Strategii didactice 1

Strategii didactice în perspectivă transdisciplinarăStrategii didactice în perspectivă transdisciplinară: învăţarea: învăţarea
activă, managementul grupului de eleviactivă, managementul grupului de elevi
CRISTIANA STOICA

Strategii didactice în perspectivă transdisciplinarăStrategii didactice în perspectivă transdisciplinară
ObiectiveObiective
-Cunoaşterea unor aspecte privind contextul actual al
reformei învăţământului.
-Inţelegerea necesităţii de a aborda noi metode didactice.
-Cunoaşterea unor metode, tehnici şi procedee de
eficientizare a învăţării.
-Diseminarea informaţiei şi formarea abilităţilor de lucru
în vederea aplicării la clasă a acestor metode.

Strategii didactice în perspectivă transdisciplinarăStrategii didactice în perspectivă transdisciplinară
Cuprinsul prezentariiCuprinsul prezentarii
-Schimbarea în activitatea didactică
-Tradiţional şi modern în activitatea didactică
-Caracteristici ale procesului de predare-învăţare în
didactica tradiţională şi în didactica modernă
-Metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării

SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEASCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA
DIDACTICĂDIDACTICĂ
În măsura în care politica unei ţări este axată pe
dezvoltare durabilă, reformele apar ca o necesitate.
Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o
realizeze (profesionişti de toate categoriile), iar şcoala
este cea care îi pregăteşte.
Dezvoltarea ştiinţelor educaţiei, inovaţia didactică
solicită transformarea profesorilor în specialişti ai
domeniului proiectării curriculare.

Tradiţional şi modern în activitatea didacticăTradiţional şi modern în activitatea didactică
ABORDARE TRADITIONALA
 Componenta cognitivă supradimen-sionată (informaţii
teoretice în exces, lexic specializat, noţiuni de
specialitate la nivel supradimensionat.
 Componentă formativă periferică (vizează memorarea,
reproducerea informaţiei, aplicarea stereotipă a
modelului oferit de profesor etc.)
 Componenta evaluativă focalizată asupra cantităţii de
cunoştinţe, finalizată cu ierarhizarea elevilor
 Strategii didactice centrate asupra predării
(prelegerea, expunerea, explicaţia, exemplificarea etc.)
ABORDARE MODERNA
 Predomină componenta formativă (formarea
competenţelor lingvistice, a abilităţilor de
comprehensiune şi de lectură / gândire critică,
dezvoltarea aptitudinilor de exprimare scrisă etc.)
 Componenta cognitivă echilibrată (informaţii
fundamentale,deduse logic de elevi, lexic accesibil, cu
funcţionalitate în comunicare uzuală, noţiuni generale
etc.)
 Componenta evaluativă orientată spre calitatea
învăţării, vizând competenţele şi progresul şcolar
 Strategii didactice centrate pe învăţare activă şi
interactivă (formarea competenţelor, cooperare etc.)

Tradiţional şi modern în activitatea didacticăTradiţional şi modern în activitatea didactică
 Asistăm la o lecţie obiş-nuită. Elevii
sunt în bănci, unii în spatele
celorlalţi, câte unul sau câte doi.
 Toţi au privirile aţintite înainte
(acolo sunt catedra şi profesorul).
Asta li se cere: privirea în faţă.
 Unde găsesc ei răspunsu-rile la
confruntările per-sonale? La
profesor, în spatele colegului,
departe de zidurile şcolii?...
 Elevii sunt pretutindeni în clasă.
 Ei se grupează / sunt grupaţi potrivit
opţiunilor de studiu şi resurselor asigu-
rate de profesor.
 Elevii privesc unii la alţii, faţă în faţă.
 Ei comunică. Toţi au şansa dialogului
efectiv.
 În parteneriat cu profesorul ei vor găsi
răspunsurile…

Metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţăriiMetode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării
INVATAREA ACTIVAINVATAREA ACTIVA
Motto:
,,Este imposibil ca elevii sa invete ceva cat timp
gandurile lor sunt robite si tulburate de vreo patima.
Intretineti-i deci intr-o stare de spirit placuta , daca vreti sa
va primeasca invataturile.
Este tot atat de imposibil sa imprimi un caracter frumos si
armonios intr-un suflet care tremura, pe cat este de greu sa
tragi linii frumoase si drepte pe o hartie care se misca.”
(John Locke-“Some Thoughts Concerning Education”)

Rolul invatatorului in procesul de modelare a omului este
poate cel mai important.
Punand-si elevii in situatii variate de instruire, el
transforma scoala “intr-un templu si un laborator”
M. Eliade

Invatarea activa inseamna,conform dictionarului,procesul de invatare calibrat
pe interesele /nivelul de intelegere /nivelul de dezvoltare al participantilor la
proces.In cadrul invatarii active,se pun bazele unor comportamente,de altfel
observabile:
 comportamente ce denota participarea (elevul este activ,raspunde la
intrebari, ia parte la activitati);
 gandirea creativa (elevul are propriile sale sugestii , propune noi
interpretari);
 invatarea aplicata (elevul devine capabil sa aplice o strategie de invatare
intr-o anumita instanta de invatare);
 construirea cunostintelor (in loc sa fie pasiv,elevul indeplineste sarcini
care il vor conduce la intelegere).

 Metoda invatarii prin cooperare
 Metoda “mozaicului’’ ( Jigsaw)
 Turul galeriei
 Linia valorica
 Ghidurile de studiu
 Cubul
 SINELG
 Stiu / Vreau sa stiu / Am invatat
 Jurnalul cu dubla intrare

 Eseul de cinci minute
 Ciorchinele
 Termeni cheie / Termeni dati in avans
 Reteaua de discutii
 Dezbaterea

Metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si deMetode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de
verificareverificare
 Harta cognitiva / conceptuala
 Matricile
 Lanturile cognitive
 ”Scheletul de peste”
 Diagrama cauzelor si a efectului
 ”Panza de paianjen”
 ”Tehnica florii de nufar”
 ”Cartonase luminoase”

Metode de cercetare in grupMetode de cercetare in grup
 Tema / proiectul de cercetare in grup.
 Experimentul pe echipe.
 Portofoliul de grup.

Invatarea prin cooperareInvatarea prin cooperare
 Învăţarea prin cooperare (ÎPC) reprezintă modul de organizare a activităţii
didactice pe grupuri mici, astfel încât – lucrând împreună – elevii îşi
maximizează atât propria învăţare, cât şi a celorlalţi colegi.
 Cercetările arată că elevii care realizează sarcini de învăţare prin cooperare
în grup tind să aibă:
-performanţe şcolare mai bune;
-un număr mai mare de competenţe sociale pozitive;
-o mai bună înţelegere a conţinuturilor şi deprinderilor pe care şi le formează.

Cand aplicati învăţarea prin cooperare la clasă, trebuie să planificati cu atenţie şi
să realizati patru acţiuni specifice:
1.Să luaţi anumite decizii preinstrucţionale:
 cât de mari să fie grupurile, cum să le structuraţi, cum puteţi aranja mai bine
clasa astfel încât să se preteze lucrului în grupuri mici?
 cum concepeţi şi folosiţi materialele instrucţionale?
 ce roluri atribuiţi membrilor grupurilor?
2.Să explicaţi foarte clar elevilor ce au de făcut în timpul unei lecţii în care
învaţă prin cooperare:
 daţi o sarcină de învăţare concretă.

3.Să conduceţi lecţia, pentru că deşi elevii lucrează în grupuri,
trebuie:
 să urmăriţi şi să monitorizaţi grupurile;
 să interveniţi acolo unde este nevoie;
 să îmbogăţiţi sarcinile şi să-i ajutaţi pe elevi să lucreze mai
eficient în grup.
4.Să structuraţi şi să organizaţi activităţi după ce se termină
lucrul în grupuri mici, în care:
 să evaluaţi învăţarea;
 elevii să evalueze cât de eficient au lucrat în grup, ce progrese
sau dificultăţi au întâmpinat în procesul personal de învăţare
şi ce corecţii sau îmbunătăţiri trebuie introduse.

MOZAICMOZAIC
 Metoda MOZAIC este o metoda activa de invatare
prin colaborare, avand urmatoarele avantaje:
- are caracter formativ;
- stimuleaza increderea in sine a elevilor;
- dezvolta abilitati de comunicare argumentativa si de
relationare in cadrul grupului;
- dezvolta gandirea logica, critica si independenta;
- dezvolta raspunderea individuala si de grup.

MOZAICMOZAIC
Pasul 1: Formaţi grupurile cooperative şi daţi-le materialul de lucru.
 se imparte clasa in grupe eterogene de patru elevi, fiecare membru al grupei
primind un numar de la 1 la 4 si o fisa de invatare care cuprinde o unitate de
cunoastere - un fragment dintr-o lectie, lectia avand atatea parti cate grupe se
constituie;
Pasul 2: Grupurile de experţi studiază şi îşi pregătesc prezentările
 Grupurile de experţi se formează din elevii care au de pregătit acelaşi
material (toţi cei cu pagina 1, toţi cei cu pagina 2 etc). Experţii citesc şi
studiază materialul împreună, în grupurile lor, gândesc modalităţi eficiente
de predare a materialului şi modalităţi de a verifica înţelegerea materialului
de către colegii din grupul cooperativ.

MOZAICMOZAIC
Pasul 3: Elevii se întorc în grupurile cooperative pentru a preda şi a
verifica
 Fiecare elev se întoarce în grupul său. Fiecare membru al acestui grup îşi va
prezenta, pe rând, materialul în faţa celorlalţi. Obiectivul echipei este ca toţi
membrii să înveţe tot materialul prezentat.
Pasul 4: Răspunderea individuală şi de grup
 Grupurile sunt responsabile de însuşirea întregului material de către toţi
membrii. Elevilor li se poate cere să demonstreze că au învăţat în mai multe
feluri (de exemplu, printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebări, printr-o
prezentare a materialului predat de colegi).

MOZAICMOZAIC
 Cadrul didactic reaminteste tema si unitatile de invatare. Apoi
le cere sa prezinte oral, in ordinea initiala, fiecare fragment al
lectiei asa cum l-au asimilat. Astfel tema este trecuta in revista
in unitatea ei logica.
 In timpul invatarii prin colaborare, profesorul monitorizeaza
predarea pentru a fi sigur ca informatia se transmite corect,
stimuleaza cooperarea, asigura implicarea, participarea tuturor
membrilor.

MOZAICMOZAIC
Avantaje:
- anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea sociala,cand
individul isi imagineaza ca propria contributie la
sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie);
- dezvolta interdependenta dintre membrii grupului;
- amelioreaza comunicarea.

MOZAIC IIMOZAIC II
 Această lecţie demonstrativă prezintă o tehnică foarte
răspândită de învăţare prin cooperare: variaţiunea strategiei de
predare "mozaic" (Slavin, 1990). Diferenţa faţă de mozaicul
prezentat anterior este că activitatea aceasta este mai
îndeaproape dirijată.

MOZAIC IIMOZAIC II
1.Pregătirea scenei. Explicaţi că se va desfăşura o activitate de învăţare prin
colaborare numită “Mozaic II”. Subiectul lecţiei va fi ….. Fiecare va trebui
să înveţe toată lecţia, dar fiecare va deveni expert în una din părţile lecţiei,
pe care o va preda celorlalţi.
2. Grupaţi-i pe elevi în grupuri "casă" de patru-cinci membri.
3. Lectura textului. Distribuiţi exemplare din textul ce urmează a fi studiat
tuturor elevilor. Distribuiţi, de asemenea, fiecărui membru al grupului o altă
fişă de expert, astfel încât maximum două persoane dintr-un grup să aibă
aceeaşi fişă. Aceste fişe au pe ele întrebări care ghidează lectura textului de
către expert. Fişele sunt diferite pentru că, mai târziu, fiecare persoană va
trebui să-i ajute pe ceilalţi membri ai grupului "casă" să înveţe acele lucruri
din text care apar pe fişa sa. Daţi-le tuturor 20 de minute pentru a citi textul.
Toată lumea citeşte textul integral, acordând însă atenţie sporită părţilor în
care se află răspunsurile la întrebările de pe fişa individuală. Dacă unii
termină mai repede, pot să-şi noteze răspunsurile la aceste întrebări.

MOZAIC IIMOZAIC II
4. Studiul textului în grupuri de experţi. Pregătiţi patru mese separate pentru
cele patru grupuri de experţi. Dacă un grup e mai mare de şase, împărţiţi-l
în două. Stabiliţi un moderator al discuţiilor pentru fiecare grup.
Reamintiţi-le regulile:
-Toată lumea participă. Nimeni nu domină.
-Grupul cade de acord asupra sensului întrebării sau asupra a ceea ce li se cere
să facă înainte de a răspunde.
-Când nu li se pare clar ceea ce s-a spus, reformulează în propriile cuvinte
pentru a fi siguri că au înţeles.
-Toată lumea se ocupă de acelaşi lucru.

MOZAIC IIMOZAIC II
5. Experţii predau textul grupurilor "casă". Când s-a încheiat
timpul de studiu, cereţi elevilor să se întoarcă la grupurile
"casă". Aici fiecare va prezenta, în aproximativ cinci minute, ce
a învăţat în grupul de experţi. Sarcina expertului nu este doar
cea de a "raporta", ci şi cea de a pune întrebări şi de a răspunde
la întrebări, până este sigur că toată lumea a învăţat partea sa de
text.
6. Evaluarea procesului. Cereţi fiecărei persoane să scrie cu ce a
contribuit la discuţie şi cum ar fi putut să se desfăşoare mai bine
activitatea.

SCHEME MOZAICSCHEME MOZAIC
Schema procesului mozaic.
 Grupuri cooperative (distribuirea materialelor)
 Grupuri expert (învăţare şi pregătire)
 Grupuri cooperative (predare şi verificare)

SCHEME MOZAICSCHEME MOZAIC
 Structurile cooperative mozaic se caracterizează prin faptul că, într-un grup
cooperativ, fiecare dintre colegi devine expert în anumite aspecte ale subiectului
studiat. De exemplu, dacă un grup cooperativ studiază subiectul „Cultura japoneză“,
unul dintre membri poate deveni expert în „valori tradiţionale“, altul expert în
„structuri guvernamentale,“ iar al treilea expert în „probleme actuale“. După
dobândirea cunoştinţelor „de expert“ în domeniul atribuit, fiecare dintre colegi, pe
rând, îi învaţă pe ceilalţi. Scopul grupului cooperativ este ca fiecare membru să
stăpânească toate aspectele subiectului general.
 Înainte de prezentarea şi predarea în faţa grupului cooperativ, elevii se adună în
grupurile expert, compuse din indivizi din diferite grupuri cooperative care au primit
acelaşi subdomeniu (de exemplu, doi elevi din grupuri diferite care studiază
„probleme actuale“ se vor întâlni ca parteneri experţi în subdomeniul lor). Împreună,
partenerii experţi studiază subdomeniul şi discută metode eficiente de a preda
informaţiile cele mai importante la întoarcerea fiecăruia în grupul său cooperativ.
După ce predarea şi verificarea se desfăşoară în grupurile cooperative, se evaluează
stăpânirea individuală a subiectului (de exemplu, elevii răspund la întrebări adresate
întregii clase, dau examene scrise sau desenează individual „hărţi ale conceptelor“).

VARIATIUNI PE TEMA MOZAICULUIVARIATIUNI PE TEMA MOZAICULUI
 Grupurile cooperative se întâlnesc şi fiecare membru primeşte altceva de învăţat.
 Perechile de pregătire se întâlnesc şi elevii care au acelaşi subdomeniu citesc şi se
pregătesc împreună.
 Perechile de repetiţie se formează pentru repetiţii şi definitivarea prezentărilor de
subdomeniu şi pentru schimb suplimentar de idei.
 Grupurile cooperative se reîntâlnesc şi membrii îşi prezintă pe rând subdomeniul în
faţa grupului. Nivelul cunoştinţelor se evaluează prin discuţii finale cu toată clasa,
întrebări, examen individual, prezentări în faţa clasei etc.

TURUL GALERIEITURUL GALERIEI
APLICATIEAPLICATIE
Este o metoda de învăţare prin colaborare care poate fi utilizată la finalul unei activităţi care se bazează
pe crearea unui produs.
Pasul 1~~Se comunica sarcina de lucru: Toamna
Pasul 2~~Se formeaza grupurile;
Pasul 3~~Formabilii lucreaza in grup,pe o foaie de format mare(afis)-produsul poate fi un desen/o
caricatura/o schema/scurte propozitii;
Pasul 4~~Formabilii prezinta in fata grupului afisul,explicand semnificatia si raspund intrebarilor puse de
colegi;
Pasul 5~~Se expun afisele pe pereti,acolo unde doreste fiecare echipa;
Pasul 6~~Langa fiecare afis se lipeste cate o foaie goala;
Pasul 7~~Se cere grupurilor sa faca un tur ,cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze pe foaia alba anexata
comentariile , sugestiile, intrebarile lor;
Pasul 8~~Fiecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde la intrebarile scrise de
acestea pe foile albe.
Avantaje:
*formabilii ofera si primesc feed-back referitor la munca lor;
*sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe si de a lucra in mod
organizat si productiv.

LINIA VALORICALINIA VALORICA
Cuprinde următorii paşi:
 Profesorul pune o întrebare la care răspunsurile pot fi gradate.
 Elevii se gândesc la răspuns singuri şi pot să şi-l noteze pe o hârtie.
 Elevii se aliniază apoi, alegându-şi o poziţie care reflectă punctul lor de
vedere. Pentru a face acest lucru, trebuie să discute cu alţi elevi răspunsul la
întrebare.
 Elevii pot continua să discute răspunsul cu vecinii din stânga şi din dreapta
lor.
 Opţional, după ce s-a constituit linia, ea se poate îndoi la mijloc, pentru ca
elevii cu vederi divergente să poată sta de vorbă.
Avantaje: Este un exerciţiu de exprimare a opiniilor şi de investigaţie
independentă

METODE, TEHNICI ŞI PROCEDEE DEMETODE, TEHNICI ŞI PROCEDEE DE
EFICIENTIZARE A INVĂŢĂRIIEFICIENTIZARE A INVĂŢĂRII
 Ghidurile de studiu
 Cubul
 SINELG - Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi
gândirii
 Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat
 Jurnalul cu dublă intrare
 Eseul de cinci minute
 Ciorchinele
 Termeni cheie/ Termeni daţi în avans

Reţeaua de discuţii şi dezbaterea

Ghidurile de studiuGhidurile de studiu
Ghidurile îi ajută pe elevi în investigaţiile lor şi atunci când profesorul
nu este prezent (de exemplu când citesc independent un text cerut
pentru şcoală). Se orientează atenţia elevilor în timpul lecturii asupra
anumitor idei din text. În scopul dezvoltării gândirii critice, ghidurile de
studiu îşi sporesc eficienţa atunci când:
-ajută elevii să urmărească anumite modele de gândire sau idei subtile pe care
probabil nu le-ar fi sesizat altfel; ele nu înlocuiesc, însă, lectura atentă a
textului;
-invită la efectuarea unor operaţii de gândire critică sau de ordin superior;
-sunt folosite ca punct de pornire pentru discuţii sau pentru o temă scrisă şi nu
ca scop în sine.

CubulCubul
Metoda este folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect, a unei situatii etc. din
mai multe perspective. Se ofera astfel elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele
necesare unor abordari complexe si integratoare.
 Pasul 1~~Se anunta tema pusa in discutie;
 Pasul 2~~Se imparte clasa in 6 grupuri;
 Pasul 3~~Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate;
 Pasul 4~~Pe fetele cubului sunt notate cuvintele:
a)”descrie”;
b)”compara”;
c)”asociaza”;
d)”analizeaza”;
e)”aplica”;
f)”argumenteaza”.

CubulCubul
 Pasul 5~~Se atribuie rolurile membrilor fiecarui grup
-“cititorul”-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa
pe fata de deasupra;
-”ascultatorul activ”/”cercetasul” repeta sarcina,o reformuleaza
pentru a fi inteleasa de fiecare membru,adreseaza intrebari
profesorului;
-”interogatorul”solicita idei legate de modul de rezolvare a
sarcinii de la membrii grupului;
-”rezumatorul”va fi “raportorul”grupului,va trage concluziile,le va
nota si le va comunica intregii clase;

CubulCubul
 Pasul 6~~Elevii vor lucra pe grupe(unii la tabla,altii pe caiete,altii pe foi);
 Pasul 7~~” Raportorul” grupului va prezenta intregii clase modul in care
grupul sau a rezolvat cerinta;
 Pasul 8~~Se aduc lamuriri,completari de catre invatatorul
“consultant”/”participant”/ “observator”.
Avantaje:
*permite diferentierea sarcinilor de invatare;
*stimuleaza gandirea logica;
*sporeste eficienta invatarii(elevii invata unii de la altii).

Cubul-AplicatieCubul-Aplicatie
 Realizati un cub pe ale carui fete notati: descrie, compara, analizeaza,asociaza,
aplica, argumenteaza.
 Se anunta tema /subiectul pus in dicutie.
 Se imparte grupul in sase subgrupuri, fiecare subgrup urmind sa examineze
topica aleasa din perspectiva unei ‘feţe‘ a cubului, astfel:
Descrie: culorile, formele, marimile etc.
Compara: ce este asemanator si ce este diferit?
Asociaza : la ce te indeamna sa te gindesti?
Analizeaza : spune din ce este facut, din ce se compune etc?
Aplica : ce poti face cu el? Cum poate fi folosit?
Argumenteaza pro sau contra. Ia atitudine si listeaza o serie de motive care vin in
sprijinul afirmatiei tale.
 Prin brainstorming , participantii identifica idei novatoare pe care le includ intr-
un paragraf sau doua referitoare la tema respectiva.
 Forma finala a scrierii este impartasita intregului grup
 Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla sau pe peretii clasei.

SINELGSINELG
Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândiriiSistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii
 Este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi
să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut.
 Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare,
comprehensiune). Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi
specifice de evocare se folosesc ca bază de plecare pentru lectura / ascultarea
textului.
Avantaje:
*schimb de idei;
*stimularea gandirii critice;
*dezvoltarea vocabularului / capacitatii de exprimare;
*elevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte / convingeri.

SINELG-AplicatieSINELG-Aplicatie
 În timpul lecturii formabilii marchează
în text (sau notează pe hârtie în timpul
prelegerii):
Cunostinte
confirmate de
text
Cunostinte
infirmate de
text/contrazise
de text
Cunostinte noi
necunoscute
Cunostinte
incerte, confuze
care merita
cercetate
  - ?

SINELG-AplicatieSINELG-Aplicatie
 Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri
etc., apoi se comunică de către perechi / grupuri formatorului,
care le centralizează într-un tabel similar la tablă. Cunoştinţele
incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile
următoare.

Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţatŞtiu/Vreau să ştiu/Am învăţat
 Strategia Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, este importantanta prin
scopurile şi efectele produse de:
a) tabelul Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat
b) brainstorming-ul în perechi
c) lista de idei trecută în prima coloană
d) categorizarea acestor idei
e) formularea întrebărilor pentru a doua coloană
f) lecturarea textului cu aceste întrebări în minte
g) completarea coloanei a treia în urma lecturării textului.

 Se construieste un tabel
Stiu.
Ce credem ca
stim?
Vreau sa stiu.
Ce vrem sa
stim?
Am invatat.
Ce am invatat?

 elevii constituiţi în perechi sau grupuri trebuie să facă o listă cu tot ce ştiu
despre tema ce urmează a fi discutată
 câteva perechi spun celorlalţi ce au scris pe liste şi notează informaţiile
cunoscute de majoritatea elevilor, în coloana din stânga;
 se ajută elevii să formuleze întrebări despre problemele insuficient
cunoscute. Nedumeriri pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii
sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Ele se notează în coloana din
mijloc;
 se solicită elevilor să citească textul;

 după lectura textului, se revine asupra întrebărilor pe care le-au formulat
înainte şi pe care le-au trecut în coloana „Vreau să ştiu“. La întrebările la
care s-au găsit răspunsuri în text se trec răspunsurile în coloana „Am
învăţat“. În continuare, se chestionează elevii asupra altor informaţii
depistate în text, despre care nu au pus întrebări la început, reţinându-se şi
acestea în ultima coloană;
 se revine la întrebările care au rămas fără răspuns, discutându-se cu elevii
unde ar putea descoperi singuri aceste informaţii;
 în încheierea lecţiei elevii revin la schema S-V-Î şi decid ce au învaţat.
Unele dintre întrebările lor ar putea să rămână fără răspuns, ivindu-se dileme
noi. În acest caz întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru
investigaţii ulterioare

 APLICATIE LA O LECTIE DE CHIMIE ( EXEMPLU)
 TEMA: Aplicati la specialitatea dumneavoastra , pentru o
lectie, metoda: Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat.

Strategii didactice 1

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

En vedette

En vedette (7)

Similaire à Strategii didactice 1

Similaire à Strategii didactice 1 (20)

Strategii didactice 1