ddddd

2. OBIECTIVE GENERALE ALE PROIECTULUI:
Ridicarea nivelului de cunoştinţe in domeniu al elevilor privind promovarea unui trai
sănătos, prevenirea bolilor;
Formarea unor comportamente corecte de păstrare a sănătăţii ;
Promovarea modului sănătos de viata;
Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate;
Dezvoltarea capacităţilor de informare şi transfer al cunoştinţelor;
Sanatatea este un dar nepretuit pe care il ofera natura omului, fara sanatate este foarte greu
de a face viata interesanta si fericita, dar foarte des uitam ca de pierdut este usor, dar de a o
recapata din nou este foarte dificil.Este necesar permanent de a ne preocupa de sanatatea
proprie.
Modul sănătos de viaţă este o noţiune complexă şi include mai multe componente de bază:
respectarea regulilor şi normelor igienice, regimul de instruire, muncă, odihnă, alimentare,
activitate motorie, lipsa deprinderilor dăunătoare, comportament ecologic corect etc.Sanatatea
este o problema sociala , economica, politica , dar si o problema ce vizeaza drepturile
omului.Dreptul la sanatate este unul din drepturile fundamentale ale omului.
Cu totii cunoastem citatul:“ O minte sănatoasă într-un corp sănătos”
Odată cu apariţia pe lume a indivizolor,începe o continuă adaptare şi acomodare la modul de
viaţă, dacă din copilarie,copiii ar învata cum sa se alimenteze,sa-şi păstreze igiena,sa facă
gimnastică;atunci totul ar fi mult mai simplu-odata cu înaintarea în vîrstă.
Sănătatea omului se formează sub influenţa factorilor in¬terdependenţi naturali şi social-
economici. Acestea sînt aerul, apa, solul, factorii climaterici, precum şi condiţiile de muncă
alimentare, de trai etc.
Influenţa factorilor naturali şi social este interconexată, adi¬că dezvoltarea industriei,
transportului, dezvoltarea oraşelor exercită influenţă asupra componenţei naturale a apei,
aerului, solului, iar factorii naturali se răsfrîng asupra caracterului ali¬mentării şi condiţiilor de
viaţă ale populaţiei, asupra dezvol¬taţii industriei, alegerii locului de trai etc.
Factorul esenţial ce determină sănătatea omului constituie modul lui de viaţă, în această
noţiune întră regimul corect de muncă şi odihnă, alimentarea raţională, menţinerea la un nivel
cuvenit a activităţii fizice, călirea, respectarea regulilor de igi¬enă individuală, renunţarea la
deprinderile cotidiene dăunătoa¬re, priceperea de a menţine echilibrul -emoţional în situaţiile
conflictuale .
Pentru consolidarea modului sănătos de viaţă este necesară concentrarea eforturilor asupra
depăşirii factorilor de risc ai diferitelor boli, luptei cu alcoolismul, fu¬matul, hipodinamia.
alimentarea neraţională, relaţiile conflictuale.
Copilul sănătos poate fi educat mai uşor. Este un fapt ge¬neral cunoscut. Lui i se formează mai
repede toate priceperile şi deprinderile necesare, el se adaptează mai uşor la schimbufl
condiţiilor şi percepe toate cerinţele care îi sînlt înaintate. Igiena este foarte importanta in viata
fiecarei persoane .Igiena" are multe aspecte care incep cu igiena personala (deprinderi
de viata sanatoasa, curatenia corpului si a hainelor, alimentatie sanatoasa, un regim echilibrat
de odihna si miscare), continua cu igiena gospodariei (pregatirea in conditii igienice a
alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei), terminand cu igiena muncii (masuri care au
ca scop eliminarea riscurilor aparitiei bolilor profesionale si a accidentelor), sanatate publica
(supravegherea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspandirii bolilor infectioase,
eliminarea gunoaielor menajere si a apelor reziduale, controloul poluarii aerului si a apei) si

3. igiena mentala - recunoasterea factorilor psicologici si emotionali care contribuie la
o viata sanatoasa.
Si acum, cateva practici de igiena personala, mare parte din ceea ce ne spunea mama:
• spalarea frecventa a corpului, a mainilor in special, iar dupa folosirea toaletei - obligatoriu,
intotdeuna
• • spalarea dintilor (igiena orala) macar de doua ori pe zi daca nu dupa fiecare data cand
mananci
• spalarea parului oridecate ori consideri ca este necesar
• spalarea frecventa a mainilor si picioarelor
• spalarea urechilor, atat la exterior cat si la intrarea in canalul
auditiv
• folosirea lenjeriei curate si schimbarea ei (cat mai) frecventa • pastrarea curateniei hainelor
• evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma)
• evitarea mancatului cu mainile murdare
• acoperirea gurii cu o batista in momentul tusei sau stranutului (nu cu mana ... gandeste-te cum
ar fi sa stanute cineva in mana si apoi sa ti-o intinda pentru a-ti strange mana in semn de salut
...)
• evitarea bagatului degetelor in nas
• evitarea atingerii fetei cu mainile murdare
• evitarea lingerii degetelor pentru numararea banilor sau rasfoire • evitarea "rontzairii" unghiilor
• pastrarea curateniei zonei de locuit
Începem cu igiena locuinţei,deoarece ea,neformal,dar ocupa un loc foarte important în viaţa
noastră,deoarece noi în ea ne petrecem timpul liber,în sînul familiei,astfel,indirect,ea afectează
enorm sanatatea noastra.
Un corp curat este o dovadă a sănătăţii. Igiena personală este inse parabilă de modul sănătos
de viaţă al copiilor şi adolescenţilor. Eforturile părinţilor în formarea deprinderilor igienice nu sînt
în zadar, ele devin stabile pentru toată viaţa şi asigură sănătatea copilului.
Nerespectarea regulilor igienice de îngrijire a corpului pot declanşa multe boli. Uneori
adolescenţii nu simt intensificarea sudoraţiei, care în perioada pubertară devine excesivă şi are
un miros puternic şi neplăcut, de aceea este necesar de a face duş zilnic. O dată cu apariţia
unei game largi de deodorante apare ispita de a le folosi, dar fără a se spăla. Aceasta nu are
sens, deodorantul fiind un procedeu suplimentar.
La adolescenţi, atît la băieţi, cît şi la fete, uneori transpiră planta piciorului. Aceasta este
condiţionată de piciorul plat, încălţămintea în gustă, confecţionată din materiale sintetice, ciorapi
din fibre sintetice. Ca rezultat se formează o ambianţă favorabilă pentru apariţia bătăturilor,
fisurilor, prin pielea lezată pot pătrunde uşor microorganisme, de aceea zilnic picioarele se vor
spăla cu apă caldă şi se vor schimba ciorapii.
O mare atenţie se va acorda încălţămintei şi îmbrăcămintei. Încălţămintea nu trebuie să
împiedice dezvoltarea şi creşterea piciorului, încălţămintea îngustă incomodează mersul,
strînge planta piciorului, degetele se încovoaie, apar bătături, fisuri etc. Repartizarea
neuniformă a greutăţii corpului pe plantă duce la dezvoltarea piciorului plat. în cazul
încălţămintei cu toc înalt greutatea corpului revine părţii anterioare a plantei piciorului, poziţia
corpului se schimbă, ceea ce duce la dereglarea circulaţiei sîngelui în membrele inferioare şi în
bazinul mic. De aceea adolescentele trebuie să poarte încălţăminte cu toc gros şi nu mai înalt
de 4-5 cm. încălţămintea fără toc, de asemenea, trebuie evitată, aşa cum poate provoca
dezvoltarea piciorului plat.
Îmbrăcămintea trebuie să corespundă vîrstei şi anotimpului, să fie confecţionată din
materiale naturale, să fie comodă şi estetică.
Somnul - element de bază al regimului zilei

4. O treime din viaţă omul o petrece în somn. Fiecare om în mediu doarme 20 de ani din viaţa
sa. Somnul restabileşte capacitatea de muncă a sistemului nervos şi dă forţă organismului în
întregime. După somnul de noapte copilul se simte odihnit, voios, vesel, plin de forţă şi
energie. Durata somnului de noapte la adulţi constituie în medie 8 ore, la copiii de 7-10 ani -
10-11 ore, la cei de 11-14 ani - 9 -10 ore, de 15-17 ani - 8-9 ore. Această durată a somnului de
noapte este recomandată pentru copiii şi adolescenţii sănătoşi, iar pentru cei bolnavi (cu infecţii
acute respiratorii, gripă, angină etc.), cu predominarea proceselor nervoase de excitare, care
obosesc repede, extenuaţi fizic, cu maladii cardiovasculare sau cronice durata somnului de
noapte trebuie să fie mai mare sau să fie programat un somn adăugător ziua.
Este binevenită o plimbare în aer liber înainte de culcare (timp de 30-40 minute). Aceasta
asigură un somn profund şi de durata.
Igiena somnului este strîns legată de alimentaţia raţională. Nu nu mai alimentaţia abundentă
înainte de culcare, dar şi ceaiul sau cafeaua pot condiţiona dereglări de somn. Unele produse
alimentare carnea, condimentele etc.) excită sistemul nervos, altele contribuie la adormire
(produse lactate, alimente de origine vegetală), de aceea se recomandă a lua cina cu 2 ore
înainte de culcare.
Este greu să adormi într-o încăpere neaerisită, deoarece aerul conţine nu numai particule de
praf, dar şi bioxid de carbon, care excită căile respiratorii şi, ca rezultat, în scoarţa cerebrală
apare un focar de excitare, care la rîndul său împiedică adormirea. Cercetările au demonstrat
că temperatura optimală a aerului din încăpere trebuie să fie de 18-20 °C.
Alimentaţia copiilor şi adolescenţilor
Nerespectarea sistematică a principiilor alimentaţiei raţionale duce la dezechilibrul
proceselor fiziologice, la slăbirea organismului şi la apariţia diferitelor maladii.
Alimentaţia trebuie să conţină toate substanţele nutritive necesare, care ar compensa
pierderile organismului în urma activităţii vitale. Pentru organismul tînăr este necesar un raport
optimal de proteine, lipide şi glucide, o cantitate suficientă de vitamine, microelemente.
Zilnic elevii trebuie să primească nu mai puţin de 80 grame de pro teine. Sursele de
proteine sînt: carnea, peştele, ouăle, caşcavalul, pîinea, fasolea, soia etc. Sînt necesare atît
proteinele de origine animală, cît şi cele de origine vegetală. Din cauza lipsei îndelungate a
proteinelor din raţionul elevilor încetineşte creşterea lor, dezvoltarea fizică, scade ca pacitatea
de muncă intelectuală, imunitatea, se dereglează funcţionarea sistemului nervos şi a organelor
interne. O sursă importantă de proteine o constituie produsele lactate, care la rîndul lor
contribuie la asimilarea proteinelor de origine vegetală.
Totodată, consumul excesiv de proteine poate deregla funcţiile sis temului nervos.
Lipidele constituie nişte compuşi organici, care intră în componenţa ţesuturilor organismului,
participă activ la procesele metabolice, sînt surse de energie, măresc rezistenţa organismului.
Surse de lipide sînt atît pro dusele alimentare de origine animală, cît şi cele de origine vegetală.
în raţia alimentară a elevilor trebuie inclus untul, uleiul vegetal etc, consumul excesiv de
produse bogate în lipide poate duce la obezitate, mai ales la copiii care duc un mod de viaţă
sedentar, nu fac gimnastică sau lucru fizic, nu practică sportul.
Glucidele sînt indispensabile pentru organism. Ele joacă un rol important în metabolism,
eliberînd energie. Produsele alimentare de origine vegetală sînt bogate în glucide (zahărul,
pîinea, crupele, fructele şi legumele etc.).
În cazul folosirii excesive a acestor produse se dereglează funcţiile sistemului nervos şi ale
organelor interne, scade rezistenţa organismului la infecţii, la copiii mici pot apărea diateze.
Excesul de glucide duce la transformarea lor în lipide, care la rîndul lor se depun în ţesuturile
organismului.
Pentru o creştere şi dezvoltare armonioasă este necesar un raport optimal de substanţe
nutritive: proteine, lipide şi glucide în proporţie de 1:1:4.
De asemenea, un rol important în metabolism îl au microelementele: iodul, magneziul,
cobaltul, fluorul, fosforul, natriul, fierul, calciul, kaliul, seleniul, zincul, cupruletc. Acestea intră în
componenţa celulelor şi ţesu turilor organismului, participă la diferite reacţii chimice,
biochimice etc., de aceea raţia alimentară trebuie să fie variată şi în cantităţi suficiente pentru a
îndestula organismul.

5. Raţia alimentară trebuie să conţină cantităţi optimale şi de vitamine (vitamina A, vitamine din
grupul B, vitaminele PP, C, D, К etc.), care influenţează hematopoeza, funcţionarea sistemului
digestiv, osteoarticular etc.
Cantitatea suficientă de vitamine în organism contribuie la reacţio-narea adecvată şi
adaptarea la schimbările din mediul înconjurător. Ele condiţionează dezvoltarea armonioasă a
organismului tînăr, funcţionarea normală a sistemului nervos, a organelor senzitive, măresc
rezistenţa organismului la infecţii, participă activ la metabolismul proteic, lipidic,
glucidic şi hidrosalin.
Hipovitaminoza şi avitaminoza se întîlnesc la persoane slăbite, cu patologii cronice, ele însă
pot apărea şi la oamenii sănătoşi: deficitul de vitamine în produse, mai ales iarna şi primăvara,
la persoanele ce muncesc fizic şi intelectual, la sportivi, la femeile gravide şi cele care alăptează
copiii, la copii şi adolescenţi în perioade critice (stres, examene etc.).
Regimul hidric nu trebuie exclus din raţia alimentară. în rezultatul activităţii vitale organismul
pierde mult lichid, care trebuie recuperat, deshidratarea fiind foarte periculoasă. Cantitatea de
lichid din orga nism se restabileşte prin consum de ape minerale, sucuri naturale etc. Băuturile
de tipul "Coca-cola" sînt dăunătoare, mai ales pentru copii, deoarece ele conţin substanţe
chimice, care excită mucoasa tractului digestiv.
Modul de alimentare trebuie să corespundă cerinţelor igienice şi etice:
• înainte de masă se vor spăla mîinile cu săpun;
• nu se va folosi hrana prea rece sau fierbinte, pentru a evita exci tarea mucoaselor esofagului
şi stomacului;
• nu se va mînca mai mult decît este necesar pentru organism;
• în timpul luării mesei nu se vorbeşte, nu se citesc cărţi, ziare, nu se sustrage, deoarece se
dereglează faza de ingerare, se produce mai puţină salivă şi suc gastric, necesare pentru
digestie;
• nu este estetic să mănînci cu zgomot, repede, lacom, să pui bucăţi mari de hrană în
gură etc.;
• nu trebuie să te întinzi peste masă pentru a lua ceva, roagă-1 pe cel ce stă alături să-ţi dea
farfuria, pîinea etc.
• după masă se va clăti cavitatea bucală cu apă caldă sau se vor curaţi dinţii pentru a înlătura
particulele de hrană rămase.
Tabacismul, alcoolismul şi narcomania
Tabacismul, alcoolismul şi întrebuinţarea stupefiantelor sînt unele din cauzele principale ale
morbidităţii şi mortalităţii subite în lumea contemporană.
Tabacismul prezintă o variantă a narcomaniei şi este periculos pentru sănătatea fizică şi
psihică a omului. Fumatul provoacă schimbări pro funde în funcţionarea sistemelor organismului
uman (sistemul nervos, cardiovascular, respirator, digestiv). Se dereglează funcţionarea
sistemu lui endocrin şi se modifică metabolismul. Fumatul acţionează şi asupra sistemului
respirator, provocînd cancerul pulmonar.
La fumătorii începători, mai ales la copii şi adolescenţi, din start apar simptome de
intoxicaţie: vertije, salivaţie, slăbiciune şi tremurai mînilor, dispnee, sudoraţie abundentă. în
cazuri grave de intoxicaţie cu nicotină se manifestă asemenea simptome, cum ar fi: pierderea
cunoştinţei, convulsii, vomă etc. care pot provoca stop cardiac şi chiar moartea.
Nicotina provoacă spasmul vaselor sangvine în creier, hipoxia ţesutului nervos. Savanţii
americani au studiat influenţa tabacismului asupra stării psihice şi comportamentului elevilor. S-
a constatat, că elevii fumători sînt mai brutali, mai degajaţi, mai excitabili, au o memorie şi
capacitate de muncă scăzută, întîmpină dificultăţi la învăţătură.
In mod normal inima efectuează 70 de contracţii pe minut şi propulsează circa 100 ml de
sînge la fiecare contracţie. La persoana care fumează inima lucrează mai intens decît la cei
nefumători şi, prin urmare, mai repede se epuizează miocardul. Fumătorii des acuză dureri şi
disconfort în regiunea inimii, palpitaţii etc.
Fiecare adolescentă este o viitoare mamă. Fumatul influenţează negativ asupra fătului şi
cauzează un şir de maladii şi malformaţii la nou-născuţi, lucru ce trebuie să-1 cunoască fiecare
adolescentă cînd încearcă să fumeze.

6. Ce-i face pe copii şi adolescenţi să fumeze? Mai întîi curiozitatea, dorinţa de a se afirma, de
a deveni maturi. Pe unii îi atrage ritualul fumatului şi accesoriile lui (bricheta, etichetele
atrăgătoare ale pachetelor cu ţigări, publicitatea etc.).
Cu cît adolescentul fumează mai mult, cu atît mai dificil va fi să se debaraseze de această
deprindere dăunătoare. Elevul fumător deseori îi învaţă pe tovarăşii săi să fumeze. Cu această
deprindere dăunătoare se familiarizează atît băieţii, cît şi fetele. Fetele fumătoare consideră că
sînt mai atrăgătoare şi mai frumoase cu ţigara în mină. Cum poate fi fru moasă o fată cu pielea
palidă, cu privirea inexpresivă, cu glasul răguşit, cu dinţii îngălbeniţi, cu miros neplăcut din
cavitatea bucală?
Dauna alcoolismului asupra organismului adolescentului este cu noscută. Alcoolul se absoarbe
rapid din tractul digestiv, nimerind cu sîngele în toate organele şi sistemele organismului, mai
ales în sistemul nervos central, provocînd dereglări în activitatea nervoasă şi psihică. La
adolescenţi chiar de la doze mici survine intoxicaţia cu alcool. Această stare este periculoasă,
mai ales, cînd este însoţită de convulsii, provocînd deseori moartea. Alcoolismul se răsfrînge
negativ asupra organismului adolescenţilor. Ei devin excitabili, răutăcioşi, obraznici, nu
contactează cu semenii, fac cunoştinţă cu persoane suspecte, treptat se implică în săvîrşirea
infracţiunilor.
Drogurile se administrează prin diferite căi (inhalator, per os, parenteral), provocînd o stare
de euforie, de ameţeală, de excitare sau de inhibiţie, cînd toate problemele, fobiile, tristeţile
dispar, însă aceste senzaţii sînt iluzorii şi durează pînă la o administrare repetată a drogului. Ele
scad capacitatea de muncă, duc la epuizarea organismului. Ca urmare apare dependenţa
psihică şi cea fizică. Lipsa acestuia duce la "foame" narcotică, narcomanul devenind excitabil,
nervos, indiferent faţă de mediul înconjurător, lipsit de orice principii morale, toate gîndurile şi
acţiunile fiindu-i îndreptate doar spre găsirea unei noi doze, mereu în creştere, pentru a provoca
aceleaşi senzaţii.
Persoana care se droghează se pomeneşte într-o atmosferă delincventă. Cheltuielile de
mijloace băneşti la o anumită etapă duc spre o cale criminală.
Intoxicaţia organismului cu stupefiante se caracterizează prin epuiza rea organismului,
istovire fizică şi psihică, caşehsie, pielea devine palidă, uscată, icterică, suferă echilibrul şi
coordonarea mişcărilor, se afectează organele interne, mai ales sistemul gastro-intestinal şi
rinichii.
Educaţia sexuală a copiilor şi adolescenţilor
La vîrsta de 10-11 ani în organismul fetelor începe să se producă hormoni sexuali feminini
(estrogeni), care determină formarea semnelor sexuale secundare: se stabileşte ciclul
menstrual, se dezvoltă glandele mamare, corpul capătă forme rotunjite, apare pilozitate în
fosele axilare şi pe pubis. La această vîrsta fetele încep să acorde atenţie exteriorului, apare
pudoare firească.
Maturizarea sexuală la băieţi începe cu 1-2 ani mai tîrziu decît la fete. La vîrsta de 10-12 ani
începe să se producă hormoni sexuali masculini (testosteroni). Apar semnele sexuale
secundare: creşte masa musculară, formele corpului încep să se formeze după tip masculin, se
schimbă vocea, apare pilozitate în fosele axilare şi pe pubis, se modifică organe le genitale,
apar ejaculări involuntare nocturne. Băieţii încep să atragă* atenţia fetelor prin puterea,
îndemînarea lor.
Începerea timpurie a vieţii sexuale se răsfrînge asupra stării sănătăţii adolescenţilor,
influenţînd dezvoltarea de mai departe a organismului tînăr. La adolescente începerea timpurie
a vieţii sexuale este legată cu apariţia sarcinii nedorite, care de cele mai dese ori se termină cu
avort, care la rîndul său duce la consecinţe nefaste.
Contactele sexuale precoce şi neprotejate ascund în sine pericolul infectării cu boli sexual
transmisibile şi HIV-SIDA. SIDA este o infecţie virală gravă cu sfîrşit letal, care se transmite pe
cale sexuală, prin sînge, prin piele şi mucoase lezate.
Conform datelor statistice în Republica Moldova sînt 1883 persoane infectate cu HIV, dintre
care 15,4% au vîrsta cuprinsă între 15-19 ani.