Materialul reprezinta un suport vizual pentru optionalul Geografie si istorie locala, orasul Iasi

9. Dac ă vei parcurge cu aten ţ ie acest material vei afla că oraşul Iaşi este leag ă nul copil ă riei tale şi v ei g ă si r ă spunsul la î ntrebarea pe care sigur ţ i-ai pus-o de nenum ă rate ori : << CINE SUNT EU ?>>

10. Majoritatea colegilor ne-am n ă scut î n .. ...... Putem spune c ă “leaganul copil ă riei noastre” este ora ş ul … ... care este reşedinţa jude ţ ului … ..... .

11. * Precizează: - în ce cartier locuieşti şi în ce parte a oraşului este situat........................... -unde se află şcoala în care înveţi...................... -ce râuri străbat cartierul sau localitatea ta.............. -ce forme de relief recunoşti în localitatea ta.............

12. * - * Localit ăţ ile marcate cu buline mai mari sunt ora ş e ale jude ţ ului. Nume ş te-le ş i re ţ ine-le: … .......................................... * Priveste harta cu aten ţ ie si apoi completeaz ă enun ţ ul: Ora ş ul Iaşi se afl ă î n parte de…. ........ a jude ţ ului …. ....... .

14. Judeţul Iaşi Aşezare- în partea de nord-est a României, este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova). S uprafaţă - 5476 Kmp, este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării . Organizarea administrativă cuprinde a la 1 . VII.2008 un număr de 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 3 oraşe (Hârlău, Podu Iloaiei şi Târgu Frumos), 94 comune şi 418 sate. Reşedinţa judeţului - municipiul Iaşi, unul dintre cele mai importante oraşe ale României Populaţia j udeţului Iaşi la 1 iulie 2008 era de 826 552 locuitori, iar a oraşului Iaşi de 313 994 locuitori, acesta ocupa locul II după municipiul Bucureşti . Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia . Partea de vest cuprinde culmi deluroase , platouri înalte (de peste 400 m) şi luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui.

15. Clima este temperat – continentală Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile -Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui, Miletin, Nicolina şi numeroase iazuri Resursele naturale ale judeţului sunt de interes local (nisipuri, pietrişuri, argile, ape minerale etc.). Vegetaţia naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ş.a. Bogăţia solului este dată de existenţa a peste 380 mii ha teren agricol, din care: 67,2% teren arabil; 28,4% păşuni şi fîneţe; 4,4 % vii şi livezi; pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră însumează cca. 98 mii ha, iar apele şi bălţile, 4 mii ha (în anul 2007).

16. Rezervaţiile naturale din oraşul Iaşi: - Dealul Repedea-Rezervaţie ştiinţifica geologica, unde se afla un afloriment şi cariere de piatra, ce scot la lumina gresii şi calcare fosilifere aparţinând Sarmaţianului(cca.10 mil. de ani) -Plopii fara soţ- -Valea lui David -Valea Lunga

17. * J udetul Iaşi se afla situat in partea de… ................ a Rom â niei . * Vecinii : - Nord - - Nord-Vest- Sud - Est - Jud. .. - Sud-Vest - - Sud- - Est-

19. Rrrrrr RR * Rom â nia se afl ă î n sud-estul continentului Europa, iar din ianuarie 2007 este membr ă a Uniunii Europene . * G ă se ş te Rom â nia pe harta Europei, ia stema ş i acoper-o.

21. Echipa istoricilor Dac ă vrei s ă ş tii mai mult e despre comunitatea ta , parcurge r â ndurile urm ă toare. Vei fi mai bogat suflete ş te, te vei m â ndri c ă te-ai nascut , c ă te dezvol ţ i ş i c ă te vei î mplini ca om aici, la Iaşi, ş i vei dezlega o parte din vraja, din misterul, care î nv ă luie acest ora ş ş i care te va chema ş i- ţ i va purta pa ş ii mereu acas ă , de oriunde vei fi in lume.

22. A ş ezare de legend ă , Ia ş ul este un nume ce emo ţ ioneaz ă chiar ş i prin simpla rostire a acestui cuv â nt , fiind un simbol cultural- istoric pentru poporul român. Nu este singurul lucru care concur ă la frumuse ţ ea acestui nume, a ş ezarea pe cele ş apte coline a î ndemnat pe mul ţ i s ă -l asemene cu ora ş ul etern - Roma.

23. Orasul Iasi a fost atestat documentar in 1408 . I nitial a fost curte domneasca (1434), iar apoi a devenit resedinta principala a domnitorului Alexandru Lapusneanu , fiind capitala Moldovei pana in anul 1862, cand in urma Unirii Principatelor Rom â ne capitala a fost stabilita la Bucuresti. &quot;Tinutul Iasi&quot;, mentionat astfel la 1716 in scrierile lui Dimitrie Cantemir, a cunoscut o istorie cu perioadele zbuciumate si epoci de o reala stralucire, despre care amintesc numeroase cronici, vestigii si monumente. La Iasi a consfintit Mihai Viteazul , la 1600 , U nirea celor trei tari rom â nesti, Iasul a dat semnalul Revolutiei r om â ne de la 1848 si tot la Iasi a fost ales la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, preludiu al marelui act istoric de U nire a P rincipatelor.

24. Un periplu prin orasul acesta incarcat de istorie, in care orice piatra iti vorbeste de trecut, de intamplari inchipuite sau de oameni fara de egal, devine o frumoasa aventura sentimentala pentru orice localnic sau pentru orice oaspete. Pentru ca mai apoi, rememorand totul, parca vrajit de tot ce-a vazut (o panorama &quot;poate unica in lume“), va dori sa revina. Si va reveni ... Acum cu „ochii mintii” sa ne plimbam putin prin oras. Deci,la drum ! De unde vreti sa pornim si pe unde sa ne purtam pasii? Da, desigur, pornim din cartierul nostru, Nicolina,unde străjuiesc de pe colinele din apropiere mândrele mănăstiri Galata şi Cetăţuia , ctitorii ale domnitorilor Petru Şchiopul şi Duca Vodă...

28. Trebuie să ştiţi că în Turnul central , Clopotul executat la inceputul secolului al XX-lea, intoneaza la orele exacte Hora Unirii , iar Statuia ecvestra a voievodului Stefan cel Mare , aflat ă in fata P alatului, este opera sculptorului francez Emmanuel Frémiet (1883).

31. Continuând periplul pe strada Ştefan cel Mare, odinioară Uliţa Mare, unul din marile bulevarde ale oraşului ce leaga Piaţa Palatului cu Piaţa Unirii, ne întâmpină alte monumente centenare de stil şi epocă: Biserica,,Trei Ierarhi”, podoaba cea mai aleasă a Iaşului, o dantelărie în piatră, ce rivalizează cu Mănăstirea Curtea de Argeş. Biserica adăposteşte mormintele domnitorilor Vasile Lupu-ctitorul, Dimitrie Cantemir şi Al. I. Cuza.

32. Catedrala Mitropolitana , cel mai impunator edificiu religios, fondat de Veniamin Costache în 1833 şi restaurat de M. Kogălniceanu între 1880-1887.

33. Înaintând pe fosta Uliţă Mare te întâmpină fostul Palat Roznovanu , ridicat între anii 1800-1816, reşedinţa a domnitorilor când stăteau la Iaşi, astăzi fiind amenajat ca Primărie a oraşului.

34. ...apoi Teatrul Naţional ,,V. Alecsandri ”, operă a arhitecţilor vienezi Felnic şi Helmer construită între 1894-1896, în faţa căruia se află Statuia ,,Bardului de la Mirceşti”,în semn de preţuire pentru operele sale dramatice, care au susţinut repertoriul acestei instituţii.

35. Ne îndreptăm bineînţeles spre ,,Inima Iaşilor”- Piaţa Unirii , loc în centrul oraşului unde s-a jucat, în 1859, Hora Unirii şi care reprezinta pentru oraşul nostru,, tradiţia Unirii.” (A.D. Xenopol

36. Piaţa este strajuită de Statuia lui Al. I. Cuza , de modernul Hotel al Unirii ,precum şi de Hotelul Traian , amplasat pe locul vechiului Han al lui Petrea Bacalu, de unde Cuza a vorbit poporului în 1859.

37. Din Piaţa Unirii, continuând periplul pe strada Lăpuşneanu, suntem întâmpinaţi de palatul ce a fost ultima reşedinţă domnească a lui Cuza la Iaşi, zidit în 1808, devenit din 1959 Muzeul Unirii .

38. Echipa scriitorilor La intrarea pe Bulevardul Copou ne simţim cuprinşi de nostalgii şi de emoţii intelectuale, deoarece ne întâmpină Statuia poetului Eminescu , în faţa Bibliotecii Centrale Universitare , care îi poarta numele.

39. În acelaşi cadru se află Casa Studenţilor , în dreapta străjuieşte Grupul Statuar al Voievozilor , iar în partea opusă se află Râpa Galbenă

40. Înaintând pe Bulevardul Copou, un indicator ne atenţionează spre dreapta că ne aflăm lângă Casa Pogor , actualmente Muzeu al Literaturii Române. Casa a aparţinut boierului Vasile Pogor, care a fost ales de trei ori primar al oraşului Iaşi. În casa Pogor s-au desfăşurat pentru o lungă perioadă de timp lucrările Societăţii literare Junimea.

41. Bulevardul Copou este unul dintre cele mai animate din oraş, datorită miilor de tineri ce studiază la una din cele mai vechi şi renumite universitaţi din ţară -Universitatea,,Al.I.Cuza” ,ce poartă numele ilustrului ei întemeietor, care la îndemnul lui M. Kogălniceanu a fondat-o în 1860.Aici au învaţat sau au fost profesori personalităţi ca: P.Poni, Gr. Cobalcescu, A.D.Xenopol,G.Ibrăileanu,G.Calinescu,N.Titulescu ş.a.

42. Atracţia Copoului o constituie Grădina Copou , amenajată în vremea domniei lui Mihail Sturdza, la începutul sec. al XIX-lea. În mijlocul ei se află Obeliscul Leilor -Monumentul Regulamentului Organic, ridicat în 1834 şi Teiul lui Eminescu- simbolul poeziei şi al iubirii, un monument viu, la umbra căruia s-a născut o parte din opera marelui poet, înconjurat de o pleiada de busturi: Ion Creanga, Veronica Micle, C. Porumbescu, N. Tonitza ş.a.

43. Paşii urcă apoi uşor în Copou spre Gr ă dina Botanic ă - cea mai veche din ţ ar ă , loc de agrement şi odihn ă . Inceputurile Gr ă dinii Botanice din Ia ş i dateaz ă din sec. al XVII-lea. In anul 1960, G r ă dina B otanic ă a fost constituit ă î n actualul amplasament cuprinz â nd o suprafa ţă de 105 hectare, fiind una din cele mai mari gr ă dini din lume. Sectorul Sere cuprinde 12 compartimente , fiecare avand specificul ei: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale , numeroase flori ornamentale .

46. ...să batem sfioşi la geamul Bojdeucii din Ţicău , să vedem dacă marele povestitor este acasă, să ne apropiem discret de poarta Casei Otiliei Cazimir, să vedem dacă a înflorit liliacul, să facem o plecăciune în faţa Statuii marelui cărturar Gheorghe Asachi , să admirăm picturile lui Octav Băncilă şi Nicolae Tonitza , să ascultăm glasurile cronicarilor Miron Costin şi Ion Neculce , să ne plimbăm imaginar la Polul Sud cu Belgica lui Emil Racoviţă...

49. ,,Sunt români care n-au fost niciodat ă la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie niciunul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici şi nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru , care traieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde(...). În conştiinţa lui naţională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”. (Nicolae Iorga)