1883 10

1
ORT
,;
i!
:.,:',...,,,:, .',
1..., ,..., , .-
: 1 - ! ,!'',., .., , ,
9
AXEL VII-lea No. 10.
OCTOMYRIE
TARE. MATERIEL
rag,
I. Carte pitaloral . 503
II. Fulled anon CAntiretilur.. 1301
III. ; le [aria OldnaFti eel Wel-
land
IV. Petra idyll ((iografia).. 118
V. Catedrala din Coludneln .. 023
VI, Discern In deFtelliderea Cur-
III de Caealiane
VII. Laps organic:. If iseriee1
Belga. fine.. ...... . 644
VIII. Semarele §edincelora S-lot
Sinedil ,
V.
BUCURETI
TIP( )( ; RA DIA CARTILOR BISERICESCi
:;-1, Strada Principatele71.51;te, 34.
1E383_
c: L' /At I I 0 iT;
.110114,
A
V.
Vle
LyY
r
Suio6.cu HactiNic4:41.cg
n
. ... 597
e41 64P:.
"
0 V
1 E1
rtr
R:.;;;;
-14111003
ROM
3
r,{
.
I
;
:Ass.
1).; ,
:*1 fg*, .0. >",f-. t@'-c., @A, @ I,>, T.M
Vr)
',.
A
#
0
11
a
1.
111
[1 1
1 1
l'
1
,I
__
! 1
III
r
[
ill
61
i
1=1,
www.dacoromanica.ro

AfiTUL VII. BIJCURFM °COME 1883 No. 10.
BISERICA ORTHODOXA ROMANA
JURNALII PERIODICU ECLESIASTICU
.A.P.A.MM c DATA PE Iff_71TA_
,Predica, euventul"
IL Tim. IV. 2.
CALINIC
Cu mila id( numnetlefi Archleplscopii §i Mitropolit al Ungro-Ylachlel, Primat al Romania.
-,..--
Cucernicilor Protoierd qi Preuti ai Eparchiei nos-
tre, dar voile §i pace dela Domnul §i Mantuitoriul
Nostru Iisus Christos, era din partea smerenid N6s-
tre Archipkstoresca binecuvintare.
Tdttt cetatea ce se imparecheza (s6, desbina) "bare
sine, nu va putea ste, a clis Domnul §i Mantuitorul
nostru; §i, tot celg ce nu adund cu 220f, risiperce. Este
unti mare interest, al duqmanilor vequtT qi neveclutY
ai Bisericei, sä desbine Santa cetate, sá sm.ulgh §i
sa risipesch% dela Staulul DomnuluT, nu numai oile
cele cuvintatore ci §i pe pastorT; cad scris este: ba-
pastoriul ri se vor risipi oile tunnel.
Incercarea de a desbina oile cuvintatdre este mg
veche, §i nu s'a cruOt nimica spre a propaga qi im-
plinta in poport indiferentismul religiost, recela cá-
tea, Biserica qi chiar despretul i necredinta. Tot-de-
una, in trecutul putint depArtat, s'a tinst a se pane
o desbinare intre Itc616 qi Biserica, pentru ca ceT cu
tevoiti
www.dacoromanica.ro

5,94 CARTE 1'ASTORALX
carte, ceT luminati i care trebuia sd lumineze pe
14d p6td °data, afirma necredinta ij poporri.
Spre acdsta, s'a facutri tote sfortdrile, s'a desvoltatii
in tinereeri mime mandria spirituals, nu mimaT
s'a pdrdsit, dar s'a §i comMtut creverea bunt, ere-
cerea in sentimente qi esercitil religiose, calificana
du-o purure cu terminul de bigotism'.
Dar religiositatea find. adinc saditd in inima po-
poruluT Roraanesct, qi duqmaniT BisericeT nemultd-
mindu-se cu cucerirea terenului intr'unti chipti atat
de latent-it (pe incetul), s'a folosit, 'nag ales la oca-
siunT de lipsurT qi nenorocirT pe Ord, a presenta pa-
poruluT Biserica i clerul ca o povara insuportabila,
de care ar trebui sa se scuture. De aci resentimen-
tul chtrd, preuti qi servitorii altariului in genere, de
aci recdla eked Biserica. La acestd, reedld a contri-
buit forte mult §i amestecul preutilor in certurile
politico qi de partidd, in care, credemti noT, au fost
trasT tot in scopul perfidii de a-T desbina de popoki-i.
Nici cu acesta n'at fost multamiti inimicii Bise-
riceT; dupd seceta morals, qi alte calamiratT, trebuia
rdsboiul, trebuia m6rtea intre nenorocitiT suferincli,
trebuia ca Clerul, apasat sari lasat in pdrasire, sit se
desbine gi sit se sfd§ie intro sine. Rana anticreOnd,
inana sacrilege care operkd astacy acest 1.61, maT
mare death tote relele, este bine simtitd, bine cu-
noscutd, bArbatilor care Conduct afacerile fereT
ale Biseried. Nenorocire insd, ca, nu simtescb, nu au-
noscii tocmaT acei ce ar trebui sa cun6scd §i st sim-
tescd : Clerul de midi, preutimea Mai ales, care este
intrebuintata ca unit instruments orbit, nu numaui
altir,
qi
qi
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 595
contra Bisericel, ci si contra patrieT, contra celor
mg vitale interese rationale.
Eca ce Ne face, inbitilor, sit v6 adresamt si acest6
smerita carte pastorala. Sinterat. datorT a v6 lumina
asupra mareluT pericul, sintemt datorl a vg deschi-
de ochil asupra catastrofeY c6 ameninta Biserica in
genere si maT multi Inca pe Cucerniciile Vostre! Ve
indemntmt dar sa facep o ochire, sa treceti in re-
vista istoria generals a 'ulna, din tote locurile si
din tote timpurile, si sa afiati : pututus'a casciga ce-
va bunt si stabilt, prin desbinare? Intelegemt ca
o mama de omen, deosebitl singuri din inturecul ig-
noranteI sat a rad credinci, sa, fi luptat cu energie
contra celor cei set( chiar, si sa isbutescA, a infige sus
si tare stindartul adeveruluT si al dreptatei. Dar nu
intelegemii nici cumt ca aceeasf in de ornenT, in-
rolati sub acelasl stindart, profesand ace160 princi-
pii, jurand ace4sl eredinta,, sA, se desbine intre el
pentru motive inchipuite, si sa dea ocasiune dusma-
nului comunt de a castiga victoria si a intra in ce-
tate fait lupta si in aplausele invinsilor!
TocmaT in asemenea imprejurare suntemt noI,,iu-
biti.lor. Pe dad si Santul Sinodt, si fie-care din Ie-
rarchil bisericei in parte, si cucerniciile V6stre, cu
plangerile ce atI adresat noue si uvernului in di-
ferite timpuri, si insusi Guvernul, isbutisemu impre-
una a se lua in tratare Proiectul de lege pentru irn-
bunatatirea sortei Clerului, si pe cand numai timpul
si alte chestiuni grele care nu s'aii putut amana, au
facut sa, se intarclie realisarea faptulul deplint, Cu-
cerniciile Vostre, intetig de eel' ce cauta pete in sore
si mg ales de eel' interesati a p'e'scui in apa ttubure,
www.dacoromanica.ro

t96 CARTE PASTORALX
venitr sa sfidati si Sinodt, si Candne, si Terarchie, si
Guvernt, numar ca s'a se theme c6 imitatr pe altir.
Atr audit de congrese si vreti sa parodiatipe altir, fttra,
a 0 intreba dac6 sintetr in aceeasr necesitate, in a-
eel* conditiunr, si mar ales data avetr de urmArit
unt scopt care s6, se pOra realisa, si care nu se rea-
liseza numar din causa unor pedice injuste.
Dar ye intrebhmk, care 0 este necesitatea? Lip-
sa in care ve gasiti, trebuinta de ameliorarea posi-
tinner materiale? Apor acesta n'o scimt, n'o sinatimt
cu totir? Cand vre-odath vi s'a inter4is dreptul de a
petitiona? N'ati petitionat si la Nof si la Guvernt?
Petitiunile care le-am primit dela Cucerniciile V6s-
tre in diferite timpurr si din diferite locuri, nu ne-am
grAbit ale comunica Guvernului, originalt, inso-
tindu-le tot-deu.na de rugaciunr caldurdse in favOrea
causer ce urmaritf? Nu aveg dreptul a 0 prange si
prin publicitate? Nu v'ati planst si nu 0 plAngetr
cared voitr si de chte orr voitf? Er bine, pentru ce
adunare in congrest ? Contra cur voltr a lupta ?
Contra Sinodului? Dar elt nu are nimica material
in mama sa, ca sa -r puteti smulge. Contra Guvernu-
Acesta v'ar injosi caracterul, fait sa putetY tra-
ge celt mar micu profitil. No nu putemt lupta in
contra Guvernului, sintemt datori a ne ruga pen-
tru Guvernii ; i Guvernul ne va da tot concursul
seu numar tend vor erta imprejurarile si cared
va vedea eh sintenat mid elementt de ordine si bi-
ne-facetoriti Statului si Natiunet Si dre nu este da-
toria nostra a clerulur a da pilda de asteprare si
radare ?
Ye mat intreloanab., snnteg in acelesr conditiunT cu
in,
lur?
www.dacoromanica.ro

i.
CARTE PASTORALA 597
negutitoriY, cu plugariT, cu artiqta, cu medicil, etc.
pentru. ca se v6 adunatY in congrese? Par nol avem
o discipling, averad santele canone chrora trebue sg,
ne confornagnati; si in privinta acesta nd clerul nu
ne putemd compara de catti cu armata. Precumd in
armata idea de congresti ar fi nenorocia qi chiar ri-
dicule, tot aqa qi la clerd. Preutimea nu se pete mi-
ca de cad in directiuni canonice qi numaY sub con-
ducerea capilor sa, spre a face intrunirY, trebue se
fie ponvocatT, sail in asa numitele sin6de nationale,
sail in sin6de Eparchiale, qi numai atund dad cert.'
trebuinteIe si nevoile strictil eclesiastice, qi nid-o-
data fare capi1 Clerulut Afars de alte sante Can 6ne
care prescrid raporturile dintre diferitele trepte ie-
rarchice si care amenintg cu Catherisire pe preutul
ce ar indrAmni se contra -dice sad saw defaime pe epis-
copul WI, Canonul 39 al Santilor Apostoll merge cu
rig-area pang a indrclice preutilor qi diaconilor orT-ce
lucrare fare a consulta pe Episcopul si a cgpata apro-
bare sail bine-cuviutare. Eca cum sunk aceld Ca-
nond : ,Presviterii Ici diacona feird socotinta Episco-
pullg nimicii set sevgr5sescei; cad eta este ce ruia i s' a
incredintat poporul Domnulu, i dela care se va cere
7,
cuvintii pentru sufletul lora ".
In fine, data ne intrebAmti care este scopul ade-
v6ratit ce urmgritY, nu vedemti de cats intunericd si
confusiune ; am putea dice chiar ameigire. VretY sg,
r'euqiti a v6 imbungtati sCrta. Apoi acesta atarna nu
dela congrese, ci dela Corpurile legiuit6re §i dela
Guvernil ; si nu vedetT 6re ca red-voitorii, indem-
nandu-ve a face manifestatiunT nechibzuite, nu v0
www.dacoromanica.ro

598 CARTE PASTORATA
apropie ci v6 depAirteza, nu v0 inbup.4z6 ci y6 ipstre-
inezh' si de guvernA si de tern, ?
Daca scopul ye este r6sturnarea actualei legT si-
nodale, peutru ca sb", luatT si Cucexnici,ile Vastre
parte in sinodti, cereti-o prin petitiunT, 1111 faced
lama& zadarnick; cu acesta nu veil l'udupleca nici
natiunea nicT Guvernul. Din contra, yeti fi respinsT,
ca unb. element de turburare si desordine. Ore capii
CleruluT v'a impedicat vre-o-data de apetitiona si in
aegstA privire? Nu vd este cunoscut are chlegea ac-
tuala Sinodala este vointa Ord, si numaT Guvernul
si Ora o potti modifica? Si nu se pate modifica de
catti tinendu-se soma de santele Canone si avend in
vedere si constitutinnile eclesiastice ale tuturor na-
tiunilor orthodoxe. CluT vreti sa, irnpunetT dar cu ma-
nifestatiunile Violente ?
Aveti in vedere s'a acaparatT inaltele trepte lerar-
chice? Scimii cá si cu acesta ye magulescii dusma-
nil' bisericei. Dar tine v'a pus vre-o stavil6 si in
acesta privintA? Ore astadi nu sunt, mai pe juma-
tate dintre IerarchiT Ord, din sirurile cucerniciilor
Vastre ? Negresit in conditiunile prescrise de San-
tele Canane ; si dre se pate trece alature cu acele
conditiuni? Cine crede acesta este mai naivi de cat
toil naivil, si tine o sustine este unt mare amagitoriii.
SintetI incantati pate de sirena care ye promite
adotta casatorie a preu ;ilor. Dar nu ye 'Mati sh ve-
deti ca biserice, Ja6st% orthonoxa este unica cea mai
liberals in privirea chshtorid Preutilor ? Daca se in-
thaplg, nenorociri familiare, aceste, dupre -intel4pta
economie a santeT nostre constitutiunT, se compen-
s6z6 cu dreptul cell capAta persona lovitA, de a se
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX 599
rhdica pans la cele maT inalte trepte Iertdchice. te
langa aceste, cum ar crede cine-va ca ac4sth res-
tiune Ae 'Dote deslega fara, deliterafitmea kii hotart-
rea unuY Sinod ecumenicti? I-oi Romanis stntenA o
mica particica a BisericeY ecumenice ortodoxe; qi de
aceea nu putenati hothri singuri in asemine questi-
unT, fara a ne rupe dela corpul celti mare qi flit a
deveni schismatics.
Ye ruganati dar, iubitilor preuft, sh ganditT sdios
la demarqa ce voiff a lua. Ea ar fi, precum vedeff,
§i contra Can6nelor §i contra chiar a Constitutiund
Ord nostre, care garant4za Santele Canone. Eca §i
Constitutiunea cum se esprima la Articulul 21 :
Aliniatni 3. Religiunea ortodoxe a resdritulul este re-
ligiunea dominants a Statulu Roman&
Alin. 4. Biserica ortodoxe Romdnd este oi renidne
neatgrnatet de on -ce chiriarchie streind, pastre2ndu-0
insa unitatea cu biserica ecumenice a resdritulul. in
privinta dogmelor.
Alin. 5. Afacerile spirituale canonice # disciplinare
ale Bisericd ortodoxe Romdne, se vor regula 4e o sin-
gurd autoritate sinodald centrals, comform une leggy
speciale.
in vederea celor ce prccedii, ve preveninati, iubi-
tilor preutY, pentru ultima 6ra, ca sh nu daft ascul-
tare duqmaniIor bisericet Si pentru Qa nimene dintre
Cucerniciile V6stre sa nu se p6ta, vre-o dath desvi-
,)
facemunovati cu neriinta lesilor positive, Noi ne
datoria a v6 reaminti Circulara pastorale a Santulli":
Sinodu precumti qi doue circulare a N6stre ce vi
le-am adresatd prin ProtoiereiT respectivi, §i ye sfh-
tuimti parinteqce qi ye ordonamu a ye opri dela on -ce
www.dacoromanica.ro

600 CARTE PASTORALA
manifestatiune anticanonicAsi contrary Constitutid.
V6 prevenimt mai ales, pentru a vd feri de 6ri-ce
responsabilitate i ped4psh, ce i biserica i Guver-
nuL fi silite si vor avea tot dreptul a ye inflige
atat Cucernicid V6stre, catti ysi complicilor, pentru
o asemine manifestare, in care Biserica n'ar vedea
de cat o citicare de lege si o eresie, ear Guvernul
o r6sc6la si incercare de a atenta la pacea si sign-
rants, Statulul.
Nu v6 purtag de nenorocitele capete ale patima-
dor politid, care v'at ales astadi ca calk de batae,
pentru ca sA, ye arunce departe mane cand nu vor
mal avea trebuinfa de vol. AtT mai pAtit asa!
Nu pregetag a despretui i sdrobi rusin6sele sfa-
tuff ce ye dal tali -va renegatT oculg, care per-
lend t6t6 on6rea ysi pud6rea, voescii sa ye traga cu
orT-ce prep in ceata lort, sat cell putint sa v6
smulg6, cell de pe, urmA bane, prin nutrirea pasiu-
nilor nedrepte contra cleruluT monachalt, i mai ales
contra autorithteT legale. Ar fi o mare rusine pentru
clerl in genere ca prettimea sa astepte ceva bine
dela ceT ce at lepAdat i alcat in piciare sacrele
stitutiunT bisericesd.
Luatl aminte dar de vol ini9ive( ysi de turma care v'a
incredintat-o Dumnecleg.
Charul Domnuluf nostru lisus Christos dragos-
tea 114 Dumnecled 59i Tata ltd, comunicarea Satu-
luf Duchii, sa fie cu nod cu toci.
CALINIC.
vor
in-
it
ei
www.dacoromanica.ro

FUNCTIUNEA CANTARETILOR
DAnd aci 6re-care no* istorice asupra cantareflor, cre-
dem de datoria nostra a atrage atentiunea Prea SAntitilor
Mitrnpoliti qi Episeopi asupra tutor abuzuri oe se comit la
ocuparea acesteT functiuni bisericesci, careia Biserica vechia
consacra o deosebita atentiune. Isvorul tutulor acestor a-
buzuri ce semnal tm aci in tr6ca,t, este ci, de obiceiti se per-
de din vedere, et, chntlretif Bunt pers6ne clerice qi prin ur-
mare se cer dela el nu numai Ore-care calit,ti, dar qi un act
religion, prin care er se introduc in functiunea lor. Asa( IT,
intru cat scim not, nu ,se face nice o hirotesia. antitretilor,
ci nu se cere pentru numirea unui cAntaret cleat o simplit,
recomandatiune din partea protoereilor, care §i acesta ade-
sea se face farii, o scrupul6sl cercetare asupra calitatilor ce-
rute de la un cantitretti §i care Bunt : cunoqtinta orinduelii
Bisericii, un glas frumos i apoi §i o viata morald. Mai ales
In privinta acestul din urmit punct se observa ua negligenta,
regretabild, c ici Biserica vechia Linea mat molt la ac6sta,
decat la vocea cAntdretului. Dupd can. 10 al conciliulur IV
din Chartago, care regul6za orinduirea cantiretilor, preotul
zice : Vide, ut quod ore cantos, corde credas, et quod corde
credis, operibus comprobes (veg ca ce anti din gurii, sa
cre4i i in inima, gi ce creq.1 in iniatti, sit confirmi §i prin
fapte). Asemenea i Hieronym, explicand Ephes. 5,19, corn-
bate abusul de a cere de la cAntareti numai un glas frumosf
tar nu ci pietate. Eel cuvintele sale : Audiant hc adoles-
centuli; audiant hi quibus psallendi in ecclesia officium est,
Deo non voce, sed -conk cantandum, nec in tragoedorum
modum gutter et fauces dulci medicamine colliniendas, ut in
ecclesia theatrales moduli audiantur et cantica, sed in timore
www.dacoromanica.ro

602 EUNCTIUNEA CANTARETILOR
in opere, in scientia Seripturarum. Quamvis sis aliquis ut
solent illi appellare xxx6pLovo;, si bona opera habuerit, dulcis
apud Deum contor est. Adic6 : Audit acestea tinerii, amp
aceia care au oficiul de a canta in Biserica : trebue a
data lui Dumnecleil nu prin voce, ci prin nici a moia
gAtlejul, in modul actorilor, prin medieamente dulci, ca sil,
se audit in Bisericti, melodii i canteci theatrale, ci cu Meg,
prin fapte, prin cunoseinta scripturilor. Chiar d6ca ar fi ci-
ne-va, dupg, cum sit cliee de obiceiti cacofon (cu glas r6i1),
(idea are fapte bune este pliteut hti Dumnezeil cantul sed.
Acestea (Ilse in tr6c1t, trecem acum la objectul nostru.
Cantilrgii sail psaltii (tIAX-rat, cantores) erati in Biserie
vechitl, nisce servitori sari funetionari eclesiastici de rang in-
ferior, orinduiti ca sa conduct, Baal sa fact mai phicut can-,
tul bisericesc. Deja in vechiul testament pusese David ur,
clash Ere -care de Leviti pentru ingrijirea cantului gi a mtv-
sicei in templu (I. Parelip. 16,4 seqq. ; 23,4.6; 25, 1-3).
Cantul a fost de la inceput i in cultul divin al crire§tinilor,
chiar in timpul Apostolilor se pot gasi primele urme ale
unei clase de chnta",reti (Efes. 5,19; Coins. 3,16; It Cor.
14,27). 0 datit en desvoltarea comunitlitilor bisericd§ei, s'a
desvoltat i ingrijirea pentru cantul bisericesc, dupri, cum
vedem din scrierile Santilor Parinti (Clemente din Alexan-
dria, Cyprian, Vasilie etc. Adesea se face mentiune de cho-
ruff de cant, pentru esecutarea mai demnit a chntarilor cul-
tului divin. La inceputul, sail eel mai tarcliti la jum6tatea se-
culului al 4-lea s'ati introdus in Bisericit cantilreti (cantores,
(1)4:X.rat), ceea ce era cu atfit mai necesar, cu cat puritatea
primitive a cantului bisericesc se alterase mai mult sail mai
putin in cursul timpului.
Ca marturii pentru existenta unui ofibill de cantered bi-
sericelci, patent cita : Canon. apost. can. 69 ; Constit. apost.
III, 11; Eplirem Sp% Serm. 93; conc. Laod. can. 15 qi li-
turgia Mann. Din aceste resultit tot-de-odatil
cu t6ta certitudinea, c5, in Biserica antica functiunea data-
retikr era en total deosebitil dtJ functiunea eitecilbr, ceea de
se mai p6te vedea i din Cone: Trull.. c. 4
cd,
S-tul tti martinis
Itiaini6i
inima,
ii
Not'.
www.dacoromanica.ro

FUNCTIUNEA CANTARETILOR 603
III, c. 1. Pretutindinea cantarepil se numesce special pe
git cetecul, si in citata novela se menfon6za espres, ca in
Biserica gr6ca din Constantinopol erati 110 ceted, si 25
cantered. Cu acestainsa nu voim a tagadui, ca erati Si ca-
sari, in care functlun.ea de cantarq se putea suplini escep-
tional si morotentan de care un alt servitor al BisericeT.
Functiunea cantaretilor eonsista mai Anteiii de t6te in con-
ducerea si supraveghierea cantului Bisericescit, anoi si in a-
cesta ci era siprenuntiatort' adica ei incep6it un psalm
sail o cantare 6re-care, iar poporul continua in urma. ET fa-
acesta mai cu deosebire in casul Mud era vorba a in
troduce un imn noti, pint atunci necunoscut. Ihi vederea a-
cestei funetium a for ei se numiait si.O7copad% (Socrat. hist-
eocl. V. 22), Inopitones, inspiratores, suggestoresi psairni pro-
nuntiatores. Acest drept, de a. incepe cantarile era, reservat
numai tor. Sinodul numai de la Laodicea hotarasce (can,
15), cit numai poetic canonici, car' se ura, pe A,mvon can -
tit din carte, au dreptul de a incepe cantarile. ET se numescil
xxvovotoi :1aroa adica psalti earl apartin special la servi-
ciul bisericesc sunt eoprinsi in regula sail lista sa, spre a
se deosebi de eel-lald credinaiosi, earl s'ar putea n.umi psald
numai inteun seas general, can unii ce luau parte la cantul
bisericescil.
Conferirea func piuni de cantitret se fitcea grin hirotesia ;
in biserica din Carthagine se putea face ac6sta fara epis-
cop, ci numai de catre preot, dup6 cum se vede din sus-ci-
tatul canon al Sinodului de la Carthagine. Cat pentru mora-
litatea ce se cere de cantareti, car unii ce se enumera intre
fetele bisericesci, Santele cantina cer din parte-le o purtare
morala mai perfectiti cleat de la cei-lald chrestini. Sinodul
de la Laodicea can. 24 opresce pe cantrtred de a intra in
carciumit, pe cand astazi se vod mai multi cantaa.-ed tali
sunt i carciumari. Asemenea canonul 43 apostolic hotarasce,
ca deco cAntitreiii vor juca ciirti i vor petrece in betii, sit
inceteze on .sit se aforisesca, adleit sit se lips6sca de chie-
mare si sit degradeze in randul mirenilor.
Zotu.
si
i
se
Ma-
el
cets
i
www.dacoromanica.ro

Din istoria mOnastirei NOrntului,
Istoria skitului Vovedenia, ce urnaka aid ime-
diat, face parte din Istoria S -tel memdstirT Nem-
tul. Redactiunea Jurnalulul Biserica ortodocsit ro-
mand," va presenta lectorilor sal und, sire de mo-
nografiT, tote datorate penes( neobositulul Parinte
Andronic, Ieromonachul si Duchovnicul S -tel mends-
till Nemtul cea Doug, carea mandstire se aft, con-
struita nu de mult- la KitcanT, in Basarabia. Dicemd
neobositul Pdrintele Andronic; cdci in adever San-
tia Sa este und modeld de ehlug6rd. Santia Sa, du-
pre informatiunile, ce avemti, poseda in originalti si
studiaza in continuo chrisavele si in genere docu-
mentele mondstireT MmtuluT si ale skiturilor, depen-
dinte de acesta Santa monastire. Pend acestui mo-
deld de calug6ru datorimb. mal multe editiT manus-
cripte ale istorid S -tel monastirT Nenatului, pre care
nol le-am v64lutil si le-am, admiratti pentru multimea
materialulul istoricd. Unil volumti mare in folio din
no ale unia din aceste editii se afth, in posesiunea
nostr'6,, pre carea cu invoirea autorului, cu concursul
prea invetatuluT Directord ald Ministeriului de Culte
si Instructiune publics, D. Gr. Tocilescu si mai ales
cu ajutoriul lul D-cled, sperdm d. alt presenta cat de
curend publiculul romand. Pend atunci inse sa profi-
Mind de aceia, ce se 'Ate tipari cu mai multd usu-
www.dacoromanica.ro

ZIDIREA SST iNTEMEEREA, SF. SKIT VOVEDENIEA. 605
rirrp, de chtre Redactia jurnaluluT, facend a se pu-
blica treptat si celelalte monografii, care din I
autoruki au fostu incredintate sub-semnatu-
iui spre publicare.
Are him. Ctliemadie Eli lehu.
ISTORIE
pentru
Inceperea, zidirea, intemeerea si inzestrarea Sfantului Skit Yovedeniea, ce
este in principatul l oldayiei, aprOpe de Sfanta Ionastire a liCintului.
Acest Sfont Dumnezeesc lacas al prea curate): Maicei
luipunmezeit iii are inceperea intemeiaref sale tutru acest
kip. In anil 7259, (1751) prea SfinOtul loannikie Episcopul
Romanului, carele mai inainte a fost i Igumen Sfintei mo-
nastiri Nemtu lui, precum se vede in istoria numitei monas-
dorind dintru tot sufletul sett, ca $a intemeieze un ase-
menea Skit, s'ati invoit cu prea cuviosia sa pitrintele nostril
Ieromonachal Nicanor, Igumenul Sfintei monastiri Nemtu-
tului, i cu tot soborul fratilor monastirii, qi and el mo-
nastiril o silt& patru-deci si patru de lei si cinci-deci de
matce si cincl kilii, ce le facuse el la monastire supt un a-
coperemAnt, si trei dughdne, ce le avea la capitaliea Ia f si
Inca i alte mill osebite, all cumpitrat un loc f6rte frumos,
ce este apr6pe de monastire, cale, ca de un sfert de ceas,
in partea despre amieda-di, pre unit delusorit, si cu ajuto-
riul prea milostivului Dumnezeit si a prea curate sale
matce, au zidit cu a sa kieltuiali, mai ilnteiti o SfantA, Bi
sericA de lemn, duratti, pre temelie de piatra, i o ail sfin-
titti, intru cinstea intrArii in Biserica a prea sfintel stitpanel
n6stre Nitsch;t6rei de Dumnezett i pururea feciOrei Mariel,
spre a sa si a tot nemului sett vecinicA pomenire. Si ail mai
f %cut acolo, si vre o cute -va kilii si pus numele : eSkitul
Vovedeniea,, puind intru acest Skit si Igumen pre un -u-
§i
volt-0
i-ad
www.dacoromanica.ro

606 ZIDIRtA i f/sTTEMEEREA SF. SKIT VOVEDtNIEA,
cenic 86111 anume, Atanasie Ieromonah, i adunand
monaht (a,)
Nu sail hint insa numal cu atata acest prea Sfintitti le-
rarh, ci, ca un prea bun ei intelept pnrinte, Ingrijindu-se
cu adev6rat de prea iubitit dubovniceecii, ski ili gi pentru
viitorimel ati socotit, ca pentru kivernisela ei inerea fra4i-
lor, carii ar petrece la acest Sant Skit, sa, inkipuiasa,
dreg -care avere, care sit o alba' pentru tot-d'auna, cat va Li-
nea prea milostivul Dumnezeti pre acest Sant ci Dumne-
zeesett Dicaeti. Si asa le-att cumpnrat, ei le-an dat niece vii,
la Vitaneeti in IinutuLPutnii, tree pog6ne si jumetate vie &-
entire ei patru-spre-clece poene de aptiiiituri i o firtit §i
juratate be sterp, tnbrlcat cn ponaT in capul vie; §i de la
del si de la vale, cu crama ei cu tote ciuveele eke tre,
buese, i o morn, ce este pe pariul TopoliIii, in Sileetea Ge-
meneetilor, adeca: pre molia Oncea a monastiriT NemV1m,
a) Tata intocma in copie §i actul, prin carele se acleveresc cele is-
torisite.
77OW411111181E, K8 AAFiAe ARI1 AAtit5i8, 6niclion PWJAkatigAeil.41:viim 414E3
Ita 04ALTZ 0AERZpATZ cispHEOpf 2.6t/pz: ToTtipOp K9H Ca HAAE Sqat
HtM :t.AimN;ry ANN sittz 16A toiarria tut; ARti K9pATZ
HRIIMZ : tpztstr. ccpil-ral Bitttputtz, isnrimma corttiTitl mo-
,,Harrtipt; [WH
4M
: OiHAE, LE witirritpe. WH ea tip2,5A,1480:41E, g-
$
aRttpHKZ,
n
y7TpApt A Bpi tcprINTEN CTZ °ARIA HOArrpi, Al ,1IatiNE-
n3ii HacHzrtiapa WH nepept 44Elc4 peg Saida; 45 TOR 0ROALTpZ
JOHRZ nomfmipfi : 0 rapt" NLINA0p Howpfi. 1111; l'eropt;NAittit mttnocT4-
,7613/1 ,21.4c1NE5g, WH ItepATA MAITR6 C4IgNI4.1.14 CAM : AL aM INOOZISHT07
',COROT NTAM W11 RERTpa KHEEpNNLtAA 4pc;t4H r, si,p;It Op niTrtht AA SNiA
',CHAT : WI; AtM AA. 1., girl AA IINTZtlitill) ictohh ralt 119THlii. TO; t0-
77f.0.114 1.1111 M9MA1 TE, Hh 4anzro Apt: WN tH4Tpsinpf5i4e 110rOANF,. At '6'11Z-
77p2.78prl: W I) OXNpTZ Rd A, AOR rspzial K8 tu;m4, icHAII8A Mal :
wilt; Af AA Ai A, WN 4E AA RARE: flpf RAM 0pATZ, 3,intlEeit Aga r fla CHM MO
171'44X : `ii Aag fMA1 AHH mup Etat, rECOprliqZ AA0114 : UHREpE K2pt-rt4,
Cpattl", W 13WIZttittal, fin 41/4." npatHz K8 3antltan Ati min At sfitH541
Oita MA; AAT AOWAZ 5ARHLE AE RilmnapaT694, RE 44gE1 E Af
'OA Kipti t, 4ENOp9n MAIIAEA, ANN EHTZREIllrl : RApEAE A8 410 CT Cc;149
',AR; ripl(Hm AAONAX WN ;AT 4E AA Ilzrronomilii, 4E444 AAseASH
RANH WH AAT 5.;n4 AE AANlf, AEAA nAROA TNT siHip
)),11144 EN 411H 1114 39irrE tat, CA8 Himinap(iT, KB KpAMZ, Re
alit si
:
nflpirsi3m,
O
AeH
WN
npt
A
cripn,
Silt.
511.1t,
: :
Ihranit.pri.
ai
-
n
0,4
etrratatioi
www.dacoromanica.ro

ZIDIREA I fIsITEMEERtA SF. SKIT VOVEDtIsTIEA. 607
carea mord i pinn in 4ioa de astilAil se .nume§ce em6ra
luiGhihol, ; fiind-ca monahul Dosithein, carele o all vAndut
cu. patru.-4eci de lei pre ac4sti m6ra, inpreung, cu piirintele
Ghedeon, Proin Igumenul monastirei NOrncului, Prea
Ioannikie, se poreclea tBivolu,, §i ail mai dat prea
SAntitul Ioannikie Skitului §i o prisaca cu stupi, in Si-
le§ce la Gemend§ti, langit indra 1ui Ghihol, §i altu prisaca
ins pqdurea To Reid, pe mo§ia Sfin.ta monastiri Sekului, qi
alt4 prisaca 1ang4 insu0 acest Skit; §i Vgani, vite, boi, vacs,
, epo, qi un helereil Oraqi langit Skit pe pa-
raul S1iiticut, i carp', ve§minte, SfinOte vase, qi altele tote,
ce all trebuit inlauntrul Sfintei Biserict si pe afarii, in
skit asemenea; adeca feritstrae, sfredele, topOrit, ca ldari:
de arama, i altele, fac6nd anume izvod de tata zestrea, ce
at dat el Skitului, §i iscalindul cu ins6p mans sa, precum
marturisore prea cuvio§iea sa parintele Ieromonachul Ata-
nTOTE `1101SfilAE KATE TpEsSi : 1111EKSM 44;4-4z 34nncsA. iiwnm,A,Epfo,
nMAN AATCKN78A8H tic; cTps, O mOopa, dit`,na TOnoAHgIH : Ito AOKSA C44-
',TIN MONA ET111/4 11iME00911) 4XQTOpen IjimEn-iginAor, [kirk AtOapa,
nioN Ksoonzpkro WI 44-617, riTA : AEA0 FEAEW113 ilp6Hti irk/Atli Ilievu4s-
no*In : mu; Ai AA Aotortai AftonknA : ApinT ne,Tpa5i,ai AE
n AE r), ON 31, KSM apicei & 5:00PIE8A AO p tat% AE SZ111541.
nMali AAT, tI1N itilt.Nit.);, ;54 TapitT CIS11T8A 110ETPS, ZS, (3 t4pNt4Ka AA 0 i)tlit
n4 CFI ALEIJ EMI fri14111, Amtira mo4.pz. 11IN SAT/. npnsinz, 4;14,14;An410,
nIEE 11.11A MONALTI411 GE ISE A1111. 11111 AA, Z npn4.444,24, an,oAtO 111ithr1 C8111.
nrtipa nip 43 npmanz vc g aim A6 HAiEt Litt% COISOTNT, WI; IM
CEIATEN MONAC111p1; H1 MEf8A9H. AwnT,A,Ept, 1114 Ann HHTE AM
//Ail 11141, 611k, W11 OH, owinmmpea, 4.4411A84DAA noiGe no 11 fig tINE1Z Atl-
11pi'14 : nripE CA 111 nE nOnfin monerr4piii litAmpon17,
OPH AP A.sstira Api6Eltn FpnA,47.3i4pnAop. 1114 On -xfonpiii, NI 7,6A cpza-r
n.A,AHrz CKNT, NE GA wriop. if wi; m2opt. WN K PP; : WN ELEEUMNN'f, 1.1111
Sat AAT6 MIE E7411 AE TpE68,11NLI4 C4NUT ENEill1P114., ANN AZ1311TP) :
,TO f [Ai 4iZISiT, WH CAB AAT,, KS 175130A, 4tiI3'Na : 11CHIZ4NT Aft 11011.
nICA A`IEETt TORTE, CANT 424113Tf, ANN Apirrro Orrin-kilo, WN Arann-
)7 [NIA nciarrpa, 4f aM nst3'r M4I AHNNA ti T E grime nnz genii AA
ctsAannA ennLi10ofE4I FcLAA,AngAsn, Aqurk, Icitr4, AtAA AAT crarrnAsir
eitTpg, `11 E i18MHT MAN car : nbirper KiimptiputA&sp:%4H,op 414 Ap
"at TpiiE.Zpont4. 48(174 nor-pimspt nOtIETPE ANHTpS :NAV! Z 11:14147, :
n1111 'INN! Z AAG4E AMNE3E8, Irimon C$N 1.117 MONA ETI1p.1.11' nOarrpe 1141M-
sill
§i oT ;
LK
W I I1
flwJ1ZAEpts-
Att
:
nAt+iq
:
,;S 1/1"1"-
naps t,
;11?3
Ilipz,
Sfins
kos
ins
:
www.dacoromanica.ro

60g ZIDIREA i 1NTEMEEREA SF. SKIT VOVEDENIEA.
nasie , ucenicul Episeopulm Ioannikie, intru unur din iz-
v6dele aceleal §i litre altele, zice scum c dupit ce all
ruit pilrintele Ioannikie Episcopul tiganii la skit, apoi
pus pre dansul Igumen.,
Dupti, acesta apoi, in anul 7262 (1754) prea SfinOtul Ioan-
nikie, voind ca i dupit sfalitul sat sa. nu se pustiiaseil skitul
sal, ci s t alba pace §i liniqte on despre tine vie uitoril
din acest SfAnt skit, alt regularisit in sdmihe pre tot hotarul
locului acestui skit imprejur (a) §i alt &cut alec,lement,
prin carele aI inkinat monastirii Nemtui-ul pre acest SfA-nt
skit. Pentru ac6stit prieinit, ca adeca, parintiT Igumeni cui
ce dupu vremi vor fi la monastirealierucului, aceea alba
purtare de grip, i pentru acest skit §i sit puie nacealnic in
el, pre tine va socoti om vrednic, purtiitoril de grip, qi alt
mai cumpilrat prea Sfintitul Ioannikie, cu o mie- dou6 sute
de la qi mojia Davidenii, tot pentru skitul Vovideniea.
Ilemane acum datoria a mai ar6ta aicea §i ac6sta adeca : tit in
anul 7264 (1756) la luna rui Aprilie, bine credinciosul Donn.
nIISASA : CZ SiE liAslitAHHK, WH nnrralcipkI AE ronm7, WI 14irrei;
c rai r. !lips tiepin HE szrarcipn Af cima, 8.0 Ann &mita; Aomniqui :
,OpH Oamenil AE QN inn.rpononita : OpH ANN9pE opitfir, enicnonfi : cep
nAnnii; A CTpISKI ItstiOAETpZ Aiti71, WI; 46TZI/Frrepri 4e mein?, : OyHIH
la riiTZ WH MOH 5AMEM : CZ $if itSapHEHLIA., WH IKAIETIM:144, At
/714;t1III3A A,A7III5E8 WH AI nos nep;.-re MeAlia CSA1314i C;Al WH AI Mill.'
Ln91-3i4( CAZitt;g4 anc;rront; : wi; Al wiovrf CSIT'l I W4 ZTOATZ Mitett
ncoro'opz wi; #lE TOWN cowgirl. Cipan) fltA 1pa, AtMHIAE, WA ;Alt
MATErpi17 TOATE CZ neTpt5tana, WA CZ Cl TOrld:LKZ aral 1114fl8rl1A1
nAO 0, CZ C7 h
r
.icativ;it Htfrpi aft; oitmonert! wil ANEs
nfldfrrE Kg 115AA EMI 521To'pion, WH K8 TpE'llA11 : Wit II(3Ke1I'OAZ
:11,5T0'71S SIA 14A #cip, ca ts45z. 45nz, tut; Ann 44pan 43px.irpiol HOE-7m
not Aivr Aninge. AnZntptii, sitpasuali CZ pZAA/iE LpflpHCHLIA, WH ALI4
7,311:10.1IMIA. 0564o. (7259 ar. 1751) Ivr8cT er (15) f warm tinio enit-
Hon PcOmannAaii."
(a) lat.& in tocma in copie §i apeclgmantul acestei regnlarisiri.
nitistpliliniz CZ off Talspop ocpmiLunnop : Al nirtme, TOATZ
,,icTopfA HUI, WH HOWAZ, HE gokEKEIVIi5Z Mai HE tiAME AMHNTE, WI; HE
45
1,11 HALIZ : K1 AA cTinenz, cap .34).1,cims,i, 4"; Tpn AhAAE :
nepept cos ;;;sa icneyrra-A cisi, A rpn*n MaN MEAT, 41 CSSA1.
CANA, KZ T04711 WiAE -ASAANIA) Chi NT A,iwirri wi; spemin-
t
da-
sit
tNiAa,
C41A,
:
:
: :
CZ
SA qpif
h8
II1 8
nOwn
614 ye' .c.4t1ETZ
nrt Lprl.
rat
4`75411,
4:6"AE
www.dacoromanica.ro

ZIDIREA 51 INTEMEEREA SF. SKIT VOVEDENIEA. 609
al Moldovet Constantin Michail Cechan Raoovip, Voevod,
prin Domnesc chrisovul sell, au deruit acestut Sant skit
Vovedeniea, o chlize, de loc ell pomet din targul NemVului,
pre carele loc all fost mai nainte o Biserie& Silsesea, i se-
hoteraste din apa riulut Nemtulut, pine, in drumul, ce merge
pe supt deli acel loc. Ere, in anul 7265 (1757) la 25 de dile
ale limit* hit Decembre, acestasi bine-credincios Doran. Con-
stantin Voevod, au mat &exult acestuiasi Sant skit, Vove-
deniea i. o bucate, de movie din locul targului Pietrit, pre
careleloc prea SfinVitul Ioannikie schimbat Cu. Tile Ca-
targiu, luAnd in locul aceluia o alta bucate, de loc din cho-
tarul targului Nenatulut, carea sa numesce : cla Boisce: si
tot in anul 7265 (1757) _bine-credinciosul Doran Constantin
Michail Cechan Racovica Voevod, pxzn doe Domnesci chrisOve
ale sale, din 5 Mile ale lunit lui Februaiie, si 1 Decembrie,
au miluit pre acest Sant skit, Vovedeniea, ca in yea' pe
fie carele an la 4ioa prazdniculut, in 21 de dile ale lunii hit
Noemvrie, se, tea cinct-clect de lei de la vama Domnesce,,
: Kg IlIpE, N4ANIEtrk tia Ede 0AOLF1T. Ka YETiTE Al
"Amu:4;T, 91,1 titAE SIFITOApi, WN KiNIIIINE CZ KHg5EHM IA* matiniri. KZ
"apiPAIE ;ETE, Wit ecotone erre Ims304. A.pillT AYE AA, WN E 9 CME,
nptiTgA : CONOTHNA, CZ Ng pZMSAE TdiTZ OETENtAd Mt, YE M4M OCTE-
NlIT :17AiN1E7 M 10T Aewe'rr : ise YtAIYE AM 3KiT
IrONHEI:CrEt ANN Rom/421i+ : WH IAA 07013T onym cost; r, ANN TEME-
7)A1E. OyelAt ecTr xpimem : BOKEAENiA apt t(pilTErl oropoamtiz, 73.npCone
nAt monacTe;pt HiAA148A. de SdpEAiE, HaAamMeiteAt CgthlgAgit AM-
NEiE ISA CZ MZ WITEIIFIYIEKZ, ISI WH szTpActritiene MI AE, Ad lehip-
,,cTA NEKATFINYOACZ IKOAW CZ MZ 1:71/1,11XHI'LK. ANAMAEpt, tut;
"Aetna MOdpTE, CZ pzmie EtiNNINSZ nometuipt tec;AcTpz. tilpz neriTp8,
"c8nseptiteciAA AE clept 4YEYTBH csaT, tui Ca r.8 ea reecTIA;t8a HH9H
"02 CI c6nepe AE ozTpz toiment : 88 I44WTz ,;we54pe, Cab 4 TIM14T
;leapt awl mit Ca 6A IpZTd. JrSTA.IO, nierrpe AOK8A Smsc14; c8AT
88iT AM COISOTHT CZ dligZ, AE Tpessii1444 87Arzpeenop NE Mop
Am;84 AA AYE A A0'8, AM 7.KeT awE5Apl, Ka co&o'paA Ctlit7TE4 MONdt
10 Hp; : W11 AM ISIIMKZpiT ile A Ao'K, Ae AO AnoNatTi;pe, npeta3AA cai WH
XOTZpiT, 41.tMtlE, Al AgAliNtA811 EdEfAIE ESXZEEISEIA F.lHa 11A
_
"4 npestia Kg TOT 0060 p8A MONACTNpIH. icts1111E(NA9EZ xoTApsA, Aim na--
"pie, AE Aa o rili;;Tpa, xoTep.i, olteAe CA8 vs9T WN s cup + Tp8 017N
.4
+ eac,
oS
+ LSC,elHpE ApE rr; npier; 414ANTsula ceipse A811 : Wit TOT nitm
2
si
,011-14E 11 :111(.4% text
ITOZ11,
H56()ZHHT, Ed,
Mt
npt
srS Melt
:
rat
ex,
v.g.119ttgop,
(LA;
www.dacoromanica.ro

610 ZIDIREA NTEMEEREA SF. SKIT VOVEDENIEA.
aibd scutiti de deseting, trei sute de stupi, §i trei sute
de goitinrt, i tinti-spre-clece vite de vacarit,
vadr6ritul pe tot vinul, drept cat a eli din pile, ce le are la
Vititne§ti, la tinutul Putnii, i sit aibit qi doff ludi str6ini fitra,
de bir, scutiti in t6tN, vremea de tot birul vistieriei, nimica
sit nu dea, ca cu ajutorintele acestea fiind plrin ii craugitri
datori. sit fie §i ei a ruga pre Dumnelett pen-
tru Ora acesta, §i pentru to fericitii domni, ca prin ruga
kr, sit tnimitit milostivul Dumne4ell pace §i tot darul
Si Inca tot acum au mai dat blagocestivul dome, a-
cestui Sant skit Vovedeniea, §i pre ace§ti tigani, adeca :
Ion Muntenul cu tiganca Mariea, §i fiii lox Georgie, An-
drei-11, I6n, Mariea, §i cu tot rodul, ce sit vor nave dintru
gi Stefan tiganul fi-ate cu I6n Bondariti, ce Linea pe
Mariea tiganca monastirii Seculu-,i cu partea lui de copil,
Safta, Irina, Dokita, Eftimie, qi Andreiti, §i cu Serban ti-
ganul cu tiganca lui Ioana, §i cu to copii kr, i Con-
stantin ciobotarul tigan, eu tiganca lui Katrina, qi cu toti
copii
AAA AATZ ni3rpz, XOTAp9. hit At (40,47 CZ 4. To
r
apme AA Atn, nhutz
AA AATZ airpz, NE LAB n9t 46AtA, Attin)t ApeMgABIT, YE MtpJIE AO e-
5"ip. fg584, ANN nzpsii! AE d140AU:), TOT AA AiA, AA 0CfN RoWp, ME
CAS O ZNiTitTpa 0(N Iftpiut, oisAt tut; nVA-rps Co g AACHrZ YNpE w.
y41 dICOALU, AATZ difiTpZ, c4g net icuTpE A0g YNpe WH. AE A.NOAW.,
TOT AA ACA, A6 AATZ ralh'Tpz, NE t.' nic nAtHrz ovN sionzti, Kg ZO'COp.
61161 A t gKOMO, TOT A6. At'A, Atitt sortup Tt So'cop, nitiz ..F:sm'ptpqn
nn9nS4. 1liu At A KoAW, cs 415T0ArIE nE YEAAAAAT mosip At At'n, nt ANN
7)%tit, tipzwri 411H sOwp :143sOcop : nsittz NE aLZ ANN nzAipt, VmEtTiszni4
oh; WH SKOAIU CA nit niinTpZAhtNrZ OQH MEC/iNZN,:isKAptAt poi
174)ZIS8T wH KOWp, Nt ILTE nisHrz szpept YE Avdpvt AA cp:ImAloprl. la.E 2-
A fitiAl, AA AATZ 111;;;TpZ, YE CAB n8c AMHrz o ti spin : ..;s1s1-
pt caii (parser sOtop. AE ;KOMI/ TOT Apirrr AA HAM, wz a ILIZ5ZT6Z :
nOiNAE Ca3 nit AATZ nikrpz, At AA IA AE AE ApiM. nu, Ai 2:iconic:), c2.4:-.
TOOINE rdpZI.U11. Apityr 4CLiL, ndsz 4ns nzpa AA niiTpa 4i At AMIlrZ
n4HPEW, 4Mmintln NZPi9A91;, ANN C8L, At oiNiot cog:1;4E141T iSIde0.
nCiMNE, CZ KiMfaiHAI HARE, Yt CZ wsmigo : GAITIOapa DAA10-
npHAE EN, DE At s t niptiHAt) cseptipa ::;ntnep, um; Its XfAigligAl ME AM
1,;5NT NON, Kg A NOACTpZ KIIATZriAZ, NE ;GTE, ,ripe 14io Ozphili. HE hs;-
npenE AOK ;An AdT E8 motrocTE;pEg, O C8I Z neTp85i4 wH ni4 pa Al- nig,
Sr
sa
si conita, si
desa-
va'rsit.
A "If
Ait-
Apin't
: 11111
pMt 148
.p
of
odihniti,
list
lug.
nhr,
WO:
w,
www.dacoromanica.ro

ZIDIREA SI YIsTTEMEEREA SF. SKIT VOVEDENIEA. 611
Osebit, dupe tbte acestea, apoi: in anul (7275) 1767, la 13
clile ale luni.i lm Februarie, prea cuvio§iea sa pgrintele Ie-
romonahul Athanasie, Igumenul acestuf &Ant skit Vovede-
niea, voind ca fac6, vre un. folos §i de in locurile cele ne-
rodit6re qi cu prundtl, ati vA,ndut prin zapis opt stanjeni §i
jumetate de loc, in Thrgul NeiMuluT, de la vale de drum,
pentru dou6 case, lui Nichita Gr madr, cu asa tocm6lit, ca
sa dea pe fie-carele awl la skit ate una oca edit, i alp pa-
tru stanjini de loc i juratate, tot dela vale de drum, despre
apa, riului Nemtului, lui, Grigora§ Paslariul, tot cu asia toc-
mela, §i apoi in anul (7278) 1770, paretesindu-sa pitrintele
Athanasie, sat pus Ig,umen skitului parintele Ioan, nepotul
Ins6 i acesta, ingrab sat dus din skit la Tari-
grad, precum marturisere pentru acesta §i parintele Iero-
monahul Pavel, ucenicul Episcopului Ioannikie, iara carma
Igumeniei skitului Vovedeniea, o ail priimit prea -euvioqiea
sa pArintele Ieromonachui Ioannikie, la 20 de Bile ale lunii
lui Noemvrie, intru acelap an (7278) 1770. Si in anul (7286)
1778 la Anteia di a lunii lui Mait, prtrinfi. dela acest skit
Nri 1.4 : cicEs47 AE AATE MAA; 41 AM 41ZHiT ISH EAONACTApt : KipE
,,CZ Hop EpHTA 2116E KHKKEI5EN; Al vriiniE, AM A4T me-rnE : EuEi 41.1E0111.
1,4SHAIH iSlpg octi AKOOtptMMHT, TAM AM Marl itarchT AA momiTripe KS
nTOATZ KIEATH41A4 flpEKAM ISZ3eTE. HIH AATE TON AgriNe AA
7, IA w ,w 4c; Kdtz, At nipima : un; AM ApiE, W H HAIINALIA YE E p 2k CTPHKA
,,TZ HAIM CZ KUMZ, ntiannto ASH /118uchsa. 111E; Arimma Al n1XoTap9A
Wripran9i4 111 n/qv:In9H, Eipausrl, NOH Lin nymnowit.: u; NS K.9 n8gi;t47. felEA
nOacTpz,,cm cnciE AANIE. mH Om 414011T AAH1l, t7MZpial CAAE
',net; Korwretrrit4 iffixot;A 130i1io,:un; Zicim, At A14 MATEIO
mrAKA BOEHOA. HIH nwasip KZ CKpIE ALOHLOKEA YEA AdiN it) OE nemEtin MO-
H crETEi pig : Alp 34lET4 ei AM Eto4T Al Ca crspEiE AWA. Mpa MIMA0414Pt
nHC)Arllat, A9 41C; ET, Al Clai CHOC AimEnz, nityrpg nnmptinEine. cniC-
TeAsiZ. ZIH EK 13M, MAH npt oipmz, emeTinAetm4 Atiime5ai, m Kam-
nzpnT tici E/TnA AE AA AlZpiA CA1 AOMHHIJA ifNNALIA,
1,4)IgH4 pZOOCATHAHA ANTIIOX ROEHOA : AM COKOTHT, RZ iSAELTgA EwETE
nAMEA ninTpn KHEttptiHtt'Ark CHEITHASA% tilPZ AHNMA MA; CRC HOMf-
t
Z, Al nt XOTApHA TKIPPEAS; Aivro MOHaCTHpIH
7,49A9El..GonoTE;HA, CZ ;slilTt ATE, AE AA MH He : WH an-
7,Tp8 AOKHA CKHTHAHA AAp MAN astrroe E1EH nenTpg nomennpt wiarrpa :
Ca 4.1m WH H011., KTITopn. nzpriniiiii nznerapg, Ca l'gna Avropio
s.t
:
M1. ;
;
nTILAno A44:
stasis CA,
At
;Yi
AM
CA1,
AM Him-
KA Tritsz
IDH
Vladical.
deaselcoi a
tlimon,
.0e
www.dacoromanica.ro

612 ZIDIREA BSI 1NTEMEEREA SF. SKIT VOVEDENIEA.
Vovedeniea, at filcut o invoela cu prea cuvioviea sa printele
nostru Varlaam, Igumenul Sfintei monastiri N6n4uluT, §i cu
tot soborul monastirii, ca voe a face din 'not. mbra,
ce oat curap6rat prea Sfinlitul Episcop Ioannilde, dela mo-
nachul DosIteit Bivolu, in apa Topolnitii, pe moviea Gime-
nevcii, a Sfintei monastiri Ndnatului. i ei pentru acesta, s6,
plat6scit monastirif pe fie-carele ant, chte cinci meqe de
popuvoi. Apol, tot In anul (7286) 1778, la 9 Bile ale lunii
Septemvrie, in locul parintelui Ioannilde, sat pus Igumen
in acest Sant skit Vovedeniea, prea cuvioviea sa prtrintele
Ieromonachul Iorest, vi in anul (7288) 1780, la 18 $4.ile ale
lunei luT Martie, in locul lui sat pus Egumen, prea cuvioviea
sa parintele Ieromonachul Teofil, Apoi paretesinduse acesta,
s'at pus Igumen acestui Sfant skit, prea cuvioviea sa parintele
Ieromonachul Misail, carele in anul 1783, la 9 clile ale lune!
lui Martie, at cumpErat Cu. patru-4eci i doi de lei, dela E-
katerina Tftnasoe , cea din targul Nempilui , un bordeit
o livadl, cu perjI i nice poeti la Blebea, care este movie
a skitulm. Si pre acel loc, at &cut mitochul Blebea. Erg, in
7,1" copi Nemtnt .446E,Tpg, AA 110MiNHHK, KA CZ CE nomtoitoz oniT
,,erpg4; moonertipt CZ, CZ CE y,iE WH roliwra: KZ nENTp8 CATSA
copit Ad. 5inuten zonnal t Al CeT Coe' AAT AA-
'Oil AA monarl Himone4: WH nt mgMZTA7E Aft &SAT R6611 666t,
',WA Are XIIMZTATE, Meg opt 44pmz CZ (pit icKHNATZ A6 MONOETF4E.
714,4 :AYAETZ OpH41;EIZ KS Ae'llIA" U111 KZ Cta CKpHE5AOHESA, OE tiiMEKE M0-
,04E1,14;17 : lApZua, Eg :1m EtomT, Al CA8 coptit ;w1: nitrrpg Omni; ',Apt
nnogepootina: KA CZ KHOEKZ Howl 4444444,4, YE HE EpA isnpoTogo-
tTc;apt. Inp E8, nnzpTgpotito KS ce.nrrtin MIEB, 4,7. TOT CATSA
,,SHAENIN AAM ogmn7.91-4, KII ApEnt44 E4HIH MIEN : ES P mit AotonatiTe
Ail. A glIZ KSM '41AOHEri5Z, trOe'TE /1111TE VpH414411, 111111 5A0HCSA
Ae'T cogc;pon c4.47T14 monnerOptT. Uhl 34;41 CAT' K$ TO I Slilli-
nTSO Lig CZ AlISZ :A CTISIMEIN, winnat; nznerapili Al Ad Clarr. I114
AM AAT CIO; TaM311, wt; noronos Al Sig, Aa RHTZ11641g, A A 'VITO& :
TpE11 opoct441 Al eTana WH -011i flASr At EON : tut; BAYH, Wil
,,)200 At W. KApE, TOATE, AtM osmnap47 B8 ISEPEN1417, WH
7,AptntirT EAOlg ANN TWOHHENTa Nononzpini mine : ripz tie ANN
nototiTspont HRNCKOnitN. 11111,CKETSA :1,1E ETA, A4M 4%11141% 142-litS
MOliaLTNP1H tlinAll}SASH. J11 cz, frennimirt, K8 TOT coscipen HE Sop 4,4
p,48112% ItrEZ TISpTqpi At rpliwz, ne'oTpg CHNT . WH CZ net
s ailcd
lui
vi
4,5 g$46,
neHAErim
H pfii
ME
M139
:
,otipz,
ntai
CZ
As-
2.4.irrt,
npi mn :
www.dacoromanica.ro

ZIDIREA BSI INTEMEEREA SF. SKIT VOVEDENIEA. 613
anul (7293), 1785 sail mutat la vecnica odihna prea euvio-
qiea sa parintele Teofil, carele all fost Igumen acestui SfAnt
skit, Vovedeniea.
Noi, prin. docomentele Sfintei monastiri Nemtului, intre
altele am aflat o scrisore a lui Tanasie Gosan eatra mo-
nastire, intru care la 15 4ile ale lunii im Tunie, in anul
1800, mai anteili aretandt cu adeverata dragoste crelei-
nesca, pre t6te milele, ce au priimit cu ajutoriul maicii
Domnului, i a Sfantudui Ierarch Spiridon, el spre serarni
de multumire prin acel inscris, au afierosit skitului Vove-
-deniea doe cricime in targul frumos, cu case en pivnite,
cu grajdiuri, qi cu tot locul lor, precum sirt ingradite, ca
sit le stiipanesca in v6ei, spre pomenirea lor, Tanasie qi so-
tiea sa Rucsanda, §i a parintilor lor. Si dupre a sa ruga-
minte, tot acum aleclat la acest Sant skit Vovedeniea,
ca sa se prazdnudsca intru aceemi Biserica a Intrarii in Bi-
n 14 a 4 A if H , Opt; ANN cosciptin mottAci 41; : OPH AHH eTpet;till ; CAB, AHN
. nt vihe ttop cattcytt1, aptAtilitt, naraTct. pia' Al rpt;wa [Pilo
AA CKHT tittAAliKZ C6 titi;61, e.Aal MOHACTI;pt 41C1K8A 4i A
n X OT Z VAT, CZ He CZ mat; imittTvit : HHYN KiAerZpIti, t14411 tIOLAAW.
n
H1111; tonittit; mottarrtipi47 mist; to 01,N tpsitio Ai liZAK4E, Ca
ntleA KQAYE . YH, ,s,Ecnpt 7014H CZ AHEZ nin Hit; ctsitrmt, Ca Cl music,-
HEiCKZ KB QAE Ca. t. Mt; 41, AE 'If gop st; At TpE1191;HLIZ, CZ .tiKKO.UI;
,,ca ApIra, tut; 4; sittz cripc pzmie, fthiT ECA Intl mottikrritpt.
,ffipz spirt' cep ticutrri;, Ca KiiAME 3w154'p1 Ho'atTpa, Ca tp;az ;Tot
csnaphittA, CA8 AatiitIA YEK1 At iAt CKI;TaA8H, 01 HIH Kti tistiA
titit fETEMS411, At A.AHaA Ai4111503 At tipi KelpIT6 e min
mit7ttz : tut; Al AciiicripE5i4e
r
wH ; Titp7 c4Ttfir1 nzpri.tit;
',Tilt a C0E000817 AE AA IrlKkA : 11.14 At Ttitg Ctiaitta;7 t41 ipt3A7 114TPHAEI
NINE 4 Ei CZ 1747 pf5t 9.Z, MIN CE pactinictsz : nipa TphnspHAt Aitp,
fi t
at`IH.
m
Wit27C Z T1111.11;, HE TontiTt, CZ AHEZ nipTpl Ka litAA
fiEt115ZTOp10A, Wit TPI;KAATaA spit : wt; KB TOI4H iopoTitmutimiti ABH
rdCe AE 3nOtT, ca loft AgT gtiA4LEAAVrt , WI; iP rpE ca HEf LimE.
Hz, wH At 2pxi'lpiA ttitert-pa it tote 4AT .A.AtfilA KZ CZ
n4111E RAEETIAA:vr, U/I1 40PHEHT. MN AYIET AWE5ZMMIIT, CIA 41ZNAT :
noptitt wtpt npG c4IiTtlitt7 CA AE, nap; tereAtt; IlitTpononfTenet; ttirtiti :
Indi'ttotm : wH 3 :iATOp ttlpti1411 tipxlipiA) wt; iTo'r cosiopsn csii-rt;
nmottatTipg 11$MgBA, ts,;p1t7 mai *Or, welt net tIEKZAHTePHAt7 tUt;
gi
s'att
OM
,,AE ntimei Ad

CZ IPSO
PAT mine :
CE : WI;
AE
CTT,
KB
Wi
.1TIC kiAH15a
no-
4.`
I
nllrp
www.dacoromanica.ro

614 ZIDIREA BSI fNTEMEEREA SF. SKIT VOVEDENIEA.
serica a Maicil Domnulur, prazdnicul Sfantului §i marelul
facatoriii de minunT Spiridon, iara disul Bariti de mare
bucurie umplandu-se, indata intru acela§i an 1800r la 10
dile ale lunil lui Octomvrie, all qi trimis o dicta anume
pentru acesta, intru carea intre altele zice asa : De acum
72
inainte aceste doL cricime cu locul for §i cu tot venitul, sa
fie statatore in vdci, la acest SfMat skit, neputandil nimenea
ale skimba nicT ale vinde macar cu on -ce mare Thies, ca
77
sa, fie pentru kivernisela parintilor caugori, ce vor pe-
7)
trece acolo spre pomenirea sufietelor parintilor, a moqilor,
§i a str6mo§ilor noqtri, qi ertarea p6catelor lor, qi a mele,
nimenea din surorT 861 alte nerauri a mele, sa nu se a-
77
mestece la afierosirea acdsta, iarA caril s, vor ispiti, sell
77
s'ar atinge cu nedreptate, a striimuta cat de putin ftfiero-
77sirea, ce am facut, iata alt mai mult nu clic, fara cat, pi-
sk aiba pre Sfinta §i prea curatai, prea cinstita Maica
oiTt momerrriga. wt.; S`lAtTa CZ CI Ka AA TOA-IE ME CE tig-
nnptiNA 47KApTt AVACT67 Napg CKHT gpZ rATE MAH Cf4: Q E Fa3M AA KIIA-
riTSA.AA OKI1T8A4 : 11.1.1A UM; AA MoW1HAE7 ye cag K8MHZ,IA E C4£1
HARtiT Af inittiptiticiAa cluiTene4. Mil ReKIT, AMT. Afil4Aer1,
n1.111 Aa RATE IiiEdTdiAlly WI; AA1411115 WN Atitiitf, 'ft 1M *Mail' A4 AdOtiat-
wrript Himggneti, KunigvvritiE Mr; isfisbpi. : AA TO ATZ KIIA114AA7
WW1 OLTEH1 AA : azprLu, npEhma Ess tiopA7 fAf MIEB, npiurren tIl-
f,KU/A4E IEpOMONAX. Kf. ,110AMHHKIE dniction faimaronsil.
dniction Fa c,,148Agil. IHHOISitiTIE dniticon Xi3w8Ast. Win; sop
nrrimEN Himionet7. /Lipp rimen H1MII9A8H. rpHrOp;E ppOHN
OreMEN tit'4148A817. I 90A:141101471 MOtietTlipifl fitA1413A511, KWETPHAit
nWH KAIMIHT. HaadHAIA MEKTEA11410, ElpOHN rremsti Faitnnzil
brttu'pri's Iremgm nirrtnea if tirrOtile rhmen fir4Iatri
nor ffinme. rcoe NNHKIE npfflii I romEN MoAAoart441. itupirr repo*otilx
nI r8MEH Go Ataa7, Cu HtM48, moN1 Firl,Aie. Mil 1 A 14171.,"
Actul soborulut Sfiutei monastiri NemIultu, in acee§i privire.
,, Flu(Hop I rimit,s,,, At AA CSIVTA motiernipt tut; iss TOT
nO06011:3A F m7rTKOHLHM N8 14EIT 4AEHRI4 T HOLTp£1, AA MiSHA
),C41;i4114 CdAW napHHTEA84 I.COAHHHISif 611ICKOrt9,1 At FUjA14147
nCZ ce tole :/tca c4rit4lA CA, oin OKHT, ANN wtmeAft, anpiane
010116V111pt HPAtTpL, tit'Mq9A : oimAi ;UTE xpamen npt Cm; HIIt :
si
Wit
TZ p1ikti.
`11 CAS
FIA,I rjC 6, ..4A1E
ElpOutt
HpOtto
Ilimtt8A81,
5,insit AA
KA
ttokohjoh,
At
si
risi
WaT
noLga:e.it;
Sip
www.dacoromanica.ro

ZIDIREA BSI INTEMEEREA SF. SKIT VOVEDENIEA. 615
Dumnesleului ceresc, §i pre Sfantul facaoriul de minuni
Spiridon, la drept i infricoqatul jude.c al Domnulm (de
care Dumnecleti sa ferOsca!) ca infrico§at §i groznic lucru
este a cadea cine-va in miinele Dumnecleului celul vitt, ce
dar, Dumneclet sa resplatesca celor, ce se vor ispiti a strica
mesa a mea afierosire, cu a sa drOpta infrico§ata prin
multe kipur judecata. Tara celor ce le vor pazi, ocroti, §i
Inca le vor fntari, sa le clitruesca Dumneclet dupg petre-
1, cerea aceqtei lumi, bine ci cea dorita vdcinica fericire amin."
Istorisevte, Inca §i o alta scrisare, a lui Tanasie Gosan
la 17 clile ale lunil lui Julie, in anul 1805, extra ca el ail
fgcut, cu a sa kieltuola, o cor6na de argint forte frumosa,
pentru Icona Sfantului Ieraa.b. Spiridon, cea din catapitOsma
acestuT Sant skit Vovedeniea. lug in anul 1828, acdstao
bine-credincios Boeriti, Tanasie Gosan, prin dicta sa, intre
altele, au harazit, ca sa se dea dela clironomii sel in fie-ca-
War COKOTHHA C4ItTIA Ca, K4 CZA. (p4K2 LEIZ5ZAAMHT) :p5TEMEkr, WEI
17CTATOptiHK gO(PTHT op' HON, Opt iOT COSCpgA MOHAr1119 4; At
ShitiAi3T, A,HH AOFigA MOHAtTh' p111 4,inpemep9A d4EA8N c1414, KMT I'm
comoirwr, cz Irisz Al TpesSiikale, KanerapHnop, NE ;p AZION AA 24iA
ciin.T. fitipeAt AOK AA nA KoTzpiT tti4 : isnpEina Ng Agmtitnen.
73.A1inTe fiaxzicrisit fins gin. MLA. Ettipe CAE dpZTPT ;taAE
nE Aepr, AA LT TEETAMEHT, CAH tadT: nEHTp8-1011Tl Toonni
nthAt) wi; ALuipmiurrapHAt ;4in9g CKHT 1.11H mg.Kap, Kg t1liA AOK, 414ffi
nH.5gpglit1T NON, 4.ripEm4pan A9ELTgH CKHT, 1'43 ip;, H.; ca 'PAgtiz 011t1
nriEHHT MOHAITE;p1H : Adp, c4441A Cdt K9 ttinpz RH AAi fA2THr tun
70'01 AA'T HOWAIS ,fiafro; rtirn, OceT2. iii.Tp8094 WH niTpit nit Z.
AE PATE mlinEl sit 1.6 MA11 41161!IT me MONALTHilt. 11PlK9AAI WH ;HeME, AE
mmarrepticrim : Kg 50 At MaTNE AS MAN AAT AA MOHALTHpl. 1111.; 3 KHAN,
,;c.rpg oisti disonepimiter, TNT A8 MAH voter AA motiarriipt wt; AATE 3
,Agritit, AA tittllg t W1.1 C3KatZ Al Ksirinnz. 1111; 48 Aa Ea WH nnatiliqa NE
EPA clpligaTz Hapt Ca aitgli 1110f KH41; Ellt; Al wmek., At HE
TOT X01:48n lipringg Himtigna, tripzuig c4)iit41A CA 48 MHWAVENT,
At 48 CKOt HEnHEOK, Al A4H.11, Al AA illzpiA C4 Kotivateritt
nflousciA. 11111 41t HOHTO WH Kg PAT HIfilltOK, AEA& tliZplA
GA tHA, E b risge, HOE6 Kdp G, Nil Kg nagnmz KIEAT8AAZ tn8 HtnpZ
natiT 111A MZKAp, tia t7cniatc>ettAi mtne At Aettif, cao cispi4 H8me41
Alp :;.`11Vrct C(Phliiih Ca 2e 11011T Al CA cripmc 4L11A ipipz
/7
qi
Nig
7,r;AA
471 it irate
»MAH 4E
r.
Hp
actseiT,
euEtmitlt,
iliHXAITA
441. A;K7t, 118
NE
tnmotiatToplA
csmx,,
e
:
www.dacoromanica.ro

616 ZIDIREA INTEMEEREA SF. SKIT VOVEDENIEA.
rele an, cat va sta lumea, eke cinci sute cinci-cleci de lei,
la skitul Vovedeniea, la inse§i clioa prtzdnuiriT Santului ma-
relui Ierarchil Spiridon.
Grits tate acestea, apoi find crt forte sa invekisa Bise-
rica aceea de lemn din acest Sant skit Vovedeniea, §i fiind-
cg, venire aprope de ruinare, pentru aceea in anil 1852, prin
sArguinta prea-cuviosului ptirintelui nostru archimandritului
§i staritului Sfintelor monastiri N6mtul i Secul, kir Neonil,
s'ati inceput o alts Sfanta, Biseric4, aicea mai largA, ci mai
mare putin, §i mai cittra apus de la cea veke §i zidit de
cu cinci turnuri dOsupra, §i s'ati impodobit fOrte fru-
mos, dupre cat sari putut, §i apoi in anul 1857 sfintit
de c ttri Area SfinOtul Episcop Markian Ierapoleos, in vre-
mea stiiretiei prea cuvioqiei sale parinteluT nostrvxchiman-
dritului Gerasim, ktitorl noT la acestit, Sfanta Biserica,
osebit de monastire, mai sint qi acestia, adecit : Ieroschimo-
nachii Andreiit, Petru, Ieromonaehul Genadie, Ierodiaconui
,,AAHmAomi;pt cpc;e'r AE Cda CHOC AiMAAZ, nE 111:14
nKNKlpbHCGAA CAHT8A814 1111s npE 4.pma, kenn0zpme4A CA
ci,fiA itAAHAINIF;, Al Ad EllapiA CI Aommt;Ele, ines/ panoei-
Titnei; firiTiO +Cie florioA COKOTIITI KZ 4CAIE'1 FA Ad 1,1 AYE A CaT,
tiTpla AIHEEptillEjAa 44E ASH cit4T. Cta5PZ MMA Al ne xoTipaA Triipr8-
,084 flim484847 Ad'TO MONALTApTH. GONOTI; HA, KA CZ Toi AZ ;WET%
TO ATE, At A& C4IN141A CA. 111}; nE tyro) nomemeept cotitfia; CARE, KA ca
noit eEiTop. I111.; Ch CE CK NiMEAE CV; 14111; CAAE AA 11011Aill NH14, CZ CIA
"nomeNtEmz) rpzi; mortacTipt. Jr,CZ, 1111,; n1 edi pg ;sYPETa mZp-
nTgptiLliM KZ ninTpa ceTsA Ibatte,eHIA, ctspft AA 5InnE8A
noS.ON0111141g, NZ MemaTiTt At CAT, CAS Ali Aitilf Ad MO t1 A p
7,148Asii, WH ne memaTITE, A8 A84T KANN : Lipt, we; ZSMZTL1TE,
nma4 npe oipma, C2. Oil l'IlthiTZI TOT I10. motia-rreipe, Ai; /4itivra 09ei-
01111 Z, KS WH KZ Ca cispeiE 5IneEE9A, ne H§AAEAE mOtiatTaiiiH:
70Zturl C(04 14.1.A CA, AB KONT AE CAS ctspeie AWA : nieeTpel O/pewil *apt
7710111EpNHEiAZ : HI; CZ AllIriEliZ OpH4HKEE'7 YE Ai cporr iinpoTHaa.
.11.4'p NON, mairepneWm, Ka civeTenE troarrpe, Ka corigiA CA d8 KgAlt-
nKZpiT, TOT CE:TgA, Kg ;11 Citl 6dNN, Omie AOcoaace Ire A : WH 1
K°1A"Agl.rr, n1 KTpg estesEpttheina ciiii.ranair. /Hag AiNA tui Al AATE as-
"KiTe, 691 48N npe HMT A8 COKOTHT. YIN neit ...EicKHHAT
x111pZ114 Himittnetl nerript At rptima
pi6tra
sail
iard
C4HU,iflt C;A1) ;8
mall CHlll lit
A.10111101
: a;
nut
a8
HlitT a
tioltutl
H1 M-
AaH1A,
NIRO
El
CKfil: Cli1-11SA,
montketitoits ire., 'lima K1 I -
Zni
www.dacoromanica.ro

ZIDIREA 4NTEMEER8A SF. SKIT VOVEDENIEA. 617
Georgie, Schimonahii Savvatic, Atanasie, Isidor ci altii, iarii,
pre lAnga aceltia, mai mic sa aflg qi Ieroschimonachul Andro-
nic, cti, prin shrguinta sa, an ferecat cu argint, preste tot I-
ccina cea mare din -catapitezmrt a Intr &Hi in BisericA a prea
Sfintei stapAnei n6stre niise4t6rei de Dunmedet, pruba 16
de argint, ci o au poleit pre alocurea cu aur, cu care ail kel-
tuit o sue', dout-deci de galbeni austriaci.
nriimeNiq 'I sop 441 A8nZ apEMH cz obi HA4QAHHKr 411Ht ;P COHOTI;
,IOM SO'R41.11K, n8pqrzio'prO AE rpc;ma citicTSASII PIpz Aen4
MNHZ CZ HAH&Z "ABA MZHZCTI/pt : HHYFil AA AOKSA YEA XOTZphiT, CZ
nCZ gMiETEYE H1441 iszniirapig) tacmg n0cn8tutcH44) M71.
ocarnip4; : tti44 Ka OtFH 4$AH3 HannSpE CZ NSA NdAsif; YHA
TOuiti CZ AgRZ nAYE : 1.1th CHHTgA, Cr Cl ISHISEptinEtEHZ 148 ;At CARE
I n6
crAptnwti CAI cz orrpitsz HE canape:1. At tatmeNt 1114 niwrp8 %pi-
n
HAIINLIZ7 AM HLISZAHT U1N AM rihr, W1.1 DESht MZHZETi1P7g 1111--liCT 5A."
joic, Ca olsicATI nproc qmpt c4 giEN CARE ilaplicereetail Alirrporionirr8-
"net. wp; A anTop c4i;icig ciao:imp; : mipTri MAN MOLcaii tut; ;L-
HISZAIIT MHOS A1iTp0HOAH.T, "(ELT* Ati011paij .1,O11/All -SOILHOH FAA,ati'
018A811. iHNOISiNTIE einicrion XoweAsH, Hicsitccop 1 r6merc Himcigna.
IIpOHN Ir8MEN HimujeAsii. rithropit HpONH fremeti
pflavrictuliA 111EnTEnton'o ilpOnu frimth Fitunczur W rccprVE
0190 Ni' I ra Mt II ca'reAga,i,. Hi Stat. KAiMENT repo47a.is011, W
iEpOMOH4X. rEHAAIE, fircrotac incemerc cor" rEpomochtx
jopicr, I rBMEN Gdoettsz4) w". Himo. !WILBUR-KR 1111011H crime",
I opoAUKoti LTA W H t AT ,e5cali. (7262
0574) lam K9. Re.tfAit fieKatusg 6ific B A le' tF
= nt
C81-1T, NH.
: 1111.411 LIHr:IH117
At Atop,
epx-Itpi
0113ep
ItiM1.44.
Himue.
HpoNH
,4110 %Anal-1411-i.
nSI
Nil
:
flei,itonstZ.
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA
(Biografia)
(Urmare, veqi No. VII, an. VII).
III
Nascerea si m6rtea lui Petru Movi la. Cu tots na§-
cerea miracul6A, ce unil din panegiri§tY voiescit sit prescrie
lui Petru Movila, not aid vomit urmari elementele naturale
§i tot-o-datil, reale, din care a elita brtrbatul biografiei n6s-
tre. Petru Movilii, ca top' timenii, a avutil do! pArinV. Si-
meon Movilg, a fostil tatal Metropolitului de Kiev, Petru Mo-
vila (a) iar Margarita a fostii mama lui (b). A.mbii parinci
parll. a se fi disatoritit pe la 1590 i din ac6stii, insofre a re-
sultatit 6se fii, for6 a se sci deco el' all avuttl ski nu §i
Michail, cum am veclutti, este celit intaiu al lui Simeon
Novilit, Gavriil al doilea, Tavel al patrulea, loan al cincilea,
rli Moisi al §6selea, iar Petru Movila este meclinul lui Simeon
qi al Margaritel Movila, s6ti al treilea fiiii al lor. §i pentru
ca sa stabilimii in modd chotitritorit kestiunea rudelor lui
Petru Movila in linie b;tirbii,t6scil, citamil ma! intiiiii o probIt
autograffi a lui Petru Movila, made bilrbatul biografi.ef n6s-
tre ruimesce pre I6n Movila AtAowbbunii, pre Ieremia Mo-
vila aphrewL e unkiu, mo iti §i pre Simeon §i Margarita Mo-
ea) Mocieiovsky (Pismen. Polskie III. 841) pune, ca tats a hn P. Movila, pre
Ieremia Movilii, iar deseriptiunea lavrei de Kiev (Onnean. Kieno-netepea. 11.anpu.
1847, pag. 142) )ice, errloan este piirintele lui P. Movilg. Aceste siintil erori.
b) La pag. 451 a Jurnaltilui Bis, OrL Roinknii (an. VII. No. VII) ntii din er6re
mutt numitil pre mama lui P. Movilii Maria.
dice.
flit
www.dacoromanica.ro

PETRU mina 619
vith, prin (a); iar Nesecki, avendit de basa etatea, numeral
pre copii lut Simeon Movila, in ordinea urmatdre :
Gavriil, Petru, Ioan i Moisi (b).
In privinta timpulut nascerei lui Petru Movilit, no]. ne ve-
denati obligap. a urmari pas cu pas pre panigiri§tu acestui
bitrbatti, carii, conform directiunet culturale a evului
amestecit realul cu miraculosul, facit. din Petra Movila o per-
sona, semini, 1ui Christos i punts in serviciul lui, ca 0 a a-
cestuia, corpurile ceresei. Intre panigiricele, ce se mai con-
serva prin bibliotece, stintti demne de notatti pentru elemen-
tele for biografice, precum i pentru direcliunea culturala,
urma.t6rele trei panigirice. Intrtiti este panigiricul, Intitulatit
(Felix cometa post nata-
lem diem Illustrissimi Do-
mini et Reverendissimi Pa-
tris D. Petri Mohilm Archie-
pisc. Mitropolitw Kijoviensis
16331.
(Fericita cometa de dupa
dioa nascerei a celui mai i-
lustru Domnt si Reverendu
Perinte, D. Petru Movila, Ar-
chiepisc. Metropolitt al Kie-
vului 1633.
§i al doilea este panigiricul, scristi in limba poloneza §i
latina, cu lipsuri la inceputti. In aceste doe panegirice se
desfa0uit tema, Ca ecometa, ce s'a aratatti la nascerea lui
Christos dupet cate-va dile dela nascerea Petru Movilet,
este unit adeveratti i placuta vestitorti al fericirei,. Apoi au-
torii acestor panigirice punts intrebarea : ePentru ce nas-
cerea mult laudatului Metropolitit nu s'a intAmplattt in una
§i aceiaqi di cu nascerea Mantuitorului, ci cate-va dile mai
'nainte? Si la adsta, intrebare panigiri tis respundti : cPetru
Movilil, a trebuittl srt se nasce in aceiali 4i cu Christos ; dar
luminatork cere§ci cu plesnirea mAnelor for (laudele) nu pu-
t6ii sit-T satisface pre amAndoi de odata. Pamentul nu era in
stare a admira cu demnitate pre amandoe minunele nature.
(a) In catedrala Metropoliei de Kiev, Cmpiaciriff Co6opi., s'a giisitit in anii de pre
urmii unit manuscriptit autografa al 1111 P. Movilii, care cuprinde unit materialit
insemnatil, relativ la istoria. Orel nostre din sec. al XVII. Noi, multemitii D. stu-
deatil alit Akademiei de Kiev, N. Lascu, romitnil din Basarabia, am caplitatii copii
de pre materialul, ce ne interesezil si pre care slit vomit com mies. lectorilor no-
std. Notele de maf sus sitntii din acestil. manuscriptil.
(b) Niesieckiego Herbarz VI 449. Okolskiego, Orbis Polonus II, 225. ACM Okol-
ski, cat si Nesetki nu sciii nimicit despre Pavel Moviln. Despre acesta in special
spqa nemului Movilescilor.
Michail,
media,
lug
i§i
Ili
¢i
www.dacoromanica.ro

620 PETRU MOVILA.
Cerurile n'aii voitt st contopiasce intru una pre amandoe
bucuriile; ele le-at imprulitt intre cate-va lile si ail chota-
ritt, ca Petru sa se nasce inainte de Christos, pentru ca, pro-
bandt si aprobandt imnurile for la celti de'ntait, sa le ante-
cehu de al doilea; au chotaritt astt-felit, cit Petra a trebu-
itt sa se nasce. nu cu malt inaintea nascerel lui Christos,
pentru ca Petru si Christos sc. pate priimi amandoi cerescile
plesniri de maul, propril ,Avendt in acestt citatti
nascerea miracul6s6 a lul Petru Movila, not vomit putea de-
termina cu precisiune slioa nascereT 13arbatulm biografieT
nostre numal atuncT, and vomti9torce atentiunea nOstrti
si asupra panigiriculul al treilea, publicatt n anal 1645 si
care se intitulkiii
(Sancti Petri Mitropolitw (SantuluT Petru, Metropo-
thaumaturgi Rossim, Illustris- litulul facetord de minuni at
a-Psimus, Pater D. Petrus Mo, Rusiei, cell maT ilustru
rinte, D. Petru Movil, Archi-
hila, Archiepiscopus Mitro- episcopul, Mitropolitul Kie-
politatus Kiioviensis, Halici- vuluT, OalitieT, siExarchul (a)
ensis et universe Rossiae s. intregei RusiT at s. trout a-
sedis Apostolicx Constan. postolicti at Constantinupo-
exarha, Archimandrita Piec- lulul, Archimandritul
w
Pecer-Pecer-
scar etc. oferitt in c,ioa 0110-zariensis et Patroni sui
mastics a Patronului set,
icanismus_sibi ipsi in die pa- care este modelul set insuA
tronalis obitus, sua vero Na- si presentatt pentru dioa
talia prsentatus ab humili nascerel sae de umilul F.
F. Feodosio Wasiliewicz Ba- Teodosie Vasilievicr Baev-
ewski ord. s. Basilii., ski, din ord. S. Vasilie,.
In acestt panigirict. cu unit titlu, Gum vedemt, destul de
amaruntitti, se precizazt si maT bine clioa nascereT lui Petru
Movila, cAnd Par. Baevski se ecsprima :
(a) Patriarehia de Constantinupolii in momeutele, eand nu putea aeT eesereita
administratiunea dircetit asupra nue! Bigot:lei, avea Ecearehil, plenipotentil
Asa Metropolitnl Ungro-Valaellief are_stasti-cg titlul de Ecearehd of plaimilor,
_laturilor, si se intindt Eesarehia sa asupra Bisericilor ortodocse din Tiansilvania.
si lIngaria, uncle ptopagandele papale impedeeaii-ortodoesia. Metropolia MoldovoI
are IarilsI titlul de Eesarehil al laturilor si se intindea Eesarehia Moldova' asupra
Bisericel de Galitia si Podolia, turmentate de. acelesI propaganda. In flue Metro-
politul de Kiev, Pdtru Movila avea titlul de Eesarehil al patriarehiei de Constanti-
nupolii asupra Biserieilor din in,tEega. Mtge, peutru depiirtarea diet
fie-caruia,,
it}i
f"
eff.
www.dacoromanica.ro

PfTRU mova.A. 621
ciao die natus, quo suns
obit? Patronus Petrus,
Quia ei suam legavit tes-
tamento vitam,
Et ubi ille definit.
Felici ayspicio incipit vi-
vere Mohila,
Ne Petrus defit Term et
maxime Rossize.
Qui multos ante antios
mortuus; nascence Petro Mo-
hila in eo Renatus,
Ut in vero suo iconismo
-viveret,
Ubi magis pant hic,
Iustus contractus cceli ,
cum aequalia dividit lumina,
Sibi et Terse equi paren-
ter et mt.,
tin acea li s'a ndscuta, in
carea a muritil patronul sea
Petru, (a)
Cad si-a legatu de dinsa
(acea di) vieta sa cu testa-
m entt, (b)
Si tot cn dinsa el a fostt
numitt.
Sub auspiciu fericitt a in-
ceputt Movila a trai,
Ca Petru O. nu lipsiasce
Parneniului si mare Rusil.
Care a muritt cu multi
anT inainte ; (s'a facutt) ca sa
se nasce in acea Petrie
Pentru ca sa traiasce, du-
pre modelul seo,
Si kTar mai mult, de cat
acesta,
Filnd unt adeveratt con-
tractt al ceriulul, si-a impar-
tial lumina in mock' egalu,
Siesi si Parnentului cu a-
ceiasi mesura etc.
Acum noT am ajunsti, ca siL putemti stabili pre baza citate-
lor de mai sus, ca Petru Movila s'a nascuta la 21 Decemvrie,
in dioa, .sand in Kiev se-serbka memoria S. Petru, fecatorului
de minunT, §i fostuluT Metropolita al Kievului. Acesta data
este cu atat mai very si trebuie et fie admisa ca chotaritore;
caci ea este ficsata in anul 1645, cu doT anT inaintea mortei
Petru Movila si kiar in presenta si sub controlul
Am gasitti, ca Petru Movila s'a nascutti din Simeon si
Margarita Movila in dioa de 21 Decemvrie, dar scum trebue
sit mai scimti si in care anume anti s'a naseutti el. De ordi-
nar top, carii se ocupa de determinarea 4ilelor si a minor
vie.cet luT Petru Movila, se conducts de cronicarul
(a) Alusiune la S. Petru, Metropolitulti de Kiev, ce se serbezii la 21 Decemvrie.
(b.) D. Baevski, afilindu-se sub influinta ideilor de Kiev, crede ca Movilii a pri-
mitit numele de Petru in respeetul S. Petra al Kievului
(g11)
Movilet,
luT.tut
Jerlici,
www.dacoromanica.ro

622 PETRU MOVILA.
care se esprima, c .Petru Movilet a tretitg pre lame cincf-
ded de ant' complecg, (a). §i fiind-ca, mortea lui Petru Movila
s'a pptrecutti la 4 ore din noptea spre 22 Decemvrie, anul
1646, sdit dupre calendarul Gregorian., ce s'a introdusii la
1584,. 1 Ianuarie anul 1647, result, cd Petru Movilet s'a
netscutic in anul 1596 dioa 21 Decemvrie a muritic spre 22
Decemvrie 1646; adecd Peru Movild a treat& pe bane an't
50 complecg.
(Va urma) Archim. Gonadic Enitc6nu.
(a) Letopisiec Ierlieza Tyd. Vysockiego S. Peter 1859 I, 59.
www.dacoromanica.ro

CATEDRALA DIN CONSTANTA
De0 acestu discurst cu descriptiunea solemnitateT pen-.
tru punerea petrel fundamentale a catedraleT din Constanta
este publicat in Monitorul oficiala, Redactiunea Jurnalulul
Biserica ortodocsa romands a credutti de datoria sa, ca sa nu
lipsiasce pre cetitoriT sei de eruditiunea frumusetele acestel
cuventAri, ce se datorescti, nu Diu Ministru al Cultelor
InstructiuneT publice, ci eruditulul barbata, P. S,,, Aurelian.
Aid se vede nu atata unt discursa oficiala si de 9casiune,
ci istoria din tote punctele de privire a oraului Tomi, iu-
mitt asta-d! Constanta, imbracata in frumosa stralucito-
rea haina a discursului. CetitT, Onorabill lectort, si ye vet!
convinge, ca nu ecsageramu.
DuminicA, 4 Septembre, s'a pus p4tra funtamen-
tala a catedraleY din Constanta de catre domnul mi-
nistru al instructiunei publice si al cultelor. Dimi-
neta, la 10 ore, s'a celebratd oficiul divind de eAtre
P. S. S. Episcopul Dungrei-de-Jos la biserica gre-
cescA, la care a asistatd ministrul, autoritatile civile
si militare, precuna si und mare num'eru de ceratent
Dupa saversirea serviciuluY divinu, asistenta ati mersd
in procesiune la locul, unde se zidesce catedrala,
situatii in facia mArei negre. Aci se aflad insirate tru-
pele in garnisona la Constanta, tote autoritatile
publicul. Saversindu-se serviciul divind, (Trutu de
impregiurare si in urma cator-va cuvinte, rostite de
domnu A. Or6scu, autgrul proiectuluI de catedrala,
si
si
si
qi
www.dacoromanica.ro

624 CATEDRALA DIN CONSTANTA
domnul ministru al cultelor a rostitd discursul de mai
jos. Dupes aceea s'a procedatti la punerea petrel fun-
damentale, introducendu-se pergamentul comemo-
rativti, medalii, decoratiuni 4i monete nationale.
In semnd de recunoscinth, cetAtenii Constantei ad
adresattl telegrame MM. LL. Regele si Regina, pre-
cum si presedintilor Corpurilor legiuit6re. M. S. Re-
gele a bine-voitti, ca kiar,in 11.ioa aceea sa adreseze
la Constanta domnului ministru al cultelor i instruc-
tiunei telegrama ce urna4zA :
Regina si Eu impart4imt bucuria locuitorilor
din Constanta, carif cu nerab dare ad asteptatti ince-
perea Bisericei for catedrale. SA dea Dumnesleti ca
n acesta, cladire sá fie in curend isprAvith, spre a in-
'Alta intiensa, pe malul mare negre, rugaciuni
,cAtre A-Tot-Puternicul, pentru prosperarea i feri-
cirea Romania. Fiti interpretul sentimentelor N6-
n stre langA, P. S. S. Episcopul DunArei-de-Jos si tu-
tulor acelora, carii Ne-au adresatil urari cu ocasiu-
nea acestei serbAri religiose.
CAROL.
Ministrul cultelor s'a grAbitti a comunica telegra-
ma regales cetatenilor, carii au fost adenc miscati de
acestA bine-voit6re atentiune a M. S. Regelui.
In aceea ci, domnul ministru a visitatd scOlele din.
Constanta, insotitti de domnul prefectii al judetului,
de, reyisoruLscolarti i alte pers6ne.
Cu acegt6 ocasiune, ministrul instructiunei a in-
spectatd sc6lele din Mangalia, Babadag, Tulcea qi
din mai multe comune rurale ale Dobrogiei. In Till-
cea, insotitti de domnul prefectti, prim arul i alte per
,,
www.dacoromanica.ro

CATEDRALA DIN CONSTANTA 625
sone, ministrul a visitatll Bisericile qi giamia locala,
casarmele §i localurile administratiuneipublice, spi-
talurile qi penitenciarul.
Ministrul s'a grabitti a multumi autoriatilor res-
pective pentru frumasele r i incapAtorele localuri de
scole, ce a gasit in cele maT multe comune rurale.
Diseursul domnulul ministru al cultelor si instruetiunel publice :
Prea Sante POrinte pi
Onorabilt eetetcent,
Asta4i suntem idemati a pune temelia pima Biserici ro-
mane in vekea i clasica Constants.
E o di de srlaii,t6re cad se pune temelia locaplui dum-
neslcesed, in care cuventul Domnului se va ausli in limba str
molilor noqtri, in care drept-credinciosul va veni sa se lu-
mineze cu lumina adevarata a sufletului, sa se intariasca cu
taria adev6rata a credintei sa se inalte mai pre sus de cele
Omenesci pu consciinta.
Guvernul romant, care porta unit okiti ne-adormit asupra
J
intereselor culturale ale nouei provincii, nu putea SEL intar-
die cu inaltarea acestei sante case, reclamata slilnic de
nouil qi vekii locuitori ortodocli al Constantei, reclamata, de
noua epoch de viata, ce a inceputil pe aceste maluri, de yea-
curl' pustiite, ale Poutului.
Nu mai departe, de cat acum 30 de ani, nice se cunoscea
macar locul, nude fusese Tomis, antica colonic, pe care civi-
lisatiunea helenica o plantase, cu cate-va mit de ani mai ina-
inte, pe ac6sta stanch inaintata in mare, prin curagioqi emi-
granti din Milet, si pe care marele poetti al. SulmoneT, neferi-
citul Oviditi, o cantase in timp de 8 ani in lungile sale plan-
geri, ca tristul set loci" de exile. Tomis se cauta, and la gurele
Dnistrului, cand la Kiev, cand la Stein-am-Anger in austria.
Pe locul, unde astasli se inalth edificii frumasei ,pe termu-
rile insufletite astrtsli prin mi§carea cortbielor qi a locomoti-
velor, domnea pustiul i tacerea adanc& Cate-va §ubrede
colibe, xisipite id §i colo, adapost6a de frigul iernei i de ar-
3
si
www.dacoromanica.ro

626 CATEDRALA DIlst CONSTANTA
§i a. sorelui o populatiune misers, traganend o via dura cu a-
romitul sett call, s6ti cu unflapescaruluT. Astra)i civilisMiu-
nea incepe a skimba §i preface total. Copila nefericith a Mi-
ingropata mai bine de einci-sere -c,lece v6curi in mi-
n.ele glories §i mitrirei sale, incepe sit renasca timida qi nein-
creclet6re la ra4ele modernei civilise ii i sit vorbesca de tre-
cutul set. 0 coldna de marmura, o architrave, o corniA unit
mosaict, ne vestesc ia de unit mares templu, colo de unit palate
stralucitit, mai dincolo de unit amfiteatru. Pre06sa E:rchiva, in
p6trit, pe 'care guvernul a inceputt sa o adune o smulga,
de la destrucOune, ne dit lamuriri interesante asupra vieteT
antice a oralulut Zidurile Constantei aparati o populatiune
numer6sa, industriala gi comercianta ; marinari indrasneti:
intreprinclatori, cetaIeni muncitori §i r6sboinici, viteji. Sub
dorninaOunea romana Tomis i§i pastrka institufunile sale
libere ; ea devine capitala uneT confederMiuni", compusa din
cinci orate helenice Istros, Callatis, Odessos, Messembria.
Metropolit a lor, intr'ensa se Linea adunarea celor cinci °rave ;
in fruntea ei se afla primal magistratit. Senatul i poporul,
agoranomul §i ecdicos ; in actele oficiale ea cu mandrie se
intitula Respublica Tomitanorum. In timp de mai bine de
patru secule Tomis este centrul de capetenie maritime §i co-
mercialti al Moesiei -de -Jos. In epoca bizantina, and incepe
a purta numele sett de acli, Constan0 nu e mai putin inset's-
nata din acest punct de vedere, §i urmele lasate de intre-
princlatorit genovezi su nt Inca in piciOre, ca sit vorbegta, de pro s-
peritatea, de care s'a bucuratti °rap]. phnii, la inceputul se3o-
lului al XI, and e prAdatti si distrus de hordele barbare ale
Bulgarilor. Dar Tomis are qi o paging frum6sa in analele Bi-
cre§tine, care cu atAt mai mult trebug desvelita intr'o
ocasiune ca cea de facia, cu cat e vorba de inceputurile cre-
stinismului pe aceste maluri. ale Pontului.
Unul din discipolii Sancilor Apostoli Petra §i Pavel, patro-
nit catedralei, ce intemeiamt-astacy, St. apostolit Andronic a
propagat crestinismul kiar prin locurile acestea.
Tomis este celebra §i prin martini sei, varsatti
sangele pentru credir4a Domnulut nostru Isus Christos. Ea
letului,
tree
:
Berke):
11-ad
ti
www.dacoromanica.ro

CATtDRALA DIN CONSTANTA 627
servea de scaund episcopalii al intregei provincii Scitia
pans la jmniitatea secolului al VI, cun6scemd kiar doi-
spre-lece episcopi, ce au pastoritti in acest scaund. Ada vedem
in primul concilid generald de la Constautinopol pe episcopul
din Tomis, Gerontie ; in conciliul tot de aci dela 449 kti cel din
Calcedonia de la 451, pe episcopul Alexandru ; la conciliul
de la Efes (431) pe Timdteid ; In timpul imperatulm Diocle-
tian pastorea in Tomis Evangelie; in timpul Sf. Ion Chrisos-
tom (393) Teotim I, scriitoru cunoscutd i martiru al bisericei ;
iar in timpul lul Leon, Teotim II. Bretanion stralucea Fain
zelul sed pentru. credinta ortodocsa qi prin curagiul, ce a avut
de a se impotiivi indemnurilor 1mperatulm Valens, care, -ye-
nind in acest ora§d, indemnase-pe epis&pd pe popord sa,
trees la arianismd. Episcopul, opunendu-se, fu ecsilatd. Unit
alto episcopd Filiu fu aruncatd in mare, duo ce suferise
gr6znice torturi.
Prin saptiturile intreprinse cu 'ocasiunea construirei dru-
mului de fer Cerna-Voda-Constants s'a datti peste fundatiu-
mile unei Biserici, cars, judecand dupre intinderealor, ar putea
fi fundatiunile Bisericei episcopale, care a infloritu aci Ord
la finele secolului al VI-lea. La cate-va sute de pall de aceste
dupa unit restimpd de 13 vecuri, astii4i se pune
temelia unui nou loca§o dumne4eescu pentru Dum-
ne4ed A.-Tot-Puternict, pentru aceemi credinta §i cu aceld§i
sentimente pi6se. Si pe cand credinta a remasu statornica,
pe cand ideia cre§tinismului a strebatutd vecurile, entree--
ranch. lumea dela unit unghiii pawl la altul, eke prefacers
nu a incercatd `omenirea! Cate State nu s'aii spulbefatt. !
Cate nu s'au ingh4itd unele dupd, altele! Liar aci, pe acest
promontorid, pe care valurile albastrui ale Euxinului -Pont 11
fritimanta" qi macinii, continuo de atata timpd, eke r6sturnan
nu s'ail s6ver§itil ! Care curente culturale nu ad intratd in
lupp, qi nu s'ao amestecati4i disparutd, luate in valt6A de
altele ma! puternice! Si dupii, tree-spre-clece v6curi de reta-
cire gi de invalmii§ad ne astacli iardqi inaintea ace-
leiao idei vecinice, ca tot ce este adever. Si 01 punemu teme-
lia until nod templu pentru acelap Duninecled.
§i
acelat
gisimtl
,mica
temelii, ¢i
www.dacoromanica.ro

628 CATEDRALA DIN CONSTANTA
In ac4sta, luptg, pentru credinta cresting, poporul romaml,
ce frum6sit paging §i-a inscristi in cartea nenaurilor ! Cand
uraganulteribiltl, desprinsti din Asia, se aruncit grosnictiasu-
pra Europe! §i spulberg, unul dupa unul micele State cre§-
tine din peninsula balcanied, dupa ce resturnase colosul bi-
zantieg, putregaitt al pop6relor, unde gaseqte el pe Roman!?
gitsere stitpard pe amandoue malurile Dunarel; §i se is:
bere de bra01 cel vanjosit al until Mircea cel bdtranti, Domntt
pang la mare §i stapanitorti al Dobrogei.
Semi-luna cre§te apoi ca unti gigante, ameninOndt sit in-
gh4it jumetate Europa. Cine in contra el' basil se luptit mai
cu statornicie, mai cubarbg4ie gi mai cu jertfire de sine, de cat
micul poporu romanti, al cg,ruia tdrie nu q! -o aflit, de cat in cre-
dinta ferbinte in Dumnecleit 0 in speranIa ajutorulu! sett?
De aceea pe campli batalielor, initinte de a da piepttt du§-
manului, ca i dupg Romanul se ruga celul, care di`
biruintele qi umile0e poporele. De aceea. Biserica roman&
nu a fost §i nici p6te sit fie despartita de naOune.
Cu densa legatura este eterna §i de propaqirea uneia se -tine
propaqirea celei alte.
Ecil, de ce,. Prea Sante qi onorabili cetateni, guvernul ro-
manti ina1 & a41 o catedralit, fiica a Bisericaromane ortodoxit,
in clasicul Constanta, menitti, ca sg, fie postul inaintatti
al culture! romane in Orientil.
Dupg, tint! secule, Romania reintra in stapanirea hota-
relor, trase de sabia lui Mircea eel Mare, gra-0.a Mareltti C6,-
yitan, care in fiuntea vitezei sale armate a fdeutti, ca astiqi
pe'rnaltuile Mare! Negre sit restme limba romang, §i sit se
inalte,crucea Biserice! romane.
Tritiasca M. S. Regele Carol I!
Traiaseit M. S. Regina Elisaveta!
Traiascit Romania!
IT
battle,
nisi -o-data
mast
www.dacoromanica.ro

DISCURSUL
de deschiderea inalta Curti de Casatiune, rostiti:4
deDomnul G. Filiti
Cu o deosebita placere reproducem aci insemnatul dis-
curst ce a tinuta eminentul nostru jurisconsultt, §i D-111 G.
Filiti, procuror generalu la inalta Curte de Casatiune, asu-
pra unor chestiunT care interesdza forte de aprope Biserica
nostra. Pe langa sincerile nostre felicitarT ce ni permitem a
adresa D-luT Filiti pentru admirabila claritate si profunda
eruditiune prin care se distinge discursul D-sale, '111 rugam
tot-de-o-data, a primi si espresiunea recunoscintdT ce o va
pastra clerul romanti pentru limbagiul demna si seriost,
ce D-sa intrebuinteza vorbindu de Biserica nostra si de in-
vdtaturile el. Clerul este cu atatit mai recunoscator, cu cat
in cel din urma timpU am vdclutu aceld0 chestiuni tratate
intr'unu spirita duvrian Bisericel.
Domnule prim-prefedinte,
Domnilor Judectito2i,
Articolul 22 al Constitutiunei nostre din anul 1866, care declara
benedictiunea religiosa obligatorie pentru cAsAtorii, a datti locti la
raultil discutiune gi contro-versa atat in doctrina catti gi in jurispru-
dentA.
Ast-felti, uniT jurisconsulti susjin ca legislatorii vechi, neincretletori
In faptele propriilor ratiuni, an lIsatil organisarea familiei In ralna
cleruluT gi cil, numal prin o inovatiune a dreptului modernii a trecutu
organisarea familiei din mlinele bisericei in acelea ale StatuluT; a
Statul a regulatik prin codul-civil contractul asiitoriei ca gi pe tote
cele-alte contracte, ca prin urmate astAtli asittoria este unit contractu
pur-civil; a obligatiunea benedictitmei religiose din art. 22 din pac-
tul nostru fundamental este singura urmI ce mai gasimix in dreptalA
www.dacoromanica.ro

630 DiscuRst
modernti din vechia aliantg, a dogmelor bisericeT cu contractele ci-
vile. CA acestA dispositiune censtitutionala nu este de catti o espre-
siune de gratitudine a Statulul Roman titre biserica,resAritultu, carea
in mare parte se datoregce conservarea nationaliata nestre (1) ; ca
in fine obligatiunea benedictiuna religiose nu are nici_ o sanctiune,
pentru ca art. 22 a stabilitA numat unu principal, care agtepta regle-
mentarea sa, ca deci acestti principiu nu se pote aplica palm nu se
yor confectiona legile de cart vorbegte legiuitorul constitutiunet prin
frasa din acestA articol afar,' de casurile ce se vet prevedea prin
anume lege" (2).
Acesta din urmb." interpretare a fostti admisa gi de curtile de apelu
ca gi de acesta suprema carte, (3) de gi jurisprudenta a variatti, dupa
cum imediatu vom vedea.
Alta sustinu din contra ca legiuitorul constitutiunei, veslendu ca
codul civil Alexandru Ioan rupse cu desavergire fArg, motive cu
biserica, cu moravurile invederate ale poporului gi admiso sistemul
lumel catolice, gi, inteLegandil a acestA inovatiune a nemultumitti
poporul romanu, a, revenitti prin articolul 22 la moravurile abando-
nate a le poporulut, declarandit contractul do casatorie unu contract
mixt (4).
De asemenea, suprema curte, dupe. o diverginta, prin decisia sa
No. 61 din 24 Februarie 1879, a stabilitu ca art. 22 din Constitutie
igt are aplicatiunea sa gi in ceea-ce concerne obligativitatea_ benerlic-
tiunet xeligiese.
Acesta cestiune, care se discutA gi asta-slt gi in privinta careia nu
s'a slisu Inca ultimul cuventa, invederatu este ca imbrA'cigeza materia
cea mai importanta in ordinea sociala; este vorba, in adever, pe de-
o-parte de organisarea familia, care cu dreptti cuventti, s'a ca
este fundamental societatilor, iar pe de alta de preceptele sfinta nos-
tre religiuni a redirituluT, care, dupA cum am veslutu, a contribuitu
puternicu la salvarea nationalitatei nestre, gi care se declarA de art.
21 din Constitutie de religie dominants a Statuluf romanti.
Ne propunem, dar, a dice gi noT ate-va cuvinte asupra acestet 'im-
(1) Vet discursul de deschiderea curtei de casatiune pe 1870 1871 qi
punsul primului presedinte, publicate in buletinul eurtei de casatie pe 1870, pag.
193 196 qi 222.
(2) Vedi studiele doutnului G. G. Meitani asupra constitutiunei Romanilor fast.
pag. 91.
Idem jurnalul Dreptul" pe 1872, No. 8, p. 3 5.
(3) Pug decisiunile curtel de casatie No din 2 Iunie 1872, No. 431 din 2
Decembre 1874 qi 261 din 9 Octombre 1879.
Idem sentinta No. 21 pin 1871, a tribunalului civil de ilfov qi decisiunea curtei
de apel din Bucuresci No pronuntate in procesul intentatil de Domna Luxita
Cuparenco comitetnlui case! de pensiun!.
Idem decisiunile curse! de apel din Iasi cu No. 170 din 1878 qi a curtei apelative
din Foe an! cu No din 11 Iunie 1379.
(4) Vedijtumalul "Dreptu" pe anul 1872 No. 48, qi discursul do deschidere a curtet
de apel din Bucuresei pe 1875, publicatA in jurnalul Dreptu pe 1875.
gi
died
rds-
III,
www.dacoromanica.ro

DISCURSt 63i
portante §i grave cestiuni, pe care Intreceta, am atins'o In discursul
nostru pe 1879 1880, spre a ne Incerca sa demonstramu, cu istoria
in mane, ca biserica resarituluT nu s'a coborftu nicVo-data, benevol-
mente-, din sfera Inalta in care se afla a§e<clata de sfintele canane, spre
a usurpa drepturile putereT laice, §i cal de eke on s'a amestecata
in afacerile luine§ci, a facut'o impinse, de necisitatilc timpurilor ce
strebatea, tocmat pentru a salva §i conserva nationalitea coreligiona-
rilor Bei ; ca dace revolutia cea mare a voitu sa emancipeze Statul de
pretentiunile bisericei apusene §i ast-fel, data codul Napoleon a re-
gulate In modu civilu organisatia families, nu acelea§i argumente au
militate In favorea inovatiunei, de altmintrelea forte salutarie, intro-
dusa §i la not de codul civilu In materie de casetorie. Ca prin, urinare
numal pfin confusiune §i rea intelegere a pretentiunilor bisericei re-
saritului, forte modeste fn comparatie en acelea ale bisericei apusene,
se pote face atata alarmti contra acelora can nu voiescu a admite ca
benedictiunea religiosa, impusa contractului de casetorie prin legea
jundamentala a terel nOstre, ar fi unu luau de care K pot lipsi ceta-
tenii fare, eel maT mica. scrupul.
I.
Organizarea families in legislaliune constituite un sistent a pane.
Legiuitorul modern ca §i legiuitorii veacurilor trecute 's'au ocupat
de familie in deosebi, afecttuld tin titlu intreg contractului de casatorie
nevoind a '1 discuta la o-lalte, cu cele7lalte contracte, pentru ca orga-
nisafia families constituc In legislatiune un intreg sistem §i tin sistem
cu totul a parte, ca unul ce primesce un element nou care predomina
in toate dispositiunile sale legislative, vreala sa zic elementul mora-
litatei.
In ad-ever, prin proprietate se consacre. dominatia omulul asupra
lucrurilor materiale; aceaste dominatiune se moduleza In virtutea
egalitatei, dupk care principiu libertatek fie-caruia se margi-
neqte acolo unde incepe libertatea celor-lalti ; ast-felu co §i dominati-
unea fie-ca,"ruia asupra lucrurilor materiale se opre§te acolo unde In-
cepe dominatiunea altora.
Omul lima, de §i este o fiinte libera, el este tot-de-odata §i o fiinta
sociabila, cu atare, are adesea nevoe se modifice limitele dominati,
unel sale asupra lucrurilor materiale ; acesta modificare este sorginta
conventiunilor, iar indeplinirea for este lasata bunei credinte reci-
proce.
Prescriptiunile codulul civil aespre obligatium, stint menite a evita
neintelegerile §i a deslega conflictele ce se pot ivi din neindcplinirea
celor stipulate. De asemenea, dispositiile acestea legislative sunt me-
nite a garanta §i despagubirea ce se cuvine persoanelor can pot fi
prin-
cipiului
www.dacoromanica.ro

632 DISCURS17
victima unlit prejudicil in din parteaacelora earl, nesocotind legea,
comit un delict.
Dar toate acestea sunt bune egad este vorba numal de lucrurT ma-
teriale, nu ast-fel insa putem rationa yi and ne ocupgra de unirea a
done personespre a teal impreung.
In materia ce ne preocupam este In jot valbrea moral a persone-
lor yi iata pentru ce pretindem a aci avem a face Cu un element nou
care, kip's,' cum am zis, este elementul moralitateT.
Vorbind ast -fel, nu Intelegem a zice ca morala este streina, celor-
lalte contracte yi obligatiuni, dar voim sa arittgan, ca contractele ca_
mune, in genere au o relatiune negative cu morala, din cause ca este
de principiii, ca pgrtile contractante pot deroga la legea generala prin
conventiunT, cu ,sigura restrictiune a art. 5 din codul civil, relativ la
ordinea publics yi bunele moravurl. Sunt acte licite pe cari legea nu
le prohibit data nu contravin dispositiilor citatulul art. 5, pe carl insa
morala le desaproba,. ,,Non omne quod licet honestum est' a zis juris-
consultul roman Paul (l.); aya, de esemplu, In pura, teorie, imprumu-
tul, vinclarea, etc., aunt fapte reprobate de moral dar numai atu.ncT
aceste contracte le prohiba legea, and ating ordinea publics, yi bu-
nele moravurf, precum cand s'ar cumpgra libertatea unul om, sail
s'ar tnyela un minorel profitand cine-va de ne experienta sa, scl.
R,elatiunea contractuluT de ca'satorie Insa cu morala nu este numai
negative, ci gi positivg ; moral yi dreptu se contopesc yi din moral
estragem definitiunile dreptulul ih ceea ce concerac cgsgtoria.
In organisarea familieT arbitrarul vointeT dispare. Acosta results
din faptul ca, dupg cum am vaslut, contractele se pot modifica tot-d'a-
una dupe vointa arbitrate a partilor contractate de vreme ce relatiile
dintre sotT, dintre tag yi fig scl., sunt giraman tot-d'a-una aya precum
le-a regulat legiuitorul, din causa ca la aced's:, organisatie a families
se intereseza esentialmente morala. Fenomenul acesta 11 observgm
la tote legislatiunile, yi chiar In tarile uncle, neexistand lege scrisg, o-
biceiul tine loc de lege. i nicI nu pate fi alt-fel; ca' indata ce vom
admite, ca fie care individ pote sg'yT conducg vista dupg instinet9la
numal a proprieT sale naturT, ne avend nimica de comun cu semenil
861, desbracatti de veri-ce sentiment, societatea nu mai exists.
iat'a pentru ce.vedem societatile In antichitate consistandu In vista
uniformg afamiliilor. Ayia i pans asfacli conserva starea patriarchal'
a familiilor. In Roma anticg, puterea'parintesca (patria potestas) do-
ming totul.
'Cu timpul insA societatile desvoltandu-se yi progresand, libertatea
individuals,' lug un avant puternic ; resultatul acestuT avant fu re-
actia contra datinelor organisarei families.
(1) Dig. de regulie judo lib. I. tit. 17.
ySi
www.dacoromanica.ro

DISCURSd 633
De acesta, reactie sunt inspiratif aceia cart nu voese a recundsce
niel o particularitate contractului de casAtorie §i cart, prin. urmare, '1
confundA cu cele-alte contracte comune.
II.
Casettoria nu este o conventiune, un contract sirnp4
Daca este esact a slice a contractele at de object lucruri materiale,
nu putem, in mod serios §i faie nisi o distincliune, sa, dam aceia§i di-
finitiune, §i eitsAtorid, care are drept causg, insa§T -personele §i con-
vietuirea lor.
Este adeverat ca, consimtimantul reciproc al sotilor spre a se egg,-
tori impreung., esprimat tntr'un mod liber, In afar de very-ce Inriu-
rire, line de esenIa contractului; dar elausele acestui contract nu se
reguleA dup6, libera vointa a pdrtilor contraetate, ci dupg espresele
prescriptiuni ale lege' ; din causg, a., dupg, cum am veslut deja, mo-
ralitatea este un. element esential al organisgrei families, §i societatea
se interesezit ca acest element s5, predomine la tote contractele dos
casgtorie, moralitatea find. parghia cea mai puternica spre intgrirea
ordineT publice.
Ast-fel de §i la contractele comune lermenii lor depind de modul
In care a voit sat a ajuns a se irOlege prirtile contractante, Ia, casa-
tone, chiar actele dotale putin se pot dep'arta, to termenii lor, de cele
dictate de lege.
Consecuentti acestuiprincipiu, la contractele comune consult= le-
geanumai in casu andupgrtile nu'§i ati manifestatu in modu clar vointa
lor §i prin urmare, numai spre a remedia la facerea prtrflor contrac-
tante, sail pentru ca sa, anulaan conventiuni contrariT bunelor mo-
ravuri.
La conlractul de ettatorie din contra legiuitorul intervine In modu
imperativ. Arbitrarul in materie de cesatorie nu esista de eltu in ale-
gerea persOneT, cu tote cg, §i acesta libertate se miirgine§te prin impe-
dimentele la easgtorie ; tot big, ce concerne obligatiunile reciproce
ale sotilor §i ale copiilor, este regulatu In modu invariabil prin lege,
obligatiuni pe cart phrtile nu le pot modifica prin nice un fel de con-
ventiune. .
In fine, in contractele comune o parte pote sa nu se supue in lade-
plinirea obligatiunef ce '0 a luat prin contract, preferind sa platescl,
despligubirea la care ar putea fi condamnatii de justitie ; §i- acesta,
pentru a mobilul acestor contracte este profitul, ctl§tigul material, §i
legea admite legalitatea unor asemenea preteniunT. Putem insg, argu-
menta tot asfel §i in materie de asatorie ? Dar cine ar cuteza sa sus-
tie ca gj mobilul asatoriei ar fi tot interesul material ? Cand se dis-
cuta In Francia codul civil in privinIa adopciunei, Napoleon eel mare
www.dacoromanica.ro

634 DISCURSt
facend alusiune la interesul material ca singurul mobil al contractelor
comtme, a slis : Un contract nu tontine de cat obligatiuni geometri-
ce, el nu tontine sentimente." (1)
Evident dar ca mobilul eitsatoriei trebue cantat mal cu soma in in:
clinarea, afectiunea, iubirea, ce '§l datoresc sotil reciproc. (2)
Este adpverat a gi opinia acelora cam cred, ca scopul casatoriei
este dobAndirea de prune gi crescerea lor, se aproprie multil de inte-
lesul moral al crts'atoriei, pentru a este natural ca parintit bum sg,
creasca bine copii lor, gi faptul acesta intereseza forte mult societatea ;
dar nu se poate admite acesta opinie ca singura ling a casAtorieT, din
causit cg, nu toate casaloriile sunt fecunde In dobandirea de prune;
gi cu toate acestea nu s'a gandit nimeni a pretinde disolutiunea unor
asemenea casatorii, (3) sail micgorarea credintel gi iubirei ce rgt-au
jurat soli; ast-fel ca top aceia cari nu au dobendit copii sari 'I all per-
dutit, continua de a fi soli, pentru ca s'atilegat a purta 1mpreuna sar-
cina vietei; gi data natura nu le -all procuratil gi acesta bucurie, de a
avea copii din casatoria lor, morala liberate de santenia angagia-
mentelor ce luat.
Marele filosof al antichitatei Aristotel, voind a stabili enorma dife-
Huta ce esistl intre om gi toate cele-alte vietuitore, a zis : Convietui-
rea barbatului du femeia nu are de scop unit dobandirea de copii ;
acesta nnire are de scop mai cu seamagrijea de a'gtprocura in comun
cele necesaril vietei. In adever sarcina fie caruia din acegti asociati
se alege nurhai de cat, gi, este diferita sarcina barbatulul de aceea a
femei; ast-fel ergi dat maul altuia nn concurs mutual, punend In co-
mun mijlocele de cari fie-care din el dispune. De aceea aceste fe-
burl de uniri utilul se intalnesce specialmente cu. placulul. (4)
Ca sa ne dam bine seatns de cele mai sus rostite, credem necesar
sa amintim, fn treadit, gi pe cat cadrul nostril restrans ne va permite,
care era definitiunea casatoriei gi cum se contracta ea la Romani, pre-
cum gi earl' sunt reformele salutaril introduse de cregtianism; aci este
incontestabile, ca1egislatiunea casAtoriei s'a format In marele spatiti
de timp ce desparte Roma clasica de Bizantiul cregtin.
(1) Mom. sur le consulat pag. 422.
(2) Otirco apoctnsovortycpct bcox Co5 asioo ip.cecapoo ?boo, to- TS etY-
a0c %It T t yuvatxhc irphq tip/ xotvoniay. Arist. ceconom III.
Idialul se se pete spera In ciisKtorie este legXtura dintre Bog pentru tote ear -
cinele pentru tete bucuriile vietel ". on Pretore, discurs de deschiderea Culla
de Apel din Bucurecci pe anul 1879 1880.
(3) Dupii Erodot V. 39, ver. 61. numai la Spartiag, fitrl niet unii cuvent, so
depiirta femeia sterpli.
(4) 01 S'al4pontOt ob /Limn tifi; Tsxvozdactg x6'.ptV ouvdtzo;cstv, ditAX&
xat tail) Etc Thy 13Cov ebak yap atplCac Ta gpya, xat gaTtv grepa avapbc
xat yevaothc irczphoi3a...v oino CaXtXot.c, -sec CY.) xot.vhu Tc.binsg Ta ta%
Ara Tcenct xptcstp.ov kvat. toxer 1185 iv Tourrg TT) tptVst.
Arist. Ethics Nicom. VIII, 12,
nul-ad
j
S xal Th kcc: TO
in
et
www.dacoromanica.ro

DISCURSt 635
Cetsdtoria in dreptul Roman.
Printre diversele definitiunT ce textele Romane dart cgsatoriel, evi-
dentu ca cea mat expresiva este aceea a lui Modestin, care sung ast-
felt" : Nuptia=, aunt conjuctio marls et fmmince, et consortium omnis
vita : divini Pt Invmani juris comunicatio".
Acestg formula (1) degi ne aratg clar cs sotil suntu asocial' gi cgalt
Intre el', (2) dar acesta egalitate nu results din trite moduri e dupa
cart se contractati cgsatoriele 1& Romani.
In adever, ineg din epoca cea mat depgrtatg a dreptulul Roman,
done principit guverna tdtg materia drepttului : dreptul strict gi echi-
tatea. Fenomenul acesta ni se infaligezg, gi In materie de casatorie.
In doug moduli se contractar" csgtoriele la Romani.
Dupe dreptul strict femeia devenea proprietatea barbatului, cam
Intrega, familie erea proprietatea sa ; dupg echitate femeia remanea
gi prin urmare devenea egala barbatului 1361.
De ate-oft se contracta ogsgtoria dupa dreptul strictri, femeea de-
venea supusg-bgrbatulul seri (in mamun convenire). Pentru acestu-fel
de insotire se Intrebuintag trel mijlece :
Ti) Posesiunea anal a femeei de catre barbatu (usus) (3), pentru eg,
femeia remanea uxi.0 anu Intregg In casa barbatului, fara a se Intre-
rupe prescriptia prin lipsa eT diu casa trel nopti (trinoctium) In cur-
sal acestui anu.
2) Vlnclarea cu formalitati solemne (coemptio).
3) Solemnitatea religiesa .(confarreatio).
easatoria contractatg, conform dreptulm strictu numm libertate gi,
egalitate nu presintg pentru femee, din dausiLca densa se considera
ca 6ica sotulul Bert (filice loco) gi Borg a copiilor ex (sororis loco), oil
modul acesta se desfridea vert -ce legaturg, a femeei cu propria ei
familie.
In casul Insg in care crtsatoria se contracta conform regulilor echi-
tate', adica sub forma libertgte individuals, femeia conserva nesfra-
mutate legaturile cu propria et familie, gi remanea sub puterea pa-
rintescg a pgrintelul seu, data el traia. In genere, acesta casatorie se
efectua prin unu simplu consimtimentri., fare, ca barbatuf-sg alba vre-o
putere asupra femeei sale.
Acestg casatorie In adever era unu simplu contracts ce se.- putea
resilia In modu unilateral.
Din aceste putine cuvinte results es la Romani asatoria se efectua
sail In virtutea principielor de proprietate gi putere ce cetatenul Ro-
(1) L. 1, de-lit. nupt. XXIII; 2. L. 4, C , de Brim, exp. her. IX, 32, B. 28, d. 1, § 1.
(2] Accarias. Précis de droit Romain tom. 1 de justse nuptise.
[3) Pellat. Precis du droit privO des Romaine.
fibers,
www.dacoromanica.ro

636 DISCURSt
man avea asupra familieT sele, sari prin contract-I, conform vointel
pgrtilor.
Incete cu incetul Ins principiul acesta riguros, In virtutea cgruia
femeia devenea proprietatea barbatuluT, clispgru (1) it§a ca sub Ti-
beriu numaT crtsgtoria prin confarreatio se intrebuinta §i numai de
clerici (flamines diales); impgratul hag ordong prin anuthe lege a §i
la aceste casatorii, sgver§ite in multi religiosti, femeia sa fellite libera,
numindti sub-jugarea el de catre barbatti nhorida antiquitas" {2).
Cgsgtoria sfar§i prin a se contracta numaT prin liber consimtimant;
dar libertatea individului aduse cu sine nestatornicia vointe; ast-felti
di durata cgsgtorief ajunsese sg, depinda de capriciul momentuluT §i
de interesele partilor contractante.
Nestatornicia in crtsnicie, iatg ultima stare a societateT Romane pe
la finele republicei §i sub imperitti..
August cant& prin legea Julia et Papia Poppaea sa incurageze ca-
satoriile (3), consacra concubinatul spre a inlesni alianta intre persO-
nele cart nu apartineati la aceia§i class. Facu Ins distinctiune intre
concubina §i sotie, in sensul cg, coneubina nu se bucura de onorurile
barbatuluT (4). nisi dignitate, iiihil interest.
Aces% stare de lucruri aduse decadenta moravurilor.
S'a nu uitgm insg, ca despotismul ce domina la acea epoch, nimi-
cind veri-ce simtimentti, veri-ce cugetare libera, fu una din principa-
lele cause a coruptiuneT moravurilor.
Sul) mantia despotismulut mai eu soma, invidia, aviditatea, cupi-
ditatca, strabatu cu Inlesnire stratele societateT, intrebuintandu ngs-
coeirea aceea mar§ava cc se nume§ce jiosorare §i care neavenati ni-
mica sfant, nu cruta nici unit mijlocrt spre a ajunge la scup.
IV
Reformele introduce de ehristianism.
Acosta urgie a coruptiunei nu se putea invinge de cat prin chris-
tianism.
Veni lliantuitorul lumeT §i prin propagarea cuventutuT liti Dum-
nesleti, refacu din temelie constiinta onauluT. Christianismul nu decreta
legT nuoT, cacT destule 9i multe bune erati legile esistente, eguta nii-
ingT sa, rede§tepte in om consciinta proprieT sale valori; §i iata pentru
ce gasim putine precepte despre casgtorie, dar forte eficace spre re-
formarea §i realtare sufletulul.
[1] Gajus I, § 111.
[2] Tacitus Annal. IV, 16. Gajus I. 136.
[3] Tacitus Annal III, 25. Gajus II. 111. 144,286. L. 64. 72. § 4. L. 74. 79 § 4
de wait. (g 35 1).
(4) L. 3 de concub. (25 7). L.49 § 4 de legat. (32). L. 3. § 1 de donat. (24-1)
aceste lege fu abrogate mult mat in urmil. . V. Nevel. 91.
www.dacoromanica.ro

igscuRsti 63/
Prima definitiune pi cea mai apropiatit de intelesul moral al casatoriei
o ggsim fn noul testament. Acesta formula sung ast-fel : Pentru* a-
cesta va lasa omul pe pgrintele sal pi pe mama sa, pi se va lipi de
femeea sa, pi amandoui vor fi un corp". (1)
Apostolul Pavel se esprima pi mai clar prin frasele urmatore : ;Dar
nici bgrbatul nu este fart femee, nici femea fare bgrbat in Domnul,"
(2) pi supunerea feroeel catre bgrbat o admite intru atata numai, intru
cat femeea, ca fiintg mai slabi, are nevoe de protectia barbatulul,
ast-feI barbatul se declarg, de cap at femeei precum Christos este
capui bisericei" (3).
Apostolul Pavel sfarpepte prin a numi casgtoria taina" (mister). (4)
Din cele ce preced pi mat cu semg din Santa Evangelie, results, ca
propagarea cuventului lui Dumneslefi, invingend egoismul prin fn-
demnul la iubirea aprOpelui nostru, a restabilit impacarea sufletelor
fn viata conjugala.
Acesta impacare sufletesca, acesta armoxiie a forului interior al soti-
trebuia purl in concordant',' cu necesitatile vie ii externe, materi-
ale. Sarcina acesta spar ine puterei laice, (5) precum impacarea
sufletelor este atributul esclusiv al bisericei.
Biserica rasaritului a 'tams fidelg, acestel innalte misiuni ; ast-fel
ca, cu tote ciocnirile sale cu puterea lairs, provenite din cause cg, nu
restabilise nici o data. in mod precis limitele Intre aceste doue Puteri.
Biserica nostra-nu s'a incercat nici cum a subjuga puterea laicg.
Ast-fel preceptele edictate de biserica inainte de impgratul Con-
stantin, nu ati fost nici o-datg, impuse laicilor. De la acesta epocg, Ins
incepe lupta cranceng intre biserica pi Stat.
Marele Constantin, ca imla'rat roman, nu voia ca admits nici o
tavila a tot puterniciei sale ; el convoca sinddele, le disolva, pi nimica
nu avea tarie fare sanctiunea sa. (6) In sinodul din Nicea el a pro
pus formula simbolulul credintei adaogand in proiect cuventul
Ottoobatoc" (eel ce este de o fiinta (7).
Cele Eclat multe dispositiuni despre casatorie sunt edictate de impe-
ratr. Patriarhit Ina*, all introclus la aceste dispositiuni diverse adaogirt
pi modifiegri, pe earl imperatil le sanctionati dandule putere de lege ;
(1) Apost. Pavel epist. carte Efeseni cap. V. 51.
(2) Apost. Pavel carte Corinth, cap. XI, 11.
(3) Apost. Pavel cdtre Efeseni, cap. V, 23,
(4) Epistol. Apost. Pavel clitre Efeseni. cap. V, 32.
Apostolil crag insuraig ; acesta results din cap. IX, din epistola I a Aposiolulni
Pavel eittre Corintheni unde se dice : Aci nu avem dreptui a duce en nol pe o sores
femee din surorile nosb:e ca Qi eei alp! Apostoll si fra#.1 DomnuluI si Chafe?
Uni pretind cii. yi Apostolul Pavel era insurat, vedi Renan, St. Paul Fag. 149
de f)i results contraria din tntdia sa epistola cittre Corintheni, cap. VII. 1, 7 si 8.
(5) Care.putere lairs Imbriitilli crestiuismul, grade lui Constantin eel Mare.
(6) Novel. Just 131.
(7) Istor. Liser.
lor,
Si
www.dacoromanica.ro

1883 10

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (17)

En vedette

En vedette (13)

Similaire à 1883 10

Similaire à 1883 10 (20)

Plus de Dalv Alem

Plus de Dalv Alem (20)

1883 10