1893 03

A YMW.A.4.ammzrn.a=am
BisERIcA
A
ORTHODOXA ROMANA',
Revista Periodica Eclesiastica.
ANAL AL XVII-lea, No. 3.
I TT IT I
TABLA MATERIILOR.
Pag
I Alegerea, investiture instalarea
I. P. S. Primat IXX III
II Documente inedite 193
III InvetAtura Bisericeseti 225
IV 0 tracli-tie despre st. Nichita Roman 242
.V Lectiune inaugurals la studiui Isto-
riei Biseric(-3sti 243
VI Etica evolutionists 0 etica cresting 259
VII Unirea planuita, in Roma a Bisericei
Orientale si (.4i ,tale 279.! .,,, ..,
VIII D911 atill.111';''
/2.-4-----e--D
2H7
1311CUR4TEI. L
4itraA, "--6-a;i'i cigt;14ccesici:
f,-0.
54. Sir, b-inci,datele- Unite, 34 en,
--
___.--------
I 8 9 3 .
',.
~144 7.~WIFAV. FAWCticrAff<V,,,, , I
1
i
.
. . .
J . .
SECTiA iSTORtE4/V It
D-PI'llEt R. ?
C*1
".10)
1.-A
. . .
,
1 .
.e.
..'
"C-
f:1$140.4
I
www.dacoromanica.ro

Alegerea, illvestitura si illstalarea I, P. S. Mitropolit al
Ullgro-Vlachiei 0 Primat al Romania
D9 D9 niensai%
Scaunul Mitropolid Primate, devenind vacant,
in urma retragerd prin dimisiunea 1. P. S. Iosif
Gheorghiau, §i duph o locotenentIt administrative
de 20 clile, Inaltul Guvern in solicitudinea sa, ca
acest sant scaun sa fie cat maT curand ocupat de
titular, a convocat pentru cliva de 18 Mail curent,
marele colegiu electoral comform art. I, din legea
pentru alegerea Mitropolitilor qi Episcopilor epar-
hioti, cum qi a constituird SantuluY Sinod al S-td
BisericT autocefale ortodoxe Romane.
Inainte insa ca mernbriT acestul colegiti electo-
ral, as intre in sala de alegere, a avut loc in cathe-
drala Mitropolitanh un Te-Deum, la care a oficiat
P. S. Gherasim Timuq Piteqtenu. Duph finirea a-
cestui Te-Deum, membriT S. Sinod, ai SenatuluY qi
aT Camera, luara loc in sala qedintelor A dullard
Deputatilor, care de astA data a fost presidata de
I. P. S. Mitropolit al Moldovei qi Sticevel D. D. Io-
sif. La apelul nominal respund in total 233 votantT.
Votul a fost secret. Fie care, conform anuntaluT
presidial, trebuea sa depund votul s6i1 in urns, che-
mat pe rand prin apelul nominal.
La despuerea urnd, publicul asistent, care uni,
www.dacoromanica.ro

plea tribunele adunka, astepta cu nerKbdare re-
sultatul votuldi, care fu urmatorul :
Votanp 233.
VoturT exprimate 220.
Majoritate absolulta 111....
Au intrunit dintre P. P. S. S. EpiscopT cu drept
elegibil:
P. S. Ghenadie Episcopul de Argesiu 168 vot.
I. P. S. Mitropolit al Moldova losif 47 ,
P. S. Silvestru Episcop al Husului 7
Presidiul anuncand mareluT colegiu electoral re-
sultatul, proclama, de Mitropolit Primat al Romani-
a, pe P. S. Ghenadie Episcop al Argesului.
La acest anuncTu intrega adunare, cum si publi-
cul asistent, a erupt in aplause prelungite si entu-
siasmate pentru fericita alegere facuta in pers6na
P. S. Ghenadie. Pe fata fie cdruia sa citea o multu-
mire suflet4scit si o bucurie deosebitA, ca bunul
llumnecleil a dat Mitropolid Primate a Romania, un
barbat plin de calitAti nobile si patriotice, un bar-
bat plin de pietate si credinaos servitor al Dom-
nulut
Mitropolia Ungro-Vlachia, atat prin posiciunea
sa, ca prima"Mitropolie a RegatuluY, cat prin ve-
chimea i trecutul a, mare si net6gaduit i se cu-
vine sa aiba parte de un Elsa Ierarh.
P. S. Ghenadie de Argesiu, urcandu-se la tribuna
rosti urmatorea cuventare:
Prea Santit1 Frail Episcopi,
Domnilor Senatorl,
Domnilor Deputarl;
Un moment de mat mare emotiune de cat cea de as-
tacp, in viata mea n'am avut, privind viitorul si munca
ce mi se destasura acum, pentru susinerea, Bisericel nO8-
tre nationale romana ortodoxa.
Mi se ridica vifor de gandurl, cand cuget la greua
sarcina ce trebue sa port ; insa nadejduesc in ajutorul
§i
II
www.dacoromanica.ro

celdi A tot Puternic Dumnedeul parintilor nostri
in concursul fratilor mei Episcopl si al domniilor vOstre
si asa cred, ca voiu invinge orl-ce piedica.
Prin acest intreit ajutor voiti putea pasi pe calea ade-
veratel propasiri cerute de timpul present, pentru ridi-
carea Bisericei si a nemului acestuia. Nu voia cruta dar
nici ostenela, pentru a ajunge unanima dorinta a credin-
ciosilor si iubitilor nostri parinti si a fiilor acestora.
Domnilor Senator];
Domnilor Deputatic
Prin bine-voitOrele domnielor vOstre voturl date astil.c11
in favorul meu, pentru ridicarea la demnitatea de Mitro-
polit al Ungro-Vlahiei si Primat al Romaniel, pe care
trepta ilustrat prin o munca fara preget nemuritorit
Mitropoliti ca Grigorie, Neofit, Nifon si altil, atl facut ca
restul vietel mele, cat va bine-voi Bunul Dumnedea sa
mi-I mat prelungesca, sä-1 sacrific pentru binele terei si
al Bisericei. Cand insa pronunt eBiserica» inteleg «tarav,
cad si fericitul apostol Pavel adresandu-se catre credin-
closit set a dis: «Vol suntett Biserica lul Dumnedetp ;
dee' si eu indreptandu-me dire Domniile vOstre die: "Vol
suntect biserica lul Dumnedeil, si cel ce va strica acesta
biserica, va primi pedepse ceresti». Nu vol lipsi, Domni-
lor, nici odata de la inteleptele sfaturl ale Coroner; void
fi alent la Vote bunele si folositOrele proecte ale guver-
nuItil expre3iunea terel,aruia iT voiti da tot concur-
sul putinclos. Nu me voitl depIrta de la datoriile mele
catre Cara, si Biserica, si on de cate on vol fi reclamat
de aceste marl interese, voia fi gata sacrifica chiar
viata.
Cu fratil mei intru Christos Prea Santitit Episcopl si
Arhierel, membril at SantuluT Sinod, voi 'Astra cu sari-
tenie cea mar athl.nca pace si dragoste canonica, pentru
a putea conduce in liniste Biserica lui Dumnedeti pe Ca-
lea cea adeverata, stability de Santil parinti la cele septe
sinOcle ecumenice.
Traiasca Romania!
Traiasca Majestatea Sa Vitezul si inteleptul nostru Rege
Carol I 0 Augusta nOstra Suverana Regina Elisabeta!
Traiasca. Altetele Lor Principii Mostenilort Ferdinand si
Principesa Maria!
iii
ei
s'aa
a'ml
www.dacoromanica.ro

Iv
La 4 ore sedinta se ridica si marele colegia, electoral
se declara inchis.
La esirea in aduuarea deputatilor, alesul Inalt
Ierarh, a Post iutampinat de o imensa multhne care
neputand strebate in localul aduard, asteptab. sa
salute cu respect pe alesul luT Dumned.eil si al na-
tiund, pe care '1 primira cu respectudse urale.
Actul acesteT alegerT trebuea solemnisat dupa o-
rhnduiala si in adever, 4:iva de 21 Maih, and cathe-
drala Mitropolitana 'si serbatoreste pe patroniT eT, fu
designata si pentru investiture si instalarea nou-
luT ales.
Conform frumdsd traditiunT, noul Mitropolit a-
yea sa rnerga la Palat, spre a primi din mAnele M.
S. RegeluT toiagul ArhipAstoral.
Acesta procesiune s'a petrecut conform progra-
muluT in urmatorul mod:
VinerT, 21 Maiti, find cliva hotariltA pentru in-
vestitura I. P. S. S. PArinteluT Ghenadie, ales Arhie-
piscop si Mitropolit al Ungro-Vlahid, Exarh al Pla-
iurilor, Primat al Romhnid, la orele 2 dupa amiacy,
o trasura de gala a Curter, merse in curtea Santa
Mitropolit, de unde Inalt Prea S'antia Sa, porni la
Palat.
La orele 25/4, cortegiul s'a format in modul ur-
mator :
D. Prefect al politieT CapitaleT ;
Done plutdne de cavalerie ;
AmendouT protoiereii Capitald ;
Trasura regale cu I. P. S. S. Mitropolit Primat;
Alte done plutdne de cavalerie ;
La drepta si la stAnga trasurd Inalt Prea Santi-
ei Sale, se Linea cate un major.
La orele 3, cortegiul sosind in curtea PalatuluT,
garda esi, presentA arma, jar musica intone ,,spre
rugacTune ".
www.dacoromanica.ro

V
Inalt Prea Santia Sa, intampinat la peron de D.
Adjutant de serviciti qi in capul schreY de onore de
D. ef al Casey militare regale gi de D-nil AdjutantY
regalT, a foss condus intr'un deosebit salon de pri-
mire.
In sala TronuluT qi in sala cea mare de primire
a Palatulul se aflat adunatT: membrii S-tuluY Sinod,
D-niT Mini$ri, D-niT SenatorT, D-niT Deputatl', inalta
curte de casatie, inalta curte de compturY, consiliul
comunal, D. Prim- preedinte, PreqedintiY, D. Procu-
ror-general qi Procuroril culla de apel, D. Prim-
preqedinte qi Prim-procuror al tribunaluluY de Ilfov,
D-niT Secretary generall qi DirectorY aY ministerelor,
D. Comandant al corpuluT II de armata cu D -niY
GeneralT §i D -niY ColonelY qefT de corpurY presenti in
Capitalh, precum qi m.ti multe alte notabilitati.
Amintandu-se sosirea Inalt Prea SantieT Sale, M.
S. Regele, insotit de AA. LL. RR. Principele qi
Principesa Romania §i precedatT de D. of al Casa
militare regale qi de D -niY AdjutantY, all facut intra-
rea in sala TronuluT.
pupa ce Majestatea Sa s'a suit pe Tron D. Mi-
nistru al cultelor cu D. Sef al Casey militare qi douT
Adjutanti regalY, at introdus pe I. P. S. S. Mitropo-
litul Ghenadie, precedat de protoiereiT CapitaleY qi
urmat de arhidiaconii Mitropoliel.
Inalt Area Santia Sa, imbracat in mantie, ajun-
end la fata TronuluT, D. Ministru al cultelor luand
din mina arhidiaconuluT Carja, o remise M. S. Re-
geluT §i apoT dete citire diplomeY nouluY ales.
Majestatea Sa 'nand carja, a dat-o Inalt Prea
Santitulul Mitropolit Primat, clicendu-i:
cIncredintez Inalt Prea Santiel Tale Toiagul arhiepO.sto-
resc, spre a Te investi Mitropolit al tingro-Vlahiei si Pri-
mat al Romania
- -
www.dacoromanica.ro

VI
ApoY a 'rostit urmht6rea cuventare:
«Tnalt Prea Sanlia Ta find ridicat la cea mal Inaba
«trepta a Santel Bisericl autocefale romane, cu vie mul-
«lumire 'TI-am inmanat, tocrnaI in cliva Sanlilor Impe.
«rall Constantin si Elena, cand Mitropolia prasnueste bra-
«mul seu, Toiagul arhiepiscopal ca sa obladuesci cu dra-
«goste si ingaduinla turma ce'TI este incredinlata.
«Inalt Prea Sanlia Ta esti al 3-lea Mitropolit al Ungro-
«Vlahiel si Primat al Romaniel, ales de marele Adunari
«dupa legea organicti, prin care s'a restabilit Biserica pe
«temeliile canonice, pastrand vechile datine ale Terel.
«Sunt mandru ca sub Domnia Mea s'a aseqat stator-
«nic Episcopatul si s'a imbunatait, in sfarsit starea de-
«rului mirean, asigurandu-se tot-d'o-data si viitorul sett.
«Magulit poti fi Inalt Prea Sanlia Ta, ca glasul popo-
si increderealfralilor Tel in Christos, desem-
«mat a ocarmui, ca presedinte al Sinodului, trebile bi-
«sericesti. Acesta mare si vrednica sarcina va mangaia
«pe Inalt Prea Sanlia Ta, ca parasesti acum frumOsa E-
«piscopie de Arges, pe care al pastorit-o 18 ani cu blan-
«dele si cumintenie si uncle al avut fericirea a tirnosi cel
«mal falnic monument religios, reinviat din cenuse in
«WU stralucirea sa.
«Te mal poti mandri, Inalt Prea Sante Parinte, de a
cfl urmasul atator Mitropolill marinimosi, cari au ridicat
«Scaunul Arhiepiscopal al Ungro-VlachieI prin evlavie si
«erudiliune, dandu'l un renume, care a strabatut peste
«hotarele Terel. Neultat a remas numele Jul Antim care,
fericitele vremuri ale lul Constantin Basarab, a fost
«plin de grije pentru Santa Biserica si care a incalclit pe
«fiil seI sufletesti cu cuventarea miscatOre si cu inveca-
«tura evangelicesca, respandite de el insusl, in mal multe
in tot resaritul. Didachiile sale sunt Inca asta-Cl
frumOse de cugetarT adanci si sfaturi duhovnicesti
«midi
«in
llimbI,
«pilde
to -at
www.dacoromanica.ro

VII
«pentru ierarchl si slujbasi al bisericei. Pastram si o a-
mintire recunoscrtOre Mitropolitulul Grigorie al II-lea.
Talma.cirea sub Vladicia sa a celor 12 minee, care se
»retiparesc asta-di, au deschis drept-credinciosilor un isvor
«bogat de mangaere si de inaltare de suflet. Episcopul
Kesarie de la Ramnic dice de acest vrednic Arhiepiscop
in precuvOntarea sa a mineelor: Pastorul Ungro-Vlahiel,
«pe care vecul de acum 'si-1 socoteste si e de cinste si
«patria sa se faleste cu el ca o podOba .
Nu me incloesc ca vel pasi, malt Prea Sante Parinte
«pe urmele acestor insemnati Mitropoliti cari, au desfasu-
rat atata rivna si osardie, spre a intari credinta in ini-
«ma poporulul.
Suindu-Te acum pe Scaunul Mitropolitan al Ungro-
Vlachiei, malt Prea Santia Ta poti fi sigur pe tot spri-
«jinul Metl; din adancul sufletulul 'Ti doresc multi ani
de stepanire si ca Dumneleti sa Te conduca si sa Te
lumineqe in santa Ta chiemare
La care I. P. S. S. Mitropolitul a respuns:
Sire,
Primesc cu recunostinta si respect din manile Majes-
tatei VOstre acest Toiag pastoresc, cu care me voitl sili
din t6te puterile mele,Fa pastori Biserica lul Dumneclett
si credinciOsa turma din acesta de Dumneclea scutita. E-
parchie, conducendu-o, dupa voia Domnuldi, pe calea pa-
cel evangelice si a dragostei crestine.
Dumnecleil, carele tot-d'auna pe cele neputinciOse le yin-
deca si pe cele ce lipsesc le implinesce, me va ajuta si
pe mine smeritul cu darul sett cel sant, spre a fi la
inaltimea chiemarel si spre a putea lucra in via Sa pe
calea mantuirel, pentru care stop El, cu puterea cea ne.
marginita, si lera, 'mi-a incredintat acesta carma de pas-
torie, Cu aprobarea si intarirea Majestatei VOsue,
www.dacoromanica.ro

VIII --
Sire,
Cele desavarsite sub mareta Domnie a Majestatel V6s-
tre, pentru intarirea si inaltarea Bisericei, si cari au is-
vorit din nesecata MajestAtei VOstre evlavie si dragoste
pentru ale religiei si ale tares att inscris cu litere de our
in analele Bisericei nOstre numele MajestAtel VOstre.
De aceea am convingerea adiinca cb. puternicul Vostru
sprijin nu'ini v'a lipsi nici odata in smeritele mele n6zuinti
de a lucra pentru ridicarea Bisericei nOstre nationale si a
r6spunde ast-fel la asteptArile Majestatel V6stre si ale Wei.
V6 multumesc, Sire, pentru bunele cuvinte pe care
Majestatea VOstra 'ml le-a rostit, si voiti auta, Sire, ca
In tot timpul, sa implinesc cu santenie si respect inte-
leptele sfaturi ale Majestatel V6stre, pe care le voiti pas-
ta ca pe eel mat stump odor.
Sa traits Majestate !
S. trAiasca Majestatea Sa Regina !
S6. traiasca Altetele for Regale Principil Mostenitori ai
Cor6nel!
Traiasca si inflor6sca. Romania!
Dupe aceea Majestatea Sa qi Altetele Lor Regale
ail felicitat pe Mitropolitul Primat qi, dupe ce ail
mal convorbit cu mal multe persOne presinte, S'aii
retras in apartamentele Lor.
In urnart, malt Prea Santia Sa a fost recondus
la Mitropolie cu acela0 ceremonial ce a presidat la
sosire'I, cu deosebire mime ca, in trasura malt Prea
SantieT Sale a luat loc D. Ministru al cultelor, pre-
cedatY fiind :
De catre protoerel CapitaleT;
De catre PP. SS. Episcopii eparhiotf in doue tra-
surT regale;
De catre d. Primar al Capitalel §i de catre archi-
diaconul care Linea Calla malt Prea SantieT Sale,
insotit de altY doul diatom.
www.dacoromanica.ro

IX
In acest timp clopotele tuturor bisericilor din Ca-
pitals ail sunat.
La up. Santa Mitropolii, Inalt Prea Santia Sa a
fost intampinat de catre Prea Santis EpiscopI, Ar-
chierei qi inaltul cler al Mitropoliei qi in urm'a fd-
cendu-qi intrarea solemna in cathedrala mitropoli-
tang, care era plina de credincioqi, 1. P. S. S. Mi-
tropolitul Primat conform traditiunii, saruta santele
icane, pe cand corul ceremonial intona imnul mar-
ceT DomnuluT.
Dupe terminarea acesteT ceremonil solemne bi-
sericeqti I. P. S. S. suind treptele tronuluT Archie-
piscopal qi incongiurat de PP. SS. membriT aT San-
tului Sinod, de d. Take Im...scu Ministru cultelor
de d-nii Preqedintl aT Corpurilor Legiuitare, de d.
Primar al CapitaleT de mar multi domni SenatorT q i
Deputati cum qi de alte autoritati civile qi militare
salutat in numele BisericeT Romane qi al fiilor cre -
dincioqi de P. C. Sa Arhimandritul Dr. Pimen Geor-
gescu cu urmetorea cuventare :
malt Prea, Santite Stepa,ne!
Prima si cea mar de cdpetenie conditlune, ce se impune
ori-carer societat,i, fie ea mare sail mica, este recunOste-
rea unel a,utorita,t1 sail a unul cap conducetor al et
Autoritatea, conditioneza bunul mers al societatel si
deci ajungerea scopulul ce are.
Biserica cresting este cea mar mare societate vechitd.
Ea este acea socieiate, care impreund In sine, aprOpe tad
lumea. Fondatorul acestel societAti, este Iisus Christos, Yard
scopul ce sa, urmarestede ea, este binele si fericirea ome-
nirei. Ea, Biserica, trebue sa recumisc5, o autoritate, care
sä o conducd la scopul hotdrat, alegend si intrebuintand
mijlOce potrivite, pentru ajungerea acestul stop, si in-
laturand in acelasi timp, piedicile ce ise opun.
Unicul si singurul cap al Bisericei crestine, este insusi
fondatorul eT Iisus Christos, El si-a reservat dreptul de a
www.dacoromanica.ro

X
o guverna, ne veclut, pans la finitul lumel. Ins card El
a voit a se inalta la cer, insusl natura cea materials a
lumel cerea, ca pentru Biserica sa infiinteze o putere,
sail o autoritate vecjuta, prin urmare omenesca, care dupa
invetatura lasata de Iisus Christos si ajutorul Spiritulul Sant,
sa sporesca binele el, in mod direct omenesc si vedut.
Cu acesta autoritate conducetOre visibila, Christos a
insarcinat pe Apostolil sel, adica : cu puterea de a inveta,
a administra santele mistere si a conduce turma cuven-
tattre, sat membril bisericel pe adeverata tale, si dupe
acestia urmasifor for legiuitl;decl a inflintat o ierarhie
bisericesca.
Credinta acesta, s'a sustinut si practicat in Biserica
crestina, in tOte timpurile si in tOte locurile.
Si in Biserica nOstra ortodoxa Romans, a existat ne-
Intrerupt o ierarhie, care a condus poporul roman, nu-
trindu'l cu santa doctrina ortodocsa. Ceva mal mult, Bi-
serica nOstra nationals, avea partea sa deosebita a inre-
gistra, ca multi dintre ierarchiel, prin faptele si activitatea
lor, at remas pans asta-cll si vor remanea pentru tot-
d'auna niste figurl sante, nu numal in cele bisericesti,
dar si in cele ale nationalitatel si nemuluI nostru. EI ail
fost patrunsl de adeveratul spirit al constitutiunel ce Chris-
tos a dat Bisericel sale, ca adica : rolul Bisericel este a
face fericirea poptrelor, si ca biserica find in stat, ea
este dattre a lucra pentru binele si fericirea statulul, de
unde atarna binele si fericirea Bisericel. El at legat strans
si at cimentat puternic, natiunea de Biserica, si Biserica
de natiune, ca ast-fel una sa viecle, fiind insufletita de
cea-1'alt6.
Providenta Divina Inalt Prea Santite Stepane, care tot-
d'auna a fost ocrotittre bisericel si poporulul Roman, a
facut, ca dupe retragerea I. P. S. Iosif Gheorghian, sa fill
ales de marele colegiu electoral, la Inalta trepta de Pril
mat al Bisericel nOstre ortodoxe Romane si Mitropolit al
Ungro-Vlachiei.
De acum vi se deschide un intins camp de munca.
Biserica nOstra are multe nevol, care in trecut all fost cam
negligiate, din diferite imprejurari, dar care acum trebue
urmarite, pentru ca numai ast-fel Biserica va putea a-
duce fructe reale pentru poporul nostru Roman.
www.dacoromanica.ro

XI
Orizontul Bisericel mistre in timpul din urma a ince-
put a se lumina, atat pentru cerintele culturel bisericestl,
cum si cele ale positiunel materiale a clerulul el, care e-
rail lasate la voia intamplarel. Multumita ingrijirel M. S.
Regelul, care in tot-d'auna a aratat un viu interes pen-
tru Biserica, ast-fel ch. prin Onor. guvern cu representantil
bisericel si natiunel, se vota in timpul din urma legea
positiunei clerulul s'a seminarielor, care lege, va da fruc-
tele el bine-facetOre.
Estl fericitul Arhipastor sub care si cu care sa in-
cepe acesta frumosa epoch'. Dic epoca, pentru ca se face
prima organisatiune exteriors a bisericel si ea va fi scrisa
cu litere de our in istoria nOstra bisericesca-nationals.
0 garantie puternica, ca veti lucra cu spor in via Dom-
nului, sunt bunele dispositiuni, unite cu fapte, ce cu in-
belsug a-ti facut pentru folosul bisericel si societatei ro-
mane.
Sa traill I. P. S. Stepane multi si fericili and pe Tro-
nul de Primat al Romaniel.
Dupe acesta cuventare I. P. S. S. Mitropolit Pri-
respunse :
Tote prin trensul eau fcieut qi
fora de densul nimie nu s'a P-
out ee s'a [dot zice Evangelis-
tul Ion".
Frarilor si _rabic' Crestinl!
Dupa o munca de aprOpe 20 de ani in acesta. Santa.
Biserica a Mitropoliel terei, pe fang regretatul si feri-
citul Mitroptolit Nifon protectorul si conducatorul met, care
m'a ridica la tote treptele ierarchice ale Biserieei nOsire
nationale romans-ortodoxa, si dupa trecerea din viata a-
cesta, la cea nemuritOre a acestni bun pastor, Dumnecleu
a voit ca guvernul din anul 1873 in unire cu Mitropo-
litul Orel, sa me trimita ca Locotenent de Episcop la,
Arges, adica la locul ce se vacantase prin trecerea titu-
laruluI Iosif Naniescu ca Mitropolit al Moldovel; iar Mi-
tropolitul de aci Calinic Miclescu, a fost inaintat la demnitatea
de Mitropolit Prima. In anul 1886, guvernul si naliunea
www.dacoromanica.ro

XII
prin vointa lul Dumnecletl, m'a ales dupa tote legile O-
rel Episcop al Sante' Episcopil de Arges, unde dupa
o munca dupa de 18 ant, am putut cu ajutorul celul A
tot puternic si cu dragostea crestinesca, sa strabat ruina
Bisericel din acea eparhie si sa reusesc a ridica peste
400 de bisericl si sä ved restaurat renumitul monument al
nemuritorulul Domn Negoe Basarab, pentru carele tara,
Regele si guvernul, n'ati crutat nimic spre al aduce in
starea lul primitive. Sunt adinc mangaiat fn sufletul met
pentru acesta dumnedeesca favOre, ca in qilele pastoriet
mele sa pot inregistra aceste fapte pe carit Istoria le va
transmite urmasilor nostril.
Asta-di Iubitl Crestinl, cand vointa Celul Prea Inalt si
tera, prin votul de la 18 Maid m'a ridicat la acesta inalta
demnitate de Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiel
si Primat al Romaniet pentru conducerea acestel de Dum-
negetl pazita eparhil, unde am lucrat in tineretele mele
cu aea mat mare dragoste si rivna voiu ruga bunatatea
cea dumnegeesca, ca sä 'ml ajute, spre a ptea pasi ina-
inte pe calea adeverulut asteptata de tott bunil crestini. Void
cauta a indeplini datoria de pastor cu santenie, ca sa pot
atrage dragostea nOstra si concursul care 'ml va fl pururea
trebuincios.
Catre dragostea vOstra me adresez mat !Magi, Iubiti-
lor si cucernicilor preoti, catre vol indreptez cuventul
met1 si ye rog ca pe cel impreuna cu mine ostenitorl, sa
lucram in via Domnulul cu pace si cu dragoste, cu rivna
si iubire de tern si Biserica, ca sa ne numim adeveratl
pastorl, iar nu naImitt cum dice Domnul in Evangelie:
Pastoral eel bun, sufletul pune pentru 01;
iar naimitul si care nu este pastor, vede lupul
viind si lase oile si fuge. Dumneget si tara, nu m'a
trimis, de cat sufletul mat sa 'ml pun pentru of si pen-
tru Biserica.
Void ruga pre Creatorul Cerulul si al pamentulut, se.
'ml intaresca puterile ca sa pot lupta contra duhulul re-
utatit. Voit ruga pre Dumnegeit, ca si pe voi sa ye in-
taresea la lucru in via Domnulul, ca cu totil sa ne ara-
tam vrednicl apostoli, sa ne intrecem cu cinstea unii pe
altil si ca sa corespundem invataturet Mantuitorulul Chris-
ios care dice: asa sa lumineze lumina vOstra, Ma-
tntea oamenilor, ca vecl6nd faptele vOstre cele fru-
odd 's1
www.dacoromanica.ro

xni _
'nose, sa preamaresca pre Tatal vostru cel din ce-
ruri, si tot-o-data sa, audim si glasul cel mangaitor bine
sluga bung si credinciOsa, peste putine al fost pus,
peste multe to voiii pune, intrd intru bucuria
Domnului tell .
Numai asa ne vom putea face vrednici de darul ce
este intru noi, numal asa vom putea convinge societatea
cresting si tera intrega, ca in adever suntem slugile lui
Dumnegetii, cand vom ingriji cu sa*nie si dragoste de
Biserica Domnului nostru Iisus Chrisios. Atuncl si nu-
mai atunci darul celul A Tot Puternic Dumnetleul Parin-
lilor nostril, ne va ajuta si pe not si societatea cresting
si ne va conduce pe cane cele bune si fericite, atat in
viata acesta trecatOre cat si in cea viitOre.
Terminandu-se solemnitatea bisericesca I. P. S.
Sa Mitropolitul Primat. incongiurat de Inaltul Cler
imbracat in vestminte sacerdotale, insotit de P. P.
S. S. Episcopi si ArhiereT, cum si de ceT-l'alti ilus-
tri asistenti 'sl face intrarea solemna in palatul Mi-
tropolitan, traversand printre randurile de preotT si
elevT seminaristY pang la scara cea mare in capul
Careia I. P. S. Sa fu intampinat de Membri Consis-
toriulnT EparhiotT, de P. P. C. C. Stariti, de Proto-
ereiT de Judete, si de personalul CancelarieT S -teT
MitropoliT.
Publicul representat din diferite clase sociale, se
imbulclea a urma pe noul Chiriarh in sala cea mare
a palatulul mitropolitan. La intrare in sala de pri-
mire cord seminaruluT Central, a intonat un imn.
Sosit in sala Inaltul Chiriarh a prima felicit6ri din
partea: Onor. Guvern, PresedintiY Corpurilor Legiu-
it6re, D. Primar al CapitaleT si altor autoritAtf Ci vile
la care I. P. S. le rerpunse. Dupe care conform pro-
gramuluT deja stabilit pentru receptiunea diferitelor
delegatiunT administrative si culturale bisericestI
se rosti urmht6rele cuventarT si anume:
-
www.dacoromanica.ro

XIV
P. S. Oerasim Piteqteanu, administratorul Epar-
hid in timpul vacante, in numele CleruluT Eparhial
vorbi ast-fel:
Inalt Prea, Sa,ntite Stepine!
Clerul acestei de Dumneqeri pazite eparhil, pe deplin
convins, ca nicl un lucru nu se face fora voia lui Dum-
negeil, inalta rugi cte multumire si de lauda celui A-tot
puternic, care in nemarginita sa intelepciune, v'a incredintat
conducerea acestel turme cuventatOre pe calea mantuirei.
Marele colegiu electoral, apreciind meritele necontes-
tate si calitatile pastorale, cu care bunul Dumneqeil v'a
inzestrat, manitestate cu abondenta in cursul celor 18
and de administratie a Episcopiel de Arges, dar mat ales:
infrumusetarea sfintelor lul Dumnegeil biserici, incuraja-
rea artelor si stiintelor, precum si alinarea suferintelor,
prin nenumerate acte de bine facere, s'a unit intr'un gand
pentru ca sa. Ve alega la inalta demnitate de primul ie-
rarh al terei. Tar Majestatea Sa Regele, a carui devisa.
este: Niznic farce Dumnecleu, confirtnand acesta alegere
a voit sa dea bisericel pre ba.rbatul doririlor, pe acela
care este hotarat a lucra din resputeri pentru propasirea
sfintei nOstre biserici nationale.
Mare si grea este misiunea, ce vi s'a incralintat I Este
cu atat mai grea, cu cat suveranitatea nationala dorele
ca si clerul, care din diferite imprejurari rema'sese in ur-
ma, sa merga inainte si sa. 's1 ea rolul ce 'i se cuvine
de drept, ca primul agent al culturel morale si intelec-
tuale. Din cauza insuficientel de cultura, sail pOte a me-
diului in care traesc, unit clerici, cu durere trebue sa
marturisim, nu'si dail soma de inalta for misiune. De aci
plangeri si nemultumiri, ba de multe or cuvinte necuvi-
inciOse la adresa pastorilor din partea turmei. Este tim-
pul sa curmam cu acesta stare, sa ne pregatim de mun-
ca si sa mergem inainte. Prin rabdare, prin staruinta si
cu ajutorul lui Dumnecleil, care cele cu lipsa le impli-
neste, speram, ca vom ajunge la acel ideal, pre carele-1
dorim 0-1 urmarim cu toll
Cu acesta ocasiune solemna, depunand omagiele nOs-
tre la tronul Archipastoral, Ve uram sa traits multi and
www.dacoromanica.ro

cu pace si sanatate, pentru ca sa realizatl dorintele, ce
le nutritl pentru binele si propasirea sfintei nOstre biserici.
Urma apol P. Sfintitul Innocentie Moisiu, Epis. Ro-
manului, care a felicitat, cu multa caldura si demnitate
in numele Eparhiei sale, pre noul Mitropolit Primat, u-
randu-1 viata itadelungata si fericita.' pe scaunul Arhipas-
toral; urand Bisericel nOstre autocefale ortodoxe Roma-
ne, sa se bucure un indelungat timp de conducerea ener-
gica, devolata si intelepta a noulul Primat.
Prea Santitul Innocentie, facend alusiune la desele con-
flicte, care din nenorocire sa petreceau in anii din urma
in sanul Santu lul Sinod, spre mare paguba a Bisericel
si spre degradarea autoritatel Episcopale in fata credin-
ciosilor patriot?, ureza ca noul Primat, sa fie iiispirat din
partea Santului Spirit, de inalta intelepciune, de prude*
evangelica si de bine fac6tOrea tarie de caracter, ca sa
impuna tuturor confratilor sei in Domnul ordinea, si dis-
ciplina, fara care nimenea nu poste atinge tinta dorita, far&
care este nenorocita si insusl biserica.
Prea Santitul Innocentie face apel si la inima I. P. S.
Primal, sa afirme insusI, cata lipsa de armonie, iubirea
fratesca si pace, n'am simtit fie-care, chiar in sinul San-
tului Sinod?
Suntem forte insetatl, dice P. S. Sa, de aceaste ele-
mente ale prosperitatei si fericirel ! Dumnedea sa to in-
vrednicesca, Inalt Prea Santite St6pane, sä ni-le dal cu
abondenta I Da-ne buna intelegere, ordinea si pacea, ca
sa vi sa dica: Bine-cuventat este cel ce vine intru nu-
mele Domnului !
Duph ac4sta D -1 Dr. N. Nitzulescu, Decan al
Faculty .elf de Teologie a cinut urmat6rea cuventare:
Malt Prea Sa,n(ite!
Profesorii Facultatei de Teologie yin adi c'o deosebita
bucurie si reverentios a IT6 incredinta de sentimentele
for de adanc respect si devotament filial.
El nu uita si nicl vor uita vre-odata, a fostul E-
--
www.dacoromanica.ro

XVI
piscop de Arges, P. S. S. Ghenadie, acil Mitropolit Pri-
mat, a fost cel dintaill care ridicAnd vocea Sa in S-tul
Sinod, a propus inflintarea facultatei de teologie pentru
instruirea clerului pe o temelie mai tare. Propunerea a-
cesta, pornita dintr'o argetOre dorinla de a vedea clerul
formAnd cu timpul o podOba alesA a Bisericei nOstre,
a gasit mai in urina un resunet puternic la predecesoril
malt P. S. VOstre, carora li se datorezA multa recunosi
tints si ast-fel intr'un sir de cats -va ani, prin Staruinta
laudabilA si solicitudiena bine-voitOre a guvernuluI, iar
mai pre sus de tote, prin Inaba Ingrijire si buna-vointa
a MajestAlei Sale Regele nostru, facultatea de teologie, a
dobandit o existents complecta de fapt si de drept, bucu-
rendu-se deja de aceeasi onOre cu cele-l'alte facultAti su-
rorile el, pe calea stiintel si a progresului.
Profesoril facultAti de teologie, flu devotati al Bisericei
n6stre romane, suet pe deplin pAtrunsi de datoriele ce
le impune chemarea for si in indeplinirea cu succes a a-
cestor datorii, au increderea nestramutatA ca I. P. S. V. ne
yeti da pururea un puternic, bine-voitor si roditor concurs.
Ve urAm deci, halt Prea Santite, sa trailI ani indelun-
gall, pe inallul scaun Arhipastoral, si precum la St. E-
piscopie de Arges ati avut multumirea sufletescA sa ye-
deti, in timpul pastoriei de acolo, reinoindu-se si desa-
versindu-se cel mai maret monument, corona arhitec-
turei bisericestI din epoca clasica, tot asa si aci, sa aveti
bucuria inimei si multumirea sufletului, d'a vedea ridi-
candu-se monumente ale gandiril chrestine, in stiinta si
literatura teologicl, pentru marirea 1111 Dumnecleti, pentru
mAndria Bisericei nOstre in fruntea cAreia stall acum si
spre lauda neamului nostru romanesc.
SA train, malt Prea Santite, ani multi, pacinici si plini
de rode ale credintei nOstre crestine.
Iconomul Alex. Mironescu, Directorul Internatu-
luT Teologic a felicitat pe I. P. S. Sa, cu urmatorea
cuventare :
Malt Prea Suite Stepanel
Directiunea Internatului faculthtei de teologie pe deplin
convinsa de solicitudinea pArintesca a I. P. S. VOstre pen-
www.dacoromanica.ro

tru tote institutele de cultura si educatie, iar in special
pentru aceste bisericestl, cu adanc respect depune astacli
la treplele tronulul Arhipastoresc al I. P. S. VOstre, sen-
timentele cele mai vii de gratitudine si devotament.
Dea a tot puternicul Dumnecleti, ca suirea I. P. S. Ws-
tre pe cel intaiu scaun ierarhic al Bisericei Romane, se
intaresca in sinul el dragostea crestinesca si sa desavar-
seasca inflorirea el morala si materiala, dupa cum suirea
marelui Constantin, pe tronul Cesarilor, a inaugurat o noue
epoca de inflorire culturala si materiala in biserica uni-
versals, care pentru acesta it serbatoreste cu laude asta-dl.
sa trait' I. P. S. Stepane !
Domnul Dr. B. Cire§enu a cinut urmiit6rea cu-
ventar.e in numele societace studenOlor in Teologie:
Inalt Prea, &Incite Stepa,ne!
Inimile tinere ale studentilor in Teologie, simtesc cu
Vioiciune, bucuria pricinuita de acesta serbatOre. Acesti
tined, astepta de la Eminentia VOstra, formarea viito-
rului lor, si au o nadejde neclintita ca vet' incuraja ca
si pan& acum, munca si talentul.
El scia ca in timpul trecut al Arhipastoriei episcopate
de 18 ani, malt Prea Santia VOstra, v'atl incongiurat
cu tote elementele care s'au distins pe terenul bi-
sericesc; si atunci cand 4 veclut un barbat cu dor de
munca, si cu aptitudine; apropiat si atI sacrifi-
cat totul, pentru a'l avea spre marele folos al eparhiel.
Preotil energici ca si membrii muncilori din orb-ce ra-
mura a societatei, au fost cu indestulare incurajatl
prin marinimiea sufletesca a EminentieI VOstre. Cu deo-
sebire insa, atentiunea indreptat'o asupra tineretului
pentru ca acesta va da mai targiu din sanul seii, bar-
batl folositorl terel.
Tineril membril al Societ4e1 studentilor in Teo-
bogie" se apropie asta-clI cu caldura langa sanul parin-
tesc al malt Prea Santiel Vostre si Ve rdga prin mine
Presedintele for de onOre, sa bine-voitl a primi din
parte-le, cele mal respectuOse felicitart
impreuna cu nob, sa, rOga; Pd,rintelui Ceresc, sa
2
1'4
XVIt
www.dacoromanica.ro

XVIII
Ve daruiasca ant multi si fericitt ca sa puteti da aces-
tor tinere oclra,sle adeverata directiune bisericesca si
stiintifica.
Sa traitl halt Prea &incite Arhipastor !
P. S. Dionisie Crajovenu, Directorul Seminarulul
Central a felicitat pre I. P. S. prin urrnat6rea cu-
ventare
malt Prea Sfintite Ste;pttne
Directorul Seminariului Central, Impreun'a cu corpul
Profesoral si elevil SeminaristI, vin cu cel mat profund
respect, dragoste si devotamentspre intimpinarea halt
Prea Santiel VOstre, ca si Ore cand poporul Ierusalimu-
lultiind in main' stalp5ri semn de acianca supunere
si devotament cantend imnul de triumf < Osana bine
este cuventat, cel ce vine intru numele Domnulul,>.
Cu drept cuvent dic acestea, pentru ca asta-41, Bise-
rica si Tara, yin prin piosul, virtosul si bravul for cap
Majestatea Sa Regele Carol I si Ve investeste pe tro-
nul Arhipastoresc, de Primal al Romaniel, Exarh al Pla-
iurilor si Presedinte al S-tuluI Sinod al Bisericei autocefale
ortodoxe Romane. Pe acel tron, pe care au stat stralu-
cip si nemuritoril in virtute : Antim, Grigoriu si altI
demnl Arhipastori.
Asta-clI fill spiritualt at halt Prea Sfintiel VOstre, cele-
breza cu bucurie si adenca multumire sufletesca., saver-
sirea acestill mare si misterios decret al Providentel de-
vine ce cu dreptate s'a Implinitpentru ca. nu In zadar
dice Psalmistul < De-ti Domnul dupa inima to si tot sfa-
tul ter' sa-'1 plinesca.».
Am Os misterios, pentru ca JAM darea cea bung si
tot darul desaversit de sus esteasa glasueste sf. nOstra
biserica. Am clis misterios pentru ca vocea poporulul este vo-
cea luI Dumnecleu, si dar vocea marelul colegiu electo-
ral, n'a fost decat cum glee Scriptura : Ca o suflare
vifor, ce vine repede au a umplut Wta casa, unde el
sedeati».
Tocmal asa suflarea dumneclees&a, au umplut inimele,
representanplor naliunei si au gAsit pe Arhipastoriul
:
de
www.dacoromanica.ro

XIX
Primatul Romaniei, in eminentul si virtuosul Episcop Ghe-
nadie al Argesulul, care s'a ilustrat in Eparhia Sa timp
de 18 ant numal prin acte genercise, rivna si credinta
in Dumneqeil restaurand si ridicand locasurile dumne-
cleesti, pang si prin catune, dandu-le splendOrea din tim-
purile stramosestI. Au gasit in fine pe barbatul dorirelor
si pe sacrul reservoior: de iubire, de infratire, de dreptate
si adever. Sa, ne bucuram dar cu tolii de o potriva si
cu inima curata, ca am dobandit pe care am dorit si
am cautatsi iata-Te Arhipastorul nostru.
NoT, Directorul SeminariuluI, Profesoril, si elevil Semi-
naristi, ve aducem cinste si lauda, precum glee Santul
Apostol Pavel: «Cinste si lauda tot celul ce lucreza bi-
nele cu rivna si cu credinta .
Inalt Prea Sfinte Stepane!
AtI rivnit tot-d'auna binele si nu v'ati rusinat, precum
clice Santa Scriptura Si am rivnit binele si nu me vol
rusina ,
Acesta este una din calitatile, cele mat principale, a
until pastor sufletesc ca numal asa '1 asecla Domnul pas-
tor poporulul
Rivna acesta a avut'o Dumnecleestil : Prooroci, Aposto-
liT totI dascalil bisericesti, si cu acesta s'a invrednicit
apostolul Petru de qicerea lul Christos < Tu estl Petru,
si pe acesta peatra, voiti zidi Biserica mea si portile ia-
dulul nu o vor birui pe ea. Cu acesta in fine Biserica
lui Christos, s'a intemeiat, respandindu-sl invetaturile luT,in
tot universal. Rivna naste virtuti si face pe crestini sluga
buna. si credinciOsa DomnuluT, iar pe pastorul sufletesc '1 im-
puterniceste si '1 impodobeste, ca pe un adeverat servitor
tainelor dumnecleestl, si pe cari pastorI Santa Evangelie
'1 numeste luminatorI, al tariel, celeT ganditeire ce coprinde
insine cuventul vietel si sfesnice care and si lumineza.
SuntetI inzestratl cu aceste calitall I. P. S. Stepane si
de aceia suntem sigurl, ea yeti pastori si apara Biserica
Jul Christos cu rivna, cu caldura si cu barbatie si pe flit
spirituall, 'T yeti conduce pe calea Evangelica.
Termin, I. P. S. Stepane, cu aceste putine cuvinte, ru-
gand pe a tot puternicul Dumnegeti, sa Ve intaresca,
sell,
si
in-
www.dacoromanica.ro

XX
tru vointa si poruncile sale, sa ve intArescA pasiI, care
avut tot-d'auna, pe calea bunatatiT, a dreptatil si
a intelepciunet SA ye dea Dumnegea, o Arhipasto-
rie indelungata, cu sanatate, cu pace si plina.' de glo-
rie si fericire, spre marirea numelul celul sant si spre
binele pastoritilor, care inseteza de cuventul lul Dumne-
(lea, cum inseteza cerbul de isvOrele apelor si sa ye in-
vrednicesca, ca darul sea, sa fie cu Vol intru ostenelile
VOstre Arhipastoresti, §i sa ramie cu vol pana in sfir-
sit si pastoritii vostril, sa. 1,re fie pecetca Apostoliel V6s-
tre in Domnul,
SA traitl I. P. S. Stepane.
UrmA apoY D. Constantin Gogu, Epitropul Ave-
d6mintelor Nifon Mitropolitul, care a cinut urrnato-
rul discurs:
Inalt Prea, SaVite,
Nadejduind in ajutorul celul a tot puternicDumne-
cleul parintilor nostril, dat Terel mangaetOrea pro-
misiune, ca veal pAsi pe calea adeveratel propasirl, ce-
rute de timpul present, pentru rid carea Bisericel si a ne-
mulul nostru romanesc .
Sufletul marelul si nemuritorulul Mitropolit Nifon, in-
taiul Primat al Romaniei, at cArul urmas sunteti, din im-
peratia Cerulul, a trebuit sa auda cu multumire acesta
solemna promisiune.
averea lul, tote indelungatele lul economil, tot ce
a agonisit in lunga lul viata, cu inima voiOsa a consa-
crat la invetamantul fiilor Romaniei, scumpa si mutt iu-
bita lul si a 'Astra Patrie.
Fondand Seminarul, ce'l OITA numele, a voit sa asigure
Bisericel Romane, alta data paladiul nationalitatel al Um-
bel si al traditiunilor de glorie, de fralie si virtute stra-
mosasca, preotil avCmd cunostinta chemarei si datoriel.
lor. NoT Epitropil si D -nil Profesorl al acestul Seminar,
cu inima plina de incredere ca vom gasi la Inalt Prea
Sant.enia VOstra, sprijinul necesar pentru aducerea la in-
deplinire a marelor si frumOselor cloth* exprimate in
actele de fondatiune ale Prea fericitulul fondator Nifon
all
Tdta
i-all
www.dacoromanica.ro

XXI
Mitropolitul, depunem asta-di la Tronul la care tera V'a
inaltat, sentimentele nOstre de respect si devotament, u-
randu-Ve Malt P. S. Sa traitl ant multi incununat cu glo-
ria faptelor marl pentru Tara si Biserica.
Apo]( Presedintele SocietAteY CleruluT Roman nA-
jutorul" Leon, C. Dumitrescu, a rcstit urmatorea,
cuv6ntare:
malt Prea Sante SMpane1
Asta-c,1, cand intrega natiune tresalta de bucurie, as-
cand Sf. nOstra Biserica, imbracata in haine de ser-
batOre, deschide sanctuarul sea spre a-1 oferi aceluia in
care Tronul si marele colegiu si-an unit vointa sa; fie-'ml
permis si mie in numele societatel clerulul Roman Aju-
torul > din Bucuresti ca sectiune centrala, a ridica vocea
spre a Ve c,dice: Bine all venit. Bine atl venit pe tronul
Arhipastoresc al terel, spre a conduce turma cuventatOre
ce pronia divina v'a incredintat, la limanul dorit, la is-.
vdrele racoritdre ale vietel morale. Sperantele nOstre si
ale natiunei gasesc malt Prea S. Stepane probe in viola-
Ve trecuta, spre a se indemna si mat departe, la ascep-
tad mangaetOre despre resultatele bine-facetOre ale acti-
vitatel Eminentel VOstre. Cad devotamentul si cele alte
virtual pastorale, ce Ve insufietesc, sunt adeveratele co-
morl de care biserica are trebuinta in aceste timpurl de
grea cumpana. Eruditul nostru istoric si filolog d. B. P.
Hasdan intr'o mica, notita biografica. aparuta asupra unuia
din cei mat invatati prelatl, ce-1 a avut biserica nOstra
dice: La un episcop in genere multa invetatura e o in-
susire secondara. Apostolil lug Christ scian putina carte.
Biserica pune pe Sf Nicolae, 6m bun si numai bun, mat
presus de fericitul Augustin, unul din capetele cele mai
siiincifice ale epoch sale si ale tuturor epocilor. A se jert-'
fi pe sine insusl, pentru binele altora, a lumina prin fata
senina, prin bun sinit si inima curata, a crede si a iubi
pentru a fi iubit si creclut, acesta este calitatea sublima
a unul pastor sufletesc .
Aceste insusiri se intreved in faptele din trecut ale E-
rninentiei Vostre, si cu ele faclit fala Eparltiel Argel,
ta-qt
att
www.dacoromanica.ro

XXII
care ad' plange perderea din sinul seti. a Em. VOstre. Dar
daca aceea plange pentru ceea ce a perdut, inimile nOs-
tre se umplu de bucurie pentru ceea ce am dobandit. Si
daca e veri una din ramurile de activitate a se bucura
mat mult, aceia e a societatei nOstre a clerulul Roman A-
jutorul» sectiunea centrals; cad pasil nostril vor gasi un
mentor in calea lor, inimele nOstre un indemn si pilda
vadita, neputintele nOstre un sprijin si, protector spre
a se indemna si mat departe In faptuirea bineface-
rel a caruia realisare a fost un cult in viata Eminentiel
VOstre. Spre realisarea a acestora si a fericirel bisericel
nemului nostru, Ire urez Eminenta sä train multi ani pe
trouul Arhipastoresc al t6rei.
La tote aceste urArT I. P. S. Mitropolit, multumi
cu urm6.torele cuvinte:
Prea SAnti(1 si iubiti frati Episcopi, prea
cuviosilor Archimandriff, prea cucernicilor preorl
si inbiti Crestini!
Mu1tamindu-v6 din adancul inimel pentru bunele si
frumOsele urari ce 'ml facet' asta-41, cu ocasiunea suirel
mele pe scaunul Arhiepiscopal de Mitropolit al Ungro-V1a-
chiel si Primat al Romaniel, voitl cauta a'ml indeplini cu
cea ma' mare santenie datoriele ce'mi sunt incredintate
de pronia dumnecleesca.
N'am destule cuvinte sa multumesc lul Dumneget1 si
terei pentru acesta favOre ce mi s'a facut cu intarirea
si aprobarea Majestatel Sale Regelui.
Nu pot in destul ss multumesc dragostei vOstre, pen-
tru caldurOsele telicitari ce 'ml aduceti si pentru dorinta
ce aveti de a merge cat ma' repede pe calea dorita si
asteptata de tam intrega.
Dorinta vOstra; iubitilor, imi (IA mare curajiii, pentru
ca cu totil sa pasim cat ma' repede pre calea adev6ra-
tei propasiri, ceruta de timpul present. Ajutat de darul
lul Dumnecleil si de concursul vostru si al bunilor cres-
tini, voitl indoi fortele mele, pentru a vedea Biserica lui
Dumnecleil incalzita cu dragostea inimel tuturor crestini-
lor si ma' cu sema a servitorilor altarulul.
Iubitilor ! Inima urea este mult mai mare de c &t
.
www.dacoromanica.ro

XXIII
putenle mele &ice; dorintele mele de a strabate ca-
lea prin care trebue sa trecem, pentru ridicarea natiunel
nOstre sunt numerOse. 0 raga de mangaere insa me im-
bArbateza, sciind ca a venit vremea, cand cu to0I trebue
sa pasim chtre linta dorita, ca darul celul a tot sant sa
ne umbrescA si ca Biserica nationalA romans-ortodoxa,
sa 'sl ea sborul cAtre vechea el splendOre.
ScAnteIa ce zace in inima fie -carui roman pentru dra-
gostea catre Cara si BisericA, trebue nol cei duhovnicestI
s'o aprindem cu puterea duhuluicare este cuventul lul
Dumnedetlca gasindu-ne in acesta armonie si dragoste
inflacAratA, lucrand cu ardOre in via Domnului, ss primim
premiul imperAtiel cerestI. SA aducem prin faptele nOstre
cele frumOse omagil. lul. Dumnegeti si credinciosilor nos-
tril strabunl.
SA ne facem deci, prin aceste mijlOce vrednici de glo-
riosul renume al fericitilor strAbunl, ca urmasil nostril, sa
ne laude prin adunarI, prin bisericl si respantil, tot asa cum
si not '1 laudAm pre densil.
Ast-fel s'a terminat adsta solemnitate, care este
o bunk §i frumdsk prevestire, pentru arhipastoria
I. P. S. Mitropolit Primat Ghenadie.
www.dacoromanica.ro

13IS1RICA ORTODOXA ROMANA
DOCOMENTE INEDITE
privitore la
ISTORIA IIATIONALAIPOLITICA SI BISERICESCA aROMANILOR
(Unnare. Ve41 Biserica Ortodoxii, anul XVII, No. 2).
Acosta copie, care este o traducere de sigur din
limba rusesch, presupunand ca conceptul original
a fost facut de un tircovnic rus, ea Foote ser vi ca model
de corupcie al graTuluT romanesc. Stil greoiti, frase
resucite, cuvinte nepotrivite si sintex strein limbeT
nostre. Dach GreciT ne-au introdus in limbh pe adre-
sarisi, metahirisi, periclisi, periorisi etc. etc. si RusiT
nu s'aii lAsat mar pe jos, ni-at gratulat cu : otnoseniT,
predlojeniT, zacane, poslusanie etc. etc. si o sums de
numiri in administratie. De abea dup6 renasterea
presenth am inceput a cuati tina de pe limba ro-
mftneasch si a scutura praful de pe figura eT marea-
th. Dar sh tashm acestea celor in drept de ale cerceta
si cu timpul a le alunga din gralul neamuluT nostru.
Prin acesth disposicie rigur6sh, ce mir6se a dovar si
cunt rusesc, fall yid un menagTament si conside-
rhpe pentru pers6na SefuluT BisericeT Valahe si
presedinteluT Divanulul AdunhreT ThreT, s6 la hots,
www.dacoromanica.ro

194 1DOCUMENTE I ED IS PRIV. LA
rire de a se surguni Mitropolitul betran, bland §i
lini§tit, Grigorie, eel cu trupul carat §i cu sufletul
de anger, incuno0intandu-1 despre acesta prin cu-
vintele amare ca tTerea in fond, §i duld ca inierea
in forma: Dupe cele date mie poruncl cu numele
Domnulta lmperat, etc v6 steituesc, lasdnd lard za-
bavet ora5sul Bucurqtilor, set plecatz spre seilao4uire
in Basarabia !..." Care este causa surgunuluT sett'
inthiti din Bucureqti ? S'a improtivit de a se supune
manhstirile Ord i preotiT Romani la angaralele
cerute de comandantiT o§tirilor ruse§t1 pentru cara-
tul proviantuluT trebuitor armateT. Mitropolitul Gri-
gorie n'a intercis absolut monastirilor qi preotilor
de a nu face chraturT de podvozi, ci nurnaT a nu-
merul pretins de comandanci era forte mare, lucru
la care nu s'a invoit. Sa §tie ca individul luat la
podvola, on caratun de provianturT pentru arma-
tele ruseqti ba i turce§tT, r gala cu m6rtea orT, in
casurT mai favorabile, cu shracia sa totals. lath
cum: Carul qi boil cum §i cheltueala trebuitare era
pe comptul sett. Intrat odata in tabara de caratun,
nu Tea de cat cu sufletul, boil qi carul §i-T pierdea,
baniT §i-T cheltuia li andrdmanea la saph de lemn,
maT muncea 0 cu bratele pans and maT putea; a-
poT lasat sarac, lipit parnentuluT, remanea orT peste
Dunarea, on peste Prut! Acesta era sorta podvo-
darulaY Roman qi sub Turd qi sub RulT! Multe mil
de suflete romaneOT de telul acesta s'ati pierdut §i
s'att expatriat, pentru cuventul, ca in Rusia sail
Turcia '1 era asigurath vista, §i dar dus acolo nu se
maTintorcea, renunta, de nevoe, la femee, la copiT,
la cash §i la neam! Seculul al XVIII §i al XIX vor
fl marture vii de suferintele durer6se ale acestuT po-
por nobil qi generos, dar atat de mult umilit §i strivit
de nenorocirile imprejurarilor timpurilor ! Mitropo-
litul Grigorie, care ytia ce insamna angarale qi
www.dacoromanica.ro

ISM'. NAT, POL. I 131SEE1CFASCA A ROMANILOR. 195
podvoch pentru arcuate, care ve4use cu ochiT luT
resbaile de la finele secululuT trecut, de la 1806 si
1821,1110 avea ore nevoe de a i se dovedi eh nu se va
intampla tot asa si in resboiul din 1829? lath dar
pentru ce s'a improtivit Mitropolitul: Dorul sufle-
tuluT luT pentru neamul sell de a-1 ocroti dup6 pu-
tinth si pentru clerul romanese de a nu-1 injosi!
BoeriT Ora nu se puteatt opune, pentru ca se te-
meat; puss insh catT-va sub scutul sett cautati a maT
usura povora de de-asupra Ord. Acestia au suferit.
Dar tocmaT aceste suferintT le-01 mhrit numele si
all pus in respect pornirile violente ale vrajmasilor
si impilatorilor threT.Caracterile de fier, ca a lui Gri-
gorie si altiT, Carla si persistenta for in suferint{, te-
nacitatea fanatic in ideilelor patriotice sinationale,
aceste figurT, modele de imitat, conservat
Sara dat putinta de a fi cea ce stntem as-
th-cT! Nu vorbele Ole, late si sforhitore, dupre
cum Ilia frica, orT supunerea si slugaria la streinn
Preosfintia V ostra milostivule Domn Arkipastor.
LXIII) In intdrcerea mea de la 'ma la Bucure§ti, eia
am primit p6 drum raportul celui ce ocarmueqte datoria
de Vite-presedent a Valahiel Divan, Gheneral mayor Mar-
covici, pentru improtivirile cele ce ail intimpinat SOO-
nirea la orinduirea podvedilor pentru aducerea celor de
indestulare pripasuri, cele ce se aduc din Rosia. Din cu-
prinderea aceltei in§tiintari, en am cunoscut c ac6std, 1m-
protivire may mult izvorelte din neunirea glasuirel a Preo-
sfintiei Vostre, spre de o potrivit orinduiri, ca insemnatei
dgrii lui intru potrivirile cuvintarilor locuitorilor, fart osa-
birea averilor cele ce sint mAnAstireciti all personelor du.
hovnicecti numirl.
0 ast fel de improtivire despre partea a Preosfintiel
VOstre ArhipAstorin, cu atat mai mult m'at't fault a m6
ne -all
i ne -all
iii
si
www.dacoromanica.ro

196 DOCIJMENIT Ilir ID Ill IkIV. I A
mira, ea in cea 'de la 15 Mal (ce) avea glasuirea de la anul
trecut, sub No. 468, et am facut aritare Preosfintiel VOs-
tre acele atinget6re cu cea cluhovnicesca stepanire, care
dupe vointa a Domnulul Imperat se pun in OM vg emea,
pe cat va fi euprins Principatul Valahiel de ostirile nostre.
Intr'acea a mea glasuire forte deslusit fu inch;puite acele
de jos insemnate : Cele Bisericesti aver! roman neatin se,
dar impreuna cu acestea di nu sint slobode de darea in
nature, de podv6de si de cerirea pentru armie, care vor fi
puse pe cea-l-alta parte a norodului sAlasluie.
Pre acest fel de temelurl manastirestile aver! Ili cea cu
mult numer duhovnicirea, care face cea maI bogatl cuven-
tare (a) acestui Pinipat, darn dater a se impartasi cu deo-
potrivg cu eel -1 alit lecuitori in cele ostesti cisle, cele tre-
buincI6se a Rosenestei armiI.
Ci in loc ca se urruezi acestel depte pravilI, eu forte
scarbit am aflat, ca, boerii de aicea lucrancl sub vointa a
Preosfintiel Voste ail departat duh)vnicia din impgrtiisirea
obstestelor dile, asa in cat el t6t6 greutatea acelora s'au
inters asupra celor maf saracl locuitoe.
De iznovit dovada 'ml slujaste mie acest reu la cea de
acum stare a vremel, orinduirea caelor pentru aducerea
proviantulul, neuitandu-ve la cele ce face §tiut Gheneral
Malorul Marcovid, de fatii cu Preosantia V6stri, si impo-
triva dorintel Ore-carora bine-voitori boor!, Preosfin0a Vostil
at! hotarit a pune hotar ajutorulul despre partea duhovni-
ceasc6, cu orinduirea numal a trel cute patru-sled de care.
i fiind-ca acesta orinduire s'au parut cu neajungere, Ghe-
neralul Malor Marco-yid s'ati aflat silit a care de iznovil,
masuri maI multe hotArit6re. In cercetaiea acesta Divanul
ad maI intrat in mai indelungata inchipuire dupe acesta
treaba. Ci neoglasuiea a Preosfia0e1 Vostre n'au dat voe
pana acum Divanul a face hotaire la cea de acum intam-
plare a stare!. Intru o ast-fel de nesevisire au trecut trel
septimani si eel dilicat punet a ad.ucerei pripasmilor din
nauntru Imper4ieI n'are o miscare.
www.dacoromanica.ro

!ST. NAT. POI. $1 BISERICEASrA. A ROMANILOR. 197
Dupe numirea cea push mie de Domnul Imperat, ell nu
Flint dator a rabda mai mult nicl o ci acOata zabava, care
se induplica catra, cea deseversit stricare a armiel Impo-
ratestil sale mariri.
Eti nu (mi) del voe a ve judeca pentru pricinele, pentru
care Preosfincia rostra nu ve induplicati de-opotriva a
glasui, spre a pune pre cea duhovniceasca cuventare de o
potriva dare pentru usurinta loeuitorilor, pentru purtarea
color ostisasti greutiti, ne dorind a ve putea ,urma im-
protiva celul primit chip a gandirilor.
Urmand dupe cea data mie a Inalcimei Sale voe, cea
facuta mie stiuta, Inca de la luna lul Avgust trecutulul
1828 an, eu silit me cunosc a face stiut Preosfincid V6s-
tre, ca Domnul Imperat, n'are socoteala asupritore, macar
a ori- cut va fi §tiinta, ce se leapada d'a spori masurilor
stepfinirel nostre.
Preosfi4a rostra milostivule Domn Arhipastor nu
putetT ImpreunA lucra cu tole bine faptuitore chipuii a
Imperatestilor marin spre folosul Valahiei si cu urmare
nu puteti fi la vremea cea viit6re color duhovnicesti chip
acestei stapaniri.
Dupe tole date mie poruncl cu numele Domnului Im-
perat dreptatea, (sic) eu ye sf ttuesc, lasand far& zabava ora-
sul Bucurestilor sO,plecati spre sqlaguire in Basarabia. Lang&
acesta Intfimplare, dupre prea Malta voe, ocarrnuirea Mitro-
poliel, spre intemeerea ale locului obicelurl, sa da In SAM&
Episcopului Rimnicului, c' unul mai betrtm aid duhov-
nicesc person.
Facend stiut pentru o acest fel de orinduire otqteascai
AdunAri a Divanulul de aid, eta pul inainte Preosfintiei
V6stre a face ce este trebuinclos cu oglasuirea aeestel se-
atinget6re spre partea duhovniciel.
remane mie a adatiga, ca pentru suma cea trebu-
in i6sd Preosfi4ei V6stre pentru duca la Basarabia banl, a-
seminea si la tale trebuindose peluna celor trebuinclase,
voila nstepta de la Preosfintia rostra, railostivule Domn,
si
gi
virsirt
cot
www.dacoromanica.ro

198 DDCUMENTE INEDITg PRIV. IA
infltiintare, spre a da cut se cuvine cea cuviinci6sa pre-
dlojenie (ordin) pentru trimiterea cea trebuinciosl pentru
Preosfintia V6stra suma din venitul acestei Mitropolii.
Pentru cliva in care, Milostivule Domn, yeti Orindui spre
eqirea VOstra din Bucure§tY, ett aseminea voiti avea cinste
a altepta de la Preosfi4a. Vostra 1n§tiinOre, spre a o tri.
mite ImperAte§tei mariri. Cu adev6ratit cinste des6verlitii,
supunere, cinste am a fi al Preosfintiei V6stre.
(fat% data).
Pi ea plecata slug, Pallin.
[Copie serisa reit de un ma).
(Academia Rom'an6, Manus, M. B. Vol. 8).
Documentul ce urmeaza are aprope aceea0 cu-
prindere ca §i eel precedent, deosebirea este, ca
acela cuprinde incunoSiintarea Mouth personal Mi-
tropolitulul Grigorie, pe cand acesta, cea cats Di-
vanul Ore, prin care-1 vesteqte cum s'a regulat cu
Mitropolitul. Prin acesta li (la a intgege, daca
se vor arata Inca DivanitiT recalcitranti ucazurilor
gi predlojeniilor ruseqti, se pot gasi usor ca qi pen-
tru Mitropolitul, locurT de petrecere §i pentru
Lucru forte aprope de inteles. Observam ca copia
acestul document este maT clara §i stilul mai ro-
manesc, ass, eh Cu acesta sh pate uor int6lege
maT bine i cela-l-alt.
Catrd ob,steasca Adunare a Divanulul Romeinesc.
No. 701. Ghenarie 24, 1826.
LXIV) Intorcendu-me de la 141 la Bucuresti, pe drum
am primit respunsul Vite-presedintelui Divanului ValahieT,
G-heneral Maior Marcovici, pentru anevoincele ce intimpina
Otearmuirea la orinduirea carelor, pentru caratul zahara.
lelor ce vin din Rosia. Din cuprin&rea acestei aratari am
Inc6les ett cea mat mare parte a nevointelor s pricinueqte
§i
ca
ei.
www.dacoromanica.ro

TST. NAT. Pc L. $t BISRRICEAbCA A ROMAMU R, 199
din neunirea Mitropolitului Valahiel a orindui de opotriva
acesta povOra pe to tote starile deobOe ale 6menilor, fara
a sc6te avuturile manastireqii §i personele duhovniceqti.
Acest fel de improtivire din partea Preosfintiei Sale cu
atata mat mult m'at flout sa me mir, eAcT in adresarisirea
mea de la 15 Mai in anul trecut, sub No. 468, am
deslugit Mitropolitului cele ce s'ail allezat pe partea du-
hovniceasea, dupe vointa prea puternicului Imperat, in
cats vreme Printipaturile vor fi prinse de o§tirile 'Astro.
In acesta adresarisire a mea destul s'au deslulit acea ce
urmeaza :
37
Bisericeqteie avuturi reman nesuperate, insa nu se a-
pall iti de cele trebuinci6se precum : care §i carat pentru
armie, care se vor pune §i asupra celei-l-alte parts a olViel".
Pe acest temeiti avuturile manastire§ti §i multimea po-
pilor, ce alcatueqte o destula parte a acestui Printipat,
trebuea a se impartai de-opotriva cu cq-1-alts locuitorl
la cerutele trebuinte ale Rosiene§tei arme. Dar in loc sa
se povatuiasca dupe acesta drepta pravila, et cu intristare
am aflat ca boeril lucrand sub vointa Mitropolitului at scos
partea bisericeafta din impartirea angaralelor asupra ob§tiei,
in cat Oa greutatea acestora s'ati intors asupra serma-
nilor locuitori. Intemplarea orinduirei carelor pentru cara-
tul proviantului imi sluje0e drept noun marturie a acestui
reu, neveclend deslulirea Gheneralului Maior Marcovici,
and s'at intalnit cu Wtropolitul, qi improtiva vointei unor
boeri cu euget bun, au hotarit a periorisi tot ajutorul din
partea duhovniceasca, orinduind numai 340 de care. Si
fiind-ca acesta orinduiala nu at fost de-ajuns, Gheneralul
MaYtor Marcovici aft fost silit a cere de izn6va masura
mai hotaritore. De aceea Divanul at inirat in mat pe larg
chibzuire a ace§tei pricint. Dar neunirea Preosfintiel Sale
nu at dat voc Divanului pana acum a face acea desever-
§ita punere la tale a acestei intemplarT. In acest fel de
iicalclie at trecut trel septlmani §i cea mat mare treaba
www.dacoromanica.ro

200 DOCUMENTELE INEDITE PMV. LA
a earatului proviantului din launtrul imperiei niel s'ar'i
miscat.
Dupe slujba ce mi s'at l. dat de catra prea puternicul
Imperat, ell nu pa se, mat alder nici macar o 4i acesta
Iniarcliere, pornita, spre cea mat deseversita paguba a ar-
miel Imperatestei Sale mariri. Eli nu voesc a judeca pri-
cinele pentru care Mitropolitul Valahiei nu primeste a da
asupra partel duhovnicesti de-opoiriva angaralele, spre a
se usura locuitoril de greutMile ostasesti si nici voesc a
Indatora p6 Preosfintia Sa se lucreze impotriva cugetelor
ce §-all. pus. Povatuindu-me de catra Inalta volute, ce mi
s'a deslusit Inca din luna lui Avgust 1828,'am socotit de
trebuinta a face cunoscut Mitropolitulul Valahiei Grigorie,
ca prea puternicul Imperat nu are de gaud se, pricinulasce,
nimulul mustrare de cuget ; dar fiind-ca nu ail voit ca se,
la mesurele otcarmuirel nestre, Preosfintia Sa nu pote
luera deopotriva cu bunele cugete ale Imperatestei Sale
mariri spre folosul ValahieY, li In sffircit de acum Inainte
nu pete avea acea putere asupra partel duhovnicesti.
Dupe puterea ce ni s'ail dat in numele Imperatului, am
pus inainte Preosfintiel Sale Mitropolitulul Grigorie, ca
'Aetna indata orasul Bucurestilor se, merge, spre locuinta
In Basarabia. Dupe vointa Imperatestel Sale mariri la a-
cesta Intemplare otcarmuirea Mitropoliei, pa temeiul pa-
ruentestilor obiceluri, se Incredintaza Episcopului de Rtmnic
ca un mat betren aici Intro personele bisericelti. Instiin-
Vaud pentru acesta punere la cale obstestei Adunari a
Divanulul, qi puind inainte Mitropolitulul Grigorie a face
din partea dohovnicesee, cuviinci6sa punere la cale a a-
cestei predlojenii, imi renaNne a adauga ca pentru sums
trebuinciosilor Preosfintiei Sale de bani, nentru calatoria Ba-
sarabiei, precum $i pentru cheltuelile sale pe fiesi care lune,
astept de la densul instiintare ca sa datt cut se cuvine
predlojenii a-I trimite ceruta suing, din veniturile Mitropo-
liei. Aseminea voill astepta ltiinta, pentru 4ita plecarei
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POI 111SERICFASCA A ROMAN1LOR. 201
Preosfintiel Sale din Bueuresti, ca sa facem arlitare Im-
paratestei Sale mhiri.
(cofie Mil data)
(Academia Romans, Docoment. M. B. Vol. 8).
Generalul Leitenant P. Chisilev, reuqind a chema
din exil pe Mitropolitul Grigorie, in urma cerireT
Sale (vet i documentul LX11), 11 incun(*iintazh
despre acesta §i- I face cunoscut ca a luat mAsurile
trebuinaose, pentru a avea tots comoditatea la re-
intarcere. Sermauul Mitropolit! Niel' se visa la ce-1
a§tepta, credea cá vine, plin de bucurie, la turma
sa. Dar lucrul n'a fost aka, cum vom vedea.
Monsfigneur,
LXV) Am inteles cu adeveratii, placere, prin scrisorea
ce a i avut on6re a'mi adresa, sosirea Eminentel V6stre
la Focsani alegerea ce ati facut pentru resedinta la E-
piscopia Buzeului, spre a V6 opri cat-va timp. EIS m'am
grabit de a da ordine, dupe dorinta V6stra, in stop de a
V6 continua tratamentul de care V'ati bucurat pe timpul
petrecerei V6stre in Basarabia gi a Ye procura t6te como-
ditatile de care ati avea trebuint5, in cas de dorinta.
Eti me felicit prin anticipatie de speranta pentru a Ve
putea face curand cunostinta personals, a Eminentel V6stre
si a Ve esprima prin vie. grain asigurarile inaltei consi-
deratiuni, cu care am on6re de a fi, Monseigneur, al Emi-
nentei V6stre eel mal umilit si mai ascultator servitor.
[Orig. fraiituzecte].
(Iscrdit) P. (Missile/.
Bucurihti, 1 Februarie 1832.
Adresa :
Eminentei Sale Monseigneurulul Mitropolit Grigorie.
gi
.
www.dacoromanica.ro

202 DOCUMENT:1LE 1NEDITE PK1V. LA
Primind Mitropolitul Grigorie invoire de a 10
din Basarabia si a veni in Ora, multameste cu re-
cunostinta pentru acesta, G eueralului comandant
Chisilev. Trecend de peste Prut pe la Sculeni in.
Moldova spre a se re'nt6rce in Patria sa, Mitropo-
litul Veniamin, protectorul de alts data si acum
prietenul sets, IT prepara o pritnire stralucita la in-
trarea sa in Iasi. Acesta era si o manifestatie poli-
tica si o ovatie din partea CleruluT si a poporuluT
Moldova, pentru ca-1 stieati si-1 cunosteati top
Moldovenii ce merite avea acest pe nedrept exilat
Prelat. Dup6 ce a stat cate-va Vile in Iasi, Mitropo-
litul Grigorie isi is drumul spre Valahia. La Focsani
insa, nude era granita fatala din seculT intre Ro-
mani si Romani, primeste o stafeta din partea co-
mandantului General Chisilev prin un amploYat
Neculachi Mavru, care-1 vesteste ca, IT este interVis,
pentru cuvinte politice, de a veni Mitropolitul Gri-
gorie direct la Bucuresti si a reintra in administratia
Eparhiei Sale. Mitropolitul isi alege ca Joe de re-
tragere temporala Episcopia Buzeului. Aicea im-
preuna cu Episcopul meritos Chesarie isi petrece
timpul in traduced si reveded de traduced facute
in Basarabia si incearca a infiinta o mica tipografie,
spre a imprima operile sale, ceea ce si reuseste.
LXVI) C'critra Exeelentia Sa Domnul Gheneral Aghio-
tant Chisilev, comandirul corposulq armlet deosebite al
Mrirei Sale ImperatuluI a t6tA, Rosia, deplin imputernicit,
Presedent al Divanurilor ValahieT si Moldove1, Cavaler
ma! multor ordinn.
Exelentisime Prepdinte.
Prea cinstita scrisorea Excelentiei tale, care mi s'aq tri-
mis la Chisinat, en multA cinste si bucurie o am primit o
www.dacoromanica.ro

IST. NAT. FOI BISERICEASCA A ROMAN1LOR 203
ca pre cea ce este vrednicA de t6ti cinstea qi pricinuit6re
de mare bucurie, pentru care gi multamesc Exelentiel tale
f6rte f6rte. Si plectuld de acolo indatl, dupe poiuncA, am
ajuns la Foc§ani, sirguindu- me ca sit aduc §i de fata im-
preuna cu inchinaciunele multamirile cele prin viii glas ;
dar intimpinand aicea pre D-lui Sovednicul Kirion Necu-
lachi Mavru, arAtat din gurA sfatuirea Exelentiei
tale, pentra Ere -care cuvinte sa nu merg de-adreptul In
Bucure§ti, ci sit aleg vre-un loc in care adecit sit zAbovesc
vre-o catl-va vreme. Deci eu supus fiind poruncilor Exe-
lentiel tale, acelor pricinuitore de tot folosul, m'am supus
Exelentiei tale §i am socotit sit zabovesc in Episcopia Bu-
zeului; pentru aceea me rog, ca precum invrednicit
do bunatatea Exelentia tale pentru slobozirea din Basarabia,
sit me invrednice§ti de purtarea de grijit pentru tri-
miterea cheltuelel celel randuite de la Sf. Mitropolie, ca
sit flu eel deapururea indatorit, insit mat mult indatorit
de a aduce smeritele mele rugAciuni catra Durnneget pen-
tru sAnatatea Exelentiei tale.
18 Ianuarie.
Original.
(Academia Romani, Manuso. M. B. Vol. 8).
Intristat phnh la suflet lAteanul i blAn.dul Mitro-
polit Grigorie de puitarea necorecth a administratie
ruse0 fait de el, scrie ac6stA relatie intitul'and'o :
Be la a doua surgunie pentru a doua surgunie,
care este intru unele mat grea, car intru altele mai
uvirti... Din acesth relatie autografh sa constath,
ca Mitropolitul Grigorie a avut a indura multe qi
durerdse amenintarT, numaY qi numaY pentru a-1
decide sit se lepede singu'r de Mitropolie; el lush
protesth energic, scrie GeneraluluI Datcov in Pe-
tersburg, scrie pre§edintelui Guvernulul rusesc §i
arata GA este oprit de a reintra in administratia
Eparhie Sale. Pricina interclicerd era un pretext
$1
asa
.
1i
mi-air
m'at
si
www.dacoromanica.ro

204 DOCUMENTS INEDITE PRIV. LA
inventat de Chisilevch' adeca sh nu villa in Bucu-
restY fiind-ca acum are a se face oboleasca Adunare
ysi pate multe veduve sarad set vie set se 'inscrie ca
scutelnid neputandu-1 departa, me vain U72/ cu
denW. Mitropolitul era Presedintele de drept al
obstesta Adunhri, dar dup6 dispositiile GuvernuluT
Ruses°, in realitate exercita acest Inalt Gre-
neralul Chisilev. Pentru a se evita influinta morals
a MitropolituluT i conflictele politice ce probabil
s'ar fi ivit intre Mitropolitul Grigorie i vederile
rusestI, a lost pus la oprealh, de aceea f6rte ironic
sh exprimh bkranul nedrepthtit: Eu miparea
cesta o socotisem de necuviinclosd ¢i cu prepus".
Representantul luT Chisilev chtea Mitropolitul Gri-
gorie maT avea i misiunea delicatti, de a-1 Invita
(=lea dimisia, la care propunere Mitropolitul cu
caracter de fier, respunde hotaritor: Iar pentru
paretisis (dimisionare)1-am dis : cd Dumnecleu mi-au
dat suflet Eparhia, cdnd imt va le;ci surletul,
atund iml voiu leisa Eparhia..." In fine descriid
scopul bine-voitor al politiceT rusesti' pentru Ilo-
manY se exprima asa curajosul neosul Mitropolit
Roman: Deci de va fi stepdnirea rusasca (la Ro-
adich dach ne va incorpora la Imperiul set,
cum a facut cu Basarabia), negre5sit va randui lm-
peratul vre-un /WS ftiut Impereitid Sale ; lard de va
fi stepdnirea Sultanulta (adech, de vor rknanea
dup6 resboT Romanii tot sub suzeranitatea Portei),
nu pate sei se amestice Prq'edintele (GuvernuluT ru-
sesc)". Asa se purtati Romani): cu durere de inima
pentru neamul for si eel Bisericesti si
Asa se cuvine sh ne purtam i noT, ca numaT a-
cesta-T calea drepta ce ne p6te duce la mantuire yi
mhrire. Cine cauth st6pani slugh sh m6ral
LXVII) De la a dotla surgunie i pentru a dotia surgunie
carele este tntru unele mai grea intru altele mai
oficiti
a-
i
maul,
eel politice tT.
BeriA,
ysi
sail
ci si
Qi
www.dacoromanica.ro

)s r. NAT. POL, §I bliCRICEASCA A LOAANn..oR 205
usOrA, adeca, dupg, aceea in luna lul am scris o
scris6re cAtrA Datcov Gheneral la Petresburg,a cAria copie o
imperichtsese (o inchid) aicea cu Nr. A. Dupe aceea am pri-
mit scris6rea Proedrului Presedintelui ca sa, viti aicea, dupe
care urmand am venit la Focsani si acolo esindu-mi Mavru
inainte mi ati spus, ca scris6rea ce o am scris lui Datcov o au
trimis Niselrod lui Chisilev sift aerie, ca de Taste folos venirea
mea in Valahia BA me theme si asa last pricina la soco-
teala Exelentiei sale. Deci Excelentia sa socoteste sit nu
merg drept in Bucuresti, cd fiind ct nu am voe de la Im-
peratul sd intru in ocarmuirea duhovniceascA este lucru
neeuviincios sa sez neimpedecat, ci se aleg un loc la o
vreme, pent cand va lua respuns, ca ati serfs si asteapth
posta 0, vie. EA nu I-am dat respuns atuncea, ci T -am (lis
ca se vie diminet.t. i asa venind dimineata I-am 4is : cA
alt loc nu socotesc mai potrivit mie afar de Buzeu. Dar
Insa misearea acesta o socotisim de necuviinci6sA si cu
prepus. CA dace nu aveam voe, ce trebuinta era aml aerie
sa vitt. El mi -ati (Ps, ed mai Taste si alta prieind, ct fiind-ea
acum se face obsteasca Adunare, pOte multe veduve si
sAraci ad vie sa se parangliseasca (inscrie) de scutelnici si
neputendu-I departa, me voitt uni cu densil, pentru aceea
at zabovesc pant se va seversi obsteasca Adunare. Tail
va aerie pe drum a treia 4i. Dupe acesta all venit clicend
ca all luat respuns de la Proedrul si trebue sa -I scriti si
eu ca o sA remaiu la Buzeti. Eta lenii dandu me de acesta,
dupe multe cuvinte, dupe acesta m'am plecat si T -am scris
acest respuns cu Nr. B. Dar pentru cuventul cel insenthat
sfatuire, ell (in locul sell?) aveam porunca, el insA nu
primit, gicend cA o sa-mi tAlcueascA cum sa -1 impung, si
de ce sA-1 dobandesc vrtijmas pentru un cuvent aspru si
allele ca acestea. Cu tote acestea, l'am schimbat, dar l'am
intarit mat jos cA sA vie la acelasi noirna. far pentru pa-
retisis T -am q.is cA Dumne4eil dat suflet Eparhia
si cAnd imi va Tesi sufletul, atuncl fmi voiti lasa Eparhia.
Tar dupe tote acestea, ell still acum randuelele rusaltil ca
m'a.d
;
ml -an t
www.dacoromanica.ro

206 DOCUNaNTEI iNt.D"IE IRIV. LA
pre Arhiereii, adeca fl sc6te singur Imp6ratul pentru vre-o
pricing. Mi-au a de nu m6 voiu Linea de paratisis
va numi iarg singur pre care'l §tie i voe§te, lug rus nu
alt neam. Deci de va fi st6panirea rusascg, negresit va
randui Irup6ratul vre-un rus stiut Imp& Miet Sale, tar de
va fi stapanirea Sultanului nu pots sa se amestice Proe-
drul Iar dup6 tote acestea lucrurile acestea sint lucrurI
care privesc spre mantuirea sufletului, pentru care Domnul
l'ati varsat singele, qi nu le va lEisa in voia nebunilor, ci
le va iconomisi dupe cum va socoti ca taste de folos.
Original
(Hem Academia Romtma, Manus. M. B. Vol. 8).
Divanul lard mijloce§te la 1829 catra Preseden-
tul Divanurilor MoldoveY qi ValahieT, Pavel Dimi-
trievicT Chisilev, ca prin intervenirea luT la ImpOrat
sa se dea permisiune Mitropolitului Grigorie sa se
re'ntorch in Patrie, pentru cá acum s'a fAcut pace,
spre a se bucura qi tam, avend in mijlocul ei pe al
seu duhovnicesc parinte Arhiptistor. AcestA mijlo-
cire a DivanuluT avu ca resultat eliberarea din exi-
larea in Basarabia a MitropolituluT, dar nu §i abso-
luta sa independenVi, pentru cá a fost retinut un
timp la Buzeti, apoY la CaldAruanT, i'nurnaa la Cerni-
ca, §i numal dup6 aceste popasuri lungi, regularisite
de (Jomandirul rusesc P. Chisilev, ati putut se re-
intre in Bucure§ti!
LX VIII) Catra Inalta Exelentia sa, deplin imputernicitul
Presedent al Divanurilor PrinOpatelor Moldovei i i Vala-
hid, Domnul Leitenent Gheneral i Aghio taut al Marie'
Sale Inap6ratului a tuturor Rosiilor ai a feluri de ordine
Cavaler, Pavel Dimitrievid Chisilev.
tint este Inaltel EKelensiel vostre, ca Preosfin0a Sa pa.
rintele Mitropolitul nostru, Chir Grigorie, la Ghenar tre-
cut? primind porunca prin stralucirea sa Graf Pallin, fostul
di:,
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POT. $( BbERICEASCA A ROMANILOR 207
deplinul Imputernicitul presedEnt, cuprinclet6re ca sa se
traga din ocarmuirea Mitropoliel sa nArga sa vietu-
easel in vremea resbolulul la Basarabia, urmat Preo-
sfincia Sa dupe" porunca, radicAnduse de atunci si dueen-
du se la locul eel orfinduit. Acum fiind-ca milostivul D -c ed
ineununand armele imperatiei cu stralucita biruinta ne-a
miluit cu pacea pricinuit6re de mare bucurie veselie,
pentru imbunAtMirile ce de acum Inainte nadajduim de-
obete de a dobandi spre Intreaga nostra mangttere, Intre
care aceste bunatati socotim una gi petrecerea Preosfiintiel
Sale, a Duhovnieulul nostru parinte Arhipastor, intre
nol ; indrasnim a ne ruga cu plecacTune Exlentiet V6stre,
ca primind acesta rugacTune a nostra, sa bine-voitT a mij-
loci ea sa se slob6da sa vie aid la Scaunul pa toriel Sale,
ca un legluit Arhiereu si ca until ce l'am avut, si mast
dortm ca sa-1 avem parinte duhovnicesc pastor al nos-
tru. i primindu se de catra inalta Exelencia Vostra, a
testa rugacTune, va fi catra noT i catra tot norodul Va-
lahieT ca o facere de bine din parte-Ve, Tar noT ne vom
cundste indatoriti a fi de-apururea propoveduitorl acesteT
bunatap a Inaltel Exelentiel Vdstre.
(Iscali(T): Otcarmuitor Mitropoliet Neofet al Rimniculut,
Ilarion Arges, Chesarie Episcop Buzeit, Grigorie Branco-
veanu biv vel ban, Constantin Cretulescu biv vel ban, Barbul
Vacarescu biv vel ban, Constantin Balaceanu biv vel ban;
Grigorie Filipescu biv vel Dvornic, Mihalache Ghica biv vel
Dvornic, Gheorghe Filipescu Dvornic, Iordache Golescu,
Scarlat G'radisteanu, Dimitrie Racovitza, loan .Pirbet, Con-
stantin Campineanu vel Spatar, Alexandru Filipescu, Nes-
tor, Mihalache Cornescu,, Alexandru Ninctulescu, Dimitra-
che Ralet, Filip Lenju, Constantin Balaceanu, Constantin
Cornescu, loan Falcotann.
Anul 1829 Decenavrie 9, Bucure§ti.
(Copie).
(Academia Romans, Manus. M. B. Vol. 8).
si
at si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

208 DOCIAALNTE INEDITE PitIA. LA
Vornicia cea mare face cunoscut la 1833, Mal 1,
Mitropolitului, ca s'ati luat disposiciT de tetra pu-
terea administrative de a i se pune la indhmiinh
cai pentru a se transporta de la Buzeti, unde nu
maT vola RuiT, ca el sh stea qi sh se aqeze spre
petrecere liniqtith la ChldhruqanT.
Vornicia Mare dinlauntru a Printipatulai Tare Romilne§fi, No.
2447, Luna April 14, anal 1833. S ,ctia I, Mu 1, Bacure§ti.
Preosiqntiet Sale pdrinteluf Mitropolit al UngroVlahief
Chir Grigorie.
LXIX) In urma primirei Ofisulul Inalt Exelentiel Sale D-lui
plenipotentului presedent de sub No. 72, care cu chute
sä alaturg pe Tanga acesta, Dvornicia grabind a incunol-
tiinta pe Preasfintia Vostre, nu lip3eqte tot de-odata a face
cunoscut ca s'ail dat cuviinclosele porunci, atat caul ot-
ciirmuirea judetului Buzeti li a Ilfovulul a implini Preo-
sfintiel VOstre tot felul de indemrmari privit6re la odihna-
ci6sa li multitmita petrecere de acolea panA la ManAstirea
Caldaruqanit Ili darea tailor, on din eel d6 pot sari din
sate, precum yeti pohti mai bine cAt ci cAtra nastavnicul
pomenitel Manastiri a primi pii Preosfintia VdstrA cu cea
mai adanca smerenie. Iar catra acestea prin acest prilej
Dvornicia nu lipseqte a marturisi attra Preosfintia V6stra
aplancul sell. respect qi, plecaclune.
Iscrilit : Directorul Dreptare, Mihalache Cornescu. ,,S'eful
Secsief, C. M. Manzi,
[Original].
(Academia Romans. Manus. M. 13. Vol. 8).
La incuno0iintarea VornicieT respunde mitropo-
litul, ca forte multhmqte pentru ingrijire, dar li
face qtiut, ca el deja s'a dus la CaldhruanT, spre
a nu arhta nesupunere dup6 porunea Gene -
ralulul Chisilev.
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POL SI RI ,ERTCFA CA A ROMANI! OR
Cdtrd cinstita mare Vornicie din lduntru.
LXX) Am primit cinstita serisore intru care mi se
aratil ca slut date porunci la Ispravnicul Buzeulul ill. al
Ilfovului pentru cal spre inlesnirea venirei mele la Sf.
Monastire CAldArulanii si forte multamese. Ci yeti qti,
dup6 porunca ce mi dat de Exelen0a sa Gheneralul
ca se nu petrec la Buzeti, IndatA am venit la Manastirea
CAldarnqanilor in 11 ale aee§tei luni, ca se nu m6 arAt ne-
supus cu nii'a lizi Duusinecjeti petrec aici.
Original.
(Idem Academia Romaria. Manus. M B. Vol. 8).
Ducerea saiz transferarea MitropolituluY de la
Episcopia de Buzeti, unde petrecea in conintelegere
si conlucrare spirituals cu Chesarie Episcopul,
fost regulath, de Administratie Inca de la 14 ale
lunel April. Prin acesta masura T-a ridicat putinta
de a se maT ocupa cu cartea si tatat orT-ce co-
municatie cu personele politice. L'a aruncat intr'o
separare totals de afacerile hunestT, si acdsta pen-
tru ca u'a voit se demisioneze.
Plenipotentul presedent G. Cliirilov, calm sfatul admi-
nistrativ.
1833, April 14. No. 72.
LXXI) Mitropolitul Grigorie dupe a sa cerire slobod
este, ca din Buzeii sa mearga a se aqeza la ManAstirea
Caldaru§anii. Drept acea sfatul Administrativ indata va
incuno§tiin0 acesta PreosfincieI Sale.
Pentru tAlmAcirea Intocmal,
Secsiel', C. M. Manu.
(Idem Academia Roraima, Manus. M. B. Vol. 8.)
Ihserica Ortodoxl Romani G.
209
s'ai'l
T-a
ea
pi
www.dacoromanica.ro

210 DOCUMENTS IN,D IE IR1V. LA
Mitropolitul Grigorie scrie acesta epistola proba-
bil atrA Guvernatoru] BasarabieT, cerend sa inter-
vin6 la locul competent de a i se permite re'ntOr-
cerea in Patrie. Stilul din acesta epistola este un
model de energie qi de laconism. In tra eandurT
spune tot ce vrea qi'1 face qi apararea sa.
LXXII) Bat in up Exeleacia tale, Ere mi se va deschide ?
Mi se va deschide negresit. Ca aca au cis Domnul: Batett
si se va deschide. Intrand dar inlauntru, rog bunatatea
Exele4ei tale, ea printeansa sa alb --slobozenie la Patria
mea, eel furl, de nici o vino, ci numai pentru napastuire
osindit cu departarea aicea in Chisinau.
[Original]
(Academia ROmana Manusc. M. B. vol. 8.
In Epistola urmAtOre lauds meritele literare ale
EpiscopuluT de Arge losif, qi'l indeamna a'0 con-
tinua activitatea. Emil dar §i pe acele vremurT bar-
bat' in BisericA, cariT se ocupati neintrerumpt cu
cultura religi6sa scriind, traducend §i imprimand
carts, spre folosul neamuluT Romanesc.
Preosfintiel Sale parintelta Chirio Clair Iasi/, intat E-
piscop al Sfintet EpiscopiI Arge,sului..
LXX.III) Sfiatia Sa s'all ales partea cea bunk a-si folosi
adica neamul cu feluri de carci $i a bine-face, ca, va fi mai
laudat de cat Martha, ceea ce cu alte chipuri si grip 11 fo-
lose§te. i cu atata mac mult cu cat sufletul caste mac
plait de cat trupul. : rog dar de la Dumnecjeti putere §i
Int6lepelune ca se o p6ta, da in lumina limbei n6stre, si
allele mac multe.
(Original
(Academia Romang, Manusc. M. B. vol. 8).
www.dacoromanica.ro

NT. NAT. POL. 0 BISERICEASCA A ROMKNIL OR. 211
Documentul ce urmeaea este de cea mai mare im-
portanta istorica pentru timpurile dintre anii 1827-
1832. Epistola este autografa, a Mitropolitului Gri-
gorie, ca qi mai tote documentele publicate in
acesta serie. Mitropolitul Grigorie dar avea obi-
caul de a concepe singur respunsurile oficiale ca
i corespondenta particulars insemnata, q'apoi acele
concepte le conserva. Cu niodul acesta ni s'ati
pastrat mai tote relaciile sale, atat oficiale cat §i
particulare. Epistola presupun ca, este adresatet
sau mareluT Clucer Domnul NicolaT Tiesnea sail
DirectoruluT Mitropoliel, LogofAtal Neculal. In ea se
descrie icOna vie a intrigilor existente pe atuncT
iutre Episcopi qi intre boerii Ora §i care intrigT
se refereati la persona MitropolituluT Grigorie. CeT
ce 6sat..1 aseminea intrigT diabolice erati boerii Ora,
dar semnalul se da de politicianiT ruseqti 1,i turce§ti,
carii puneati in vrajbA pe Episcopi intre eT, ariitiln-
du-le dealul Mitropoliei, nutrindu-le ambitiile de
mariri deqarte, acestea tindeati la resturnarea Mi-
tropolitului Grigorie, care era atacat de cats fostul
Mitropolit Dionisie Lupu, sustinend ca acela ar fi ne-
canonic, pentru &á el n'a dimisionat din Mitropoliat,
ci a fort in mod violent indepartat de Domn de
la demnitatea sa. Aseminea, reclame de ale Mitro-
polituluT Dionise Lupu, facute cifttrA Domn, Divan
§i mai ales tetra dmenii politicT aT RosieT posedam
destule, dintre care pe unele le-am publicat deja,
Tar pe altele le vom publica treptat. Boeril Ord de
aseminea erati impArtiti in dou6 tabere, una era a
nationalilor cu Mitropolitul Grigorie in frunte, Ian alta
a qovin4tilor, adica a acelor dusT de influinti exteri-
ore in politica ValahieT, in timpurile in care suntem,
ace§ti qovini§ti compuneati partitul fusesc. Pe 1ang4
aceste partite mai existati dmenl de profesie pAscu-
itori de banT §i favorurT, fern scrupul de moralitate,
www.dacoromanica.ro

212 DOCUMENTE tNEDITE1 PlIttr. LA
Contra amendurora se radich meritosul Grigorie,
barbat moral, virtuos §i iubitor de patrie. Duph ce
Mitropolitul deelara ca a primit banii pentru sus-
tinerea sa in exil, apoi i§i dá pe fata vederile sale
personale asupra situatiei politice, eh adica erau
provocate qi nutrite de intrigi.
Mai intaiu declare ea fostul Mitropolit Dionisie
Lupu in zadar umbra cu proteste pe la Divanul Te-
pe la Consulii rusqti, reclamandu-0 mitropo-
liatul, pentru ca el (Mitropolitul Grigorie) este hi-
rotonit Mitropolit cu yob, Patriarhului §i a Soborului
qi prin alegerea Ora, i dar ex-Mitropolitul Dio-
nisie Lupu sa se adreseze catra Patriarhie, cd
dice el, de a ne improtivi Bise) ices in m icinele bise-
rice59a nici nu puteam, nici credinta ndstra ne sld-
bode, Sri acestea 2l astdmpara pe ex Mitropolitul Dio-
nisie. Partidul rusesc al boerilor Ord insa nu se
multamea numai cu atata asupra lui Grigorie, des-
pre carii se exprimg, , Se vede ca D-lor (boeri2)
voesc set o duca pricina ca cu popa Ilarion, adeca
luthirianefle, dupe cuventul Banului Balaceanu catra
Barbul Vacarescul, lscalqte dicea: Ca noz acum
facem popi 591 preotese. Cu Ilarion Episcopul de
Argq petrecut lucrurile a§a : Ales Episcop la
1820. In timpul Resmeritei la 1821, s'a retras la
Brasov impreuna cu Mitropolitul Dionisie Lupu,
ne'ntorcendu-se in Ora sa'§1 reia Scaunul, dupe in-
vithrile domneW ce i s'aii fhcut, pentru ca facea opo-
sitie Domnului impreuna cu alti boeri qi cu Mitropo-
litul, a fost §i el inlocuit prin Grigorie la 1823. Dupe
trecerea din viath a acestuia la 1828 §i recunoscen-
du -i -se lui pastorale i s'a dat lar4lEpiscopia
de Argeq, unde a pastorit 'Ana la 1845, Ianuarie 7.
In acesth descriere Mitropolitul Grigorie face alusie
la schimbarea on suspendarea necanonica a Epis-
copuluT Ilarion prin. vointa 011 machinatiunele po-
reT §i
not,
ala
i
sail
meritele
si
st
www.dacoromanica.ro

TAT. NAT. POL. 51 B:SER10EASCA A ROMANILOR. 213
litice ale boerilor Divani$T. Drept aceea, (lice
Mitropolitul Grigorie, dach m6 vor scote pe mine
DivaniqtiT prin intrigile puse intre ei de Guvernato-
rul rusesc, se va intampla §i cu mine, ceea ce s'a
intamplat cu Episcopul Ilarion. Ace la a fost in
timpuri nenormale dat afara, §'apoT stabilindu-se qi
linistindu-se vremdrile ati fost readus la Scaunul
seri. Dui:06 Mitropolitul Grigorie motivul obargieTreu-
luT era Pangrationesa, nepata Barbului Vacarescu.
Pangration era bine cunoscut lumei Bucure§tene
inch de la 1809, cand dup6 mortea Generalului su-
prem Prozorovschi l'a inlocuit in Principate ca an
§ef General. Acesta a luat in cgsetorie, ceea ce se
intampla pe atunci pentru cuvinte politice, pe o
nepata a Barbului Vacarescu, care dup6 incetarea
resbelului s'a dus cu el la Petersburg. Cum petre-
cea acolo si cat de modest traTa ni spune in putine
cuvinte virtuosul mitropolit Grigorie. Petrecend in
lux ti orgii de tot felul, ne mai. ajungendu-T banT
s'a imaginat sa si-T procure din Valahia, executand
un bir de la preotT, numit banii CarjeT, pe timpul
ocupatid rusesti.. Mitropolitul Grigorie de la suirea
sa pe tron, n'a maT voit sa Ta de la preotl darea
Carje, qi dar nefiind luata de el, sa gasira altiT ca
sa-o perceapa, adich Iancul Vacarescul pentru Pan-
grationesa. Aci -i vine la indamana IVIitropolituluT qi
le da barn pe miere la tote cei amestecati in ase-
minea afaceri necinstite si nedrepte. Dupe acesta
ne spune Mitropolitul Grigorie, ca din causa ca n'a
voit sa scoth darea Calla sa ivise treT concurenti la
mitropoliat 1F$i fie-care 'sT avea partida sa ; dar ca
eel mat cu sanse ar fi fost un Arhiereil grec din
Basarabia, pe care-1 sustinea partida boerilor ruso-
fill. Arhiereul grec despre care se aminte§te in do-
cument era Mitropolitul titular al Iracliei, Grigorie,
care luase parte activa in -Ia0 la Eterie in 1821, li
www.dacoromanica.ro

214 DOCUMENTS 1NEDITE PRIV. LA
care era partizan rusesc qi se retrAsese in Basa-
rabia, dupd navalirea oOrilor turce.,ti in Moldova.
lath dar cate intrigT erati qi pe timpul acela qi in
cler fi intre boerI, care tote erati .esute numaI in
stop de a resturna pe Grigorie Mitropolitul, numai
pentru &á era caracter de Fier §i nu'§Y puteat ajunge
scopurile deqarte pecitorii de intrigT. Nu dormea
dar pe rose nici Mitropolitul Grigorie, ci din contra
se'ncepa mereti in spiniT Wernup de invidiea §i
rdutatea omeneasch!
LXXIV) Am primit baniT eel dati de la Mitropolie de D to
prin mijlocul ce s'au trimis si primitt in galbenT olandezi
381,4T multamesc, precum si prin deosebit respuns tetra
chir Lazar am seris. Am primit si einstitA seris6rea D-tale de
la 26 ale trecutulul August, impreuna cu copia jalbei Preosf.
chir Dionisie. Asisderea si cea de la 29 ale aceliast luny, cu
copie de anafora Cinstitului Divan, la pricina jalbel, si am
inOles porunca Preosf. Sale, pe carea boeril Divanulul a-
celuTa, de volea, cu prea putine cuvinte putea EA o intam-
pine, cum ca adicl Preosf. Sa dupe ce att lesit din Brasov
si se vedea nedreptatit, trebuea sA eerie indata la Preosf.
Patriarh si la cal impreunl cu Preosf. Sa sobor al Arhie-
reilor, care au dat voe, si de se oranduesc Arhierel aicea,
si de acolo, de avea dreptate sa s'o fi astigat. CA noT de
a ne improtivi Bisericel in pricinele biserieecti niei pu-
team, nicl credinta nostra ne slob6de, si acestea it astAm-
pgra. Dar se vede ca D-lor voesc sti o dueA pricina ca
si cu popa Ilarion, adiea luthirianeste, dupe cuventul Ba-
nulul Balle6nul cAtra Barbul Vacarescul. Iscaleste 4icea :
Ca not acum lacem ,si popi )si preotese. Apot elll intru aceste
a me amesteca irra Taste rusine, si remane, ca de vor face
ceva in vreml ca de acestea pline de nerandulalk sã se in-
drepteze mat pre urma de stepanire si de Biserica cea Mare,
atat acesta cat si a pArint. Ilarion. Dar nu cred ca vor ispravi
ceva dupe stiinca oe am elii in pricina acesta, care Taste
www.dacoromanica.ro

1ST. MAT. POI. 51 13ISIRICEASCA A ROMANILOR 215
tntru acest fel. Tota pricina turburArel ail fost li taste
Pangrationba, nep6ta Barbuluf VAcarescul. Acdsta chel-
tufala ce ail fAcut in Petruburg in zeficlinirile sale o pre-
tendarisecte de la saracif preop, lucru cu totul diavolese,
cA acolo sa se zefclentisasca, qi preotif din Valahia chel.
tutala sa I-o plateasca in nume de banif CArjel. Si acestA
inteleaptA aflare taste a pricopsitului Iancul Vacarescul,
odritslel eel bune (cu bine), precum mi-ad spus aicea insuqf
RuqiI, eel ce all fost lucratorl in pricina acesta. Insa nu
este lucru de mirare de a pAtimi preotil o nedreptate ca
acesta de la (Musa, ea at patimit li Ilie de la Isabela qi
Ioan Botezetoriul de la Irodiada, §i Ioan GurA de our de la
Evdoxia. Pentru acesta eel marl din partea rusasca aid
umblat cA sa me piece pre mine prin unit, indemnAndu-
me, tar prin altil infricolandu me, cA, Preosf. Sa chir Dio-
nisie da Pangrationesei 100 000 lei (una sutA mif lei), ci
eil de voesc 0, scot cite dot ga1beni de preot, cu nume de
banif Carjel, pre care nu t -am scos qi ve4end ca ail aflat
zid nemi§cat, au intors'o in alt-fel, ca se pue alt Mitropolit ;
Si ala se sc6te banif Carjei. Si la acesta au aflat osirduitorf
din boerf pre unit pentru patima ce o avea asupra mea,
precum Barbul VacArescul pentru Anica, cA nu ail putut
sa o nedrepti4ascal precum pre BAlaceanul, c5, nu m'am
sculat s6 fac marafet (u) D-luf asupra MAriei Sale, precum pre
Vulpe, ca nu au putut 0, nedreptataseA Manfistirile dupre
cum voTa, lar pre alOi pentru hatarul acestora, precum
Deleanul, Iordache G-olescu ci i pre altif ca aceqtia. Si fa.-
and ace5tia jalb5, asupra mea, o ati trimis la Petruburg,
cerend ca sa me scota pre mine, pentru ce minciunl eti nu
stiii, ca, scris6rea n'am vegut'o, el 5tiU, vencletorii acestia
si in locul men avend scopos sa pue pe pArint. Rimnicul,
dar la ac6sta nu emu unii toV ; ci ceI din partea rusasel
avea aicea in Basarabia gi.tit pre un grec Arhiereti, titu-
larful, cArufa if scosese atunci qi cavalerie, far din boerf
unit voia pe pArint. Rimnicul, far alcif pe pArint. Ilarion,
precum Barbul VAcArescul, Vulpe, Jamul VAgaresell §i
....
www.dacoromanica.ro

216 DOCUMENTE INED1TE PR1V. I A
altil, dintru caril unul ail scos §1 cuvent de otrava asupra
mea, de nu voit ie§i, sa se pue Earl( n,hristianI prea bur I
ci. Tubitorl de turma lui Christos Tatra acea data Inca at
scris jalba, la Petiuburg §i parintele Dionisie, eerend qi
Preosf. Sa Mitropolia. Acestea /p facendu-se de acolo
s'at dat porunca el eil sA me departez de la Mitropolie
in Basarabia §i in locul Mai sa se orindulasca Vechil
Rimnicul, col cerut de Mitropolit, precum Biei urmat dupe
porunca, pre carea unit de aicea o F,ttia cu doue luta mat
Inainte de a veni et. Pentru aceea cele ce aii scris G-raful
Pallin at fort numal pricinuirl unlit (e) spre prihanirea Exe-
letqiei Sale intre norod. Si a§a ail remas tote gandurile
tuturor de§arte, §i et me odihnesc aicea. Acum auz acesta
miccare %III, §i semuesc din cea-l-alta ca va remanea §i
acesta ea §i aceea, ea fara de ctirea Imperateasca un lucru
ca acesta nu se 'Ate face. ApoT de acolo s'ar'i dat odata
porunca. Iar data va urma vre-o milcare improtivA, fail
de ctirea de acolo, pentru ceva chilipirurT, este alt cuvent,
li remane precum am 4is, in vreme de pace a se pune la
randuiala '). (lar ceva copil de a trimite §i de al voi nu
pocill, ca nu am nimic cu mine. Am audit ca, s'au facut
o anafnra pentru o carte talmacita de parintele Ilarion, a
Gheneralulul SturdeT, ca sa se tipareasea F,4 i s a se impar-
%sea, la preoti li sub acesta sa-T jafueasca iara§i pentru
cheltulala acel muerl, dar acesta de sa va face si me voit
inItiinta, dupe t6ta dtaria o voit inItiinta o ci et undo
se olivine, §i pentru acesta sa se pazasca parintele Rim-
nicul, ca nu cum-va sa se ametasea sa iscaleasca, precum
§i din gura t -am cis, §i apoi sa se ru§ineze intro 6areni,
deosebit de darea de sama la Dumneq.ett. Si aceste s'ati
insemnat: Dupe aceea unit m'au inderanat ca puind ina-
inte acele ale lul Graf Pallin, se dati jalbi extra Impe-
ratul, dar nu am voit, ca sa nu me arat nibitor de tur-
1) Este stearsa acesta pericopa ce este inclisk In .pariates.
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POT. $( 1315ER.CEASCA A ROMk141( CSR 211
burare, Ri uritor de liniste intru acesta vreme, (intru ac6sta,
vreme) intru carea mg oddinesc, din milostiva poruncti,
fad, de mustrarea stiintei, intru Vita pricina acesta (a)
departarel. Si bine-cuventat s, fi3 numele Domnulul, pre-
cum pentru tote, asa pentru acesta). a) Amendoua cinsti-
tele scrisori ale Preasf. Tale si cea de la 14 si cea de la
25 ale treculului Avgust cu mare bucurie leam primit.
Am ve4ut si cele scrise pentru trimiterea banilor ci pentru
trimiterea cartilor, si cat pentru cea dintal f6rte multamesc
dragostel Preosf. t de, pentru pioeresul cel bun, carele in
vremi ca acestea sa arata, Tar pentru cea de adoua t i va
multami mai mult Dumne4eu i aicea i in veacul viitor,
pentru folosul sufietese ce se va pricinui odor bunatMei
Sale. Pentru ce-mi trimite parintele Efrosin dascalul
f6rtel n3ultamese, macar ca nu still de le voin" vedea, ea
nu-1 slobod a intra cart.' streine aicea Tar pentru cele tri-
mine de Preosf. to luat voe slobozenie anume, a le
carula sint cat la numor, tocmai de la Petruburg prin
Graful Voron0v, Guvernatorul de -la Odesa, dar cu tote
acestea scris si pentru ele la vama, ca &Sra vor trece
prin cele-l-alte.
(farii data)
(Academia Romana, Manusr. M. B. Vol. 8).
Mitropolitul Dionisie scrip din Brapv calla un
boer din Divan ca pretentiile eadicate de unii da-
tornici, carii posedati inscrisurY pe numele Mitropo-
lief, nu este drept a li se plati acele datoriT de okra
casa MitropolieT, ci de catra predecesorul sea (pro-
catohul) fostul Mitropolit Nectarie, caruia i s'a dat
la paretisire, pentru sustinerea sa 1000 lei pe lung,
2) Presupun ca de aici se incepe o alta Epistola, adresata Epis-
copului de Ramnic, pentru ea ceea, ce urineza, n'are nic o lega-
tura cu cele Oise mai sus, dar find ca in original se continua scrie-
rea autografa, am decopiat documental ala cam 1-am gasit,
carcile
1i
;
slab si
si
s'al't
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INED1TE PRIV. LA
o maniistire Cu veniturile ei, scutelnici etc. Si dar
el este dator sA plitteasca acele inscrisurT, mai ales
eh' si hothrirea Domneasca asa dispune. Dupe' a-
eesta deelarA ca se va int6rce curand in tars, de
qi este suferind.
Pitrinteascet blagoslovenie trimitem D-tale.
LXXV) In cea de la 8 ale urrnatoreT scrisore eatrA Pitarul
Ionita am v6dut ins6mnandsi niste condee cu numire de da-
toria Mitropoliei, cerendu-se decatra acel creditorl. Nol stim
si D-111! Taste stint, precum si la multi din D-lor velif T
boerT, Inca si chiar Maria Sa stie; CA la radicarea n6strA
s'ati hotArit de cItrA reposatul Domn, ca nicT o datorie pe
numele MitropolieT nu se primeste, ci tote sA se respunzA
de procatohul nostru, pentru aceea i dat cu hrisov
ManAstirea, scutelnici, poslusnicT leafa cate talerI 1000
lei pe lunA. Precum se face dovada chiar din davagilic, ce
ail Ant Carninaru Dedulescu, de ail inchis p6 Cami-
naru Ilie la camarA, de unde ce invoTala va fi Rout nu
stim, precum aseminea si din devagilicul logofetesel re-
posatuluT Mateig, ca i s'aii facut pitac domnele a i se
plati din leafa procatohuluT nostril, de unde i s'aii i fa-
cut platirea de talerT 2000. Dar fiind-ca in vremea tre-
cute' RazvrAtirl de catrA siluirea str6inilor stepanitorT au
fost snip D-lor Boeril Divanulul prin pitac a porunci E-
pitropulul nostru, de aA dat acestor davagil. Oare se
cuvine si acum a priori acele datoriT de bune, cand avem
si dreptA obladuire ? Nu qicem insA a r6manea
creditoriT pAgubasi de dreptul Tor, ci prin luminatA porualeA
gospod, sA se plAteascA atat Tor, ceea ce vor mai avea a
lua, cat §i sf. Maropolie, ceea ce din siluire all respuns
(din) venitul Manastirel, dintr'ale scutelnicilor si din leafa
procatohulul nostru, precum si de reposatul Domn Taste ho-
tArit, find cu mare nedreptate SE Mitropolie, dupe pier-
derea a tot venitulul in atata anT, ce arl pastorit procatohul
ci
www.dacoromanica.ro

IST. NAT. POL. 1 BISERICEAsCA A ROMANILOR. 219
nostru, apol sa r6mAe Bi datore ? MAcar ca ne aflarn acum
Bi cu o umfl iturA la falca, nu Btim din masAlele de jos in
partea stingA sails din alt ceva. Insa not mai uBurCindu-se
gerul de aicea, socotim a ne cAlAtori spre Patrie li Epar-
hie, mAcar li cu primejdia vie01 nostre, pentru ca BA ne
implinim datoria cAtrA. Maria Sa. Si clicem ca acest fel de
pricinA nu s'aii cuvenit cu grabs a se hotAri, ci mai cu
intarqiere Bi fil blagoslovit.
1822, Decemvrie 28.
IscAlit : Al Ungro-Vlahiet Dionisie.
Original.
(Academia Romans, Manusc. M. B. Vol. 8).
Acest document ce urmeazh cuprinde suspenda-
rea und pedepse de-asupra unuT preot ce severqise
o cununie necanonicA. Mitropolitul Grigorie scrie
Episcopulul de Rimnic ca luarea de dar sa nu fie
cu rascal de barba, ci nunza cu des6verita poprire de
a ?nal lucra cele bisericen, lucru in adev6r barbar
0 care se cede ci se obidnuTa pe la noT. De acolo
ne-a remas proverbul: S'a dus vestea ca de pops
tuns.
Cu cea in Christos fratasc dragoste Aghie Rinznic.
LXXVI) Facem Btiut frAtiei tale ca aicea s'aii aratat niBte
peoll din judqul Takeo, plangendu-se forte tare asupra Pro-
topopului Apostol dintr'acel Judet. Si cu tote ca era gatiti
§i pornii a da jaluba Ili catra Maria Sa, insa dupe sfatui-
rea ce leam dat, sa vie aci la fratia to Bi li se va face in-
destulare, nadejduim ea vor veni. De aceea facenduli mai
nainte de Btire, scriem ca BA li se asculte plangerile Bi sa
se faca cuviinciasa indreptare de a inceta de acest fel de
pill, care aduc suparare la auclul ste'panireT, fiind §i im-
protiva duhovniceqtel otcarrnuirl a SfinteT Biserici,
www.dacoromanica.ro

220 DOCLIMENTE BEMIS PRIV. LA
CatrA acestea mai alalta eri la respunsul ce am faeut
fratiel tale pentru acea nelegiuitA cununie, am scris pe
Tanga cele -1 alte si acesta, ca preotului ce ail cununat EA
i se la darul, dar IarAsi poftim, ea luarea de dar sa nu
fie cu rasul de barba, ci numal cu deseversita poprire de
a mai lucra cele bisericesti, fiindu -i destul acesta. Sintem
al fratiel tale in Christos frate.
1825 April 18.
Grigorie al Ungro-Vlahief.
[Ordinal].
(Academia Romana, Manuse. M. B. Vol. 8).
Episcopul de Argeq Ilarion fiind chemat a dam
drii la Episcopat dupe rnartea luY Grigorie, reclamA
la Divan de a i se da monastirea Cozia sub stepa-
nirea sa cu tote veniturile ei, pentru eá 11. sa a fost
maT 'nainte ; caci: alt-fel nu se 'Dote intretinea Epis-
copia qi nici are de unde satsT plateasch datoriile.
Catra Sidvitul Divan.
LXXVII) Arat slAvituIui Divan, cti, dupe mOrtea reposatu-
lui Episcop Argesiu Iosif, orinduindu-me la acdstasfanta E-
piscopie, inapreuna cu densa ni s'ait dat in stepanire si Mk-
nAstirea Coziei, precum au avut'o si mai sus numitul
Episcop ; dar indat6, dupe aceea intamplandu se Rasvrati-
rea, in lipsa mea de aici am plerdut dinpreuna en allele
si dreptul ce aveam asupra acestei mai sus c,lisei Maniistiri.
Si fiind -ca, acum la adota a mea asezare am 0,84 Episcopia
in mare lipsa, si trebuint6, de chiar mai multe, me rog
slAvitului Divan sa mi se dea, precum mi se (Muse, pome-
nita Manastire, ca sa puciu intampina grelele cheltuell ce
se urmeazA la Episcopie, care fiind intre tote mai mica,
de cal tote, nu p6te Mr' de acest ajutor nici sii, se icono-
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POI. 51 BISERICEASCA A ROMANILOR 221
misascii,flici a se usureze de datoriile cu care nestatorniciile
vremilor ail impovarat'o. Si cum va fi bunA-vointa S1A-
vitului Divan.
[Original]
Ilarion Argq.
(Mem, Manuse. M. B. Vol. 8).
Sd recomanda cerirea Episcopului Ilarion Episco-
pului de Rimnic §i Logofetulul de Tara de sus sa
cerceteze cestiunea monastirei Cozia §i sa se refe-
reze resultatul Divanului.
De la Divanul judecatoresc.
LXXVIII) Iubitorule de Dumnegett, Sfinia to Episcope
at Rimnicului, Otcarmuitorule al Sf. Mitr000liI si D-ta
cinstite vel Logofete de Sara de sus, cercetali acestA aratare
si cerirea ce face iubitorul de Dumuesleti Sf. sa Episcopul
Argesiu, si se arAtati Divanului inscris.
(Oficial)
Biv vel Sardar.
1829 Fevruarie 17.
(Idem, Manuse M. B. Vol. 8).
Un bancher de sigur din Bucure0T, Lazar Calen-
deroglu, trimite MitropolituluT in Chiqinati suma de
12,000 lei, pensiunea sa pe un semestru, pe care f-a
depus'o marele Clucer Neculai Tresnea i -1 roga"
sa -I respunda de primire.
LXXIX) Me inchin cu smerenie Preosf. V6stre, srtru-
Vandu-Ve respeetata V6strA dreptA.
Respectate Stephne ! AstA-4I predaq la posta rusasci
pentru primirea stepanestei V6stre respectabila mie un
www.dacoromanica.ro

222 DOCUMENTELE INEDITIII PR1V. LA
grop cu galbeni Olaudezi, bitcAci trel Bute opt-qeci, No.
380, doue carbove ci 83 capeice de argint, care mi s'ati
inmanat mie de catra nobilul boer, marele Clucer Domnul
Neculal Tresnea, pentru lei 12,000, pe care primindu-le
fill bunt BA me fntiinlali spre linictea mea. In launtru se
afla scris6rea cisulul boer. Cu acestea serutandu ye drepta
V6stra, aunt al Preosf. V6stre eel mai mic serv,
Iscalit : Lazar Calenderoglu.
BucurP§ti, 24 Fevruar 1831.
Originalul in Grece§te.
(Idem Academia Romans. Manus. M. B. Vol. 8).
Neofet, Episcopul de Rimnic, OcArmuitorul pro-
visorit al easel'. Mitropoliel pe timpul surgunului
MitropolituluT Grigorie dA relatii despre starea
lucrurilor in Cara §i in special despre Mitropolie.
Important este, eh in ea se descrie holera din 1831,
despre care dice ca n'a theut multe victime, gracie
mesurilor luate qi mai ales retragerel familiilor marl
§i 6Inenilor cu stare afara la munti qi in locurl nude
aerul este maT curat. Ne mai spune, ca in Iasi ho-
lera a fost mult maT rea, a facut mult mai multe vic-
time. CI:Liar Domnul, dice, eh a fost nevoit a se
retrage din Capitalg, la Breaza.
LXXX) Cu smeritit plecAciune inchinandume serut bla-
goslovit6rea drepta a Preosfintiel tale. Dupa aducerea pleca-
telor male inchinAciuni scumpa cercetarea stare sanAtatei
ci petrecerei Preosf. tale, nu lipsesc a Initiinta Preosf. tale
ca din mila lui Dumneqeu cu rugAclunele Preosf. V6s-
tre me aflu pans, astql senAtos, impreunl si cu top 6rne-
nil at sfintei case. Epidimia, holera, au intrat aci in
Bucurecti de la 22 ale lui Iunie au secerat un numer
de 6meni, Tar din 4iva Adormirei Maicei Domnului, au
Incetat deodatl, ci pans, astall nu s'au mai lovit nimeni ;
'I
si
5i
8i
8i
www.dacoromanica.ro

1893 03

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

Similaire à 1893 03

Similaire à 1893 03 (17)

Plus de Dalv Alem

Plus de Dalv Alem (20)

1893 03