un anumit eveniment.

Module (modules) reprezint un obiect care con ine proceduri definite de utilizator, scrise în
limbajul Visual Basic. Iat o ocazie de a v etala cuno tin ele de Visual Basic.

Pe lâng obiectele prezentate, pe interfa a de pornire, mai exist câteva butoane (Open,
Design, New, un buton de tergere i câteva de afi are a obiectelor) a c ror în elegere i rol
este u or de dedus, de aceea nu vor mai fi prezentate.

Dup cum spuneam, ACCESS-ul are un instrument numit wizard care v va ajuta s construi i
mai u or tabele, formulare sau interog ri, dar un singur lucru nu poate face: s v suplineasc
lipsa cuno tin elor dobândite în capitolele precedente. Astfel, dac nu a i în eles mecanismul
leg turilor dintre tabele, e pu in probabil c ve i ajunge la rezultate mul umitoare, chiar dac
sunte i „monitoriza i” îndeaproape de instrumentul wizard.

Crearea tabelelor

Înainte de a începe s crea i tabele, este de la sine în eles c ave i deja un proiect de baz de
date, sau dac sunte i la început de studiu, m car o diagram de rela ii i structurile tabelelor.
Spuneam la începutul acestui curs, cât de important e s ave i un proiect corect de baz de
date, pentru a nu avea probleme la faza de implementare.

Crearea structurii tabelelor se poate face în trei moduri:
• Utilizând fereastra de proiectare (Create table in design view);
• Utilizând instrumentul Wizard (Create table by using wizard);
• Prin introducerea datelor (Create table by entering data).

28


Consider c modul cel mai eficient de creare a tabelelor, care se potrive te utilizatorilor
români, îl reprezint primul mod (Create table in design view), motiv pentru care va fi
prezentat numai acesta. Pentru a v satisface curiozitatea nu ave i decât s le încerca i pe
celelalte dou , pentru a ajunge la o concluzie.

Revenind la primul mod de creare a unui tabel, da i un dublu clic pe Create table in design
view i pe ecran va apare fereastra Table din figura 4.2.

Fig. 4.2. Fereastra Table

În elegerea acestei ferestre nu e grea: sunte i invita i s da i numele câmpurilor (Field Name),
s alege i din combobox tipul de dat pentru câmpul respectiv (Data Type) i s introduce i o
scurt descriere, acolo unde este cazul, despre ce va con ine acel câmp (Description). Pentru
alegerea tipului de dat , revede i paragraful Anatomia unei specifica ii de câmp din capitolul 3
al cursului de baze de date.

În toolbar-ul de sub meniul din figura 4.2, exist mai multe butoane, unele cunoscute din alte
aplica ii Windows. Exist un buton (cel cu o chei ) pe care nu l-a i mai întâlnit pân acum.
Acest buton v ajut s stabili i cheia principal a tabelului pentru câmpul curent (cel cu
s geata din stânga), printr-un simplu clic pe el.

În func ie de tipul de dat ales pentru câmp, în partea de jos apare un subtabel în care pute i
seta propriet ile câmpului curent. Aceste propriet i sunt adaptate tipului de dat : num r,
text, data calendaristic etc. S lu m pe rând aceste propriet i, având ca reper tipul de dat
numeric:

Field Size este dimensiunea câmpului. Executarea unui clic pe s geata derulant va deschide
o list de op iuni privind dimensiunea câmpului.

Format este formatul sub care se prezint valoarea introdus în câmp. Executarea unui clic pe
s geata derulant va deschide o list de op iuni privind formatul câmpului.

Decimal Places este proprietatea care stabile te num rul de zecimale ce pot fi atribuite
câmpului. Se poate alege un num r între 0 i 15, sau Auto pentru determinarea automat a
num rului de zecimale.

Input Mask reprezint impunerea unui format de introducere pentru toate datele acelui
câmp. Formatul de introducere are o mare importan în cadrul câmpurilor ce con in date de
tip text sau dat calendaristic .

29


Caption este eticheta pentru specificarea unui nume atribuit câmpului, în cazul în care acesta
este utilizat în cadrul formularelor sau când tabelul respectiv este afi at.

Default Value este o valoare care este atribuit automat, în momentul când utilizatorul nu
introduce nici o valoare în acel câmp.

Validation Rule este criteriul care va fi verificat înainte de validarea valorii introduse în acel
câmp. Criteriul este introdus sub form de expresii care folosesc:
• Operatorii: =, +, -, *, /, <, >, <=, >=, AND, OR, BETWEEN, IN, IS NULL;
• Identificatorii se dau în paranteze drepte [];
• Func ii;
• Constante;

Validation Text reprezint textul care va ap rea pe bara de mesaje în cazul în care valoarea
introdus nu respect criteriul impus de regula de validare.

Required este proprietatea care stabile te dac introducerea unei valori în acel câmp este
obligatorie. Acest câmp poate avea una din valorile Yes / No.

Indexed este proprietatea care stabile te dac acel câmp are un index care accept valori
duplicat sau numai valori unice. Dac nu dorim un index pentru acel câmp se alege valoare
No.

Propriet ile descrise mai sus se refereau la tipul de câmp Numeric. Pentru alte tipuri de câmp
vor apare i propriet i noi (cele mai multe r mân). Astfel, datele de tip Text i Memo au o
proprietate numit Allow Zero Length, adic admiterea lungimii zero. Aceast proprietate are
valoarea Yes sau No.

O proprietate important pentru câmpul care con ine date de tip Autonumber este New Values.
Op iunile Increment sau Random permit stabilirea modului în care câmpului respectiv i se vor
acorda valori automat de c tre sistem.

Rela ii între tabele

Rela iile dintre tabele sunt lucruri cunoscute, deja, de c tre oricare dintre dumneavoastr , nu-i
a a? S vedem acum ce modalitate folose te ACCESS-ul pentru a face leg tura între tabele.
Din punct de vedere al momentului cre rii acestora, exist 2 tipuri de rela ii între tabelele unei
baze de date ACCESS i anume:
• Rela ii permanente – se stabilesc dup definirea tabelelor i sunt cerute de modelul
rela ional f când parte din structura bazei de date. Aceasta se realizeaz , de obicei,
prin coresponden a cheie primar – cheie extern i sunt memorate în baza de date.
• Rela ii temporare – se stabilesc între tabele cu ocazia definirii unor cereri de
interogare, nefiind înregistrate în structura bazei de date.

Dup cum tim, între dou tabele între care exist o rela ie, datele nu pot fi introduse oricum.
De exemplu, dac într-o baz de date avem tabelele tblFacturiPrimite i tblFurnizori între
care exist o rela ie „unu cu mai mul i”, nu putem introduce date în tabelul tblFacturiPrimite
pân nu avem cel pu in un furnizor în tabelul tblFurnizori. Cum rezolv ACCESS-ul aceast
prevedere din proiectul bazei de date (tipul de participare)? Prin impunerea integrit ii
referen iale (Enforce Referential Integrity), dup cum se vede în figura 4.3.

30


Fig. 4.3. Stabilirea
integrit ii
referen iale

În urma acestei set ri, s-a f cut o leg tur unu cu mai mul i între cele dou tabele, a c rei
reprezentare se vede în figura 4.4.

Fig. 4.4. Diagrama de rela ie
între cele 2 tabele, a a cum
apare în ACCESS.

Stabilirea leg turilor între tabele se face, fie în faza de creare a tabelului (folosind Lookup
Wizard), fie în fereastra Relationship care se afi eaz cu butonul , din toolbar-ul din
fereastra Database. Printr-un clic pe acest buton se deschide tabela Relationship prezentat în
figura 4.4.

Dac nu apar toate tabelele în fereastra Relationship, cu un clic-dreapta în interiorul acesteia
apoi alegând op iunea Show Table va fi afi at fereastra Show Table, cu care se pot ad uga i
celelalte tabele.

Leg tura dintre tabele se face „tr gând cu mouse-ul” câmpul de leg tur dintr-un tabel „peste”
câmpul corespunz tor din cel lalt tabel. Dup ce s-a f cut leg tura, putem face un clic-dreapta
pe leg tur , apar 2 posibilita i: Edit Relationship... i se deschide caseta de dialog pentru
stabilirea integrit ii referen iale ar tat în figura 4.3, respectiv Delete cu care putem terge
leg tura. Când citi i aceast secven , este bine s o face i cu calculatorul în fa , deoarece
altfel, aceste manevre sunt greu de în eles. Dac ceva nu a i în eles, întreba i profesorul care
v îndrum la laborator.

Crearea rela iilor cu Lookup Wizard...

Cea mai comod cale de a crea rela ii permanente între dou tabele este folosirea facilit ii
Lookup Wizard, pus la dispozi ia noastr de programul ACCESS. Aceast metod const în
„legarea” tabelelor în faza de proiectare prin intermediul unei chei primare i a unei chei
externe. Prima dat de proiecteaz tabelul din partea „unu” a rela iei unu cu mai mul i. La cel
de-al doilea tabel, când se define te câmpul de leg tur , pentru tipul de dat (Data Type) se
alege op iunea Lookup Wizard... (ultima dintre op iuni). În urma acestei manevre se deschide
caseta de dialog din figura 4.6.

31


Fig. 4.6. Primul pas al
procedurii Lookup Wizard

Se alege prima op iune, cea care ne spune c vom lega câmpul nostru cu un alt câmp dintr-un
tabel sau o interogare, I want the lookup.... Merit explicat i op iunea a doua I will type in
the values that I want, care ne spune c putem lega acest câmp cu o list de valori introduse
de noi chiar în aceast faz . Aceast op iune este indicat s o folosi i când ave i un num r mic
de valori pe care poate s le ia un anumit câmp. Încerca i i aceast variant pentru a-i
în elege rolul.

Cu butonul Next se avanseaz în pasul urm tor când vi se cere s alege i, dintr-o list , tabelul
cu care va fi legat. Dup alegerea tabelului, ve i alege cheia primar i un alt câmp pentru a
identifica înregistrarea (acest lucru îl ve i în elege când ve i introduce, efectiv, date în tabel).
Aceast manevr se vede în figura 4.7.

Fig. 4.7. Alegerea
câmpului de leg tur

În cazul nostru se vor selecta câmpurile TaraID i Denumire, care vor fi trecute în fereastra
din dreapta. Cu butonul Next se va trece la pasul urm tor (figura 4.8) care ne recomand s
face invizibil coloana cu cheia primar , pentru c la operare nu ne va ajuta cu nimic, fiind un
cod numeric f r semnifica ie pentru noi.

32


Fig. 4.8. Recomandarea
pentru a face invizibil
cheia primar

Cu butonul Next se trece la pasul urm tor care v cere s stabili i numele câmpului care va
apare în rapoarte, de regul se las cel implicit, propus de calculator. Dup aceast manevr se
alege butonul Finish care ne va avertiza c o rela ie a fost creat i c ar trebui salvat . Dac
nu s-a gre it nimic, se apas butonul Next.

Fig. 4.9. Avertizarea de
salvare a rela iei create.

Pentru a verifica rela ia creat se apas butonul , care va deschide foaia Relationships. Cu
un clic-dreapta pe linia rela iei o pute i edita sau terge. Încerca i aceast manevr pentru a
în elege ce se întâmpl .

Diferen a între cele dou tipuri de leg turi permanente, legarea prin metoda ”tragerii” (drag
and drop) în fereastra Relationship i legarea prin metoda Lookup Wizard..., nu prea iese în
eviden decât la crearea formularelor de introducere a datelor. La prima metod Access-ul va
pune automat o caset de text (textBox) în care trebuie s introducem manual valori de la
tastatur , iar la a doua metod va apare în formular o caset combinat (comboBox), din care
putem alege elegant valoarea din lista afi at .

Dac a i reu it s în elege i aceste diferen e, înseamn c a i f cut un pas important spre a
putea crea aplica ii Access tot mai performante. Poate în acest moment nu sesiza i diferen ele
dintre cele dou metode, dar cu siguran , le ve i în elege atunci când ve i crea formulare,
pu in mai târziu.

Crearea tabelelor bazei de date ”Biblioteca”
33


Diagrama bazei de date este prezentat în figura 4.10.

Fig. 4.10. Diagrama bazei
de date ”Biblioteca”

Structura i propriet ile câmpurile tabelelor bazei de date sunt prezentate în tabelul urm tor:

Tabel Cimp Tip data Constringeri Observatii
tblAutori AutorID AutoNumber Not Null
Nume Character(150) Not Null
Prenume Character(150) Not Null
Nationalitate Character(15)
DataN Data/Time zz-lll-aa
DataD Data/Time zz-lll-aa
tblEdituri EdituraID AutoNumber Not Null
Denumire Character(150) Not Null
Localitate Character(150)
Tara Character(50)
tblCarti CarteID AutoNumber Not Null
AutorID Long Integer Not Null
EdituraID Long Integer Not Null
DomeniuID Long Integer Not Null
AnAparitie Integer
Pagini Integer
Valoare Single
Stoc Integer
tblDomenii DomeniuID AutoNumber Not Null
Explicatii Character(250)
tblImprumuturi ImprumutID AutoNumber Not Null
CarteID Long Integer Not Null
CititorID Long Integer Not Null
DataImprumut Data/Time zz-lll-aa
Perioada Integer
DataRestituire Data/Time zz-lll-aa
tblCititori CititorID AutoNumber Not Null

34


Nume Character(150) Not Null
Prenume Character(150) Not Null
ProfesiaID Long Integer Not Null
DataN Data/Time zz-lll-aa
Adresa Character(150)
Localitate Character(150)
JudetID Long Integer Not Null
Observatii Character(150)
tblJudete JudetID AutoNumber Not Null
Abreviere Character(2) Not Null
tblProfesii ProfesiaID AutoNumber Not Null
Explicatii Character(200)

Dup crearea tabelelor, caseta Database arat ca în figura 4.11.

Fig. 4.11. Tabele bazei de
date ”Biblioteca”

În continuarea acestei lucr ri de laborator, urmeaz s crea i formularele de introducere a
datelor, care se v d în figura 4.12. Mai întâi vor fi create formularele de introducere a datelor.
Dup exemplele prezentate în curs pute i trece la crearea acestor formulare.

35
Fig. 4.12. Formularele bazei
de date ”Biblioteca”


Crearea formularelor pentru introducerea datelor

În figura 4.12 se v d formularele de introducere a datelor în tabele. Având în vedere rela iile
stabilite intre tabele, introducerea datelor nu poate fi f cut oricum. Astfel, nu putem
introduce o care dac numele autorului nu este în tabelul cu autori. Ca regul , în rela iile 1:N,
mai întâi se vor introduce date în tabelul din partea ”unu” a rela iei i numai apoi în tabelul
din partea ”mai mul i” a rela iei.

Formularul frmIntroducereAutori.

Pentru crearea formularului, parcurgem pa ii urm tori:

1. În caseta de dialog Database, d m comanda Forms – New – AutoForm:Columnar(vezi figura
4.13).

Fig. 4.13. Alegerea tipului de
formular i a tabelului

Se alege tabelul tblAutori, care va fi completat de c tre viitorul formular. Se apas butonul
OK.

2. Va apare forma brut a formularului, a a cum apare în figura 4.14.

Fig. 4.14. Formularul brut

36


Acest formular ar mai trebui pu in aranjat. De exemplu, pentru câmpul Nationalitate ar trebui
s avem un comboBox din care s alegem dintr-o list , nationalitatea autorului. Pentru
câmpurile cu date calendaristice DataN i DataD ar trebui s indic m sub ce form trebuie
introduse aceste date, stiut fiind c la acest tip de dat apar des probleme din cauza
introducerilor incorecte.

Modificarea formularului se poate face numai în modul Design view, care se ob ine ap sând
butonul . Figura 4.15 arat cum trebuie s fie formularul în Design view.

Fig. 4.15. Formularul în
modul Design view

Pentru a transforma caseta de text Nationalitate, execut m clic-dreapta pe ea, alegem op iune
Change To, apoi op iunea Combo Box, dup care va trebui s introducem lista cu
na ionalit ile autorilor. Acest lucru se face prin completarea propriet ilor Row Source Type
(Value List) i Row Source (Romana; Maghiara; Straina), dup cum se poate vedea în figura
4.16.

De asemenea, s-au introdus 2 etichete (zz/lll/aa) care ne indic , cum s introducem data
calendaristic .

Pentru activarea tabelului cu propriet ile se apas butonul din toolbar-ul din partea de
sus.

37


Fig. 4.16. Atribuirea valorilor pentru propriet ile
Row Source Type i Row Source

3. Prin ap sarea butonului , se iese din modul Design i se activeaz formularul care
trebuie s arate ca în figura 4.17.

Fig. 4.17. Forma final a
formularului

Formularul frmIntroducereCarti.

Înainte de a începe crearea efectiv a formularului, trebuie s analiz m tabelul pe care îl va
completa. Acesta are 3 câmpuri care trebuie completate cu chei externe: AutorID, EditurID i
DomeniuID. Aceste chei sunt valori de tip AutoNumber care sunt greu de folosit pentru c
trebuie, de exemplu, introdus un autor printr-un num r. Ar fi mult mai potrivit pentru operator
s aleag dintr-o list un nume de autor cu care e obi nuit i nu un cod numeric care nu îi
sugereaz nimic. Este ceea ce ne propunem.

Pentru crearea acestui formular primii pa i sunt identici cu cel precedent, cu observa ia c
vom alege acum tabelul tblCarti.

Trecem în modul Design view, pentru a putea efectua modific rile în formular. În figura 4.18,
pute i vedea cum arat formularul înainte de setarea propriet ilor. Se observ c acesta are ca
surs tabelul tblCarti.

Fig. 4.18. Formularul în
stare brut

38


În aceast stare, pe baza leg turilor dintre tabele, în casetele comboBox vor apare listele cu
cheile primare ale celor 3 câmpuri implicate. Pentru ca în aceste casete s apar denumirile,
cu care suntem obi nui i, trebuie s modific m unele propriet i ale celor 3 comboBox-uri,
care se g sesc în categoria Format (vezi primul buton).

Setarea surselor se pot deduce clar din figura 4.19.

Fig. 4.19. Setarea propriet ilor legate de sursa înregistr rilor

Observa i c sursele pentru cele 3 câmpuri de chei externe sunt ni te expresii SQL simple:

AutorID:
SELECT tblAutori.AutorID, tblAutori.Prenume+" "+tblAutori.Nume AS Expr1 FROM tblAutori ORDER
BY tblAutori.Nume;

EdituraID:
SELECT tblEdituri.EdituraID, tblEdituri.Denumire FROM tblEdituri ORDER BY Denumire;

DomeniuID:
SELECT tblDomenii.DomeniuID, tblDomenii.Denumire FROM tblDomenii ORDER BY Denumire;
39


Fiecare din aceste expresii au ca rezultat câte 2 câmpuri, iar pe noi ne intereseaz numai al
doilea care ne spune ceva concret. Trebuie s afi m, deci, numai acest câmp. Pentru aceasta
trebuie s set m, din tab-ul Format, propriet ile Column Count(2) i Column Width(0;1.2”),
care ne spun c avem 2 coloane, care au l imea de 0, respectiv 1.2 inch. Asta înseamn c
prima coloan nu se vede, iar a doua are 1.2 inch l ime.

Setarea acestor propriet i se vede în figura 4.20.

Fig. 4.20. Setarea propriet ilor Column Count i
Column Widths

Prin ap sarea butonului , se iese din modul Design i se activeaz formularul care trebuie
s arate ca în figura 4.21.

Fig. 4.21. Forma final a formularului

40


Dup modelele prezentate, crea i i celelalte formulare de introducere a datelor, prezentate
mai jos în figura 4.22.

Fig. 4.22. Formulare care trebuie create

41

baze-de-date-access-laborator-de-ioan-mocian

baze-de-date-access-laborator-de-ioan-mocian

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

En vedette

En vedette (20)

Similaire à baze-de-date-access-laborator-de-ioan-mocian

Similaire à baze-de-date-access-laborator-de-ioan-mocian (20)

baze-de-date-access-laborator-de-ioan-mocian