1889 08

00000`00091
(0,
liaaaaaaaa
BA- ER /CA
ORTHODOXA ROMANA
Revista PeriOdica Eclesiastica.
ANUL AL X111-lea No. 8.
1T 0 ./I 13 1=2, _
TABLA MATERIILOR.
I. Scrisorea Muntenului ca respuns la Pag.
scrisorea Moldovanului . . . . 417
II. Scrierea Ierosch. Arhim. ROmnicenu. 442
Chrysov de danie al Principelui Al
Coriatovici 449
IV. Un Chrysov de danie al Principe-
lui Iuriu de Chelm 451
V. 0 ciilotorie in Orient , 453
VI: Sfatuiri pentru studiul St. Scripturi 471
VII. Serbarea de 25 ani a Universitatei
din Bucure§ti. . 482
VIII. Imperatul §i Monahul 485
IX. Despre casatoriele mixte. 487
X. Cronica Bisericescit 490
Donatiuni 496 j,
BUCUREgI.
a_f"00/11a gag a1 ei,ceJei
34. Str. Principa tele- Unite, 34.
I 8 8 9.
SECT :11-oRie
e")
1
10
I -
3 .
oolottottoo0-0
Nix
IR.r0.04.4Pit-WisIZ.Lo oh
awato_ .
. -
. .
.
. . .
XI. . . .
.
- t
I 7
---iiMiiiiiit--
Pi 0
tiMMear- toieriaMtr t4
00
01 0
- "--'7, ":A.. 1400"°-***-1°.000 ftil
ri /Y-1k.,
. r , 01, .P1,, OP, -1,1,, OP"
=
0
III.
it
r--`
,
(
...... .
. . .
.
.
. . .
4'7
www.dacoromanica.ro

BISERIOA ORTHODOXA ROMANA.
SCRISOREA MUNTENULUI
CA.
RPSPUNS LA SCRISOAREA MOLDOVANULUI.
(Material pentru Istoria Universala fi Biseriejsed a Ronicinilor
din timpurile moderne).
(Urmare. Veili. No 7, anul al XIII-Ie pag. 337.)
Dar cu t6te acestea la pricinile ce se interesariseaii Duca
si Caravia strica hotartrile, fiind ma' tars ei de cat pravi-
lele. In tagma ostasesca era si parinti calugari greci in-
einsi cu sabie. Cu acest fel de becisnica adunare se in-
gamfa Ipsilant ca va ajunge la socotelele hit cele marl cu
resturnarea putereT Otomanicest". A Intemeiat orasul Ter-
govistii, tngradindu -1 en santurl de jur imprejur si 4icend
catre norod ea porunca are de la imperatul Rosier ca In-
tr'adins sii se retraga catra partile muntilor la o margine,
doar va insela pe turd sa socot6seit ca-I este frica si luand
indrazn6la sa intre in pamentul tare' cat de putin, si a-
tunci negresit vor veni ostirile rusesti asupra for sa-I priipii-
d6sca si sa cuprindi amendoue tarile. Sa nevoia sa faca cele
trebuinci6se ale rezboinlni, dezvalind area vestita, Mitropolie
din Tergoviste si Nand plumbul ca sa faca fisicuri ostasilor
lui 4icend: 6, pe urmiti cu our o va invali. Ati nal/Alit la strin-
gere de bans calcand. sfintele Monastiri si cele streine si cele
www.dacoromanica.ro

418 SCRISOREA MUNTENULUT
slobode ale pamentului si luand cu mare sila, de la tica-
losiT egumenl cats bans putea rape; Tar salbatieit si ne-
omenitii Hiliarhi si Iero lohitii (adica eel cu ciiciule motate
pe o ureche, cu cocarda in fundul cacTuliT, cu mortea inchi-
puita in frunte), imbracati in haine negre §i nerasi, dicend
plang patria for Elada, Tar dupe ce va trece Dunarea
in" Cara turcOsc'a diceati, ca aveati sa-si schimbe uniforma a-
c6sta si sa se Embrace in haine elinesti dupe cum purtaii
eel vechi stremosi at lor, dupe ce mai intaiii alt calcat tote
casele oraselor cum si satele dupe imprejur, si alt luat tots
tail si armele dupe la locuitori, apoi alt calcat tote viile
dupe iraprejurul Tergovistii, ce aunt cu depOrtare ca la un
fartal de cias, facendu-se salasluirile for la cramile viilor
uncle erail butile cu vin (fiind-ea ticiilosii lecuitori nevinden-
du-si vinurile de tomna, din negasirea preturilor, le inchise-
sera in cram!, adastand primavara ca sa gfisesca pretul), si
sptrgend tote cramile de rind, alta nu facea fall, de cat sa tae
boil, vacile si rima,torii saracilor, sa manance si sa bea cliva
si n6ptea si as strige Sa traiasca Elefteria, 'E-
XEu0Epioc, sa prihanesca en siluire fettle si fecidre, sa more
pe eel ce sa impotrivea la dobitocestile for pofte si altele
asemenea, in cat si la marginea orasuluT Tergoviste unul
dintre acela siluind pe un copil nevresnic ce era impreung,
cu muma sa si impotrivindu-se muma-sa cu strigari si ti-
pete, a impuscat pe ticalosul copil pe carele mort in-
tr'un car 1-au dus rudele si muerea in curte la Printul Ip-
silant ingenunchind si cerend dreptate cu multe plansori
si tipete ; Tar Ipsilant ascunqendu-se in casa si tragend per-
delele la ferestre, le-ati trimis respuns ca, va cerceta pentru
pricina acesta, si asa aft urmat numitil vrajmasT Ong, cand
sfer§it t6te vinurile si rachiurile, unile bendu-se si altele
versandu-se din reutate. Apoi adunand tote cazanele de
rachiti si cate borfe au gasit pe la vii, au faranlat trite bu-
tile, tocitorile si cele-l-alte vase trebuinci6se ale viilor, ati
ars gardurile, all stricat pomit roditori si multe din cram!,
pe unele alt daramat si altele all ars.
belt :
all
www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNC LA SCRIS6REA MOLDOVANULIJI 419
Dupe acesta rasipindu-se arnauti mavroforl in tot ju-
detul Dambovitii si in eele-l-alte judete de munte dupe
plescii, in orase, sate, mosit boeresti si monastirestt, au bra-
pit, all despuiat, au ars ; 6ment all omorit, sfinte biserict
alb pradat, tota felurimea zaharelilor atl prapadit, unile ra-
dicandu-le si altele rasipindu-le spre mancarea rimatorilor
si acestea faeend striga catra, tots, ca hotarirea for este nu
ca sa, tr4ca peste Dunare, ci ca sa piarda pe toti Romanic
de obste si se st6pan4sca ei tara numindu-o noua Grechie ;
tar numele de Cara Romanesca si de Romani sä nu se mat
pomeneseft in veci. Inteacestast chip fiind infricosatele ur-
marl ale tilharilor elini, so impartise tara roman4sea in
done parti, si judetele de camp despre Dunare le, stepanea
Teodor supt otearmuirea boerilor, Tar judetele de munte
le stepanea Ipsilant, orinduind Ispravnicl ac lui greet, si
aceia lepaand de la eugetul for tota, disidemonia a bunel
orindueli si a dreptatei dimpreuna cu frica lui Dumneclett,
all lucrat alt chip de talharie, cact in tdta vremea drega-
toriilor all ridicat tot felul de zaharele si tot felul de do-
bitace din judete, si le-an vindut peste granita. In orasul
Campu-Lungului un Costandin Eliat, arnaut, in rindul boe-
rilor en rang de Clucer de arie, insurat cu pamentenca, si
secletor cu casa acolo, carele avea supt pastrarea lul si tote
jafurile cele multe si de mult pre ale lut Capitan Gheor-
gache, era si Ispravnic judetului, orinduit de Ipsilant, si
un G-heorghie Ciotolac sudit austriacese ce avea si gra-
nita Branuli, era si capitenie peste o Klima de cazacl ce-i
facuse din porunca lui Ipsilant, om plin de tout rOutatea si
ftiut de toti de multele silnicit ce si maT 'nainte facea asu-
pra loeuitorilor, amenduoi acestia au lucrat multe reutati
fn judetul acela cum si in oral, gasind acesta vreme inde-
manateca, la cugetarile lor, negutatorindu-se si et asemenea
cu zaharelele si dobit6cele locuitorilor.
De la mijlocul lunei lui Aprilie s'ati 144 mat mult ste-
panirea lul Ipsilant, pentru eA, coborindu-se din judetele
despre munte capitan Gheorgache si Farmache cu ostirile
www.dacoromanica.ro

420 SCRISOREA MUNTNULIII
]or. au cuprins si unele din judetele campulut si aii in..
ceput sit strimtoreze stepanire a lui Teodor, si top acestia
gonind pe Ispravnicit eel rinduiti,, de otearmuirea tares
din Bucuresti, orinduia el all ispravnici pe aceta adicit
earl le da mita, si li sa fitgilduia indestuleze cu de
tote, si asa pe unit Ispravnici orinduind Ipsilant, pe altif
Teodor, pe altii Gheorgache si pe altit Farmache si Duca
si Caravia, cari cu mart ailuirt aduna drijdif nesuferite de la
t6ta tagma pleotesca si de la ticitlosiI locuitori, herghelii
de cat, bot, vacs, of, capre, rimatorf, aduna si le trecea
peste granite in pament strein oaue, gains, curcani,
OW, rate cu cardurile trimitea spre desfatarea vitejilor lut
Ipsilant. Judetele Dambovita, Muscelul si Vlasca abia era
destoinice sa intimpine desfatarile celor de langii. Ipsilant;
Argesul si Slatina intimpinit pe Gheorgache si Farmache
Prahova si Sacuenit pe Duca, judetele de peste Olt le Li-
nea Teodor, mitrginile de PATIO Dunitre calcandu-le Tur-
cii le avea in stepanirea lor, Tar obliiduirea din Bucuresti
avend numat o a trela parte din judetul Ilfovului, era si-
lita sit chivernis6sca atata suma de ostasi neomeniti, fara
greutatea si supararea locuitorilor din Bucuresti. In tote
dilele veneati la boeri sate intregi jaluindu-se cu amar pen-
tru greutatea dajdiilor, pentru strasnicia dregatorilor si pen-
tru salbatacia arnautilor hrapindu-le tote de obste misca-
tare si nemiscra6re. Scria boeril catre dregatori ca Vistieria
n'a dat afara porunci niel de dajdie nisi de vre o alta
orinduiala, si ca too, luarea, afara din cele orinduite de la
Visterie, se chiama silo si jaf. si au sä dea septa, de aceea le
poruncea sa urmeze intocrnat dupe cartile Vistieriei si sa
remae seracn locuitorl nesuperati. Dar aceea la acest fel
de povetuin si porunci nu da ascultare fiind pus/ supt pa-
vaza celor mat puternici. Stria boerii si Principului Ipsi-
lant sa infritheze acea multa desfranare a 6menilor set, sa
mat imputineze acele marl si nesuferite cereri ale capete-
niilor sale, sa lase in pace la tr6ba for pre dregatorif eel
orinduitt de In otettrmuire, sä pue in orinduialit ce este de
s6-I
tint,
;
www.dacoromanica.ro

CA RgSPUNS LA SCRISOREA MOLDOVANULUT 421
trebuinta pentru hrana fies-caruia ostas, si boeril vor ingriji
a trimite la vreme t6te cele orinduite, numaT sa inceteze o
data lacrimile si multele chinuri ale norodului, al caruia
eel tare protector va cere odata respuns pentru t6te acestea
tate sa, urmka. Dar Ipsilant numaT era in stare sa p6ta
sa T infrineze, pentru cii puterea trecuse in manele ce-
lor maT taxi si Gheorgache, Farmache, Duca, Caravia si
Parla faceati on -ce voiati si le placea, sa incredead in hotari-
rea for ca sa fact Ora R omandsca none Grechie si sa bizuiatt
el in putinele c,lile vor si s6versi-o. Tilharia o socotea drept
fapta buna si inlesnit6re la hotarire si nici de cum nu sa sfia,
fiind-ca. si fnsusi Ipsilant, capetenia cea mare si Epitropul
al neamului lor, o intrebuinOse, si jaful tuturor lucrurilor
ce erati inchise in Monastirea Argesului atat a Episcopiei
cat si ale altor ticalost pamentenl, era osebita plesca chiar
a lul Ipsilant si nu s'ati rusinat a da si adeverinta inscris
ca. Bunt la densul fiind-ca neamul for se numea slobod
socotea ca si de tot pecatul trebuia sa se num4sca slobod,
si avend pe sfanta cruce pusti, inainte, la urmarile for soco-S
teat eft si faptele for trebuia sa se socot4sca sfinte. De ce
lucru dar era ca sa se sfilasca ? and politiceste aveau pe
capetenia for Ipsilant, duhovniceste aveau p6 parintii for
calugari cu sabie de-i blagosloveau, tots uniV in fapte
tilharesti §i toti cu manele vapsite in nevinovatul singe al
pamentenilor. Obladuirea din Bucurestf numa! cuteza a
trimite p6 nimeni afara pentru trebuinte de ale obstil, pen-
tru cad on carele esia numai pana la marginea orasului,
sa batea, sa jafuia si gol sa intorcea inapoi. Duca Linea
inchist in temnita si in fiare pe dregatorif eel trimisi de
otearmuirea din Bucuresti, si la t6te r6spantile avend orin-
dui#' 43meul aT 1111 strangea bani, siluia si jafuia ors -ce be
esia inainte. In Bucuresti Caminarul Sava, Delil-basa Mi-
hali si inr6utatitul Ghencea, impartind orasul intre
strangeati dajdii si fruit milostivire pradail de bani p6 eel ce
cautaii sa fuga afara; armile aduna, yi calf de prin grajdurile
locuitorilor it lua.
incinsx
densit,
; si
www.dacoromanica.ro

422 SCRISoREA MUNTgNULUi
Intr'acea vreme a venit si un Laminar Aleco, grec, tri-
mis de Camacamit greet de peste Dunare, adueend la
Mitropolitul carp de afurisanie de la Patriarhul din Tani-
grad eu tot Soborul, si cartT de la Voevodul Calimah ara-
rand g6na cea mare ce s'a ridicat in Tarigrad asupra cres-
tinilor greet si omoritdrea sabie a Devletulut turcesc, ce
era spanzurata asupra gatului celor mat marl', si a tot nea-
muluf, si pentru ca sit potoiesca acea grozava pornire si
sa scape neamul grecilor de primejdia ce le este pusa ina-
inte, it ind6mna Patriarhul cu tom politic6sca si bisericdsca
sa putere, poruncind sa s6 cit6sca pe la tote bisericile a-
cele vestiri intru audul tuturor, ca sa intelega si sa con-
tenesca din lucrarea apostasii, intorcendu-se tarast la su-
punerea Imp6ratiet. Dar acest fel de sobornicesti carp tri-
misera Mitropolitul si boerit en cate-va dile mat inainte, a-
tat prin Consolatul Rusesc, cat si prin orinduitul Portia la
Viena, Mavrogheni, si la multe biserict fost citit prin
Arhidiaconul Mitropoliet. cum si la Monastirea Sfantulut
Ioan uncle era adunarea razvratitorilor. Ins6 nice un fo-
los nu s'a facut, ce mat v6rtos era sa sparga de tot
pe Mitropolitul si p6 boert, invierstmatit la apostasie
str6inl. De aceia dar pentru tote aceste inteznplart si pen-
tru multa strimtorare a boerilor, si pentru cele printr'ensit
lucrate cu multa si groza, luand ford ineredintarea dina-
intea secretarulut austriacestii agentiT, Lidrischi, trimisul Ca-
rninar grec s'a intors inapoi, luand carte de rugheiune de
la boeri (dupe indemnarea si a lut Teodor), catre Pasa de
la G-iurgiov, ca sa mijloc6sca catre Inaltata P6rta. sa li s6
trimita un Efendi tune, om intelept, si cu bune mesuri si
cu stiinta de limba grecdsca sati ruman6sca, carele insult
sa auda si sa intel6ga jalnicile strigart ale norodulut, ca
printr'acela luand P6rta tota indestularea si Incredintarea
de negraitele tiranit si reutati ce patimeste tical6sa tan). Ro-
manesca, sa aseze intiensa o obladuire mat ling, mat mi-
lostiva si cu paza de dreptate.
Inteacestea Teodor a prins carp* ale Pasit de la Giur-
Wait
sill
www.dacoromanica.ro

CA RgSPUNS LA SCRISOREA MOLDOVANULIA 423
giov catre Sava, prin care ii lauda credinta si rivna lug
catre Inaltata Porta, si cii, dupe a lui cerere it orindueste
a fi el paznic orasului Bucuresti. Dinteaceste arti intele-
gend Teodor viclesugul Saver, si temendu-se ca nu cum-va
Inseland si pe boeri Sit aduca turd in oral, a trimis pe
Hagi Prodan (unul din capiteniile lui) cu trei sute de pan-
duri si fir veste ail cuprins Mitropolia, a trimis si pe Ma-
chedonschi si a cuprins Meniistirea Mihaiii-Voda si de la
cism6ua lui Filaret 'Ana in podul calicilor, si de acolo pAna
in capul podului Mogos6ei afara, tot locul acesta 1-au in-
cunjurat cu paznici ostasi ai lui. Deci Mitropolitul si boerii
fiind cuprinsi de Hagi Prodan cu atata turbare de pan-
dull, si neputend a locui impreuna cu (Mush s'ati socotit
ca sd se pog6re din Mitropolie sit locuiascd in alts parte
cu &eV-care repaos. Dar acolo unde faceati adsta socotela,,
s'ati pomenit cu Machedonschi si un Ienache Polcovnicul,
clicendu-le din partea lui Teodor ca si din alte multe pH-
chili tar mai vertos pentru siguranta viqei for s'aii indem-
nat Teodor, ca sa mute pe Mitropolitul si boeri afara din
oral la gradina Logofetului Dinicu Golescu, ce se chiama
Belvedere ; inse Teodor o facea acesta una pentru multi
uriciune si patima ce hranea asupra Mitropolitului, cad
cerend de la Mitropolitul sa-1 ungd Domn Ord Romanesti,
Mitropolitul nu numai ca, n'a voit sa-1 unga, ci nici in'a'un-
tru nu 1-a bilgat, aflandu-o adsta cu cite -va 4ile mai 'nainte
de la un obraz ce intr'adins it trimisese Teodor ca sa-1 ispi-
tesca cu vorba, si al donilea cad temendu-se sti nu se
unesca boerii, sail crec,lend cd, s'ar fi unit cu Sava, sd a-
ducit Fe turd in Bucuresti. Asa dar scoborindu-i 'i-aii dus
la numita gradina Belvedere, unde all patimit multe stritn-
torari si defh'imari de la pandurii ce-i pazeati, si mergerea ni-
citerl nu li era sloboda, fara numai la Teodor, si aceea en
pazii, de panduri. Yell carele venea sit-i intelnesca trebuia
sa, descalice afara de an si pe jos sa intre ; 6menit for
Cu panduri dupe densii sa duceati in tirg pentru cumpe-
rarea celor trebuinci6se de hrana. Paznicii panduri cu rac-
www.dacoromanica.ro

424 SCRISoR EA MUNTtNULUI
nit si cu cantle selbatice lestrica tom odihna si somnul ;
hrana for de la cuhnie ca hrapea de catre arnautt, bulgart
si serbY, care natit eras cu pandurii, si find aceta cu
]ocuinta de desupt in becturile caselor, necontenit it ineca
en fumul; pe slugile lor be brttea si pe densit in fatii it
()carat si iT necinsteat.
Dupe t6te acestea intelegend Teodor de neputinta tut
Ipsilant spre dezrobirea neamului sett, si de la insusi el au-
4ind ca din partea Rosiet nu este Midejde de ajutor, a-
sijderea afland ca nici Tarigradul s'a ars, nict Bulgaria,
Serbia, Machedonia, Tesalia si Elada s'ait sculat inc a cu
arme, dupe cum Ipsilant in proclamatiile sale sit frtgaduia,
si velendu-se pe sinesi inselat de ceT ce 1 -au indemnat la
ac6sta faptrt, de altrt parte tarast vec,lend ea turcif sit a-
duna la margine si sa Int4resc pe phmentul titirei Roma-
nest; cAuta In tot chipul 84'11 doved6sca pornirile sale ca
aunt pentru dreptatile locuitorilor tarei, si de va fi cu pu-
tint4 sa mantulascii, pe nevinovatul norod de selbaticile
n4vAliri ale turcilor, ce din di in Ali se intareati, sa intindeati
in wimentul caret si cugetail o vrajmasesca pornire la t6ta
obstea, ca la niste apostati ; asijderea si boerir primind in-
stiintare en poste de la Ispravnicii judetului Teleormanu-
mut, cum ca turcit au cMcat si att pradat orasul Rusit-de
Vede dintr'acel judet la 10 Aprilie, in qiva de Pasti de
dimineta,, pe dud se lumina de cliurt, si s'ati pustiit atat
orasul cat si satele dupe imprejur, ca pustiind locuitorit
tot ce ail avut si fugind in prtduri, att aretat acesta tut
Teodor, dAndui sa intelega la cats. mare primejdie sa afla
tara din pricina nesocotitei tut porniri si din urmarile
lui cele filet orinduiala. Acestea tote veq.endu-le Teodor,
multe atat catra Porta Otomanicesca cat si ert-
tre Pasit Serhaturilor dupe marginea Dun5re1 le trimitea
la boeri de be iscalea, cerend sa se orinduiasca Doran in
tara pament6n, si qicend ca Teodor fart voia tut este a-
les de norod de mai mare al lor, nu ca sa se departeze de
buna ingrijire si adiipostire a Inaltatel Portt, ci ca sa scu-
instiinttri
www.dacoromanica.ro

CA Rt3PUNS LA SCR1S6REA MOLDOVANULUI 425
ture jugul cel greti si tiranicesc al fanariotilor, carele ne
ram putendu-1 suferi atl venit la acesta dezghinare.
Dupe cate-va qile au prima boerii respuns de la Pala
de la Silistra en cuprindere ca pentru on -ce prieina vor
avea sa arate la Caimacamii greci ai Domniei ce sa afla
In Giurgiov, iar de la Pasa de la Giurgiov ati luat respuns
ca sa induplice mai intaiii pe eel ridicati cu arme sa-si
lepede armele si sa merge fiesl-care la casa sa, si apoi va
mijloci el catra prea Ina4ata P6rta, pentru ertarea lor, si
se fagadue§te ea Ii se vor da tote dreptele lor cereri : Iar
boerii neavend nisi un fel de mijloc a indupleca la lepa-
darea armelor pe un norod deprins la arme si invetat de
Teodor la jafuri asupra tagmei boerestf, precum si Teodor
era invitat de povecuitorii lui, alijderea ne avend mijloc
nici Ia boerii eel din Brasov prin scrisori sa arate si sa
sere vre o sfatuire, afiandu-se la mare paza si fiind ba-
nuiti nu nurnai de Teodor, ci si de Ipsilant (caci pe un
trimis al lor prin tame la cel din Brasov princlendu-1 Ip-
silant 1-ail trimis la Teodor dimpreuna cu carcile, si era sa
se primejduiasea boerii negresit, de n'ar fi fost tote serisele
din card dupe phicerea lui Teodor, si numar trimisul pova-
tuit ce sa arate prin grain) precum nici novele putend
lua de undeva-0 nici niseare-va scrisori de undeva-si ca
sa se lumineze cu cunostinta de cele ce sä lucreza in lume,
ati facut hotarire ca Mitropolitul dimpreuna cu Logofetul
Filipescul sa merge la Tarigrad ca dara, de acolo vor pu-
tea izbavi Cara de infricosata prapastie a perclarel eel de-
seversit ce-I sta inainte, avend nadejde si la Ministru rusesc,
Baron Stroganov, ce rota sa, afla acolo, ca pritateensul vor
dobandi mb,ntuirea tarei, cu tote ca ii mai serisesera de la
trecutul Martie, cum s'a cps. Dar Teodor nedandu-le cre_
dint5 gasit cu tale acesti hotarire a lor, ci cu
sfatul lui s'aa trimis doui boeri din eel mici, Stoinecul Bo-
ranescul si Pitarul Gianul, cu alta instiirqare eatra Pala de
Ia Silistra, povetuindu-i ca se arate cu deslusire tan, tica-
logia .carei §i sa c6ra, a se trimite o Aga de al 'Dash ca sa
nail
www.dacoromanica.ro

426 SCR1S6REA MUNTENULUT
asculte plangerea scarbitulul norod, ca cu iubirea de dmenl
blandetile ce sa va areta catre densit nu numai sa se
Intorca catre supunere, ci armele tote sa le lapede, luand
fagaduiala ca vor dobandi dreptmile lor cele calcate
de stepanirea streinilor ; far mai vertos sa zaticnesca pe
turd de selbaticile *i stricat6rele lor navaliri ce fac pe pa-
mentul tares, eAci pe fies-care 4i hra,pesc cele de hranit
dobitdcele robind si din locuitori, dimpreuna cu nevestile
i copiii lor.
Iar la 19 Aprilie catra sera aflandu-se Mitropolitul cu
Episcopul Buzeului i cu un Arhiereti titular, Troados, stand
pe iarbg in mijlocul curtei dinaintea caselor lui, Teodor
din deal de la Cotroceni a Indreptat cu ochenul un tun
mare spre Belvedere *i slobozindu-1 a trecut ghiuleua tu-
nulul aprope de urechea Mitropolitului *i a cadut laugh
densii, care acesta intelegendu-o Teodor s'a prefacut crest
cere ertaciune qicend ca s'a intemplat din gresala, e6,e1 sem-
nut se pusese la Giulestf, mosia Montistiref Sarindarulut.
Dupe acesta, intr'o sera, la done cesuri din n6pte, acolo
uncle sa tanguiati boerii intre (leash de nenorocirea Patriei
lor, s'ati pomenit cu Ienache Polcovnicul paznicul lor in-
trand in casa dimpreuna cu altul necunoscut, avend
multi intearmati, stand la usa easel si a 4is catre boerii
ea Teodor a luat ineredintare inscris ca din indemnarea
lor vine Sava ca sa -T Ta de acolo, de acea, a mai adfio-
gat strejarl Cu acesta noue capitenie a lor i alt porunca ca
de va veni Sava si nu va voi cu chip pacinie sa se intorca,
inapoi ci va cerca cu sila sa intre, mai laud art sa-t om6re
pe el apof sa s6 bath cu densul. Catre aceste neomenite
vestiri, hand coraj din desnadejduire boerii ati respuna
vestitorului ca Teodor negresit st-a exit din mints graind
acestea catra Mitropolitul sett i catra boeri, ea, de vo-
este sa se arete ueigas, precum s'a aretat simpatriotilor
sei tilhari neomenit pustiitor Patriei sale, de prisos este
pricinuirea cu Sava si inscrisul spre indreptarea lui,
dupe cum lice; e font fara arme supusT supt defaimarea
gi
si
si
$i
si
'st
gi
si
www.dacoromanica.ro

CA RgSPUNs LA SCRISOREA MOLDOVANULUT 427
si celui mai prost pandur, de aceea cea ce n'a putut so-
versi cu tunul sett, pote se seversesca in ori ce cias prin
hengherii lui.
A doua di catr5 sera cu adeverat Sava si pandurii toti
s'ati pus rind spre impotrivire; Sava nesuferind impotri-
virea a vrut sit silesca intrarea; pandurii 4is ca ati
porunca, sit dea cu focurt ; Sava en ai calari sa gatea sa
sari peste sant, pandurii ati intins puscile; iar boerii cu to-
tul spainaentati fiind, ati trimis la Sava pe o slugs a lui
Gheneral Lascarov ce din norocire se afla acolo, instiin-
tandu-1 de cate Teodor le vestise de cu sera, si rugandu-1
sa se traga inapoi fiindu i mila de viata for ; acestea au-
qindu-le Sava s'au intors inapoi si boerii ati scapat si de
acea primejdie. Dar din ce pricina s'a indemnat Sava sa
vie la boeri si tine a dat de stire lui Teodor, nu s'a pu-
tut afla. Iar mai la urma, a trimis Sava la boeri un in-
seris ca sa -1 iscalescii, Mitropolitul si boerii cu cuprindere
cum ca, atat pie el, cat si pe t6te capeteniile de Tanga den -
sitl de obste cats sit afla intr'armati ii cunoste Cara Ro-
manesca de simpatrioti, cu tote dreptatile si privilegiuri-
le tare!. La cerere au respuns boerii eh' nu o pot face fara
stirea si voia hit Teodor, ci se cuvine ca mai intai acolo
sa'si faca cererea. A cercat Sava si acesta, dar Teodor a
respuns ca de vor cunoste toti pe densul de mai mare
al for si cu jurrtment vor fi toil supusi ai lui credinciost,
asa li se va implini cererea. Acosta neprimind-o Sava s'a
lasat
La adastarea boerilor, nisi cerutul Aga de la Pasa al Si-
listrii ati vedut, nisi trimisii s'ati intors inapoi, nisi respuns
macar de maneere la instiintari au primit, frtra numai
Taritsi de la Pasa al Giurgiovului au primit carte eu cuprin-
dere : ca cu maint intr'armate nu se face cerere de privi-
legiuri de dreptati, si ea pans nu vor pune armele jos
eel ce s'ati sculat si nu se vor int6rce la casele Tor, nu in-
drazneste a arata nimic pentru norod la Inaltata Port a.
Dar Teodor nu numai ca, n'a voit sa lepede armele, ci Inca
sit
si
si
www.dacoromanica.ro

428 SCRIS6 REA MUN7 t NULUT
mar mult s6, intarea cu al' set stringend in Monastirea Co-
troceni zaharele si alte trebuinci6se de r6zboiit Turcii peste
Olt trecend Dunarea venea catre Craiova. Turcii din Braila
prada on -ce le esa inainte pana in Buzeit Turcii cer din
Silistra intarindu-s6 pe pitimeatul Ore! ntivalead ph.na a-
prope de Bucuresti hrapind zaharele si vite, arq.end sate
si robind pe cine le cadea in maul. Tote acestea mai cu
prisos inteta si intemea banuiala asupra necredintei Savei,
si primejdi6sa prigonire intre Sava si intre Teodor sa a-
tata. In zadar s'aii ostenit boerii sa astempere ac6sta pri-
gonire dintre densif, in zadar le-aii pus inainte eel cu
obstesti durerl sfarsitul acestel vrajbe; de multe on prin bo-
eri s'ati intalnit amendoui, ati vorbit, s'aii aser,lat, s'aiijurat,
dar necredinta era incuibata in sufletele amendurora, fiind
amendoue role.
Sava cugeta r6ti si asupra boerilor si asupra lui Teodor ;
sit facea ca primeste cuventul de unire, dar nu vrea sa cu-
nosed p6 Teodor de mai mare al pamentului tare, pen-
tru caci nu putea atunci sa -si s6versescit gandurile lul cele
spurcate. Teodor lar6sT qicena ca este sculat pentru drep-
tatile -Wei, si dandu-se de fata ca este cu totul vrajmas al
Fanariotilor si al fanariotestii st6panir1, cauta la Sava ca la
o framantatura fanariotasca si inca mai mult banuia asu-
pra luT, pentru clef si alt data a mar slujit turcilor a-
supra crestinilor, de area si tote ale Jul le socotea prefacere
si chip de inselaciune, dup6 cum in urma, si in fapta s'ail.
vedut. Asijderea si p6 boerl (cu t6te ca la multe IT cer-
case si vocluse ravna lor cea catre obste), dar avendu-i
Inca la banuiala aiti intfirit mai cu prisos strejile paznici-
lor lor, incat si ferestrile prin care vedea si usile prin
care sa scoborati in grading le-a incbis, si paznicii privi-
gheati cliva si n6ptea, Tar arnaucil si serbil voclend acestea
de mai marele lor, mai cu adaos 'si bateau joc, it ocarait si
in fata le qiceau ca vor sa -I dispoie. Avesta selbateca a lor
obraznicie neputend intr'alt chip sa o dom6le, a socotit
ea prin ale legii sa o mai potol4sca ; asa dar Mitropolitul
www.dacoromanica.ro

CA RgSPUNS LA SCRISoREA MOLDOVANULUi 429
la Paraclisul de acolo seversind sfanta liturghie a esit din
biserica imbracat en arhieratiasca sa pod6ba si in mijlo-
cul curter, fata Bind to panduril, facend osfestanie si bla-
goslovind apa, sfintit pe toti, uncle Cu cetania molit-
telor cu mare glas, umilindu-se cer mai obraznici si plan-
gend s'att mai potolit. Tot intr'aceasi 41 din Intemplare Si
Episcopul Argesului la Cotroceni, din porunca Jul Teodor
seversind sfanta liturghie a sfintit p6 pandurii eel de a-
colo. i in oral Sava, ridicand steg cu Restignirea Dom-
nului inchipuita intr'ensul, a adus Arhiereul de 1 -a sfintit, si
intru aqui tuturor prin proclamatie inscris spre dezle-
gare de veri-ce rea banuiala pro sinesi s'a vestit ea este
intr'o unire si intr'o glasuire cu frati si vrajrnasi
asupra tiranilor cre-itinatatei si cu sunetul puscelor si al
clopoteVw mergend inainte Arhiereul cu multi preoti, tot
orasui 1 -an ineunjurat. Acdsta, nenadejduita vestire de unire
a Savel all inteles-o boeril, ca cu credinva stiiatt vicle-
niile lui si dragostea ce avea catrii turd, dar s'ati bucurat
forte nadejduind ca en vestirea acel unire si ticalosit ttirani
vor mai resulia, si tilharii lui Ipsilant se vor mai infrina, si
turcii se vor mai zaticni de navala for asupra orasului
Bucuresti. De aceea au mers sl la Teodor ca sa-i arate
bucuria for si sa afle ce cugeta si el pentru ac4sta unire ;
dar Teodor s6 vedu en totul impotriva asupra unirel si mat
vertos asupra boerilor avea banuiala, clicend ca si acesta
este o inselaciune invederata asupra color cu crestinesti cu-
getari si ca peste putintl, este a fi unire adev6rata si ere-
dinciosa cu Sava. Dintr'acdsta au cuprins pe boeri mare
frica si deseversita desnadejduire pentru mantuirea ora-
sului, vedend pe Teodor gatindu-s6 sa stea impotriva tur-
cilor cand vor navali si nevrend sa se unOsca cu Sava ; si
dintr'asta, neunire, find si dmenil for putini pe* langa mul-
timea turcilor, avend si orasul latime mare si ei neputend
sa-1 inconjOre si sa -] strejuiasca din tote partile de navali-
rile turcilor, negresit ca va cadea in para focului si in as-
cutitul sabiel. Acestea aratandu-le si Episcopului Argesu-
www.dacoromanica.ro

430 SCRISOREA MUNTENULIA
1ui si Stolnicului Geani ce sa afla Tanga Teodor, ail hota-
rit cu toii dimpreuna sä cerce on -ce mijloc s6, induplece
pe Teodor sa se departeze de oras ca sit se izbindesca si
orasul si ticalosii locuitori de peirea cea mare si infricosata
ce le vine asuprl,.
Iar turcil ltAnd stire de cats putere ostiilescit sa lifliti in
Bucurestf si pe tote schelile trecend Dunarea s'ati adunat
multime, a carora avan-quardia sa apropia de Bucuresti
sunetele tunurilor se mil:lewd., si locttitorit cei de afara cereall
cele mat grele si mai grozave (silnieii) din mainile Tor. Atunci
boerii stringendu-se cu totii la Teodor si dupe multe prigoniri
ce au avut cu densul arerandu-1 ca jungherea norodului
si pustiirea orasului sunt netagaduite, child el nu se va trage,
ci va sta la impotrivire, neavend putere destoinica, abia
s'a induplecat si s'a tras catre Pitesti in judetul Arge-
sului la 14 Maiu cu toti pandurif lui ; Sava s'a tras si el
cu at sei la Ipsilant, si Mitropolitul cu Episcopii si cu boe-
rii lasand pe vrAjma§ii apostatT in blestemul lui Dumnecleti
si al taro, si apucand drumul spre Campina la munte cu
multi ticalosie si primejdie ati scapat in Brasov, ternen-
du-se sa nu se cake pe drum de tilharii lui Ipsilant si mai
vertos de Gheorgache si Farmache, ce cereail de la densii
simbrie pentru o mie cinci sute de ostasi ai Tor. Cu tote
ea la munte ati fost caclut in mitinele Ducal, dar avend
6meni intearmati cua densil de paza si stringend si pe slu-
jitorii virfului de plain de acolo, s'ati impotrivit Ducal si
operiindu-1 ca va sa se stole si norodul asupra-i ati scapat
§i din unghiele lui. Iar a doua di la 15 Maiti ati intrat
turcii in Bucuresti avend mai mare al for p6 Chihaiatia
Pasit din Silistra, care Pasa era orinduit de la Porta Se-
raschier poruncitor peste ostirile turcesti, si celor din Cara
Roman4sca si celor ce trecuse in Moldova.
Putem dice frtra indoiala ca blestemul ticalosei tart si al
blagoslovitului Mitropolit si parinte obstel, dimpreuna cu
cei de langa Preosfinia sa cinstiti si blagorodnici boeri,
carii mult nevoit pentru densa, petrecend cu multe
;
s'ad
www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIOREA MOLDOVANULIA 431
scarbe si primejdit de viatit, n'a zabovit a porni dr6pta
lut Dumnecleii urgie asupra celui ce a lucrat Para de lege,
ci a gasit Dumneqeiasca judecatii intaiti pe eel ce mat
intaiii a ridicat cap, Band ascultare la satanicestile sfaturi,
si Patria luT, ca pe un strein si vrajmas prrnent, far5, mi-
lostivire a pradat, pe ticalosul adicri Teodor Vladimirescul ;
cad Gheorgache si Farmache princlendu-1 cu viclesug la
Pitesti trimis legat la Tergoviste si acolo judecandu-1
Ipsilant dupe Pravila sa ca pe un calcator de jurfiment, cu
dezlegarea unireT in faptele tilharesti, I -a ornorit la 17
Maize. Acesta a facut-o Ipsilant cu socot4I6, c6, ridicand pe
Teodor dintre eel vii, de vreme ce nu sit unea cu densul,
se adune pe top pandurii supt stegurile lui si cu densii
sa-si inmultdscci si s6,11 imputernic4scl, ostirile. Dar pan -
duril cu tota prostimea lor nu s'aii induplecat nisi intr'un
chip a sa uni cu streinil, ci trAgendu-se inapoi au trecut
in partile de peste Olt.
La 22 Mai Colocotroni cu &tea lui Ipsilant facend rez-
boiii cu Turcii aprdpe de Tergoviste, intre Nucet Cor-
mitel si biruindu-se a fugit, uar Ipsilant s'a tras la Campu-
Lung in judetul Muscelulm si Turcit ati intrat in Tergo-
viste taind, spanzurand si intepand pe cap li s'ati aretat
sari li s'ail parut de apostap. La 31 Maiu ait intrat turcit
in Campu-Lung, tar Ipsilant s'a tras la Pitesti si de acolo
la Dragiisani in judetul Valrii, supt munti.
Turcii luandu-se dupe Ipsilant din loc in loc au venit la,
Dr?i,gas ant, fiind gata de rezboiu. Vitejit lui Ipsilant elini
vedend pe vrajmasil turd! ea s'ati apropiat de ei cu
mare sernetie, it cunoseura ca cunt rezboinici, Tar nu
dupe cum et socoteaii, in cat sa-i fara si pe densii plesa,
dupe obiceiti, ca pe neintiarmati romani, ci trebuia cu
rezboiul ce erati silip sa facit, on biruiasca (la care nu
sa prea incredea) sari sa mara (pe care o simteati de mat
adeverata), de aceia si {licit nu putin5, aft c6,4ut pe vitejele
lor suflete. Cu trite acestea Ipsilant silit a fost si fara
voie a sit bate cu Turcii. i bittendu-se la 6 ale Jul Iunie
1 -au
si
www.dacoromanica.ro

432 SCR1So REA. M UN I tNutuf
s'a biruit de tot, perdendu-si acolo cea mai multi parte
din 6stea lui si mai vertos pe Terolohitl; Tar eats aui sea-
pat au fugit risipiudu-se prin munti, vai §i paduri dese.
Acolo implinit proorocia lul Ipsilant ce prin procla-
matia sa de la 18 Martie a vestit-o, ca maT 'nainte pana,
a se versa picatura, de singe romanesc, mormentul va a-
coperi trupurile celor de langa densul grecT, cu atata nu-
maT este grelitit proorocia, ctici trupurile for nu le-a acoperit
mormentul ci au remas plesca la fdrille pustiulul si la
parerile cerulul. Asa dar Ipsilant numaT cu un rezboiti ce
face cu Turch lepliclAndu-sT si puterile sale si socotelile cele
mad ce le avea inradacinate in parerile lur aflat
mantuirea cu fuga catre muntii eel inalti, si din virful for
ea dintr'un loc sigur si slant anvon a &cut in vezduh
cea dupe urma dimigorie catra °stas' seT, fericind p'acei
morti si blestenatind pe eel sciipati cu via0 Tar cele din
partea tarel romanesti blesteme Cate sa cuvenewa pe sdma
sa, ludndu-le cu sinesi drept merinde a intrat la locul
eel de scapare, in pamentul Austriacesc. Gheorgache si Far-
mache dimpreuna cu egumenul Raneaciov6nul, popa Va-
silie grecu, eel ce a intrectit4si pe tovaro§if se' in fapte
tilharesti, ratacindu-se prin munti si prin priduri si pradand
pe ticalosii pastor! ce inthIneati cu oile, all trecut in Mol-
dova si inchis in Monastirea Secului, undo cuprinsi
fiind de Turd si batendu-se cu densif a perit Gheorgache
dimpreuna cu ; Tar pe Farmache dimpreuna cu cei-
Ialti trel-cleci princiendu-T turcii trimis la macela-
ria din Tarigrad. Sava neputend urma dupe Ipsilant, temen-
duso ca nu cumva sa se prinaejdniasca si el dimpreuna cu den-
sul, se infdsura in coee si in colo prin satele judetelor DAm-
bovita si Prahova cu Mihali Ghencea si ce] -lalt1
ostasi al luT, pradand si el ori-ce gasea, ca sa-si sature
Omenil si prefacendu-se eu este credincios catra Turd prin-
dea eteristii (adica apostatii) si ii trimitea la macelliria din
Bucuresti, ca pe niste dobit6ce spre junghere. Asa a fast
urmarea Save] peste cou& ltrni- si jnmetate Tura iarasi
s'aft
sail
ar-a
;
eel-tarp
www.dacoromanica.ro

CA RgSPUNS LA SCRIS6REA MOLDOVANULU1 433
prefAcendu-se ca-1 cun6s,;te de credincios al Orel che-
mat sA mergA in Bucuresti cu 6menii sel ca sa, la de la
Chihaia Beiu porunci de urmare si el and credinta s'a
dus, si acolo s'art jertfit si el si Mihali si Ghencea si multi
din 6menil se', la 7 ale lune lui August, luandu-si si ei
resplAtirea faptelor lor.
Acesta este, prietene, t6ta jalnica istorie (dupe deplinA
stiintA ce am) a posomoratei tragodil pltimaditA si urmatA
de neamul strein in pamentul tarei spre stingerea nea-
mului. Romapesc. Acesta satanicescA faptA numai in trei
luny si -a avut si lucrarea si sfarsitul sfarsitul cu ade-
verat se facu cu zdrobirea lor, dupe cuventul proorocu-
lui ce ;lice la psalmi, cA: Se va intorce durerea lui peste
capul lui si nedreptatea lui peste crestetul va po-
gori". Dar tictilosia tarei este nepilduita in istorie, awl nici
aces vechi TAtari ce adesea nAvaleau in pAmentul Wei n'au
putut face pe acele vremi cote art luerat nelegiuitil streini,
si numai in trel luni. SA vaqa dar tot omul Dumnede-
iasca judecatti si sA se cutremure! Putem dice ca cu drep-
tatea lui Dumnedeu trebuia sA se pedepsesca si tara Roma-
nescA dupe judecAtile ce sunt stiute numai la cea de sus
pronie, dar sti cun6scA Inc A tot omul cum sfaramti Dum-
neq.eit." organile cele pedepsit6re si sa se indestuleze cu bun
incredintare ea Dumnedeii nu sti batjocoreste, si cinstita
truce nu sa tovarosaste cu eel ce lucrezA far& de lege, ci
degraba le aduce peirea.
Acesta inteMplare a mai aretat de fatA cat este de fo-
los si puternic spre intemeerea neamulul romanesc, de
a fi Arhiereii tarei tot-deuna pamenteni si nici ()data
streini, In faptA s'a cunoscut catA vetAmtire dupe vremi
au tacut streinii Arhierel din inclinarea ce aveart cu Dom-
nil, in cat si trebuinciasele documenturi ale ptimentului
tArei de la sfanta casa a Mitropoliei, unde era puse in
pastrare, hrapit vrAjmasii si pizmasii, dupe cum s'a
qis, §i au lasat lara in lips de dovelile acestor bunAtag,
ce rezbaie si tractaturi imperatesti asedat si le -au
Biserica Ortodox Rorainl.
2.
lui se
1-at
;
le-at
le-at
www.dacoromanica.ro

434 SCRIS6REA MUNTtNULUI
inthrit. Oare ce s'ar fi intemplat &and din nenorocire la
acestA tragodie a turburarel streinilor ar fi fost gi Mitro-
politul grec? Nu este indoialA ca de tot s'ar fi stins nea-
mul Romanesc, dupe satanicescul for izvod.
Si multi eel neinsufletiti pot marturisi ate nevol qi
primejdii au petrecut o nenumeratA multiple de norod de
starea §i din tote judetele Wei la jilele cele
ale lui Martie. Din letul 1821, goliti gi p6 jos cu copil
midi gi de many §i fn brace trecend prin deluri gi vii
pline de zapadA, bantuiti de viforul ernei, cel mai multi.
lipsiti §i de branA, cati 0-au repus sociile ingrecate §i
copii midi pan/ sA ajunge in pamentul cel blagoslovit §1
la limanul eel neviforat al prea puternicei Austriace§ti
Imperatii cei prea blande gi pline de milostivire! Oras,u1
Brarvului, ormul Sibiiului gi tote satele de prin preju-
rul gi mai departe qi mai apr6pe, s'au umplut de
bajAnari gasindu-O ca in sinul lui Avram tota o-
dihna gi mangaerea supt umbrirea aripilor aceltif prea
puternici gi iubitore de 6meni Atii. De la rAzmirita
dintrtit. a Ru Oor cu Turcii, de patru on gi -au gAsit scA-
parea locuitorii Orel intr'aeest blagoslovit pAment, dar a-
cum mai dulce au cercat scaparea §i imperatesca milos-
tivire eu cat gi selbAtacia streinilor asupra for a fost
mai amartt §i mai cumplitA. Tara RomanescA este datOre
ca in veci cu necontenire roge pe Ziditorul a t6tei fa'p-
turi pentru bun starea, intemeerea sporirea aceltel pu-
ternice Monarhil ce cu pArintesc liubov au grijit gri-
ja,,;te gi pentru acest mult patimas,Inorod Romanesc intoc-
mai ea gi pentru ai set credinciql supu0.
Cu tote acestea epohi duspanilor streini ce au lucrat
atatea dureri gi seracil asupra neamului romanese s'a
rAsipit spArgendu-se ca pinza prtianjanului, dar aceia au
pus in card altA epohi cu atata mai mare cu cat este §i
mai puternicrt §i mai prelungA gi cu mai mult/ latime,
care a dat pricinA gi Evropei de a se socoti : ca eel din Ora
sa afirt luptandu-se cu acestri din urma epohi, §i eel sea-
dintaiti
lor, ti-
eAlqii
siti
t6t6
zi
si
www.dacoromanica.ro

CA Itt3PUNS LA SCRIS6REA MOLDOVANULIJI 435
pati in pame'ntul austriacesc sa afla privind la densa cu
mirare cu spaimit vegend ca li se prelungeste linigtita in-
tarcere si petrecere la pustiitele for lecasuri, si mai vertos
ca multi dinteacel areini tilhari, ce si el sa afla scapati
In pamentul austriacesc si umbriti de eel de un neam en
densir greci caftaniti si aseclati in rindul boerilor de mai
sus pomeniti treI Domni : Ipsilant, Caragea si Sutul si
cu petrecere in Sibiu si in Brasov, in fata -le sa lauda
ea intoreendu-se si el in Ora le va face Romanilor mai
rele de cat cele dintaiii.. Ce trebue dar sa se fad.? 0
ticalosa Ora Romanesca! Cat esti de tical6sa! Ore cum ar
putea s& razb6sc5, jalnicile tale strigari la urechile celor
ce si pot si voesc ea dea dreptatile tuturor neamurilor ca
sa-ti dobandesti si to tAmaduirea ranilor tale de la al tel
puterniel sprijitori? Dar si de te ye! tamadui, ore putea-
ye! sta intru intregimea ta fara a te mai rani ? Singura
putt marturisi ca nu, in cat& vreme fih tei vox petrece in
dezbinare, ci Inca pop' ajunge si la peirea cea deseversit
precum in fapta ver,lusi ca aprope era. De acela dar pa-
timile de acum sit-ti fie tie desteptare de invetatura ca
sa te indreptem pentru cele viitore ; cad de vei petrece tot
intru acesta amor1ire se stiff ea vrajmasii tei nu suet a-
mortiti, ci cautand sa se folosesca din amortirea, ta pan-
desc vreme ca ceia ce nimerit acum, sa nimeresea
cu al doilea.
Romanilor !!! Firea care este luerata cu drepta cea a
tot puternica si a tot seversitAre a Dumnecleirel aevea si
prea deslusit arata ca totul acesta cat sa vede si cat sa
cugeta este aleatuit intru totimea sa din madularI, si nu
ar fi tot de nu ar fi intocmit din parti ; acestui euvent stau
marturil adeverate si netagaduite ehiar eerestile trupuri ;
caci de -ii va ridica cineva-si din Omen! ochii la innl-
time acela va vedea multirne de trupuri ratacitore si ne-
ratacitOre cu deosebite insusiri, ea deosebite miscari, cu
deosebite marimI si cu deosebite departari. Tote aceste
trupuri unul fieste-carele tragend pe tote cu neprefacuta
n'au
ei
www.dacoromanica.ro

436 SCRISOREA MUNTENULTA
abatere, si tote pre unul, cu nedezlegata alcatuire intoc-
mese pre totimea cea dintru inaltime care nici s'a dez-
legat vre o data dintru inceput, nici sa va dezlega 'Ana
in sfarsit, pentru ca asa este buna vointa Ziditorulul. )57
totul acesta este unirea multora intro una!
Ace las om de va privi la fiintile ceste de jos ve4ute, negresit
va vedea roArimea p mentului, multimea dobitOcelor, multi-
mea paserilor si acelor-l-alte nesimtitbre fiinte, precum pie-
trele, lemnele si cele-l-alte, si fat% indoiala fireste va simti ca
din parti sa alcatueste totul si din madulari intregimea.
acesta intregime este unirea multora intru una !
Acelasi om de va lua soma la alcatuirea trupului sett va
cunoste MIA indoiala ca din madulari este alcatuit intru to-
time ; fies-care madular al trupului omenesc dupe deose-
bita sa indernanare miscandu-se ajutoreza pe cela-lalt ma-
dular si acela pre altul si tOtele pre unul si acest unul
este totul, si de nu ar fi avut madulari nu ar fi trup, ci
nitnie. )5Yi acest trop este unirea multora intru una !
Sfanta sobornicesca Biserica, inceputul si sfarsitul, cea
intaiu si de apoi pricina a infranarel si a ruantuirel ome-
nesti, de multe on corabie s'a inchipuit de purtatorii
de Dumnerleti parinti. Acesta corabie este alcatuita din
multe si deosebite materil, din lemn, din fier si cele-lalte,
si de nu ar fi alcatuita dintr'acestea nu ar fi in intregime,
ci iiimic. )$i acesta intregime, este unirea multora intru una !
Acesta duhovnicesca corabie sa otettirmue§te §i sa porta de
multi, incepend de la carmaciul si capul sett Hristos si
pana la cei-lalti slujitori ai corabiei, precum Apostolic si
altil. Mantuitorul o indrepteza otcarmuindu-o, Apostolil
vaslesc cu vaslele slujbei lor, si ceT -lalti sfinti barbati lu-
creza alte trebuinti ale corabiei. Top acestia sunt intre-
buintati intru acesta si tot sunt un trup si o alcatuire in
treba Dumnedeestil corabil, de o aduc la mantuitorele li-
manuri. acesta corabie este unirea multora intru una !
Neamul omenesc dintru inceput inmultindu-se cu curge-
rea anilor pre fata pamentului s'a despartit mac in urma
,5'i
Si
www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIS6REA MOLDOVANULUI 437
in multe popore dupe semintie si ruda, si fies-carele popor
de Omeni insinesind partea pamentului re care sa afla 16-
cuind ail numit-o Patrie, §i acesta Patrie inradacinandu-
se in inimile 6menilor ail ajuns a fi cea mai intain rivna
omen6sca, pentru ca vedem stand marturil acestui adever
firea, istoria cea din launtru si cea din afara. Retrenul
Patriarh Iacob aprins fiind de dorul Patriet a lasat bles-
tem fiilor sei ca dupe morte-1 sa, duck Osele in pamentul
stremolilor sei adica in Patrie.
Odisevs macar ca avea o Patrie prea mica, pre Ithachi, dar
inse mai mult a ales a fi in pr6sta sa Patrie de cat sa
prim6scii nemurirea pe care'i -o harazea. i ch,li alti nenume-
rati asemenea acestora an lasat acesta pilda omenirel !
Tote Imperatile, neamurile si norodele de obste si fiq-care
semintie in parte, au jertfit pre fiii for pentru unirea pa-
triotilor si pentru tolosul Patrio,, mai mult ales (preferand)
a muri parte dinteensil de cat sa, li se desfaca unirea si
sa E sa, slab6sca Patria. Istoria spre rusinarea celor ce nu
voesc a se uni si spre nernuritorea slava, a acelor ce voesc
unirea spre folosul Patrief pune inainte pe vestitul Themis-
tocle si pre Aristid elinii ; acestia vrajmasaindu-se intre
densii unul pre altul pentru deosebitele for daruri sa piz-
mulaii pana la morte ; dar Mee cand era vorba, pentru cins-
tea si folosul Patria amenduol dintr'o glasuire lasa vrajba
si reua cugetare la o parte, si infratindu-se fail atarie
se luptaii impotriva vrajmasilor pa,nit izbandean si slaviti bi-
ruitori intorcendu-se amenduoi in Patrie dobandeau cunu-
nile vitejiilor lor, si apol iarasi sa pandeati pentru cele in
parte ale for vrajmasii. Drept aceia neamurile cele vechi
ca pre o fir6sca avea acesta : Nu este nict un lucru nzaf
dulce de cat Patria ! Cap barbati dupe vremi ajutorati de
darurile for cele firesti si de cele castigate s'aii jertfit
prin versare de singe, an hulit bogatia, au trecut cu ye-
d.erea slave, au urit desfatari, si tote alte bunatati le-an
socotit de nimic in parnent strein, si ad ales loc in Patrie.
www.dacoromanica.ro

438 SCRIS6REA MUNIENULUT
Cap .i in vremea de acu avend pre acelasi dor al Patriei
urmeza acelorasi intru t6te.
Puine s'an mai sus spre dovada dragostea si a in-
bird de Patrie pre lang6, nenumeratele doveli care arata.
pre acest adever. Omni nisi prin grain p6te arata, nicl
prin scris p6te inchipui cat foc arde in inima sa, cand in
streinatate aflandu-se gandeste la Patrie, si atata de mult
birueste dragostea Patriet pe cele-lalte placeri, in cat t6te
le are de al douilea, fie Patria sa cat de mica, cat de prosta
si on cum ar fi. In unile popOre statornicindu-se iubirea,
6menilor, si iubirea de Patrie inradacinandu-se, an crescuti
au sporit i s'au facut neamuri nebiruite. Intr'altele iarasi
din neunire incuibandu-se osebirea de sine si egoisnaul (a)
s'au facut in cele dupe urma jertfa, a nimicniciei respandita
in partile poporulul, asternand pustiirea i pilda de ocara,
ail lasat nurnal urmele zidirilor ; amar lucru! dar ruinatore
pricina! Unirea poporanilor tai iubirea de Patrie a into-
meiat stelpii neclatiti, isr blestemata neunire a lasat nu-
mai mormenturi ; unirea este pomul eel resadit Tanga iz-
v6rele apelor, lax neunirea este copaciul ticaloiilor, carele
de si rodes,ste, inse rodurile lui pan& a ajunge la copt de
crude putrezesc. 0 unire maica omenirei, si o blestemata
dejghinare i iubire de sine, organila tuturor amaritelor
nenorocirl si a ticalosiilor omenesti Cel ce defairna uni-
rea, dragostea apropelui, slava si cinstea Patriel, acela
este om ren, impietrit, uesimtitor, vrajmas al omenirei,
protivnic lui Dumne;len, tb,gaduitor al firestilor sfinte da-
toril, lepadat de credintil si blestemat de obste, cad dice
gura cea nernincin6sa a Bisericei : Sa iubim unul pe altul
ca intru un gand sa marturisim ! !!" i acesta priveste cu
totul la unire si la statornica inehinare prin dragoste. Tara
Romanesca, dupe nenorocire, caV-va ani aunt de cand a
scadut din vitejasca sa intreginae i putere, si a cgut
supt veninata asprime a G-recilor, adica a FanarioOlor si
(a . 'ETocali.k, care este trufaga mladit6, a iubirea de sine.
;Hs
!
www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRISoREA MOLDOVANULLI 439
a altora caril au pribegit din Patrie pentru reutatea lor,
precum se dovedeqte din ranile cele nu lesne de vinde-
cat ale .Arei. Cu tote acestea in multe rinduri au avut
pralej prea indemanatec ca sa se desgarbovesca de povara
amAritelor greutati ; in multe rind.uri a adus Dumnegeu
in politicescul orizont al .carei pre sarele de§teptarei, ca-
rele este cea singura pricina a dezradacinarei de neunire ;
de multe ori, fire§te de sinefg, a invechit lucru intru in-
demnare. Dar inse veninul cel onaoritor §i buruiana cea
otravitare care ie§a din radicina cea viclana a Grecilor, a-
dica pre care protivnicul neam a presarat-o dupe
vremi in fruntaqile parV ale pamentenilor Romani, nici
()data n'a ingaduit a vedea trupul romanesc vindecat de
bola neunirei, ci prin linguOtarele §i fatarnicile for mij-
lace, pricinuind tare' pre ciuma resvrAtirel, dezbinarel §i
a neunirei, au a§ternut-o in cele dupe urma mai marta in
mormentul naprasnicilor navaliri qi in gr6za graph a a-
nului cu letul 1821, pre care de atatea ani adica o sepa-
sera .11i care o zidiserA, prin arhitectura relelor cugetarl.
Acest an de §i este amar la sufletul romanescului trup,
dar inse meter povetuitor Romanilor pentru vremile vii-
tare. Acest an cu adeverat s'a aretat alt Apelis zugra-
vind 0 de o parte inegritul suflet al Grecilor cu cele mai
adeverate vapseli ale adeverului pe de alta aretand Ro-
manilor pofta dezrobirei for §i a dobindirei binelui
0 anule cu letul 1821 ! Tu cu adeverat prin intrarel
de ai §i pricinuit Romanilor amaraciune, dar de odata §i
de§teptarea ; lunile tale Academii inchipuit pentru
Romani ; 4ilele tale invetaturi facut pentru Romani ;
cesurile tale dascali apcjat pentru Romani ; lar mi-
nuturile tale ca ni§te sort luminatori s'au infipt in sim0-
rile Romanilor ! Drept aceia fief -care trup care porta in-
tr'ensul suflet romanesc este dator die sa-ti harazesca cele
mai dulci minuturi ale vietel sale. Neamul Romanilor are
sfanta datorie ca in mijlocul Patrietlor sa ridice spre po-
menirea to un monument spre vecinica inere de minte,
zavistia
lor.
s'ad
s'ad
s'ait
si
www.dacoromanica.ro

440 5cR1S6REA MUNTtNULUT
pentru ca intru adever : Tu esti anul bun6tatei Donanului !
Tu dar, precum aI aretat Romanilor veninatul cuget al
Grecilor aka fi i unetlte spre folosul Patrid lor, destep-
0,1 din beia duhului grecesc i trezveste-1 spre a se in-
v'eO din ceia ce au phtimit, cAci de a gresi de doue on
Intru aceasi, nu este lucru de barbat intelept. Iar cand
nicl dinteacesta nu se vor intelepti Romanii, si nu vor
cunoste reutatea ce pricinuit Greeii de atMea ani,
si nu se vor uni spre folosul Patriet lor, atuncl cu ade-
verat sunt vrednici de batjocura neamurilor i grecii cu
t6tA, indrAznela pot dice c5,: Elada sc6te barbap, iar Va-
lahia roduri. 0 hula nestersa! o rusine vecina, ! i o ti-
caosie a razvrAtiplor Romani ! Ci dar Romanilor ! ! ! Voi
eel ce suntep strenepoVi al slaviplor acelor b6rbap, ru§i-
nap-ye de a mai fi batjocura Grecilor ! Vol, eel ce up' fost
6re cand slavip in istorie, nu ye mai zmerip grumazul la
amagitarele momeli ale Grecilor ! Numai fii orbs milui-
tori cata nemulOmitoril aceia, earl dupe ce voi II impi-
ciorogap voesc sa ye aducA in stare ca el sá ye huliascit
(alunge) pre voi dintr'al vostru.
DesbrAcati-ve de haina cea cu pole lungi a iubirei de
sinesi v'e imbracap en strelucitul vesment al iubirei a-
propelul si al patriotismulul 1 Privip in oglinda anuluf cu
letul 1821 si aceea ve va areta ce fel ati fost 'Ana acum
si cum trebue sA fii de acum inainte ! Fugip departe de
gadilitura maguliselilor grecesti unul pre al-
tul ! DepArtati de lang5, not arcurile slavel departe si nu-
mai patrundep pe al nostri cu veninatele sagep ale ma-
riril eel sulemenite ! Top sa iubesca pre unul i unul pre
top, cad tot o framantatura suntep !
lub4i unul pre altul intru legatura dragostei, cad eel
ce remane intru dragoste, intru Dumnedeil, rbnane, fi Dum-
nedeg intr' ensul ! ! !
Constantin Erbieenn.
NOTA. Din cereetarile ce am facut atat asupra ma-
nuscriptulul din care am decopiat ac6sta relaie de multa
i iubip-ve
le-at
ti
www.dacoromanica.ro

CA RgSPUNS LA SCRTSOREA MOLDOVANULUT 441
val6re istorica asupra acestui evenement, cat si din con-
-tinutul ambilor epistole, nu me pot pronunta definitiv data
aceste epistole sunt reale, si ca, ail avut in adever loc a-
c6sta corespundenta intre un Moldovan si un Muntean pe
timpul zaverei, on a revolutiei Grecesti din 1821. Scriitorul
epistolilor este Protosinghelul Naum Romniceanu, al carui
manuscript se conserva in Academia Romana, harazit im-
preuna cu alte doue manuscripte tot ale lui Naum de
D. D. Sturdza, neobositul culegetor si desmormentator al
actelor si documentelot nostre nationale. Continutul aces-
tor doue epistole 'mi pare a favorisa mai mult parerea,
ea epistolele ar fi conceptiuni on scrieri ale lui Naum, &-
cute pe baza documentelor ce poseda si a evenementelor
ce a vedut si audit.
In acest caz Naum s'ar fi servit de acesta forma epis-
tolary numai pentru ca scrierea sá fie citita cu mai mult
interes de Romani. In ceea ce priveste exactitatea faptelor,
datelor si personelor cuprinse in ele, cetitorul sa fie bine
incredintat ca sunt forte adeverate, fiind-ca in manuscriptul
seil se conserva tote actele justificative asupra faptelor de-
scrise in aceste epistole. In tot cazul, pang, la alte probe
mai tars se pot admite aceste epistole ca cuprindend ma-
terial istoric adevorat, pentru ca, sunt scrieri contemporane
evenementelor, si ail pe Naum ca autor al lor.
C. E.
www.dacoromanica.ro

SCRIEREA
lEROSCHIMONAHULDIARMANDRIT CHIRIAC ROMNICEAN
Cuprin lend material pentru istoria modernd Nationald fi Bise-
ricescd a Romdnilor,
PUBLICATA DIN NANDSCRIPTUL AUTOGRAF.
(Urmare. Vecy No. 7, anal al .XIII-lea, pag. 3(1).
Istorisirea evenimentelor de la 1821 inedee in V'alaliia, pe care
instill' Ie -a Nut.
I/WrIINTARE.
Pentru 6re-care sfinti cuviosi parinti, carii bine at pla-
cut Doninului, in vremele cdste mai de pre urmill in pa-
mentul nostru al Moldaviei, pentru cars pomen4ste Mitro-
politul Moldaviei Chir Dositei, suet de atunci 144 de ani,
pana in 14tu de acum 827. Mind om nu cu p4rut sti-
intA de inv6taturit, in cartea cu vietile sfintilor, ce ti-
pArit in 4ilele sale, la anul de la Christos 1682, in Iasi,
carea si Prologari sa mice, 4icend asa la fila adica f6ia
sari frunza 152: Multi sfinti sit fac si la Rusia, si pans
dar Inca si din romans multi aunt a ctirora am
si veclut traiul lor, dar n'att fost citutati, fara nu-
mai Daniil de Voroneti si Rafail de Agapia, a caruia am,
serutat si sfintele moste. Am apucat in Vele n6stre pa-
viola ai
sail
asta-dh...;
t.
www.dacoromanica.ro

SCRIEREA IEROSCHIM. ARHEMANDRIT CHIRIAC ROMNICtk/U 443
rind inapt intru bunatati si in petrecere, si plecati la sme-
renie adinca : Pre parintele Chiriac din Bisericani, gol
(petrecend) si ticalosit in munte de 60 anT, si pre Chiriac
din Taslat, Epiianie de Voroneti, Partenie de Agapia,
Inca si pre Joan de Rasca, Arhiepiscopul acel sfant si mi-
nunat, pre Inochentie de Probata, si pre Evstatie."
S'a adaogat acesta instiintare aicea, ca nu prin trece-
rea vremii sa s6 faca cu totul nestiuti acesti euviosi pa-
rinti neamului cestui mai de pe urma, si ca sa s6 arate
ca dintru tote neamurile isY alege Dumnedeii pre robii seT,
cei ce urmeza voel si poruncilor lui. Caruia si de la not
pecAtosii sa -T fie slava, cinste si inchinaciune, Tatalui si
Fiiului, impreuna si Duhului Sfant, Dumnedeului celul in
Troita slavit, acum si deapururea si in veci nemarginiti,
Amin.
Acosta, instiintare am scos-o cu prescrisul din mineiul cu
vietile sfintilor din luna lui Dechembrie, ce le am tiparite
de la sfanta Monastire Neamtul in Moldova, prin blagos-
lovenia gi ajutorul prea Sfintiei Sale Parintelui Mitropolit
Veniamin, Tar aid am scris in let 1827 Ghenar 3.
Aicea s'aii scris numele Sfintilor Mucenici eel de noil
seversiti, marturisind in Tarigrad in let 1810, 4 tineri
calugarasi shimnicl din Sfitagora ; 2 din ei ati fost bulgari,
tar 2 greet ; 2 Fait taiat turcii, Tar 2 legandu-le pietre
de gat, si aruncat In mare ; dar Staretul lor, mergend
dupe ei acolo, care cu totil afia de la Sfitagora, din
Schitul Prodromu al S-tului Joan, al MOnAstirei Ivirul,
tiptil aflandu-se intr'o margine de mare si aruncati find
acesti mucenici eke 4 in apa mares, cum sta pazitoriul
Staret acolea a vedut lumina ca o faclie ardend, (si mi-
nune peste minune) ca cum T-a adus marea la pici6rele
Staretului lor, care plangea dupe densii ca de niste copit
aT set sufletesti, rugand cu lacrimi pre Dumnedeti a-1 in-
vrednici de a-i afla, dupe cum s'a si facut cu puterea Dom -
nului, ca pipaind cu mana sa bine la area lumina cum ar-
dea a dat de curmurile ce all fost pietrile legate de 0,-
1-at
sa
www.dacoromanica.ro

444 SCRIEREA
tul sfintilor acestora, adecii cel intaiti Acachie, al doilea
Ignatie, al treilea Evtimie, al patrulea Onufrie. i asa n6pte
fiind, cii, de trel Mile pilzea Duhovnicescul for pArinte 'Ana
I-a v64ut sever§iV, corabia crestinesct avend gata im-
preuna cu alp crestinf, cilcf clita nu indeiznea de pagani,
scotendu-I din mare, 1-at asegat in corabie, si at dat fuga
la Sfitagora cu Sfintii, i cu voia lul Dumnec,let, celuia
ce le ajuta prin vAnt usor, degraba at ajuns in Sfantul
Munte la Schitu Prodromu, unde le era metaniea tuturor
acestora, i ingropAndu-T supt Biserica, dup6 trd anI prin
arittarea for le-at scos sfintele capete, si in argint
asq at in Biserica Schitului Sfantului Joan Botezittoriul, care
le-a ajutat de urmat si el, cu thiarea capetelor de
pitganT pentru legea Domnulur, neprimind a sA ptigAni,
ci singurl s'at dat patimii de buns voe. Tar la let 814, cu
ajutorul Marcel Precestil, ajungend noi sanetosl, adica
et't cu fratele Chir Partenie, $i Stefan, Teromonahl fiind not
a! sfinte! Monfistirl Tismana din sud Gorj, mergend si cu
alt! inchiniitori, am serutat la acestrt sfantg Bisericuta,
aceste sfinte m6ste, ne-am mirat spiiImiintandu-ne de
puterea minunilor lui Pumner,let, ca am veclut $i pre cu-
viosul acel Staret al sfintilor acestora ca vorbind
ne-am pliroforisit de tote ale acestor purtatorf de biruintit
mucenici, si asa le-am luat si et sfintele nume inscris in-
tru pomenirea mea $i a fratilor ce vor dori de minuni
ma! nuol.
Inca si in letuI 818, April, afiandu-m6 a dotia 6r6, venit
in Sfitagora, cand m'am gversit Arhimandrit de prea
Sfintitul Patriarh intru fericire Grigorie cel pururea po-
menit, 1-am gAsit segend in vorbil cu cativo. din Igumeni
de acolo cum ca intr'acel let si lunit ce maf jos arata, Tar
era un suflet al lu! Dan:mei:let in cazna mucenief, in Ta-
rigrad, dar numele n'am putut intelege, nici cum si calla
a'a s6versit, cad atuncf, spunea prea fericitul Patriarh, ca
taste in mucenie, i dupe un cias plechnd ace! IgumenI, de-
osebi arittand Sfantului Patriarh pentru ca am venit a
le-ad
si
hati
ei
si
traia, ei
ei
www.dacoromanica.ro

lEROSCHIMONAHULIJI ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICENU 445
primi blagoslovenia Parintelui a tote bisericilor din OM
lumea crestinesca, cum hati luminat Duhul Slant, aratan-
du-T si ce stradanie cu fo]os am s6versit la Mengstirea SfAn-
tului Pavel eel nog din Sfitagora, a intrat in Paraclisul
prea Santii Sale ce era la sfanta Lavra Atonitul, m'a se-
ver§it cu molitva, Arhimandrit, bucurandu-se ca parinti de
alta tara fiind, am ravnit a seversi folosul ce s'a cunoscut
prin Exarhia sfintelor mOste ce ati fost cu not, pentru care
a si graft catra Igumenir aceia Patriarhul : cum ca de mi-
rare Taste 6meni de alte tart aft arate mat mull folos la o
siujba ca adsta ostenici6sg, in 4 ani 15,000 lei, 7 catari,
calif si altele, iar din multi proestop greci de acolo in
10 anT, qicea, ea n'ag trimis 10 parale, fiind de acolea pa-
menteni, Tesalonicu, Seresul, Filipea, Bazargicu, Smirna,
Si altele, si trimitea 6meni de i aducea pre aceia si sfintele
moste la Menastirile for cu nimic, sati altil nu voiau a
veni; Tar dupe acestea t6te despartindu-ne de la sfanta
fata a fericitului Patriarh, cu stiinta am plecat la Patria
nostra in tara Rom Andsog, si cum oiaste Domnul me aflu
acum aicea pang, and insusi qtie, din letul 823 Mai, paw,
in letul 827 Ghenar 3. Tot la Menastire Patriarhiascg,
ce chiama Caluiul sud Romanati, pus in 4ilele Dom-
nului nostru Grigorie Ghica Voevod.
Aratare de minunile s6mnele ce s'aic filcut in Sfita-
gora, la letul 1820, mai inainte de rebelia cea stiuta mai
in tots Europa, din scociorirea grecilor, t6mna in Sep-
tembrie ,si la Pasti, aft spanzurat Sultanul lmperatut Tur-
cilor pre pdrintele Grigorie, Patriarhul in Tarigrad, si pen-
tru nevoile ce au fost aretate de multi parinti lbcuitorI a-
colo, cum si fratele Chesarie leromonahu, nepotul Dumi-
sale Clucerul loan Murgd,sanu of Craiova, ucenic petrinte-
ha .Arhimandrit Antim Aghio Pavlit Jitieanu, intr' ale ca-
ruia clile am fost pus si eft Igumen la sfanta Mbndstire a-
Sf antulta Pavel din Sfantul Munte, cdnd era ,si prea Sfintia
Sa, parintele intro fericire Grigorie Patriarhul la Sfitagora
sa
si
¢i
www.dacoromanica.ro

446 SCR1EREA
tntru a dog a Patriarhie proin, carele cu carte m'aic server-
sit ,si Arhimandrit la sfanta Lavrd ; far acest pdrinte Che-
sarie, cand a povestit aceste infrico,sate semne eu me aflam
Igumen la sfdnta MOndstire Caluiu din sud Romanati,
fratia sa era lgumenas la 1116ndstirea Bucovequ sud Dol j,
tot in clilele luminatultd nostru Domn Grigorie Ghica Voe-
vod, in laul 1827, lulie 31, Craiova :
1. La varful Sfantului Munte Atonul, a v6clut un pa-
rinte al Monastirei Rusicul, duhovnic, un foc mare n6ptea
ardend si multiple de calugarT intr'acel foc sa vedea, Tar
altii fugind dintr'acel foc cu capetele aprinse, calif s'ati cu-
noscut ca all fost cei ce de multa nevoe a turcilor, curl!
IT gonea, s'ati dus pe la ostr6ve de ras s'ati insurat ;
Tar pre carii f-ati prins, pre uniT taTat, altif in tap, 1-ail
pus, altii 1-ati spanzurat.
2. La pestera Monastirei sfantuluT Pavel, all vq.ut tot!
parintil ace! Monastiri in malte rinduri un foe mare esind
trecea peste Monastire, in vale, in partea unde scotea cu
-scripetele apri, in Monastire cu un vas de arama ce avea
lant de fier, i acolo in valea aceia, care merge spre mare,
mai mult sä aprindea acea vedere de foe, la care Monas-
tire am slujit i eu nevr6dnicul 5 anT, find Igumen un
an si mai mult, in ciilele Domnulu! Caragea, unde sa afla
Sfintia Sa Arhimandrit Antim epitrop ace! Monastiri,
carele voind a veni Exarh la MonAstirile greeesti, a repo-
sat de revmaticaua ce avea veche si de urdinare, la Radu
Voda in Bucuresti, in luna lui Septembrie cand s'ati ca-
lugarit de Pimeu cand mai pre urmit a reposat si pa-
rintele Costandie proin Buzeit, ce venise din Basarabia de
la Chisinett de peste Prut, a sa face Mitropolit faro voia
parintilor pamenteni de aicea, calif acestl dour marl parinti
greet, de mare ajutor era streinilor celor ce nu aveau sco-
pos bun pentru calugarii rumani, pe game neplacend
lul Dumnecleu, chemat, a nu sa mai face si alte ra5-
c6le intre pamenteni din invartelile acestora, dupre cum
s'a cunoscut ca au avut scopos, carora le-ati remas
Pau
si
mul-
si
s'ai'l
si
si
1 -art
www.dacoromanica.ro

IEROSCHIMONAHULUT ARHIMANDRIT CHERIAC ROMNICNIJ 447
time de amaneturf si ban la m6rtea lor, supt Zaptul can-
talarii rusesti, ca unii ce aveati si cavalaril muscAlestl, care
si acelea le-a oprit cantalaria, stiute tuturor ski auclite ; Tar
mie mi-a spus Dumnealul Domnul Simeon Andreiovici al
douilea al cantalariel, gi parintele Costandie sa afth, Ingro-
pat la Sfantul Dimitrie Metohu BuzeuluT ; intr'aceste vremi
rnulte versueli au fost din pricina ca all silit greci a intra
farasT la MOnastirl IgumenT ; dar Divanul a scris la
P6rtft $i la Patriarhie arzuvale, trimitend socotelele tu-
turor Moniistirilor celor inchinate prin Mitropolitu si pa-
rintil Episcopi al Eparhiilor de aicea.
3. Un pitrinte batrin shimonah al Monitstirel Xiro-
potaniuluT, bolnavind a z5,cut patru dile si reposand, la
24 de ciasuri a Inviat, si clicend sa se stringy tots parintif
al aces Monastirf si altiT, a aretat ea cat a fost mort, i
s'a arittat ea. la Carea unde Taste tirgul de pArintil Sfeta-
gorii, era Tadul si pre tots proestosil Monastirilor I-ail ye-
(jut acolo in foe, muncindu-se care dupe ale for pecate,
propoveduind pocitintrt cu lacrlml Tarasi a adormit.
4. La MonAstirea IviruluT, un baiat ea de ant 15, la Ve-
cernie intr'o Sambata sera, dintre iucratorii ce st`t afla a-
colea, viind si el la Biserica spre inchinare, mergend ina-
intea iconel Maicel Domnulut Christos. a remas acolo
mmit pin: dimin6ta, ca de si a vrut aI bisericiT a-1 se6te
afara, n'ai1 putut a-1 dezlipi nimenea dinnaintea sfintei ic6ne
Forma dimineta la sfanta Liturghie ; Tar dupe Blagoslovitii
Taste imperatia Tatithii, a strigat : cu adeverat blagoslo-
vita Taste imperatia a TataluT si a FiuluT si a Sfantului
Duh, arum si ptirurea si in vecii vecilor, amin. Dupe aceia
a mers in mijlocul bisericel, si a spus un cuvent infri
cosat, fara a sti carte, pentru a sa poedi fieste-carele find
Bile de prime-Ph marl care avea sa sosesch, aretand parin-
tilor si norodului ce sa afla acolo, cum ca acea propove-
danie nu Taste de la sinesT, ci altul 6re tine i le spune a le
Dupe aceia s'a dus inaintea icOnet Domnulul Chris-
tos, Ostend Tarasl hrapit pana la vremea HeruviculuT,
si
si
si
grill.
si
www.dacoromanica.ro

448 SCRIEREA IEROSCHIM. ARHIMAN. CHIRIAC ROMNICtTU
mergend %Mg in mijlocul Bisericei, a spus alt cuvent
gr6znie, dupe vedenia ce a vedut, a sa ingriji fieste earele
orn, caci dupe pecatele n6stre nu numai omenirea are a
patimi ci si sfintele MOnastiri si bisericile cum si mortii sit
vor dezgropa de vrajmasii ueigasi, si site multe prapadenii
dupe slobodirea lui Dumnedeit va sa se faca mai in tota
lumea care n'att mai fost, si asa a exit afara. Deci it in-
treba afara multi sit mai spue aceldsi cuvinte si ce a ye-
dut, si a spus ca nisi stie ceva, nice ea stie uncle a fost,.
din ciasul acela mai mult nu tine minte nimic.
5. Atuncea t6nuna a dat inlaid. un potop infricosat,
noptea in vremea Utrenil, in cat s'aii spaimAntat tau, Sfi-
tagora, sand din multimea plod cci marl ca sand turna,
dice, cu butile s'ati pornit tote izv6rele ca din mare esind
si in mare curgend au adunat si all carat tote gradinile,
si conacele din limanurile mitrei ce 'Astra varcile adeca
caicurile Monastirilor celor dupe Tanga mare, si casele
de piatra, si ziduri cu parinti all darimat ; atuncea si tota
cheresteatia de piatra, stilpi, lespezi si marmure le-au ba-
gat in mare la Sfautul Pavel, la Sftmta Ana, Neia Schit
Cayso-Calivia, la D:onisiu, si alte multe stricaciuni si pa-
gubi cu perderi de viala all facut riurile ce veneall din
potop ; Tar din varful Atonului venea ea o Dunare entre-
murAnd si tot locul, in cftt s'au socotit eh a sosit sfersitul
lumei.
C. E.
is
www.dacoromanica.ro

CHRYSOVUL DE DAME, FACUTA INNASTIREI SfOTRICI,
din anul 1375, al lui
ALEXANDRU CORIATOVICI,
PRINCIPE AL PODOLIEI.
In numele Tatalui, si al Fiului, s,i al Santalui Spirit,
amin. Noi, Alexandra Coriatovicl, prin gralia lul
principe al Lithuaniel, principe si suveran al -carer
facem cunoscut tutulor, prin a nostrA f6e, fie-
ca'rui om bun, carele va videa acestA f6e, cum ea', fratele
nostru, principele luria, Coriatovict, a) a &trait o m6ril pe
S'a tradus de subsemnatul, ca avend Interes pentru istoria
romand din seculul al patru-spre-decile dupe Christ. Anume s'a
tradus dupe textul original rus, publicat de catre d. A. Smirnov,
profesor de istoria limber ruse la universitatea imperiala din Var-
§ovia, fosta capitaia a regatului Poloniei. Cartea d-lui Smirnov sa
intituleza, in traducere rom(ind, ast-feliu : CollecOune de mo. nu-
mente antice ruse §i de specimene alE limber populare ruse. Compendia
la studiarea istoria Umbel ruse", Varovia, anul 1882. A cest chrysov
este publicat pe pagina 66 a mencionatei carp ruse§ci. Nota
subsemnatuM.
Lui Laco Voda, Domnulut Moldavia, neremanendu-t ur-
ma§i, boerii adusera la troll un principe lithuan de prin Podolia,
anume luga sau George Coriatovia, (an. 1374), cunoscut prin bra-
vura lui. El sa arata om forte nieritos ; infiinta Mitropolia Mol-
davia de sine statatore ; descaleca (zidi) orate prin too, Ora, tot
la locum bune, qi mai ales sate, facondu-le ocale prin prejur ;
darui mo§h de ale statului la voinici, earn faceau braNuri la
; batu in mat multe rand.urt pe Tatart, i intinse hotarele
Moldavia liana la Marea-Negra. 0 parte din &ten, nemulturuip
de (Mitsui, it izgonira, §i chemara la tron pe un neam din fa-
milia llitqat, inrudit cu familia Basarab din Tara RomaWscd.
(Gr. G. 7ocilescu. Istoria Romand cu naratiunY, intrebdr1 §i resu-
mate, ,difiune prescurtatd pentru fcaele primare de ambe-sexe". Bu-
cure 0i, 1890, pag. 38, 39 . Cita is extrasd de subsemnatul.
Bisenica Ortodoxl RomanA. 3.
Durn-
nation,
Podoliel,
1).
').
www.dacoromanica.ro

450 CHRYSOV DE DAN1F. AL PRINCIPELUT At . CURIATOVICI
riul Smotrici, pentru a fi proprietate a bisericei cu pa-
tronul Maicel Domnului. Drept acea si noI, principele A-
lexandru, intarim acea danie prin acesta foe a nostrrt, pen-
tru a fi stepanI p'acea, mara calugarif de ritul resrtri-
tean. 1). Daca cum-va ameniT vor voi sa se adapostesea
langa acea mOra, apoi aces 6menl au tot dreptul de re-
fugiii (in cas de resbel i alte nenorocirl) in acel loc ; den-
ar putea sa zidesca acolo chiar un oraF,4. Daca vor fi
boerT, si ameni, earl lucreza, pamentul, apoT pot sa infi-
inteze oras pe Smotrici, si ati privilegiul sa nu platesca
dart, impreuna cu tinutul for vecin, Trttarilor,anume in
argint, dupre cum era mai innainte, ci vor plati acele
dart in folosul morel, daruita, Monastirei. Hotarul acelel
morI este,: din sus riul Smotrici, pAna la pod (punte),
Tar din josriul Smotrici, Omit in dumbrava, intre sa-
tul Hodorcov. Jumatate din acest sat va fi a morel, a-
nume partea di13 campie, Nina uncle sa afla araturile,
tote aceste vor fi ale morel, drtruita Monastiret Pentru
acesta am si dat acest chrysov al nostru, atarnand la el
sigilul principatuluT nostru. MartorI pentru acesta sunt :
boerul Grinco, starostele Podoliet, Rogozca, Voevodul de
Smotrici, Procopit Carabceevsky si Semenco (Simeon)
Carabceevsky. S'a scris acest chrysov in Smotrici, in a-
nul de la nasterea lul llumnegeii una mie, trel cute, septe
geci si cinel, luna Mart, in 17 tlile, cand sa serbeza me-
ruoria santului Alexiu, omul lui Dumnegeit".
George P. Samureauu.
1). Adica orthodox'. Lithuanil mai to1i erau orthodox' din se-
culul al 13-le dupe Christ, §i s'au facut catolici dupe unia din
oracml Brest, Lithuania, din anul 1596. Acum Lithuania Bunt parte
catolici, parte orthodoxi.. Nota subsentnatulta.. Monastirea Smotrici,
mencionata aci, sa afla in satul Smotrici, in apropiere de orapl Ca-
menitza, actuala capitala a Podoliei. Monastirea a luat numirea
de la riul Smotrici, care curge langa Camenitza varsa influ-
viul Dnistru. Acesta Monastire este scum desfiintata, iar biserica
exista Inca, dupe o nom% radicala reparatie... Nota subsemnatulut.
4704iibots-
sg
eii
Bi
www.dacoromanica.ro

Un chrysov de danie al principelui hula de Chelm,
din anul 1376. r).
Iatiti eii, principele Turin de Chelm, 2) flu al lui Da-
niel, 3) principe de Chelm, dupe mOrtea fiulul meii, prin-
t). S'a tradus de subsemnatul dupe textul original rus, publi-
cat in cartea d-lui A. Smirnov, profesor de istoria limber ruse
la universitatea imperiala din Varsovia, toga capitala a regatu-
lui Poloniei, intitulata, in traducere romeina, ast-feliu : Collec-
tiune de monumente antice ruse si de specimene ale limber po-
pulare ruse. Compendiu la studiul istoriei limber ruse", Vara-
via, anul 1882. Acest chrysov este publicat pe pagina 67 a men-
cionatei cart' rusesci. De fi acest document nupr ivesce direct pe
romcinl, ci indirect, totusi 1-am tradus, elinteresand in genere pe
omenii de §tiinta... Nota subsemnatu/uz.
2). Oraqul Chelm sau Cholm a lost eand-va capitala puterni-
cului regat al Gallitiei, cares. a avut !finite relaOuni cu terile
romcine, mai ales cu. Moldavia, Bucovina qi Basarabia, in seculii
14, 15, 16. 17 si parte chiar 18 dupe Christ. In Cholm este in-
mormentat, anume in biserica catheclrala, en patronul Aimee,
Domnului, naencionata aci, renumitul Daniel, lost principe de
Cholm §i ultimul rege al Gallitiez Acum orasul Cholm sa afia
in guvermunentuI de Liublin, in Polonia rusasca.. Nota subsem-
natulut
3). De la un alt Daniel, descendent al acestuia, sa pastreza un
tales de our in cabinetul de medalii al Academies de tiinta, din
Petersburg, asupra carai taler s'a facut un studiu Interesant, in
limba rusa, de catre d. A. A. Cunic, general de brigada, inembru
al Academies imperiale de tiinte din Petersburg, care studiu s'a
tradus in limba romcind de subsemnatul, si s'a publicat In Re-
vista pentru istorie, Archeologie fi Filologie" a d. Gr. G. 7'ocilescu,
din anul 1882, volumul 1, fascicula I. In acest important studiu
sa mencionezg despre vornicul Niccrra, (adica" Nicolae), carele a
zidit biserica Nicoritza" din laft §i care Nicora a fost ministru
al lui Miron Barnovsky, dome at Moldavia, original din Polonia,
care aseminea a zidit in la0 biserica, pronumita acum ,,Bamzovsky4,
dupe cum acesta o demonstreza mai multe publlea.tiuni in I1mba
dromdnd, pe cari le a consultat gi subsemnatul vr'o call -va ani In
Nota subsemnatuluturma...
www.dacoromanica.ro

452 UN CHKYSOV DE DANIE AL PRINCIP. IURIt DE CHELM
cipelui Simeon; am daruit Dumneclee§tei bisericel cu: pa-
tronul Prea, Curatei Maicef lui Dumneleti, pentru ca sA
se rose sacerdotif in acea BisericA, pentru not, pentru
eternitate, urrnAtorele sate : Strijovo, Slepce, Cosmovo,
Putznevo, situate pe ambele maluri ale riului Bug, in a-
nul una mie, trei sute, septe-c,lecf si ki4se, pentru a fi pro-
prietate a scaunului episcopal din Chelm, find acum e-
piscop de Chelm si Belz iubitorul de Dumner,leti Callist... X)
SA fie acesta neclintit sub anathema, si pentru acesta da-
nie darueste-ne, Donnie, sanAtate, far dupe not copiilor
nostrieternA amintire, amin".
George P. Samoreanu.
1. Din multi prelati, can an pastorit in Cholm, este insemnat
mai ales Gecleon Balaban, in unna renumit mitropolit de Liov
(Lemberg), in Gallitia, sub care an urmat insemnate relafuni in-
tre Cqrallitia si terile romeine, dupe cum demonsteza acesta forte
multe documente in limba slavona, rusa, polona, latina, hellena.
din can multe s'au tiparit, la anul 1856, in Lemberg, de d. Isi-
dor Saranevict, invetat profesor la universitatea din Lemberg. Un
exemplar luxos din acest din urma op s'a daruit de d. Sarane-
vim Q1 Academi' 1?omeine din Bucureqti... (Biserica Orthodoxy Ro-
ma'nd", Bucuregti, 1887, No. 2, pagina 173)... Chrysovele slavone,
privitare la romeint, din importantul op al d-lui Saranevici, s'au
tradus de subsemnatul, in anul 1887, in Bucurega, in limba romanY,
dupe propunerea onor. d. Gr. G. Tocilescu, erudit archeolog yi pro -
fesoi la universitatea din Bucuregti... Gedeon Balaban, menetonat
precum gi un nonsangen al lui, anume .Dionisig Balaban, fost
mitropolit de Kiev, in seculul al 17-lea dupe Christ, au fost ro-
man) de origins. Acesta familie exista acum in Romdnia, anume
din acesta familie este cunoscut onor. d. general Nicolae Balaban,
controlor general al arrnatei romcine... (,Anuctrul BucureVi/or" pe
anul 1889 90 pagina 43, 47) Nota sub'semnatula
clia4 ED
aci,
1i
www.dacoromanica.ro

0 CALETORIE IN ORIENT
(Urmare. Yet No 7, anal XIII-le, pag. 378).
Vaporul in care ne-am icnbarcat era proprietatea unei
compauh grecestiCurgi si se numea Panormos dupe un
oral vecbiu de la nordul Siciliet, asta-di Palermo. CF5 ase-
manare mare este intre un vapor si Biserica`! Pe varful
catargulul celul mai inalt era prinsa o bandiera, semnul
distinctly al vaporului, precum pe varful turnurilor Bise-
ricei este asedata cruces, simbolul crestinatatei. Locul eel
mai inalt pe vapor e ocupat de Capitan care domina
privirea sa peste caletorii asedati in fats, luipe mijlocui
vapdrului si pe partea dinainte a ltu precum locul de sus
in Altar e ocupat de Episcop, a ch'rui privire si bine-cu-
ventare se indrepta peste credinciosii din Biserica si Tinda
ei. Vaporul alatuit cu maestrie de arhiteett si condus cu
dibacie de Capitan al6rga peste t6te ; Biserica in-
tf,.meiata cu putere D-deeasca de Mantuitorul Christos si
povetuita de Episcopt sub conducerea Sfantului Duch stra-
bate de vecuri lumea. Vaporul en ajutorul veslelor me-
canice si al cannel duce pe caletor la limanul doritTar
acolo se opreste slobodind ancora ; Biserica cu ajutorul le-
gel evangelice si canonice, pe care o pune inainte spre in-
deplinire si est al credirOi si dragostel creltine, duce pe
membril sei la limanul virtutei adeverate prin caile intor-
tochiate ale acestel lumi si cu anghira cea tare a nedejdet
in Dumnedeu fi feresce de descurajare in greutatile vietei.
cu
www.dacoromanica.ro

454 0 CALgTORIE VS ORIENT
Pe cAnd not contemplam ast-fel vaporul, numer6se b?irci
plecau de la el spre schela incarcate cu ferurite povert, Tar
altele veneau en caletori si marfuri pentru transport. Erati
putint caletori mai ales in clasa ndstra, asa (3;1 aveam pers-
pectiva de a caletori neinghesuiti si a privi en inlesnire peste
tote partile. Marea de un albastru inchis era linistita ; spre
rueqa-gi-apus de Varna ea formeza un mix; golf, in care
malurele fiind inalte, se adapostesc eorabii chnd e vent
protivnic.
Extremitatea cea mai despre na6c,l1,-di a golfulni ca o
movilain drept en orasul, este intaritit §i prevedutA en un
fanar, care se aprinde indata ce n6ptea incepe sa-si im-
prastie umbrele sale peste uscat si spa,. Insera; de abea
se mai zarea la orizontul departat cite un punet alb ce-
falfhea in aer; erati corabii, care veneati. spre port, :wend
panzele intinse. Din cand in eAnd vaporul nostru sloboclia
cite o flueratura; Dupe una de aceste flueraturi indelun-
gata si amortita, veni din oral Capitanul vaporului. El
era grecinse §tia putin romaneste si se arata eatrA not
prietinos. Intrebandu I: Cand plechm?" ne respunse: La
11 Ore'''. None nn ne prea placu acdsta veste fiind-ca do-
ream a pleca mai curind. Erati de abea opt 6re. Pana se
vie timpul de plecare ne urcarom pe cuverta vaporului.
Aid niste finer! bulgari cantati lin in chor un kiln natio-
nal; in cele 1-alte despartituri (ale vaporului), caletorii se
aseqaze pe calabalicul for unul langa, altul uitandu-se la
lunar, care se ivea pe orisont in plina ei lumina si ascul-
land versul manelelor turcesti insotite de glasurt de care
resunh orasul. Infatisarea marei ne deitepta in suflet o
suma de reflexii zidit6re. Oare acesta mare, mare si larga
cu linistea i turburarea el nu inchipueste de minune lu-
meacu bucuriile si amarhciunele el? Traim In lume ca
caletorulpe mare. Fara, niste principii sanet6se, dupe
care sa ne conducem in vista chemarea nostra si tam
energia de a le pone in practica ne-am lovi la tot pasul de
cele mat marl pedici, de cele mai amare deceptiuni, pre-
si
www.dacoromanica.ro

0 CAI tTORIE IN ORIENT 455
cum corabierul fare carma si fare a o manui cu tririe ar
fi evils a peri in vartejul furtunelor, a fi sdrobit de stand.
Principiile religiunet sunt singurele care indestuleza necesi-
tiitile intregil naturi a omuluia corpului si a sufletulut
-seu, ele incalzesc insufletesc pe om; ajutii a-st imclini en
vrednicie chemarea sa in lume, '1 fac folositor si so-
cietatei, si-1 inalta pana la asemrinarea cu Facetorul, Tiito-
rul si Carmuitorul a tote, cu Dumneqett : deprindendu-1
incet incet a fi infatisatorul seu pe pament si mare, a
spori marirea sa in lume si prin acesta a dobandi ferici-
rea adeveratapamentesca cer6sca. Marea cu luciul ei
intins, peste aburii ce'l ascund priviret, pare a aminti ne-
contenit omului scopul seti eel inalt, care trece peste hota-
rul acestei vieti la vecinicie, unde nu mai putem privi cu
ochii trupesci ci numal en eel sufletesci. Pentru acesta dice
sfanta Scripture : apa cea de peste cerurt sa laude nu-
mele Domnulm". r).
Sosind si ora 11, Capitanul dadu semnalul de plecare,
ancora fu ridicata vaporul se pose in miscare spre moda-
di resarit, inotand intai incet, apoi din ce in ce mai
tare asa ca peste putin nu se mai zarea Varna; esise in
largul mare. de si linia ce o Linea nu era departe de uscat.
In curand apuse si farul din fata Varnei ; ventul incepuse
a sufla rece, valurele loveati de c6stele vaporulul, forniand
o spuma mai alba $i mai curata de cat zapacia, ceia ce
facea pe grecii vechi se crec,la ca idealul frumusetei for ar
fi fost exit din spuma mare!. Repejunea cu care luneca
vaporul pe luciul mare: justifica pe deplin sensul literal a
numelui lui al6rga (pretutindenea).
Vineri 28 Julie pe la 5 ore dimineta am ajuns in por-
tal Burgas, unde marea de aseminea formeza un golf. 0-
prindu-se vaporul aid, avuritim ocasiune de a visita si a-
cest oral. 0 strada larga tai bine pavata se intinde de la
schehi spre m6clit-nopte resarit pana, la marginea ora-
sului unde se aflit o porta in forma unul arc de triumi
1). Ps. 148. v. 4.
7C(VOKL,tot
i
si 11
sie'st
si
si
si
www.dacoromanica.ro

456 o ar.tromE TN ORIENT
avend inscriptia : Principatul Bulgariei". Traiasca Prin-
cipele Ferdinand". Atat prin ase4are cat si prin constructi!,
Burgas este inferior Varnei. Ceia ce ne facu mai mare
placere este ca, si acolo am audit vorbindu-se romaneste.
Din marginea despre meth -nopte a orasului care). ceva mat
ridicata se zaresc in departare coraele Balcanilor oriental!.
Dupe ce am dat o telegrams in romaneste D -lui Leon
Ieronim, cancelarul Consulatului nostru din Constantino-
pole, ne-am intors la vapor. 0 mare catime de sin: pentru
drum de fer erati pe schela. Se luera cu multi sirguinp,
la linia ferata ce trebue sa lege Burgas cu interiorul Ore
§i prin ac6sta sa ridice mai curind acest oral unul din-
tre cele ma! marginaseale Bulgariei libere. Paraseam a-
cum pamentul Bulgarie), eel fertil si bine cultivat, unde am
gasit atatea indicii ca nu s'a mtat Inc( trecutul istoric al lui
de prin vecul VI mai ales in Haem si de mai inc6ce sub
AsanT siIoaniti, trecut plin de amintiri despre Romani; ba el
chiar se nutresce prin imprejurarea ca multi dintre bulgarii
investiti cu functiuni publice nu cunt streinT de limba si cul-
tura romanesca. Legatura si ma! strinsa intre aceste done
pop6re tinere, unite odini6rt si cu aspiratiuni de o potrivti
in viitor, s'ar putea incheia prin intermediul Religiunei care
este comuna. N'ar fi deci bine a atrage pe Bulgari spre
noi si pe calea culture! religi6se, ridicend'o pe ac sta la
nivelul culture' moderne, prin stabilirea definitive a Facul-
tate! de Teologie?
Pe la 4 6re d. a. ne-am pornit din Burgas insotiti si de
alt" caletori, care se aseclaril ata,t in despartitura nostril,
cat Ili in cele-l-alte despartituri de pe vapor unde co mai
multi eratt turci cu femeile si copiiT lor. Acestia aveau o in-
fatisare ce-ti insufla mila : reit imbracati si nutritl sta mai
mutt intinsl pe podul vaporuluispre a fi mai la adapost
de ventul ce in de sari sufla rece pe mares. Inse de Ore-
ce vaporul facea mar! ondulatiuni cu partea dinainte, multi
barbati, femei si copii fury loviti de b6la mare!, si convul-
siunele ce le sguduia tot trupul if facea sa sc6ta gemete
www.dacoromanica.ro

0 CALTORIE IN ORIENT 457
nadusite. -Gnu' dintre caletorii care se afla la un loc cu
not, cunoscgndu-ne ca suntem Romani, deschise o con-
versatie in care lauda cu entusiasm aventul ce a luat Tara
nostra in privire economics, agricola si sociala, dupe en-
nostintele ce eastigat singur in timpul petreceret sale
in Romania la mosia FundeniGerassi din Judetul Ilfov,
ajungend la Incheierea ca, Romania cu dreptul p6te servi
de model in t6te privirele pentru terile vecine din Peninsula
Balcanica. Not land aminte cu deosebita placere la spu-
sele sale, de abia puturam observa pe lAnga
cat e treceam. In fact/ cu Burgas, la marginea despre
resarit a golfului se afla o insula, pe care este ase-
data o roontistire greasca inchinato, sf. Anastasia ; ceva
mat inainte de targusorul numit : Agatopolis care se vedea
la term, vaporul a luat o directiune mai departata de uscat ;
acesta peste putin apuse de la ochit nostri.
Pe la 10 Ore am zarit in departare o lumina ce venea
de la farul atelat in piscul unui deal al satulm turcesc
Miadade la care mai sunt Inca 50 mile, pans la Cons-
tantinopol. Lumina tut parea ca se invirtea in cerc, se facea
mica ca o stea §i apol se mama ca )una : ne cuprinse
somnul.
In revarsatul diet de 29 Julie se vedea farul de la
Derkosun oras veebiu grecesc, odini6ra resedinta, unit!
Mitropolit, care asta-gf p6rta numat titlul acesta. De la
Derkos se alimentdza Constantinopole cu apa, adusa, pain
un canal. Peste putin se ivira alte doue fare 'nalte ce
se afla acum de o parte $i de alta la intrarea in Bosfor.
Indata reseri s6rele ca un disc enorm de aur, ce parea
ca, iesa din naarea, varsand valuri de lumina ca sa o faca
mat stralucit6re si mai frum6sa, in ochii caletorulm. Pe la
sese 6re ocoleam termul europen pe care se afla mahalaua
pescarilornumita sf. Georgede la marginea r6s6ritenA
a Constantinopolei si intraram in Bosfor. Aict se desfasura
o privire din cele mai frura6se.
Pe laturea europena si pe cea asiana, ambele fiind inalte
;Li si
91.a
localitatile
madh-
ci
www.dacoromanica.ro

458 o cAt TORTE IN ORIENT
si stancose, dar mai ales pe cea dintai, sunt insirate eale de
aprope 10 kil. vile in forma patrata sat dreptunghiulara,
cu cite trel si patru caturi, cu feresti multe si midi, pro-
veilute en zaluzele fixe sat mutabile; la spatele unei vile
se afia alta si mai pe deal alta, asa ca tote par a fi supra-
puse pe colina inalt si samana en treptele unei sear!
uriase. Din distanta in distanta sirul vilelor de langa apa
este intrerupt de gradini cu numer6se borchete, alee si
arbori umbrosi, de numer6se forturi veebi si n6ue sau de pa-
late marete ale Sultanilor si ale familial imperiale, cum si ale
particularilor. Aceste palate ca si vilele de Tanga apa sunt de
marmura sapata cu felurite flori, strelueesc la sore ca niste
bulgan de argint si se scalds in mares ea niste lebede.
Pe piscul d6lurilor din ambele par ti ale Bosforului cat ajung
°Air, sunt de aseminea vile si palate imprastiete ce ri-
dica maiestos in rnijloeul unor paduri de castani
rosi. Vaporul intrind in Bosfor 41 modern rnersul, anume pare
ea spre a inlesni pe caletor sa vada mai bine aceste lo-
curt impodobite en tot ce'i mai frumos si mai estetic in
gustul Musulmanului, dar in realitate, spre a inlatura peri-
colul unei ciocniri cu vre-un alt vapor, ce ar veni din par-
tea opuse, sat cu numer6sele bard, ce en o usurinta si di.
bacie minunata circula pe Bosfor lungis si curmegis ca niste
rondunele.
Foburgurele cele mai remarcabile pe langa care am tre-
cut inaintand spre port, sunt :.pe termul europ6n Bityukdere
cu o frum6sa grading publica si mai multe construe0
intre care preponderka palatul de vara a Ambasado ru-
sesei si cate-va oteluri. Terapia cu palatele de vara a Am-
basadet engleze, italiene si francese. Intre aceste done loca-
litatt pe discul d6lulut se vede conductul ape! ce vine
tocmal de la Derkos. Ceva mai din jos de Terapia ineepe a
se vedea vechiul Bisantit pe care Marele Constantin in-
temeia la inceputul vecului al 4-le minunata cetate dupe
numele sets, tar impera0 urrnatori o-infrutnusetaril si mai
Inuit cu Biseriet monumentale si en palate marete. Tablele
delulut
si china-
marl,
at
www.dacoromanica.ro

o cALgrome IN ORIENT 459
de pe eresta zidnrilor, de pe aeoperementn1 palatelor,
de pe aripile si cupolele Bisericilor erau aurite lua
ochii and ii aruncai in partea locului, care pentru aces-
ta si pentru ca inaintez1 in Bosforin forma until corn-
urias s'a numit Cornal de aur. Sub inaperiul Bisantin era
oprit ca corabiile sa inainteze mat in jos de Terapia ; sunt
acolo o suma de forturi vechi si noue, Tar la marginea for
Iftngre apa se ved si asta-cli done cob:5'1e mart de piatrA
una de o parte si alta de cea parte a Bosforului. De ele
se lega un lant, ce servea drept bariera. Astar,11 nu se maT
intrebuintaza, acel lant, inset e strict oprit a intra vap6rele
noptea in port ; un vapor ce ar indrasni se intre dupa ce-a
'nserat in port, e bombardat en tunurele din forturi. Fortu-
rele de pe laturea eorupena se numeric asta-41: Rumeli His-
sari, tar cele de pe laturea asiana Anatoli Hisari. Bosforul
aici e eel mai ingust asa ea curentul ape e malt mai mare,
pentru care, acesta parte o Bosforulut se si numeste Me-
garevma, Tar foburgul de pe termul europdnArnaut keuy.
Mai in jos de acesta se afla foburgul Ortakeuy, in drep-
tul cdruia pe laturea asianri este un palat de marmura in
care ni s'a spus ca a fort gasduita Eugenia, Imperatdsa
Franciel. Dupe acesta vine foburgul Besiktasi unde sub
culmea delului se afla ehioseul de vara, a Sultanulul nu-
mit Yldis in mijlocul unei gradini vaste. Mai in jos este
foburgul Dolmu Bagdje, Tar in dreptul acestuia pe laturea
asianilScutarice se tine tot de Constantinopole. LasAnd
in drepta foburgul Topkhane, cu o rnrireta casarma de ar-
tilerie langa apa, pe Ia 8 6re dimineta am intrat in
portul orasului format din o ramurA a BosforuluT ce ina-
intha cite -va kilometre in uscat spre nie4a-n6pte si dis-
parte Constantinopole in done : orasul vechiti Ia stanga, Tar
eel noti la drepta. Portul era acoperit de vap6re i corabii ;
pintre ele circulate harm ea furnicele, ineunjurAnd si vapo-
rul care se opri nu departe de schela. Bareasii stri-
gau care de care mat tare, tureesce si grecesee la eel din
vapor a se pogori in barca lor; era pare -ca amesteca-
cd-1-1
no,tru
www.dacoromanica.ro

460 0 ('Al ETORTP IN ORTRNT
rea limbelor. In una din aceste barci vecluram pe DI. Leon
Ieronim, Cancelarul Consulatului nostru, care insotit de
cavas 1) si de un politain turc e*i sa ne'ntimpine *i in-
data ce ne vedu se urea pe vapor Impreund cu cei-lalti.
Politaiul turc dupe ce am fost recomandati ne cern frantu-
zesce cu politeta eke o carte de visits drept pasaport si se
retrase, Tar nol cu Dl. Ieronim pogorindu-ne'n barca in-
sotiti de cavas am pornit sere schela. Apr6pe de acesta
ne ajunse o barca sprintena ca o sageta, si un turc, impe-
gat vamal, care sta in piciare pe ea facu semn, aratand
spre giamantanele n6stre. De 6re-ce ne era peste mina
a-i le deschide pe apani s'a spus Ca dandu-I cats -va pias-
tri 2) putem fi scutiti de acesta ostenela, eel -ce am §i fa-
cut. Inse dupa ce am ajuns la cheat, esind din barca ne-am
pomenit in dreptul vitimel: cu alt turc impegat vamal, care
de asta-data pe fata ne cern bacsis, iar cum il obtinu, s'a
dus pe ici in cold. Numerese ocasiuni de asemenea na.-
tura ne -au facut a cunaste ca bacsisul este un obiceiu al
locului de tot inradacinat si cine-va trebue sa se confor-
meze lui chiar si cand nu i-ar prea fi cu voe.
Schela principala *i vama se afla in foburgul numit Ga-
lata care comunica cu orasul vechiu de spre mega -di si apus
prin un mare pod pe vase, iar cu orasul not( ce se intinde pe
deal spre mega -nopte si rese'rit prin un tunel in care din 10
in 10 minute Cate un vagon cut trei despartituri pentru clasa
I, II §i III, sue *i pogera de o data, prin forts unei maxim
asedate pe del, acarei mecanism samara cu al unei fontAnt
cu done galeti, dintre care cea din apa se urea, iar cea
din gura se pogora dud se'nvirteste rota, en singura deo-
sebire ca la tunel eat vagonul ce se ridica in del cat si
1). Asa se chiam4 gardianii pe la diferite autoritati mat ales
streine din Constantinopole. El pOrta uniforma militara, negreOt
gi tes, cu marca terei respective si nn tesac la bran gi sunt iudis-
pensabilt pentru siguranta la drum sau pentru suita la visitele ce-
rimoniale. Cavasul nostru intelegea putm gi Romanere.
2). Aga se numesc le ii turcegh qi equivaleza cam un leu vechiu
kl'aa nogtri.
www.dacoromanica.ro

0 CALgTORIE IN ORIENT 461
eel ce se pogara in vale, provequt Cu lampe spre a lumina
interiorul tunelului, este tot-dOuna plin de pasageri. Stra-
batand si not pentru intaia 6ra acel tunel esiram intr'un
rond unde ve4uram o fontana cu basin, ineunjurata.eu arbus-
ti verqi si frun4ost si inchisa cu un grilaj ; ast-fel de fontant
aunt mai pe la tote respintiile orasului si pelanga giamil. In
dreptul capatului de sus a tunelului maT spre r6serit este
un turn de observare vechiu si inalt numit turnul Galatea ;
de la acest turn spre mecla-nOpte pe platoti se'n tirade quartie-
rul numit Pera, adica de ceia parte, luandu-se ea punct de
plecare Stambulul. Acest quartier este populat apr6pe es-
clusiv de europei si constructiile din el cu cite 4--5 rin-
dud au aspect in adever europen. El este strabdtut de
done strade largi si paralele una despre apus alta despre
resarit. Ac6sta din urrna e->te cea mai frequentata, pe end
cea despre apus, unde se afla si Ambasada nGstra, Tar
ceva mai spre nord, gradina municipals, e parcursa si de
tramvaid, care circula din Pera in Galata si vice-versa.
Din distanta in distanta ambele strade se legs prin niste
pasaje inguste, pe care de abea pote circula o trasura, tar
mai spre mecla-nopte resArit ele se impreuna formand un
bulevard spatios ce iese prin Topkhane la Bosfor. Insta-
lAndu-ne in otelul lingaria" din strada resaritena a PereT,
am mers mai intai la un stabiliwent de bat turcesei din
apropiere si am facut cate o bae, ce ne-a multemit pe de-
plin atat prin curatenia cat si prin instalatiunele el.
Pe la 3 6re dupa meet ne-am pornit insotiti de Dl.
Constantinide, al 2-le Dragoman al Legatiunel Romane,
spre Patriarchie, strabatend strada apusana din Pera si pogo-
rindu-ne la port, spre apus de Galata. Trecuram un pod. mare,
la care ca si la eel din Galata tot' pasagerii, atat pedestri cat
si en trAsue, platesc o taxa de trecere. Am parcurs apoi subur-
bia despre meza nOpte a Stambulului, cant pe marginea portu-
lui, si dupe o eursa de o jum. ors, intraram in suburbia Fa-
nat., obarsia domnitorilor greci a terilor Romane de la ince-
putul vecului trecut pAna dupe al doilea deceniu a vecului
www.dacoromanica.ro

462 0 CALE I ORIE 1I ORIENT
nostruepoca numita a Fanariotilor si de amintire jal ilia, in
istoria neamului nostru, cact atunci se tindea la nabusirea
sentimentulm de nationalitate si a cultures in limba strarnosas-
ca, ce1a ce s'ar fi intamplat data genial romaninnului n'ar
fi -soptit unor Romani neaosi Sa se faca apostolic
rationale punendu-si viata, vitejia si stiinta for en rivna si
ent usiastn in serviciul natiet si al patiiei. In curind ajunseram
in dreptul unut zid inalt I i gros -Linde ne-am oprit; sosisem la
Patriarhie. Siluteam o sfant t bucurie NiNend resedinta celui
dintai Ierarh al Bisericei orthodoxe. Patriarhia se afla situata
cam in central Fanarului pe o colina ce se intinde de la m66a-
nopte spre mega -di si este incunjurata cu un zid inegrit de
vechime. In fata palatului Patriarhal este un loc in forma,
de patrat, deschis numal spre med.a-n6pte in strada ; pe la_
turea despre reserit se afla in zid o porta mare cu done
aripi ce serva pentru a intra in curtea biserieei patriar-
cale : pe laturea despre mega -di, tot in zid este alta pOrta
ea cea rnencionata. Pe acesta porta, se intra pana, la
1821 in curtea palatulm patriarchal ; atunel ins6 din causa
reseularei Grecilor din Elada pentru a se eniancipa de sub
jugul turcilor, a fost banuit de complicitate si Prea Feri-
citul Patriarh Grigorie V; si asa in Duminica Pastelor,
-dupe esirea din Biserica, Turcii it spanzurara de acesta
p6rta I) : in amintirea acestei tragice si durer6se intam-
plarT, porta s'a ineueat pentru tot-deuna, s'a facia in la-
turea zidulut despre apus alta, sprea servi de intrare princi-
pala in palatal patriarchal. Informandu-ne ea Sanctitatea
.Sa Patriarchal a plecat afara din oras pentru eate-va
am intrat pe pdrta reserit6na, In curtea bisericei patriar-
chalesi am visitat acesta biserica. Ea nu este dintre cele
1). Corpul prea fericitulut fu dus de ai set la Odesa §i ingro-
pat acolo cu mare cinste, la care ocasiune Constantin Economul,
un mare teolog grec, a tinut un stralucit discurs. Acest discurs
a fost tradus atuncc romanesce de Ieromonahul Chiriac Itomni-
ceanu. §i edat intaia óra impreuna cu alte scrieri istorice a he de
Dl. Profesor Const. Erbicenu sub titlul: 7,Scrierea Ieroschimo-
nahulut Archimandrit Chiriac Itomniceanuu. Bucuresti, 1889,
Tip. Cart. Bis.
delteptA-
rei
si
si
www.dacoromanica.ro

O CAI ETORIE 1N1 ORIPNT 463
mat vecht ale orasulut, pentru ca, aceste, mat ales cele mo-
numentale, au fost prefacute in giamit, san darimate. TotiW
interiorul et str6luceve prin curatenie §i frumuseta pod6-
belor de mult pret, intre care am remarcat cate-va, ic6ne
forte vecht, cu pictura in mosaic, ce all fost aduse din bi-
serica sf. Sofii dupe cum ne-a afirmat marele Eclesiarh.
Boltele stint sprijinite pe coldne de marmora, tar de-asu-
pra use] de la intrarea in Biserica, se afla o mare galerie
pentru femetinchisa cu gratis de lemn a.Fe date in roil:Willi
forte mica. Numer6sele sfinte m6§te, pastrate in chivote §i
sicrie de argint impodobite cu petre scumpe, stall deschise
spre inchinarea credinciolilor §i umplu biserica cu miro-
sul for cel de buna miresma. Dupe ce ne-am inscris qi not
numele in un pomelnic, am mers sa visitana pe Secretarul
Patriarchies.
Quartierul Fanar are ca si Stambulul intreg o infatisare
proprie until oras turcesc; stradele inguste §i neregulate,
casele tea mai mare parte de lemn alipite una de alta,
an mat multe caturi §i ca intrare principala o porta in zid
sail in perete, cu done aripi ce stall tot-dduna inchise ; and
fuse cine-va cunoscut suns de afara, atunci casnicit din
launtru deschid indata porta cu ajutorul unet sirme ce't
legata de retez ; interiorul de aseminea are un caracter par-
ticular. Tinda care ocupa catul de jos intreg este o inca-
pare spatiOsa, patrata sail dreptunghiulara, pardo,ita, cu
leaped] de piatra pe face psmentului, partea opusa intrI-
rei este sail cu total deschisa spre curte, sail un perete,
in rnijlocul caruia se afla eqirea in curte; langa unul din
paretic laterali a tinclet se vede la multe case si cate en re-
servoriu de apa numit Cisterns,, in care se aduna apa de
plOe §i se'ntrebuintaza pentru bent, apoi de regula o
1). Din acestA, causa focal adesea, sbucnesce in suburbiile Cons -
tantinopolel, prefacend in cenu§a numerose case, care odata a-
Tinclendu-se, numai pot fi stinse §i cet ce le locuescindata ce
SE ivere pericolul, iii tau copil qi calabalicul ce pot rote §i ies
la ritspintiivalcarandu-se si atragend prin Iipetele for o mai-
time de fume, care'] privere cu jade ne-avend ce le face.
www.dacoromanica.ro

464 o CAT tTORIE IN ORIENT
scary ce duce in catul de sus, unde sunt mai multe earner&
pentru casnicT. Visitatoril sunt primiti intr'o camera spa-
1;i6sApe langa paretic caria de jur imprejur se afla paturT
lungi si jdse Tar in mijloc si cate-o masa cu cate-va, scaune.
Casele aser,late de-a lungul portuluT, au curtea spre apa si
la malul acestia o mica schela en dou6 trei trepte in apa,,
pentru pogorirea in barca, la trebuinta sau pentru bae.
Numer6se curl de aceste, pline de pomi, de flori si de
legume, pe malul apes, fac a fi frum6sa la vedere si acesta
parte a Constantinopolei, data cine-va plutind In barca o
privesce de pe apa, cum am facut si noT in ciilele urma-
t6re. De aota-data veduram inse numaT fatada caselor din
strada, pe care o strabatusem inaintc si pe care ne intor-
ceam acum.
Ajungend la Dl. Secretar, a caruT locuinta, se afla in a-
propiere de resedinta patriarchala, si are forma si incape-
rile cam cum le-am descris mai sus, am avut multemi-
rea de a'l cun6sce personal, caci 'Ana atunci 11 cunos-
team numai dupa nume si a constata agerimea de minte, si
activitatea intinsa a sa pe o constitutie slaba, dar
cu un exterior simpatic si manierT alese. Domnul Manuel
Gedeon, (asa se nutneste Secretarul Patriarchies) facut
studiile teologice la sc6la din Halky si la universitatea din
Athena, a publicat mai multe scrieri de cuprins teologic-
istoric1); este si Redactorul jurnaluluT patriarhal:'Exalamcr-
Ttx-il 'A),4).5.E.Lx si un bun orator. Domnia, sa ne-a pus in
curent en numer6se documente vechi, privit ire la istoria
nostra bisericesca si nationala, dovedindu-ne ca are cu-
1). A se vedea un registru al diverselor sale scrieri. in Xpovcza
vric zatt,Lapztri7g comasp.La.; 1883. pag. 251 sq. De-aseminea in Theo-
logische Literaturzeitung" No. 6 din 23 Mart. 1889, S. 158 sq. Tot
acesta Revista teologica it Imparta§e§te o lauda meritata cu pri-
legiul recensiunm ce face asupra scrierei sale : Kavommi Stottecetg"
din 1888: Diesel Werk des unermiidlich and mit grossem nutzett
fiir die Wissenschaftliche Kenntniss der Kirche u. der Kultur
unter den bysantinischen Griechen alter und. neuer Zeit arbeiten-
den Varfassers bietet uns eine hochst werthvolle Sammlung von
Erlassen der Patriarcheu Konstantinopels" Theolog. Literaturzei.
tong No. 10 din 18 Maiu 1889, Leipzig. S. 253 sq.
hinga
gt-a
www.dacoromanica.ro

1889 08

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (19)

En vedette

En vedette (16)

Similaire à 1889 08

Similaire à 1889 08 (20)

Plus de Dalv Alem

Plus de Dalv Alem (20)

1889 08