1896 10

41141
4.
BISERICA ORTODOXA ROMANA
DESBATER ILE
S-TULUI SINOD
DIN SESIUNEA DE TOAMNA
ANUL 1895.
Revistt Periodich" Eelesiastieg.
ANUL AL XIX-lea, No. 10.
BUCUREp`I
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESC1
1898
143747:+-17447"+71:11M4 +"4.Nv+14-7411. "+'
-
*V-Oft9-4.
T '
it
.qa
YE
_
fi
c.
ohme.:+7+1R-.Rammirt#51,41, :::4-1W+74,51:7.Fif-41fo'+14F-igoo+
IANUARIE
_
www.dacoromanica.ro

SANTUL SINOD
AL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE,
°*!--.1,94,e,W--z+.
www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale sedintelor Santulut Sinod,
din
Sesiunea de tomna a anului 1895.
Sedinca din 12 Octombrie 1895.
Sesiunea de Manna a S -tulul Sinod s'a deschis in
c,liva de 12 Octombrie 1895, cu solemnitatea obicinuita.
La orele 101/2 a. m. s'a oficiat Te-Deum la S-ta Mar°,
pone, de catre P. S. Arhiereti Nifon N. Ploesteanu Vicarul
S-tet Mitropolil a Ungro-Vlahiei, find fata D. Ministru al
Cultelor si membril S-tului Sinod; iar la orele 11 a. m.
s'a facut sfintirea apel in sala sedintelor S-tului Sinod,
dupe care D. Ministru al Cultelor a dat citire urmatorului
Mesagiu Regal de deschidere cu No. 3770 din 12 Octom-
brie 1895:
aPrea SAntici Parinp,
«Santul Sinod al Santei Biserici autocefale ortodoxe
< romane, find convocat, prin decretul Nostru No. 3770,
«In sesiune de tOmna, pentru diva de 12 Octombrie cu-
«rent, conform art. 13 din legea pentru alegerea Mitro-
«politilor si Episcopilor eparchioti, cum si a constituirel
4 Santulul Sinod al Santei Biserici autocefale ortodoxe
« roman e ;
«EA declar deschisa sesiunea acestui Sant Sinod
Dat in Castelul Peles, la 12 Octombrie 1895.
CAROL.
Ministru Cultelor
si Instructiund. publice,
P. PONI. No. 3849.
www.dacoromanica.ro

4 PROCE3ELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.
I. P. S. Mitropolit Primat dupe cetirea Mesagiu-
lui Regal, pronunta urmatorul discurs-program:
Prea Santit1 si Iabitl Fra,t1,
Sesiunea de tOmna a anului 1895 find deschisa prin
decretul regal No. 3770, salut cu bucurie fratesca sosirea
Prea Santiitor VOstre in Capita la.
In acesta sesiune av'end a ne ocupa cu mai multe ces-
tiuni remase ne resolvate din sesiunea de prima-vara i
cu altele din noil reclamate de nevoile §1 trebuintele bi-
sericel nOstre autocefale ortodoxe-romane, cu dragoste le
punem inaintea Fratielor VOstre pentru discutiune .i anume :
1) Cestiunea fabricarei luminarilor de cera ;
2) lconografia bisericesca;
3) Schimbarile de parohii ;
4) Programa de invetament religios in §cOlele secundare;
5) Regulamentarea serviciului pastoral al preotilor de
armata;
6) Retiparirea Bibliel;
7) Ameliorarea sOrtel cantaretilor biserice$1;
8) Reorganisarea epitropiilor biserice$l, in vederea con -
flictelor ce se ivesc dilnic intre eel dol epitropi laid i
paroh, §i in fine;
9) Retiparirea Marturisirei Ortodoxe, ca editiune a San-
tului Sinod.
TOte aceste cestiunT, credem ca in acesta sesiune se
vor resolva, pentru folosul santei mistre biserici.
Iar cele reclamate din noil, cu earl se va ocupa Santul
Sinod sunt urmatOrele:
1) Comunicarea scrisorel adresata Sanctitatei Sale Pa-
triarchului ecumenic din Constantinopole, de catre Pre-
§edintele Santului Sinod, ca respuns la notificarea facuta
de catre Sanctitatea Sa, cu ocasiunea suirei pe scaunul
patriarchal.
2) Revisuirea legei organice a Santului Sinod §i in spe-
cial IRegulaMentul pentru disciplina bisericesca, aven-
du-se in vedere legea §i regulamentul legel clerului:
Fixarea regulamentelor, cart trebue O. formeze codul
nostru bisericesc. ScOterea din numerul regulamentelor:
a) a regulamentului pentru procedura in materie de ju-
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. S1NOD. 5
decata., b) a _regulamentului pentru positiunea seminaris-
tilor ; c) a regulamentului pentru cercetal ea cartilor sco-
lare de invetament religios; d) a Regulamentulul pentru
mijlOcele de intretinere a clerului; e) a decisiunel Santulul
Sinod tot in privinta intretinerei clerului din 1875 ;caci
tOte acestea nu mal ail ratiunea de a esista in legea or-
ganics, fats de actuala lege a clerului.
3) Imbunatatirea sOrtei protoereilor si a subprotoereilor,
care este reclamata de timp.
4) A se lua decisiunea de c5.tre Santul Sinod ca in-
grijitoril de pe la bisericele intretinute de Eforia spitale-
lor civile, sa fie preoti, jar nu mireni cum se face asta-cli
contra dispositiunilor testamentare ale fericitilor ctitori;
5) Dreptul de a purta mitra se pOte da archimandri-
tilor? Si de catre tine?
6) A se lua decisiunea si a se recomanda Onor. Gu-
vern, ca Monastirilor de monachi si monahil din Cara sä
li se acorde prin Camerile legiuitOre dreptul de persOna
morals ca si bisericilor parochiale.
7) A se lua hotarirea ca tot' Prea Santitil Episcopi
eparchioti sa oblige pe epitropiile bisericesti, pentru in-
locuirea cartilor vechi rituale cu cele noul din tipografia
cartilor bisericesti.
8) Se recomanda'. Santulul Sinod ca societalea clerului
roman e Ajutorul, sa fie latita in tOte eparchiile, prin su-
cursale unite cu centrul din Bucuresti; caci asemenea
societate are in vedere folosul general al Bisericel crestine
ortodoxe, din statul roman.
9) A se hotari ca invetamentul religiunel in scOlele di-
feritelor confesiuni, frequentate de copiii romani crestini
ortodoxi, sa se predea de preotl ortodoxi.
10) A se discuta si a se lua mesuri prin Onor. Minis-
ter al Cultelor, ca defensoril ecclesiastici, dad, vor mal
remane si in viitor prin lege sa fie recruta,1 din cler, cad
preotii nu pot sa fie judecatt de cat numal de tribunalele
preotilor conform caminelor bisericesti.
Pe langa acestea, Prea Santiti si in Christos Iubiti Frati,
Vi se vor supune la cunostinta mat multe acte relativ la
abaterile canonice ale Prea Santitulul Episcop al Rimni-
culul Nou[- Severin si pe car' Prea Santiile VOstre le vett
judeca in tOta linistea, dandu-ve parerea luminata de St.
www.dacoromanica.ro

6 PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD.
Duch care lucreza in inimele Fratiilor VOstre, ca sa se
readuca in mijlocul nostru pacea si dragostea recoman-
data de Domnul nostru Iisus Christos.
Credem, ca Fratii le VOstre aratandu-ve luminele asupra
casurilor ce sa vor semnala, va fi readus la spiritul pacel
vi al dragostei, si speram ca de ad Inainte, nu se vor
mal ivi nemultumirt in Santul Sinod. Avem acesta spe-
ranta cu atat mat mult, ca D. Ministru de Culte va face
ca in tot-d'auna vederele Domniel- Sale cu vederile Si-
nodulul sa se armoniseze, asa in cat sa ne putem astepta
la linistea perfecta a acestui corp bisericesc, ca sa pOth
lucra cu rodnicie si sa deslege cu inlesnire multele si
variatele cestiuni privitOre la inflorirea bisericei, care pen-
tru acesta are cu sine ca Duch de viata, pe Iubitul nostru
Rege Carol I-its si Guvernul seti, pentru care not si bi-
serica intrega, aducem neincetat rugaclunI catre Dumnedell
spre a fi luminat si condus cu bralul WI cel a tot pu-
ternic, pe dile cart duc la fericirea scumpei mistre tell.
Prea SAntiti Pgrir2ti,
Desideratele votate de Santul Sinod, relativ la punerea
in armonie a legei civile cu cea bisericesca in privinta
gradelor de rudenie, s'ail comunicat Domnulut Ministru
de Culte spre a se supune in desbaterile corpurilor le-
giuitOre, si credem ca vor avea un sprijin bine-voitor in
D. P. Poni Ministru de Culte actual.
Asemenea credem, ca D. Ministru va impartasi parerea
ca seminaristil de patru clase seminariale, aflatt In acesta
categorie la punerea in aplicare a legei clerulul, sa fie
chirotonitt preoti pe la parochiile rurale, si acesta pans.
Cand Seminariile de opt clase vor da contingentul trebuitor
de absolventI cu seminarul complect conform legei, pen-
tru care in acesta privinta a si fost depus un proiect de
lege in Camera.
Pe Tanga tote aceste puncte, Prea San titt si Iubitt Frail',
sa'mt permitetf sa pun in vederea Fratiilor VOstre Inca
o cestiune de mare insemnatate pentru Biserica 'Astra
romana, pe care Ve rog frateste sa o luati in de aprOpe
eonsideratiune si sa dati tot concursul posibil pentru re-
solvarea favorabila a el.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE ySEDINTELOR ST. SINOD. 7
Viata nOstra find scurta si nevoile bisericei din pAzitul
de Dumnacleil regat roman fiind multe, si pentru ca nol
'Aston' sufietesti al neamulul romanesc carl suntem da-
tori ca sa nu crutam nimic din ceea ce am putea aduce
in folosul bisericei si al clerului,am crequt Et1 fratele
Vostru in Christos si din mila lui Dumnecleil si dragostea
Prea Sant!ilor VOstre, pus in mijlocul acestel sante adu-
narl, sa viti cu propunerea ce va urma mal departe. Bi-
serica 'Astra iubita, este strimtorata in partea el mate-
rials, din care causa asta-c11 nu'si pOte mentine slava si
stralucirea el, cu care all preveclut'o Santa Parinti. De si
pdrintil nostri ail iuzestrat'o cu multe averl, insa acele
averl ail trecut la stat, pentru a usura nevoile ce apasai
pe Romani si a aduce tara la infiorire. Si in adever gratie
mijlOcelor procurate de BisericA, statul nostru a inflorit
si a devenit nu de mult un stat independent sub domnia
gloriosuluI Rege Carol I.
Asta-dl Biserica nOstra simte necesitatea de all reinoi
d'impreund cu puterile el morale si pe cele materiale,
cand statul nu pOte satisface nevoile el.
De aceea propun Fratiilor VOstre, infiintarea unul fond
religios sub auspiciile Societatel clerului roman t Ajutorub ,
in folosul bisericei nOstre nation ale, si rog si pe Prea
Santiile VOstre sA, veniti in ajutor spre realizarea acestei
idei, ca impreuna cu preop din eparchiile nostre sa sta-
ruim, necontenit a alimenta si prin bunt crestini acest
fond, sub niste prevederi statuare cari se vor fixa mal
in urma_
Credem ca nu vom fi lipsitl si de concursul Onor. Guvern,
care pe cat stim sa gandeste di si nopte la inflorirea
Bisericei statului roman.
Me simt fericit de a ye anunta, di cel din CAM care s'a
oferit a fi alaturI cu nol pentru inflintarea acestul fond
religios este piosul si filantropul nostru Rege Carol IA.
Focul sea sacru cum este pentru tarn, tot asa este si
pentru biserica; dovada despre acesta este ridicarea atator
monumente religiose si nationale, carl fac numele Seil
nemuritor pentru posteritate.
Acestea fiind, Prea Santiti si in Christos lubiti Frati,
cestiunele cu carl ne vom ocupa in sesiunea actuala, le
recomand dragostel VOstre spre resolvare. Deci sa ne ru-
www.dacoromanica.ro

8 PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST, SINODs
gam Jul Dumnecleil, ca cu charul Sel cel prea sant, sä
ne lumineze in lucrarile nOstre, ca sa putem fi cat mai
mult folositorl Bisericel nOstre.
D. Pont Ministru elate lor Ina lt Prea Sfintite, Prea
Sfintip! Sunt fericit ca pot sa aduc din partea Guvernului
intreg declaratiuni solemne. Noi cu totii vom lucra din
tote puterile nOstre pentru ridicarea prestigiulul Sfintei
nOstre Biserici. Acesta este, pentru not, nu numal o
datorie care ne o impune legea, ea formeza o convinc-
tiune puternica, si pentru mine, si pentru colegii mei.
Noi stim care e rolul mare, care l'a jucat Biserica cres-
Una in trecutu] nostru istoric. $tim ca luptele care ne-a
pastrat nationalitatea nOstra, ail fost date in numele cres-
tinatatei.
Ne aducem aminte ca., daca limba 'Astra a fost con-
servata, acesta o datorim cartilor Bisericesci. Ca prima
nOstra cultura, in Biserica am capatat-o. Ca in pridvorul
Bisericel a fost prima nOstra scOla romanesca. NoT con-
sideram, ca misiunea pe care o are Biserica in tara nOs-
tra, este mare si pentru viitor. Daca ne ulta.m imprejurul
nostru, vedem ca, cea dintai datorie este ca sa lucram
not top, si mireni si clerici, la ridicarea intelectuala, mo-
rala si materiala a mares multimi a poporului romanesc.
In acesta lucrare, care 'si a impus-o Guvernul ce este
asta-di la carma terel, Prea Sf. VOstra si Biserica intrega,
are un rol mare. Rolul acesta este ca cu totil, de la I.
P. S-titul Primat, de la P.P. S.S. VOstre, si pana la cel mai
umil preot din comunele rurale, cu totil clic sa lucreze
la ridicarea moralitatel in sanul poporului romanesc. Sper
ca., cu totil suntem in aceleasT vederi, si ca vom lucra
in complect acord, pentru a ridica prestigiul Bisericel cres-
tinesci, si pentru ca Biserica nOstra sa's1 indeplinesca, pe
langa cele-l-alte datoril ale sale si acesta mare misiune,
de a conlucra la moralisarea poporului de jos. (Aplause
prelungite).
I. P. S. Mitropolit Primal: In numele Sinodulut
multumesc D-lui Ministru de acesta declaratiune, pe care
o face acum din partea intregului Guvern.
Vederile D-sale, sunt vederi sfinte si dorintele pe cart
le are D-sa, le are si Sf. Sinod, care in tot-d'auna cu-
geta a le face sa devina fapte implinite.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBAL E ALE §EDINTFLOR ST. SINOD. 9
Asta-cli and auclim aceste sfinte declaratiuni, a'ci
sfant este tot ce se vorbeste pentru biserica,JS. Sinod
aduce prin mine multumiri intregului guvern si in par-
ticular si D-lul Ministru al Cullelor, care cu atata dragoste
si intelepciune are sa lucreze pentru biserica. (Dupa. a-
cesta D. Ministru se retrage).
Se face apelul nominal si respund presentl 14 P. P.
S. S. membri find absinte I. P. S. Mitropolit al Moldo-
vel si P. S. lonichie Baca6nul.
I. P. S. Mitropolit Primat: S-tul Sinod este in
flume'', de aceea continuum sedinta.
Se citeste sumarul ultimeT sedinte de la 9 Mai 1895
a sesiunel de primh-vara si se primeste.
I. P. S. Mitropolit Primat: Ve rog sa procedem
la alegerea P. S. secretart.
P. S. Valerian Rimnicenu: Ed propun si cred a
si cel l'alti P. S. membril se unesc cu mine, ca s'a fie
tot acel P. P S. S. Arhierel, care ail fost in sesiunea
trecuta.
I. P. S. Mitropolit Primat: Si di sunt de acesta
parere. Pun la vot propunerea P. S. Valerian Rimnicenu.
Cine e pentru, sä bine voiasca a ridica mina. S'a primit.
P. S. Nifon Ploe,stenu::Multumim I. P. S. V6stre
si S-tului Sinod pentru onOrea ce ni s'a facut.
1. P. S. Mitropolit Primat: Acum ye rog sa pro-
cedem la alegerea comisiunel de petitiuni.
P. S. Episcop al Duna'rel de jos: Ve rog 0, sus-
pendati sedinta pentru 5 minute ca sa ne consultain.
I. P. S. Mitropolit Primal: Se suspenda sedinta
pentru 5 minute.
Sedinta se redeschide, si se procede la alegerea co-
misiunel de petitiuni prin vot secret.
I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este:
Votanti 14. Majoritate absoluta 8. Au intrunit:
P. S. Episcop at Buzeulu! 11 voturi.
3. , >> Roman ului ) »
P. S. Arh. Valerian Rimnicenu P 3.
Bilete albe 3.
Prin urmare proclam de membri ai comisiunel de pe-
titiuni pe P. P. S. S. Episcopi at Buzeului si al Roma-
uului si pe P. S. Valerian Rimnicenu. Acum ye rog sä pro-
www.dacoromanica.ro

cedem la alegerea comisiuneT pentru budgetul Tipografiel
Carti lor Bisericesti si a jurnalului «Biserica Ortodoxa Ro-
mana* pentru anul viitor.
Se procede la alegere prin vot sescret.
I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:
Votanti 14. Majoritate absoluta 8. Ail intrunit:
P. S. Episcop al Dunarel de jos 14 voturi.
* * Arhiereil Pimen G. Pite-stenu * *
A 11 A Nifon Ploestenu A A
Asa dar proclam de membri al comisiunel pentru bud-
getul Tipografiel Cartilor Bisericesti si 0 jurnalulul Bise-
rica Ortodoxa Romana pentru anul viitor pe P. S. E-
piscop al Dunarel de jos si pe P. P. S. S. Arhierei Pimen
Pitestenu si Nifon Ploestenu care ail intrunit unanimitatea
voturilor.
I. P. S. Mitropolit Primat: SA procedem acum la
alegerea comisiunel pentru cercetarea cartilor didactice.
P. S. Episcop al Rimnicului: Nu ar fi mai regulat
ca sa se anunte inlaid diferitele comunicari si in vederea
acelor comunicari si dupe modul intrarel lor, sa se faces
si alegerile diferitelor comisiuni?.
Nol acurn am ales o comisiune pe basa unel propu-
neri, MIA ca se vedem dace comunicarile acelea sunt
sail nu venite la Sinod.
Ed propun si ar fi mat regulat, ca se se face intaiu,
comunicarile si in vederea for sa pA;im la alegerea co-
misiunilor.
P. S. Episcop al Dunarel de jos.. Me rog, dati'ml
voe sa, ye intreb:comisiunile acestea nu sunt prevedute
de regulament?.
I. P. S. Mitropolit Primat: Acesta procedure, pe
care o exprima P. S. Episcop al Rimniculul, nu s'a mai
practicat pana acum in Sinod. Comisiunile sunt preve-
(lute de regulament. Ele trebuesc sa fie alese intaitl, iar
comunicarile yin in a doua linie.
P. S. Episcop al R111217lCUllth In privinta budge-
tului de care s'a vorbit adineaurl, nu s'a comunicat nimic
S-lui Sinod si nol am ales comisiune.
I. P. S. Mitropolit Primat: Comisiunea pentru cer-
cetarea socotelelor Tipografiel si ale revistei «Biserica Or-
todoxa Romana trebue sa se alega imediat la deschiderea
www.dacoromanica.ro

PROCESELE 'VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD.
sesiuneI, ca s& dea relatiunl Sinodulul despre starea lu-
crurilor.
P. S, Arhiereez Nifon Ploestenu: Fats cu propu-
nerea P. S. Episcop al Rimnicului, daVm1 voe
si eti modesta mea parere.
Ca unul ce am fost director al cancelariel Sf. Sinod
cat-va timp, am veclut Ore cum norma care s'a urmat in
anil precedent) in acesta privinta.
Ea a fost tot aceia, care se urmeza si asta-dl si sunt
dator sa declar, d nicl o data nu s'a facut alt-fel.
I. P. S. Presedinte al Sf. Sinod, sfiind mat din nainte
de a se deschide sesiunea Sf. Sinod ce anume hartii au
venit la cancelarie, de la o sesiune papa la cea l'alta,
urmeza ca sa propuna S-tulul Sinod spre a alege atatea
comisiuni, cate varietatl de hartiI au venit la Sinod.
Sail cu alte vorbe, I. P. S. Presedinte stiind ca a venit
pe biroul Sf. Sinod budgetul tipografiel sail al revistel,
stiind ca au venit card didactice, manuale de music& si
cate alte cestiuni, a creclut de bine ca mai 'nainte de a
se face ori ce alte comunicari, s& alega comisiunile care
se vor ocupa cu cestiunile care sunt pendinte la Sf. Sinod.
Odata comisiunile alese, I. P. S. Presedinte repartizeza
lucrarile la comisiunile respective. Acesta norma s'a urmat
tot d'auna si cred ca tot asa se va face si in viitor.
P. S. Episcop al Husi lor: Nu as fi luat cuvintul,
data n'ar fi venit P. S. Nifon Ploesteanu sa ne spuna
ca asa a fost norma trecut. Si di am facut pe se-
cretarul S-tului Sinod. Eu sal ca de multe ori in adever
veniau cestiuni care trebuiail sa fie date la comisiuni
speciale. Era stiut, ca la inceputul sesiunel se oonstiluia
mai intal biuroul si imediat se alegeau comisiunile spe-
ciale. Se intampla insa, ca dupe constituirea biuroului si
alegerea comisiunilor sa vin& cate o chestiune deosebita,
de exemplu cate o carte didactics de cercetat, atunci urma
ca imediat sa alega o com;siune. Asa s'a procedat Ora
acum.
Daca se aleg comisiunile si la inceput, acesta nu face
nimic.
Eu dar am linut sä afirm, ca in trecut asa s'a proce-
dat. Ca voiti ca de acum inainte sa se proceada alt-fel, mie
'ml este indiferent.
11
data
www.dacoromanica.ro

12 PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR sT. SINOD,
I. P. S. Mitropolit Primat: Respund P. S. Episcop
al Husilor. Aveti dreptate.. Asa s;a facut inainte. Cand
venia pe biuroul Sinodului carti d1/41actice religiOse, sail
alte chestiuni, se comunicail S-tulU1 Sinod si in urmA se
alegea o comisiune. Dar tot S-tul Sinod pentru viitor a
luat botarirea, ca acestA comisiune, ca si cele-l-alte, ski
fie aleasa la inceputul sesiunei.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Acesta este o
cestiune fOrte Clara, In regulament este preveclut cum se
constitue biuroul Stului Sinod. Se stie asemenea ca Pre-
sedintele biuroului este I. P. S. Mitropolit Primat. In lips&
I. P. S. Mitropolitul Moldovel, si in lipsa si a f. P. Sale
cel mai vechin in chirotonie dintre Eparchiotl. Asemenea
este fixat prin regulament ca trebue sa alegem doi se-
cretarl, ceea ce am si facut.
Pentru a complecta inse constituirea definitivA a biu-
roului, conform regulamentului nostru interior trebue sl.
alegem comisiunele cars au sa studieze cestiunele asupra
carora va avea S-tul Sinod a se pronunta. In sustinerea
celor enuntate de mine, sa -ini data voe sA ye citesc art.
29 din cjisul regulament care Vice:
f Pentru pregAtirea projectelor ce au a se pane
in discuriune, S-tul Sinod va alege din sinul sell
anume cornisiuni,compuse din cAte tree membri,.
Precum vedeti regulamentul nostru este categoric si
S-tul Sinod trebue sa ategA de la inceput aceste comi-
siuni cart ail se studieze cestiunele si sA presinte rapOr-
tele for asupra acestor cestiuni. Prin urmare trebue sa.
alegem comisiunele acestea, cad MO. de ele nu putem
merge inainte cu lucrarile nOstre si dad. nu le vom alege
asta-VI le vom alege maine. SA fim dar practici.
I. P. S. Mitropolit Primat: Mara de acesta mal
aunt si acte remase din sesiunea trecutA si daca nu vom
avea comisiunile alese, ce sA facem cu acele acte ? La
tine sa le trimitem? Vedeti, prin urmare, ca.' comisiunile
trebuesc alese imediat.
In urma acestel mici discutiuni, incidentul se in-
chide si se procede prin vot secret la alegerea comisiunei
pentru cercetarea cArtitor didactice.
I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:
Votenti 14. Majoritate absolute. 8. Au intrunit:
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD. 13
P. S. Episcop at HusilOr 13 voturl.
* Arh. lOnichie Baca (foul 11
* 1 Atanasie Craioveanu 10 1
1 Pimen G. Pitesteanu 3
* Episcop al ArgesuluI 2 *
Ililete albe 1.
Prin urmare P. 8. Episcop al Husilor si P.P. S.S. Ar-
hierel IOnichie BacaOnul si Atanasie Craioveanu], cari au
intrunit majoritatea ceruta de regulament, aunt proclamati
membri in comisiunea pentru cercetarea cartilor didactice
religiOse.
Acum mat avem de ales comisiunea pentru cercetarea
cartifor de musica bisericesca.
Se procede la alegerea comisiunea pentru cercetarea
manualelor de musica bisericesca prin vot secret, si re-
sultatul scrutinulul este : Votanti 14. Majoritate absoluta. 8.
Ati intrunit;
P. S. Episcop al Romanului 14 voturl.
Arh. lOnichie BacaOnul 14
, * Atanasie Craioveanu 13
* Nifon Ploesteanu 1 »
I. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar, P. S. Episcop
at Romanului si P.P. S.S. Arhierei IOnichie BacaOnul si
Atanasie Craioveanu, earl au intrunit majoritatea regu-
lamentara, cunt proclamati membri in comisiunea pentru
cercetarea cartilor de musica bisericesca.
Se comunica de la biuroil adresa cu No. 499/95
a P. S. Episcop al Argesului privitOre la calugarirl si se
trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, raportul directiunel Tipografiel Cartilor Bise-
ricest1 cu No. 173 prin care cere deschiderea unul credit
pentru plata salariulul D-luI Controlor si se aproba.
Idem, raportul directiunel Tipografiel Cartilor Biseri-
cesti cu No. 191, prin care cere bine-cuvintarea pentru
tiparirea unei carti de rugaciuni si se trimite la comisiunea
de petitiuni.
Idem, raportul directiunel Tipografiel Cartilor Biseri-
cesti cu No. 207 prin care cere bine-cuvintarea pentru
a tipari liturghia in format mic si se trimite la comisiu-
nea de petitiunl.
Idem, adresa P. S. Episcop al Rimniculul cu No.
*
*
.
.
www.dacoromanica.ro

14 PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD.
2499 privitOre is calugarie, si se trimite la comisiunea de
petitiuni.
Idem, petitiunea monahulul Ioil Gavrilescu, fost in
sf. Munte, iar acum asezat in schitul Sihastru, din jud.
TecucI, prin care cere a i se recunc5ste calitatea de mo-
nah si se trimite la comisiunea de petititmi.
Idem, petitiunea Preotplui Ci Meschiu, din comuna
Somanestl, jud, Gorj, prin care se plange, ca epitropia,
nstituita dupe legea clerulul, a arendat cele 17 pogOne de
parn8nt ale bisericei si se trimite la comisiunea de petitiuni,
Idem, adresa D-lul Ministru al Cultelor Si Instruc-
tiunel Publice cu No. 3644 prin care comunica, ca nu
exist& lege pentru repaosul de Duminica ; cu tote acestea
tot a inaintat D-lul ministru de Interne desideratul S-tului
Sinod in acesta privinta. Se ia, act.
Idem, adresa S -tel Episcopil a Rimnicului. Noulul
Severin cu No. 1523, ca respuns la adresa S-tulul Sinod
cu No. 219,, prin care comunica, ca se va muta din -lo-
calul Sinod, si se trimite la comisiunea ad-hoc.
Idem, petitiupea D-lui Toma Stefan Tomovici, din
comuna Ocnele Marl jucietul Vilcea prin care se plange
in contra preotulul Nae Gonstantinescu, din acea comuna,
ca a desgropat pe tatal D-sale un copil, si'l a trans-
portat la biserica din catunul Titireciu fara invoirea sa,
si se trimete comisiunea de petitiunI,
Idem, adresa P. S. Episcop al Dunarel de josi,
No. 858 prin care cere a',i se mal trimete 1,0 exemplare
cu regulamentul costumului preotesc.
P. S. Episcop al Husilor: rog pe S-tul Sinod
sa is hotarirea ca acel regulament sa se trimite, la toll
Episcopil, nu numal in num.er de 3 4 exemplare, cum
s'a trimis, ci cel putin cate 10 exemplare.
I. P. S. Mitropolit Prirnat: EU propun sa se tri-
mita cate 12 exemplare.
S-tul Sinod aproba.
Se comunica de la biuroil raportul directiunei Tipo-
grafiei Cartiior Bisericestl cu No. 236 prin care cere bine-
cuvintarea de a tipari Proscomidia in forma de tabloil,
S-tul Sinod aproba"..
Idem, raportul directiunel Tipografiei Cartilor Biseri-
cesti cu No. 244 prin care cere autorizarea de a consttui
cu,
/
sL
la
Eu
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST, SINOD. 15
o magazie necesara pentru pastrarea cartilor si se trimite
la comisiunea respectiva.
Idem, adresa D -lul Ministru al Cultelor si Instruc-
tiunel Publice cu No. 6245, ca respuns la adresa P. S.
Episcop al Dunaret de jos cu No. 944, ca, hirotonia des-
pre care P. S. Sa a scris nu se pOte incuviinta, de cat
numat dupe ce parohia Cocargea se va desparti in doue,
Mentionata adresa se trimete la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa D -lui Ministru al Cultelor si Instruc-
tiunet Publice cu No. 6320 prin care inainteza un manual
de cantart bisericesti, arangiat pe note liniare at Protop-
saltulul I. G. Dima si se trimete la comisiunea respectiva.
,Idem, adresele cu No. 1002, 1012, 1013, 1014 si
1015 ale S-tei Episcopil de Arges, privitOre la calugariri
si se trimet la comisiunea de petitiunt.
Idem, adresa S -tel Mitropolit a Ungro-Vlahiei cu No.
4221, prin care Diga pe S-tul Sinod a face ;ca in viitog
defensorit eclisiastic1 sa fie recrutatt din cler, si se trimete
la comisiunea de petitiunt.
Idem, adresele cu No 4244 si 4245 ale S -tel Mi-
tropolit a Ungro-Vlahiei privitOre la calugarirt si se trimet
la comisiunea de petitiuni.
Idem, raportul comitetului redactor at jurnalulut
< Biserica Ortodoxa romana) cu No. 157 prin care cere
aprobarea budgetului pe exercitiul 1896, 97 si se trimete
la comisiunea ad-hoc.
Idem, raportul directiunei Tipografiel Cartilor Biseri-
cesti, prin care cere deschiderea unui credit pentru plata
salariulul D -lul P. Girboviceanu si M. Popescu, not co-
loboratori la revista Biserica Ortodoxa Rom'a,na si se tri-
mete la comisiunea speciala.
1. P. S. Mitropolit Primat: Ne mat fiind comuni-
cart, ridic sedinta.
edinta se ridica, anuntandu-se cep. viitOre pe Mer-
curt, 18 ale curentel, orele 2. p. m.
Presedinte : Ghenadie Mitropolit Primat.
1- Secretari: Nifon N ,Ploeft6nu, Meletie Galeitau.
f
www.dacoromanica.ro

4,S'edinta din 17 Octombrie' 1895.
edinta se deschide la orele p. m. sub presedin-
tia I. P. S-titulul Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si rcspund presentI 14 P.
P, S. S. membril, find absenti P. P. S. S. Episcopl at
Romanului si at Buzeulul.
Se citesce sumarul sediateI precedents.
P. S. Arh. Atanasie Craiav6nu: P. S. Secretar a
clis la Inceputul sumarulul ca sesiunea de tOmna a Sf.
Sinod s'a deschis cu formalitatea obicinuila. Eii socotesc
ca cuventul formalilate nu este tocmal potrivit si ca ar
fi mal bine sa se dica cu soleinnitatea obiclnuita.
Se pune la vot sumarul cu rectificarea ceruta de
P. S. Atanasie Craiovenu si se primeste.
Se comunica de la biuroil telegrama I. P. S. Mi-
tropolit at Moldovel prin care arata ca nu p6te veni la
S. Sinod de cat septamana viitOre si se is act.
Se comunica de la biurod adresa P. S. IOnichie cu
No. 171, prin care comunica ca afaceri importante it im-
pediel de a Iua parte la S. Sinod si cere un concedia
pans la 15 ale curentel, si Sf. Sinod luand act, aproba
concediul cerut.
Idem, adresa P. S. Episcop al Rimniculul cu No.
2287 pe tang care Inainteza un tablou de modificarea
parohielor si se trimite la comisiunea de petitiunl.
Idem, adresa P. S, Episcop al Argesultii cu No. 1035
cu un tablou pentru modificari de parohil si se trimite
la comisiunea de petitiunl.
Idem, referatul Parintelul Director al cancelariel Sf.
Sinod cu No. 303, privitor la apelul preotulut IOn Donescu
din eparhia St. Mitropolil a Ungro-Vlahiel si se trimite la
comisiunea de petitiunl.
Idem, referatul Parintelul Director al cancelariel Sf.
Sinod cu No. 304, privitor la apelul preotilor I6n Bra-
tescu si Preda Ionescu din Eparhia Sf. Mitropolil a Ungro-
Vlahiel si se trimite la comisiunea de petitiunl.
Idem, obstea locuitorilor parohiel Noptesa din E-
parhia Rimniculul Noulul Severin, prin care cer a li se
mentine parohia asa cum este formata si se trimite la
comisiunea de pelitiunt
2
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE fiEDINTELOR ST. SINOD. 17
Idem, petitiunea locuitorilor din catunele Mehedinta
si Prahova pendinte de comuna Podenil Nol, judetul Pra-
hova, prin care cer a li sd forma o noue parohie, si se
trimite la comisiunea de petitiunl.
Idem, ' raportul DireOunei Tipografiel Cartilor Bise-
ricesti cu No. 25/ prin care cere bine-cuvthtarea
Sinod de a tipari in a II-a editiune Orologiul cel mare,
rriodul si Proliodul D-lui, si se trimite la comisiunea
respective.
Idem, raportul Directiundi Tipografiei Cartilor Bise-
ricesti cu No. 258 pe langa. care inainteza budgetul a-
celei tipografiT pe exercitiul 1896 97, si se trimite la co-
misiunea respective.
Idem, raportul comitetulul redactor al revistel Bi-
serica Ortodoxa, pe langa care inainteza un tabloti de
datoriile ce sunt pe la Proloierel? si se trimite la comisi-
unea respective.
Idem, petitiunea Diaconului I. Teodorescu prin care
cere permisiunea S-tului Sinod de a tipari gratis tesa de
licenta in Theologie in Tipografia Cartilor Bisericesti, si se
trimite la comisiunea de petitiunt
Idem, petitiunea cantaretilor din comunele Barbu-
lesti, Moldoveni, Jilavele, Armasesti, Cosareni si Boranesti
din judetul Ialomita, prin care cer ca preotil sa le dea
si for din venitul epitrahilulul, si se trimite la comisiunea
de petitiunt
Idem, adresele cu No. 864, 865, 866 si 867 ale P.
S. Episcop al BuzeuluT relative la calugariri, si se trimit
la comisiunea de petitiunt
Idem, raportul comunel Vagiulesti, plasa Vailor, ju-
detul Mehedinti, prin care cere a nu se lua catunul Circiu
si a se adaoga la parohia Samarinesti, si se trimite la
comisiunea de petitiuni.
Idem, patru dosare ale S -tel Episcopil a Dunarei de
jos, privitOre la calugariri, si se trimit la comisiunea de
petitiuni.
I. P. S. Mitropolit Primal: Acum intram in ordi-
nea quiet
P. S. Nifon Ploestenu citeste respunsul I. P. S. Mi-
tropolit Primat la scrisdrea Patriarhului Ecumenic Antim
al 7-leal in urmatOrea cuprindere:
2.
S-tului
www.dacoromanica.ro

16 PROCESELE v ERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD.
Sanctitatea VOstra,
Vestea despre ridicarea Prea Fericitulul Patriarh Antim
al VII, pe ecumenicul scaun patriarhal al Bisericei cres-
tine ortodoxe de Constantinopole, a umplut de nespusa
bucurie duhovnicesca inimile tuturor drept credinciosilor
crestiril.
Nol Ierarhil Bisericei nemului romanesc, impreuna cu
tot clerul si poporul drept credincios, in deosebi ne-am
bucurat de fericita veste ca Sanctitatea VOstra. prin Pro-
nia ceresca si vointa unanima a clerului si a poporului,
all fost chemat la inaltul scaun apostolic.
Acesta bucurie a crescut si mai mult, cand am avut
norocirea ca sa primim si scrisOrea Sanctitatei VOstre
din 18 Martie a. c., pe care cu dragoste am supus'o si
la cunostinta Majestatil Sale piosulul nostru Rege Carol I
si a Santului Sinod al Bisericei autocefale ortodoxe ro-
mane, al carui Presedinte suntem din vointa lul Dum-
nedeu dupe legile in vigOre ale tereI nOstre.
Santul Sinod luand act de mull pretuita VOstra noti-
ficare si iubirea cu care ne-ati impartasiro am fost in-
sarcinat a comunica Prea Fericirel VOstre, smerite inchi-
naciuni si fratesti multumiri pentru zelul ce depuneti ca
Bisericile ortodoxe surori, sa fie in stransa legatura cu
Mama lor, Marea Biserica din Constantinopole.
Biserica pazitulul de Dumneclett Regat al Romaniel,
care a privit in tote vecurile cu incredere si dragoste la
Biserica din Constantinopole si a remas in tot timpul
statornica in dogmele ei, qilnic primeste in sanul seta,
pagani si eterodocsi din t6te confesiunile, carora li se in-
tinde ajutorul cel duhovnicesc, pentru a for mantuire.
Rugaciunile pe cad cu caldura le inallam catre Crea-
torul A 'Me pentru Sanctitatea VOstra, ne fac sa nadej-
duim ca Bunul Dumnedeti, Ve va darui pace, sanetate
si vieta indelungata, spre mangaerea si bucuria tuturor
credincicOlor.
Din pacea data de Domnul nostru lisus Christos, din
iubirea cea dumnecleesca poruncita Apostolilor si din mi-
nunea savarsita la serbatOrea a cinci-decT de clile dupe
Inviere, in care Duhul Sant s'a pogorat peste apostolI,
spre a-1 lumina sa graiasca is limbile tuturor pop6relor
adunate in Ierusalim, sa adevereste ca noT trebue sa pro-
si
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD. 19
main cuventul luT Dumnecleil in limba fie -carui popor,
pentru ca acesta sa, NIA intelege invetatura cea santa
predicate in limba lul stramosasca, de dire organele in-
vestite cu acesta santa misiune.
Multe popOre crestine din diferite parti ale lumel or-
todoxe, se bucura, ca in santele servicil se laud& Crea-
torul A TOte in limba stramosasca si ca din nemul for
au conducetori sufletestl, prin cart Li se mijloceste man-
tuirea de la Dumnecleil datatorul bunatatilor. Dar sunt
unele cart Inca n'ail dobandit fericirea acesta, si de la
Sanctitatea VOstra sub a carui jurisdictiune se afla, astepta
acest pretios har.
Nationalitatea si limba, sunt scumpe on -ctirui popor;
nimic nu este mai inradacinat in inima omulul, de cat
simtul de pastrare al acestor done comorl. Marl sunt acei
barbati care in serna de aceste frumOse si nobile dorinte
si de aceste sante drepturi ale pop6relor!
Cate mangaere va cuprinde sufletul Nostru, and Prea
Fericirea VOstra ca primul lerarh al Bisericel drept ma-
ritOre de resarit, va lua in consideratiune aceste dorinte
si va consimti la acesta nevoe ceruta de timp! Dar cats
bucurie vor simti si acei crestini, cand rugaclunile si
cantarile sante se vor aduce lul Dumnecleil, in limba ne-
mului din care fac parte.
Multe mijlociff s'ail facut atre Nol din partea unor
fa sufletestl din p6zita rostra de Dumnecleu diecesa, pentru
a li se ingadui sa pOta aduce laude si multumirl lul
Dumnecleil in limba parintilor lor; si aceste mijlociri,
Ne-au determinat ca sa supunem la cunostinta Sanctita-
tel VOstre acesta importanta cestiune, caria dandu-i-se o
solutiune favorabila sa se pOta pomeni cu multa dragoste
la santele si misteriOsele jertfe numele Prea Fericirel
VOstre.
Iar pentru tote acestea, cerem harul lul Dumneddi
impreuna cu santele VOstre rugaciunb pentru smerenia
NOstra, pentru fratil nostril intru Christos lerarhi si preoti,
precum si pentru toti bine credinciosil crestinl de pe pa-
mentul romanesc.
Al Sanctitap Vdstre,
me 'ink (rate in Christos gi cu total devotat
(SS) Ghenadie Mitropolit Primat.
1895, Mail 29, Bucure#1.
www.dacoromanica.ro

20 PROCESELE VERBALE ALE cEDINTELOR ST. SINOD.
I. P. S. tWitropoliC Primat: Acesta este respunsul
pe care l'am facut eIi can e Patriarhul Antim al 7-lea, care
mi-a notificat suirea sa pe tronul patriarhal.
P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Cred ca sunt In
vederile S -tulul Sinod a exprima I. P. S. Presedinte mul-
tumiri respectOse pentru alcatuirea si trimiterea acestei
epistole catre Patriarhul ecumenic, in numele S-tului Sinod,
care la act de ea
P. S. Atanasie Craiovenu, raportor, citeste raportul
comisiunei pentru cercetarea cartilor de cantari bisericestl,
relativ la cartea D-lui G. Dima puss pe note liniare si
conchide la aprobarea el ca carte didactich.
P. S. Episcop al Dunarei de jos.. Comisiunea a
confruntat notele acestea cu cele-l-alte ale P. S. Episcop
al Romanului?
P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Da, da, le-am con-
fruntat.
P. S. Episcop al DunArei de jos: Cum le-a con-
fruntat?
P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: A cantat unul pe
notele liniare si altul s'a uitat pe notele psaltichiei si de
aici s'a putut constata, ca cantarile de pe psaltichie sunt
forte bine reproduse pe notele liniare.
comisiunea, nu ne pretindern ca suntem desever-
op in acesta arta, dar pe cat ne pricepem, am putut
constata, ca autorul a cantat sa exprime cat mai esact
melodia de pe psaltichie pe notele liniare. Singur autorul
declara, ca dupe o incercare de ani indelungati cu violina,
a ajuns la resultatul acesta, ceea ce si nol am consta-
tat; si de aceea rugarn pe S-tul Sinod sa aprobe con-
clusiunele raportului.
I. P. S. Mitropolit Prirnat: Atl vorbit de un imri
la desbracarea Arhiereulul, ce inm este aceea?
P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Pre Stapanul.
I. P. S. Mitropolit Prbnat: Da, acesta este.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei: N'am nimic de dis
in contra persOneI D-lui Dima, ne este cunoscut noue tu-
turor; dar asupra unel expresiuni care a intrebuintat'o
P. S. raportor, ea in consideratiunea, ca, c'antaretii bise-
ricesti cunoscetori de cantarile puse pe note de psaltichie
s'ait imputinat si se imputineza din di in di, de aceea,
Nol,
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD. 21
dice P. S. Sa, am primit pe acelea, puse pe note liniare.
Asupra aprecierilor, iardsi nu mai (liQ nimic, dar ca.
cantaretil se imputineza di in di. De ce ? Nu suntem
no.' datori sa cerem? Romanul dice: <<Pana nu plange
copilul, mama nu'i da de mancarel,. Asa si noi, de ce
sa nu cerem scold de cantari bisericesti? 0 sa mi se
respunda: Apo.' la Iasi avetl. o scOla de psaltichie. Da,
avem pentru ca am cerut multi ani de rand si abia a-
cum dol, trei ani in urma s'a regulat scOla de cantari
bisericesti in Mitropolie, afar; de scOla corului vocal. Co-
rul vocal este musica europena.
P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Acesta musica se
chiama armonicd.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Multumesc de ob-
servatiune; dar in fine, fie si armonie: o sciam acesta.
Voiu sa dic ins ;, ca acesta musica se cants in tote le-
rile din Europa occidentals. La not cantarile nu sunt dupe
melodia europena, ci dupe cea rasdriteand.
De ce sa nu sta.ruim si sa cerem ca sa se reinfiinteze
scOlile de cantari bisericesti?
P. S. Episcop al Husilor: La Husl este una.
I. P. S. Mitropolit Primat: Si la Mitropolie este.
I. P. S. Mitrcpolit al Moldovei: FOrte bine. la
Mitropolia Moldovel este una, cum am dis. TOte acestea
insd sunt infiintate dupe deosebite imprejurari. Nol dar
suntem datori sa cerem, ca cantarile nOstre bisericesti sa
se cultive.
P. S. Arh. Atanasie Craiovena: Cred, ca n'am ce
sa respund alt de cat sa multumesc I. P. S-titului Mi-
tropolit al Moldovei, ca si I. P. S. Sa constata ce am
afirmat eu, ca cantaretii nostri se imputineza. Acum de
ce se imputineza, acesta nu o pot sti; e destul ca. apre-
cierile din raport corespund cu realitatea lucrurilor.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Me ertati, not nu
trebue se alergam la cuvinte mestesugite, ci cuvintul nos-
tru trebue sa fie cel adeverat ce este asa, asa. ce nu, nu.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Smerit si cu protund res-
pect amintesc I. P. S-iitului Mitropolit at Moldovel. ca I.
P. S-titul Mitropolit Primat deja in discursul de deschidere
al S-tulur Sinod, are un desiderat si pentru ameliorarea
cantaretilor bisericesti; si find a I. P. S. Mitropolit al
dill
$i
www.dacoromanica.ro

Moldovel a deschis acesta cestiune, eu ast crede, ca ar
fi bine ca intr'una din sedintele viitOre sa se alega o co-
misiune, care sa se ocupe de acesta cestiune.
I. S. P. Mitropolit Primat: Neaparat ca trebue sa
facem acesta.
P. S. Episcop al Duna,rel de jos: Este bine sä cons-
tatatt, ca aratarile raportoruluT sunt adeverate.
Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunel
si se primesc.
P. S. Atanasie Craiovenu, raportor, citeste raportul
comisiunel pentru cercetarea cartilor de cantarl bisericesti,
asupra manualulut de cantarl at D-lui Dumitru Ionescu,
profesor la soila normal& Vasile Lupu din Iasi.
Comisiunea este de opinie ca sa se aprobe acesta carte.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Nu cum-va acesta
este o compilatiune dupe aceea a P. S. Episcop al Ro-
manului?
I. P. S. Mitropolit Primal: Din citirea raportulut
am vedut ca ap studiat bine cestiunea, dar putem s'o
lasam pe maine pang va veni si P. S. Episcop at Ro-
manulul. S. Sinod incuviinteza.
I. P. S. Mitropolit Primat: Acum ye rog s& pro-
cedem la alegerea comisiunel pentru retiphrirea Bibliel
si revisuirea lege! organice a S-tului Sinod, care sä for-
meze codul nostru bisericesc.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Eu cred ca ces-
tiunea acesta cere Ore care lamurirl, eram sä clic
dar nu incape discutiuni aci. Ca sa se retiparesca
Biblia nu mai este indoiala, cast textul Bibliel nOstre este
septuaginta, cel primit de biserica ortodox& a resaritului.
Dupe care editiune, dupe care tiparire insa sa se faca
acesta ? La not, vedep, Biblia este tiparita Intaiu de erban
Voda, Biblia tiparita in Transilvania acum o suta de ant;
apol este Biblia tiparita de societatea rusesca, care este
tiparita la Petersburg. In urma s'a mat tiparit si la not,
asa dar interesul nostru este sa scim dupe care carte,
dupe care editiune ? Not trebue sa stim acesta. La Biblia
tiparita la Petersburg, care a fost pe la Inceputul seco-
lului acestuia a fost trimis din Moldova un ArhiereU,
Varlaam Cuza, care a stat acolo 2, 3 ant papa s'a ti-
parit si el spune intro mica cuventare ca a tiparit'o
discu-
tiunl,
www.dacoromanica.ro

dupe cea tiparitA in Transilvania si dupa aceea au facut
Ore care complectAri textului Bibliel, care mirOse a uni-
ati. De aceea Inca odatA clic dupe care text si editie sa
se tiparesca?
P. S. Episcop al Husilor: Eft cred ca comisiunea
care se va alege are sa se ocupe cu pregatirea sail mai
bine ois cu determinarea textelor dupe care sa se reti-
paresca Biblia si atunci cand va veni cu raportul vom
vedea dad avem de obiectat ceva, atunci vom ()ice nu
acesta, ci aceea; iar pang atunci sa alegem numal co-
misiunea.
P. S. Atanasie Craiovenu: Comisiunea, ce S-tul Si-
nod voeste sa alega acum, avend a indeplini o lucrare
din cele mai insemnate, cad Biblia este cartea cartilor
si manualul de citit in tote dilele de dire fie-care crestin,
o asemenea comisiune zic, trebue sa presinte o garantie
despre ortodoxia si corectitudinea traducerel, de aceia ass
fi de Were ca comisiunea sa se alegA dintre P. P. S. S.
Episcopi. P. P. S. S. Arhierei titulari cu t6t5. silinta
ce at de a fi in limitele stricte ale ortodoxiel, nu ar
putea sa insufle aceiasi incredere ca P. P. S. S. Episcopi
care sunt Omeni cu trecut, cu destula experienta si cu
autoritate. Rog dar pe S-tul Sinod sa alega acesta comi-
siune dintre P. P. S. S. Episcopi sail cel putin in ma-
joritatea el sa fie compusa din P. P. S. S. Episcopl.
I. P. S. Mitropolit Prinlat: Cred ca este mai ne-
merit sa se alegA comisiunea dintre arhierel, care sunt
profesori la Facultatea de Theologie, ca unit cart se o-
cupa cu explicarea Bibliel si predarea istoriei bisericesti.
Raportul acelel comisiuni se va supune la cuno§tinla
S-tului Sinod §i P. P. S. S. Episcopi atunci sunt in drept
sa aprecieze daca opiniunea comisiunea este in ap mod,
In cat sa impace spiritul bisericel pentru retiptirirea unel
asemenea carts, pe care o cerem cu totil.
Cred a P. P. S. S. Episcopi, cum a qis si P. S. A-
tanasie, sunt mai cu greutate si neapArat ca au sa cer-
ceteze cu mai multA competinta Biblia, dar si P. P. S. S.
Lor sa nu se eschiveze de la acesta lucrare, mai cu sema
ca sunt si profesori la facultate si lucrarea acelel comi-
siuni are sa vie in desbaterea S-tului Sinod.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: I. P. S. Prese-
www.dacoromanica.ro

24 PROCESELE VERBALE ALA §EDINTELOR ST. SINOD.
dinte! Din discutiunile care se urmeza, ea red ca, antici-
asupra cestiunel. Voim sä scim: Ce are sa faca co-
misiunea care se va alege? Va lua ea in cercetare §i re-
vidie Biblia sau va veni numal cu opiniunea sa? Iata ce
trebue sa scim:
I. P. S. Mitropolit Primat: Va veni numal cu o-
piniunea sa.
P. S. Episcop al Duna," rel de jos: Apol atunct de
ce sa mat discutam not acum in zadar persOnele.
P. S. Nifon Ploestenu : Sa asteptam opiniunea acestet
comisiunt. Din citirea ce s'a dat ordinel d let de catre I.
P. S. Presedinte, am vedut ca dupe retiparirea Bibliel vine
cestiunea privitOre la alegerea regulamentelor care sä for-
meze codul nostru bisericesc. Ar fi bine ca comisiunea,
care se va alege, sa se ocupe cu ambele cestiuni.
I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat ca se va o-
cupa. Acum ye rog sa procedem la alegerea comisiunea.
Se procede la alegerea comisiunea pentru retiparirea
Bibliel prin vot secret si resultatul votulut este:
Votantt 14. Bilete albe 3. Voturl esprimate, 11. Ail in-
trunit:
P. S. Pimen Pitestenu 11 voturt.
* A Atanasie Craiovenu
p Nifon Ploetenu
1. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar P. P. S. S.
Arhieret, Pimen Pitestenu, Atanasie Craiovenu si Nifon
Ploetenu, care ail intrunit unanimitatea voturilor expri-
mate, sunt alesi membri in comisiunea pentru retiparirea
Ne mat find nimic la ordinea ridic sedinta; Cea
viitOre va fi pe maine, tot la ora 2 dupti amia41.
edinla se ridica si se arm* cea viitOre pentru
diva de 18 Octombrie orele 2 p. m.
t Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.
Secretarl: Nifon N. Ploeft6nu, Aleletie Galarenu.
*
Bibliel.
t
pam
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD. 25
qedinta, din 18 Octombrie 1895.
Sedinta se deschide la orele 2 p m. sub prese-
dintia I. P. S-titului Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund presentI 16 P.P.
S.S. membri.
I. P. S. Mitropolit Fiind numerul complect,
sedinta este deschisa.
Se cileste sumarul -sedinteI precedente.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Am audit in sumar
dicendu-se, ca Mitropolitul Moldovei arata cum ca can-
taretii imputinat din di in di. Acosta cred ca nu este
tocmaI corect.
Raportorul a aratat, ca cantaretii se imputineza din
di in di si asupra acestul cuvent Mitropolitul Moldovei a
luat cuventul.
P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Am cerut cuventul
asupra sumarulul. In procesul-verbal s'a omis a se men-
tiona ca, dupa citirea epistolei catre Patriarhul Antim al
7-lea, eti am rugat pre S-tul Sinod a lua act de acesta
episto1a si a multumi I. P. S. VOstre pentru acesta lu-
crare plina de dragoste crestinesca, de sentimente natio-
nale, ce ati adresat Prea fericitului Patriarh, in numele
S -tulul Sinod. Pe urma find vorba de o lucrare, ce am
-presentat'o eu in calitate de raportor spre aprobarea St.
Sinod si anume despre liturghia compusa de D. Dimitrie
lonescu din Iasi, acesta lucrare se numeste manual; cred
ca e mat bine a se numi manuscris.
Se pune la vot sumarul sedinteI precedente cu a-
ceste rectificaft si se primeste.
Se comunica si se citesce de la biuroil telegrama
Altetel Sale Regale Principele Ferdinand, in urmah5rea cu-
prindere, ca respuns la felicitarile ce I a adresat S-tul Sinod
cu ocasiunea aniversarel nasterel Principesei Elisabeta si
a botezului PrintuluI Carol:
Inalt Prea SaAiei Sale Mitropolitului Primat.
nUrarile aqa, de caldurose co Inalt Prea Stintia VOstrli ne
duceti cu prilejul aniversaref de astir -di, adanc ne-aii zniscat si
din tot sufletul inulfumim atitt malt Prea Santiei Vostre cat
Santulul Sinod".
FERDINAND.
Primat:
s'ad
a-
ai
www.dacoromanica.ro

26 PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. S1NOD.
S-tul Sinod is act.
Se comunica de la biurott adresa S-tel Mitropolii a.
Ungro-VlahieI cu dou6 dosare relative la calugariri si se
trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, petitiunea D-lui Dimitrie Popescu, absolvent
at Facultatel de Teologie prin care cere a se tipari gratis
tesa sa de licenta in Teologie in Tipografia Carti lor Biseri-
cesti si se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa D-lui Ministru de Interne cu No. 33,671,
prin care comunica S-tului Sinod, ca cliseurile cerute cu
adresa No. 393/95 nu se pot ceda TipografieI Cartilor
Bisericesti, de Ore-ce sunt trecute in inventariu, si se tri-
mite la comisiunea de petitiuni.
Idem, raportul DirectiuneI TipografleI Cartilor Bise-
ricesti cu No. 260, prin care comunica conditiunile in
care se pOte infiinta un atelier de litografie pe Tanga acea
Tipografie, si se trimite la comisiunea respective.
Idem, raportul Directiunel Tipografiei Cartilor Bise-
ricesti prin care face cunoscut, ca P. S. Episcop al Hu-
silor cedeaza TipografieI dreptul de proprietate ce'l are
asupra pietrel de litografie a antemisuluI, si se trimite la
Idem, petitiunea PreotutuI Alexandru Popescu, din
comuna Cernica, pe langa care inainteza spre cercetare
un manuscris inlitulat: «Catechismul invetamentului re-
ligiunel crestine ortodoxe} si se trimite la comisiunea pen-
tru cercetarea cartilor didactice religiOse.
I. P. S. Mitropolit Primat: Acum intram in ordi-
nea Oa La ordinea cjilel avem;
1) RapOrtele comisiuneI de petitiuni;
2) Ase decide de catre S-tul Sinod, ca ingrijitori de pe
la bisericile intretinute de Eforia Spitalelor Civile sa fie
preotl, iar nu mireni, cum se practica acIt;
3) A se decide ca cartile vechi de ritual sa se inlo-
cuiasca in trite bisericele cu cele noui din Tipografia
Cartilor Bisericesti.
Mal intaia insa, sa lamurim cestiunea manuscrisulul de
musica al D-lui Dimitrie Ionescu pus pe dou6 voci. P.
S. Episcop al DunareI de jos a propus in sedinta trecuta
sa asteptam si venirea P. S. Episcop al Romanulul, ca.
sa 's1 dea si P. S. Sa parerea asupra cestiunel.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD. 27
P. S. Atanasie Craiovenu: Comisiunea studiind a-
cesta lucrare a gash ca ea este o liturghie, pusa. pe 2
voci, compusa pe notele musicel armonice spre a se canta
in scold si in Biserica. Melodia acestei liturghii este simpla
si in scara fundamentals a musicei armonice, numita do
major, care este cea mai uOra scara. Nu stiii data si
liturghia P. S. Episcop al Romanului este compusa tot
In acesta scara.
Comisiunea a mai constatat ca sunt si unele cantari
puse pe 3 voci, cart de asemenea sunt fOrte simple si
destul de potrivite a se canta in biserica mai ales de
catre copii.
In vedere ca acesta carte este asa de usOra in cat se
'Ate canta si de copii, comisiunea a ajuns la conclusi-
unea ca acest manuscris pOte fl aprobat a se canto in
scOla si in biserica. P. S. Episcop al Dunarei de jos a
propus sa se amane votul pang cand va veni P. S. E-
piscop al Romanului, cad pOte sa aiba ceva de obiectat
asupra acestei cestiuni.
P. S. Episcop al Romanului: Aud ca.' acesta este
pusa pe doue voci si mai departe pe 3 voci. Pans ce nu
void vedea, nu pot sa me pronunt; o liturghie simpla
nu se pOte canta pe 3 voci, caci atunci nu se pOte face
nimic.
P. S. Episcop al Husilor: Ace lea sunt alte cantari.
P. S. Episcop al Romanului: SA le obsery si ea.
P. S. Atanasie Craiovenu: Ace lea nu intra in li-
turghie. In ce scara este compusa liturghia P. S. VOstre?
P. S. Episcop al Romanului: Liturghia mea este
aprOpe dupe musica m5stra bisericesca Ea este vo-
tat& de S-tul Sinod si aprobata de D. Ministru al culte-
lor la 1871. Acum cand am presentat'o D-luI Ministru,
D-sa a clis: Area bine, este aprobat'a de S-tul Sinod, dar
acum 18 ani musica a fost in fasa; prin urmare trebue
data din nal la aprobare. Atunci a dat'o in cercetarea
D-lui Muzicescu. D-nelui o gaseste bung. insa cu conditia
urmatOre, ca ar trebui sa se dea la scOlele normale, find
prea grea pentru copii. Pe urma am compus'o si eil si
am dat'o la tote scOlele.
I. P. S. Mitropolit Primal: Cestiunea a fost data
P. S. rostra aveti ceva de obiectat asupra acestei ma-
www.dacoromanica.ro

nuscris, cu care a venit P. S. raportor. Cat pentru li-
turghia P. S. VOstre, ea este trecuta prin S-tul Sinod.
P. S. Episcop al Romanului: Daca este pe 2 voci
si parte pe 3 voci, negresit Ca o aprob si eu.
Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunel
si se primesc.
P. S. Valerian Rimnicenu raportor, citeste raportul
comisiunei pentru tunderea in monahism a fratelui Ga-
vriil Sandu din monastirea Turnu,
Asupra acestel cestiuni comisiunea este de parere a
se amana calugarirea pana va presenta urmatOrele acte:
1) Actul de divort prin hotarire definitive a tribuna-
lulul local.
2) Certificat de la oficerul starel civile ca divortul s'a
trecut in actele starei civile si 3) Certificat de la auto-
ritatea civil& in drept, eh impartela averei intre moste-
nitorl s'a efectuat dupe lege.
Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.
Idem, raportul comisiunei de petitiuni pentru tun-
derea in monahism a surorel Evdochia G. Matel din mo-
nastirea Valeni.
Comisiunea opineza, a i se amana calugarirea pana
ce va atinge versta ceruta de regulament.
S-tul Sinod aproba conclusiunile raportului.
P. S. Episcop al Husilor: I. P. S. Presedinte, este
adeverat ca in regulament asa se glee dupe cum a ara-
tat P. S. raportor, ca staritele de la monastiri sa nu re-
comande la calugarire de cat atunci cand vor avea versta
de 40 ani si ca surorile pentru serviciul bisericesc sa se
treca in slat ca surorl. S'a incercat, pe cat 'mi -aduc a-
minte a se face acesta, adica s'ati trecut surorile din ser-
viciul bisericel, in slat, dar Du fost sterse de Onor. Mi-
nister. Mal S-tul Sinod qis: data nu se pri-
mesc surorile, pentru serviciul bisericel, atunci trebue sa
luam alte mesurf, cats serviciul bisericesc nu pOte remane
nefacut. In urmarea unel asemenea imprejurarl, S-tul Sinod
a luat hotararea sa mai pogOre versta de 40 ani, care e
dupe regulament si cu chipul acesta calugarit surorl
si mai jos de 40 ani.
Cat priveste dar versta, in urma celor ce am spus, ar
putea fi inlaturata. Nu tot asa insa pOte f si cu actele.
s'atl
iardid st-a
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD. 29
i cand ele nu sunt in regula. n'am nimic de dis si
pOte remane opiniunea comisiunet.
P. S. Valerian, raportor, citeste raportul comisiunet
de petitiuni pentru tunderea in monahism a surorel Stanca
I. Menu din monastirea Valeni.
Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de
regulament, este de opinie a i se aproba calugarirea.
Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunet
si se primesc.
Idem raportul comisiunet de petitiuni pentru tun-
derea in monahism a fratil r: Hagi C. Stelian si Florea
Stanciu din monastirea Ghighiu.
Asupra acestor trati comisiunea opineza. a li se admite
calugarirea, cand vor indeplini formalitatile cerute de re-
gulament. S-tul Sinod aprobil.
Idem raportul comisiunet de petitiuni asupra su-
plicel D-lui Toma Stefan Tomovici din comuna Ocnele marl
judetul Valcea, prin care reclarna contra preotulul Nae
Constantinescu.
Asupra acestel cestiuni comisiunea este de opinie a se
face intrebare P. S. Episcop respecliv, pentru ce nu
s'a dat satisfacere suplicantului, ca in urma sA se pOta
pronunta si S-tul Sinod.
Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunel
si S-tul Sinod le aproba.
Idem, raportul comisiunel de petitiuni asupra su-
plicel preotului C. Meschiu din comuna Somrines11, jude-
tul Gorj, prin care se plange contra epitropulul bisericel.
Comisiunea opineza a intreba P. S. Episcop res-
pectiv, intru cat plangerea este adeverata si ce mesurl
luat, spre a nu se jicni drepturile bisericel si ale
servitorilor sel.
Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunet si
se aproba.
Idem, raportul comisiunet de petitiuni, relativ la
suplica monahulul Ioil Gavrilescu, calugarit in sf. Munte
Atos, schitul Prodrom si actualmente in schitul Sihastru,
judetul Tecuci, prin care rOga. pe S-tut Sinod a'i recumiste
calilatea de monah. Asupra acestel cestiuni, comisiunea
crede, ca S-tul Sinod admitand cererea, ar stabili un pre-
cedent, care ar incuragia pe multi a capita calugarirea
I-e
s'aii
www.dacoromanica.ro

fara a se supune regulilor prescrise in regulamentele mo-
nastirilor din tara, si deci este de opinie a se trece la
ordinea dilet
P. S. Arh. Pirnen Pitestenu: Fata de acesta cerere
din partea unui monah, care a primit monahismul in vre
una din bisericile Romane in afara de regulament, eu
gasesc in regulamentul pentru disciplina monahala art. 12,
care este fOrte precis. El ()lice: cOri-ce persOna din cler
ar cuteza a tunde in monahism pe alta tale, va cadea
sub judecata bisericesca». Ori tine va primi monahismul
afara de cuprinsul Romanies si lark permisiunea si bine-
cuventarea S -tulul Sinod, nu se va putea bucura de drep-
turile acordate de legea clerului .si monahismului Roman.
Prin urmare forte bine a conchis P. S. raportor in
conclusiunile sale, ca. adica, S-tul Sinod sa nu primiasca
cererea acestui monah pentru motivul, ca prin acesta s'ar
creia un precedent, care, mal mull sail mai putin, ar fi
forte pagubitor monahismului nostru roman din sf. Munte.
Sunt mai mull romani, can au primit calugarirea acolo,
cunosc personal pe unit despre care ye voiti vorbi alta
data, dar intrarea for in monahism nu este cunoscuta
de biserica si de S-tul nostru Sinod.
Atara de acesta se pOte intampla, ca un monah, venit
de la Sf. Munte sa aiba Ore-care angajamente in tara si
mai tarchii aceste angajamente sa provOce Ore-care nea-
junsuri stares monahale a celor din sf. Munte. De aceea,
eu asi crede, Ca asupra acestel cererl nu numal sa se
treca la ordinea c ilei, dar sa se respinga.
P. S. Episcop a1 Dunarel de jos.. Este adeverat,
ca regulamentul nostru este precis in acesta privinta, ins&
not trebue sa ne gandim cu IOLA seriositatea cuvenita
unor asemenea cestiuni si mai cu sema asupra conclu-
siunilor cari sunt pentru respingere.
Eu asi fi fost de alta parere si anume: de aceea ca
comisiunea sa fi opinat ca sa trimita si pe acest calugar
sa urmeze filiera regulamentara, pe care o urmeza toil aceia
can voesc sa imbratiseze schima monahala. SA se aseze
monachul acesta intr'o rnonastire cu stirea si bine-cu-
ventarea Chiriarhulul respectiv si staretul de acolo incre-
dintandu-se despre dorinta si staruinta sa, sa mijlocescti
la Chiriarhul seu, iar acesta la S-tul Sinod sa cera bine-
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD. 31
cuventarea, recum5cterea si aceclarea lul in monastire,
cad data not primim in Biserica nOstra ci in Statul ro-
man preoti hirotonitt nu dupe legile nOstre, ci dupe cele
de acolo, gandesc ca am fi prea aspri cu nicte monahi,
cart s'ail calugarit dupe legile de acolo si yin apoi la not.
De aceea cred ca, o asemenea suplica sa fie trirnisa
Chiriarchulut respectiv ci data acesta va primi de la sta-
retul respectiv al monastiret vre-o cerere in privinta a-
cestut monah pentru retragerea si acezarea sa in monas-
tire, P. S. Chiriarch nu are de cat sa mijlocesca la St.
Vinod ci gandesc ca acesta are sa dea numat de cat ase-
timentul sett.
I. P. S. Mitropolit Primat: Voiii sa respund P.
S. Episcop al Dunarei de jos.
Norma acesta s'a pastrat ci se pastreza in tot-deuna,
cad calugarit, cart yin de la Sf. Munte, se due in mo-
nastire, si dupe ce fac un stagiu, vine staretul ci'l re-
comanda ; iar monahul de acli vine deadreptul la S-tul Sinod.
P. S. Episcop al Husilor: Pe Tanga cele espuse de
T. P. S. Mitropolit Precedinte ci de P. S. Episcop al Du-
narel de jos, ell intreb pe P. S. Episcop al Romanulut,
in a carui Eparhie cade acel schit, are stiinta despre acel
calugar? Si data are, apol cum sta el acolo ci tine l'a
primit? Ar trebui ca Episcopul sa cerceteze intahl. P. S.
Sa cred, ca nici nu are stiinta; ci se pOte sa nu aiba.
ctiinta, cad schiturile desfiintate sunt multe ci asemenea
calugari se pripacesc prin ele fara stirea autoritatilor.
I. P. S. Mitropolit Primal: Atunci pun la vot con-
clusiunele raportulul comisiunei, insotite de propunerea P.
S. Episcop al Dunarel de jos, ca acest monah sa se a-
dreseze Chiriarchulul respectiv.S'a primit.
P. S. Valerian, raportor, citeste raportul comisiunei
de petitiunl pentru admiterea in schima monahala a su-
tore! Iona I. Antita din monastirea Valeni.
Comisiunea gasind indeplinite forrnalitatile cerute de
regulament, este de opinie a i se acorda calugarirea.
Se pun la vot conclusiuniunile raportulul comisiu-
nei ci se primesc.
Idem, raportul comisiunei de petitiunl pentru tun-
derea in monahism a fratelui I. Draghicioiu din schitul
Lainici. Comisiunea gasind indeplinite tote formalitatile ce-
www.dacoromanica.ro

32 PROCESELE VERBALE ALE FEDINTELOR ST. SINOD.
rute de regulament, este de parere sa'i se admita calu-
garirea.
Idem, raportul comisiunei de petitiuni pentru tun-
derea in schima monahala a surorilor Ecaterina Popovici
si Elisaveta Tonescu, din monastirea Valeni. cat priveste
pe sora Ecaterina Popovici, comisiunea gasind irideplinite
formalitatile cerute de regulament, opineza, pentru admi-
terea el la monahism; iar cat priveste pe sora Elisaveta
lonescu, numita sora, ne avend ersta ceruta de art. 22
din regulament, comisiunea este de opinie a i se amana
calugarirea pana cand va atinge varsta canonica.
Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunei
si se primesc.
Idem, raportul comisiunei de petitiuni relativ la su-
plica D -luI Gh. Dumitrescu Camarasu din Galati, prin care
se plange eh primaril si Epitropit bisericilor dupe timpuri
n'ar fi lucrat in interesul bisericilor si a dreptatil. Asupra
acestel eestiuni, comisiunea crede ca ea ar fi fost de
competenta preset, intru cat ar fi fost necesitate de dis-
cutiune, a tribunalului, intrn cat este cestiunea de pro-
ces si a P. S. Episcop Eparhial, intru cat priveste or-
dinea bisericilor, din acea Eparhie si conchide a se re-
comanda suplica cu anexele sale P. S. Episcop respectiv.
Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.
Idem, raportul comisiunei de petitiuni relativ la tun-
derea in monahism a fratelui Vasile Craciun din monas-
tirea Sinaia.
Asupra acestel cereri comisiunea gasind ca numitul
frate n'a indeplinit stagiul cel putin de 6 luni dupe cum
cere articolul 7 din regulamentul de admitere in schima
monahala, comisiunea opineza a i se admite calugarirea
dupe 3 lunl de la data acestui raport.
Idem, raportul comisiunei de petitiuni relativ la su-
plica locuitorilor comunel Sisesti judetul Mehedinti, prin
care cer a nu li se descompune parohia dupe cum a fost
stabil ita
Asupra acestei cestiuni, comisiunea este de opinie a
se recomanda acesta petitiune P. S. Episcop Eparhiot,
spre a o avea in privire cand i se vor face cereri pentru
Impalirea acelei parochii.
www.dacoromanica.ro

Se pun la vot conclusiunile raportului i se aproba.
Idem, raportul comisiunei relativ la adresa D-lul
Ministru al Cultelori privitOre la modificarea parohiei nu-
mita Cocargeaua din judetul Constanta, precum si relativ
la adresa I. P. S. Mitropolit Primat, prin care propune,
ca defensoril eclesiastici sa fie recrutati dintre clerici.
P. S. Episcop al Duna rel de jos: Este aceiasi a-
dresa pentru amandoue cestiunile?
P. S. Atanasie Craiovenu: Pe cat am inteles din
citirea raportului, sunt doua adrese, dintre care una re-
lative la modificarea de parohii, iar a doua este adresa
I. P. S. Mitropolit Primat, supusa la cunostinta S-tului
Sinod, in cestiunea defensorilor; P. S. Raportor, trateza
in raport despre ambele cestiuni, de si nu are a face
una cu cea Yalta.
P. S. Valerian Blmnicenu: Ambele tind la acelasi
lucru.
P. S. Atanasie Craiovenu: Partea dintaiii a rapor-
tului este de caderea comisiunel pentru parohii, iar partea
a doua pOte sa se aiba In vedere la modificarea legel.
1. P. S. Mitropolit Primat: Nu s'a ales comisiunea
pentru parohii.
P. S. Pimen Pitestenu: Pentru partea a II-a din
raport, n'am de lis nimic. In ceia ce priveste insa partea
I-a a raportului, ea sta in deplin acord cu articolul
din legea clerului. Deci dar nu este vorba de o modifi-
care a legel clerulul, ci o cerere facuta de D-1 Ministru
al Cultelor Ui conformitate cu articolul 11.
I. P. S. Mitropolit I rimat: Trebue sa se comunice
D -lui Ministru, ca S-tul Sinod este de parere sa se des-
faca parohia in dou6.
Se pune la vot si se primeste.
I P. S. Mitropolit rimat: Asa dar pentru partea
a II-a privitOre la defensoril eclesiastici, P. S. raportor
sa vie cu un alt raport si asupra acelul raport vom dis-
cuta si vom comunica D-lui Ministru al Cultelor votul
S-tului Sinod
Acum ne mai fiind nimic la ordinea, ridic sedinta.
Cea viitOre va fi pe maine Vineri, la orele doue.
3.
ry3ile1,
11
i
www.dacoromanica.ro

a PROCE.SELE VERBALE ALE EDIINTELOR ST. SINOD.
edinta se, ridick anuntanduzse cea viitOre pentru
Joi 19 Octombrie, orele 2 p. m.
t Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat
Secretari; Nifon .N.PloeAteThu, lfleletie G4146nu.
Sedinta din 19 Octombrie 1895.
edinta se deschide la orele 2 m. sub presedentia
I. P. S-titului Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund presenti
S.S. membri.
Numerul fiind complect, se declara sedinta deschisa.
Se citeste sumarul sedintei precedente.
I. P. S. Mitropolit al Illoldovei: Am de facut cloud
observatiunl asupra sumarului. Prima observatie este a,T
supra punctului unde se Vice ca s'a citit telegrama Prin.
cipelui Ferdinand. Noi ar trebui sa fim mai cu ingrijire
cand aducem la mijloc numele principelul Mostenitorul
Tronului Romaniei. Ar trebui sa se Vica, 1Yloqter2itorul
Tronului.
A doua observatie am s'o fac asupra cuvintelor, care
se intrebuinteza cu. multa inlesnire si anume asupra cu-
vintelor: cand se citeste despre calugariri, se Vice fratele
cutare sail sora cutare se respinge, pentru a nu are
varsta canonica. Eti cred eh ar trebui mai bine sa se
click ca nu are varsta ceruta de regulament.
P. S. Episcop al Husilor: In procesul verbal s'a
trecut, Ca cartea P. S. Episcop de Roman, pusa pe note
liniare este aprobata de S-tul Sinod, in 1871; sä se rec-
tifice, cad la acesta data S-tul Sinod nu era constituit.
P. S. Episcop al Romanului: A fost facuta si a-
probata atunci, de Minister si mai tamp de S-tul Sinod.
Se pune la vot sumarul sedintei precedente, cu a-
ceste rectificari, si se primeste.
P. S. Episcop al Argesuki: I. P. S. Presedinte, re-
lativ la actele aflatOre in dosarul de calugarire a surorei
Evdochia, care a fost in sedinta de eri, s'a Vis de P. S.
raportor, ca actele nu sunt in regula, de Ore-ce un act
cu data din 1885 'i se pare P. S. Sale ca este sters si
f
j.
16.V.P.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE. SEDII TELori. S. SINOD, 35
nu p6te servi ca act de nastere. Mai sustin,e P. S. Sa,
ca acesta stergere s'a observat, cad mai pp urma s'att
adus trel acte, care confirma a este nascuta in acelas an.
Eti am dis, ca acelp, nu este un act, de nastere in regula,
ci este un act constatator de etate si moralitate; si fiind
ca nu era, in, regul4, eu am cerut Sa fact, un altul in
regula, sat) estract dupe actele stares civile sail, conform
legel, cu, martori. Actul s'a si facut irl felul acesta, dare
nu pe hartie timbrata, Ed am pretins si acesta ca, sa se
taca pe hartie timbrata, ceea ce s'a si facut.
grin urmare am voit sa Ve constat, ca actele sunt in
regula, si daca calugarirea s'a amanat a, fost numai
rapQrtorul a conchis, ca actul de nastere sa fie omologat
de tribunal, ceea ce nu s'a cerut pentru toil.
N'am luat cuventul contra conclusiunilor raportulul, ci
am voit numai sa del o lamurire asupra actelor, care
sunt in dosar, ca sunt in regula, iar nici de cum a cu
acel act din urma, ar voit sä indrepteze pe cele din-
nainte. Acesta dovedeste 6re-care malitiositate, daca 'ml
este permis sa dic asa.
I. P. S. lifitropol4 _erima,t: De ce n'ati luat cuventul
cand s'a citit raportul comisiunei, ca sa dati aceste la-
inuriri? scum nu se p6te reveni.
P. S. Arh. Valerian Rginnicenu: Eu n'am de vorbit
de cat doue, trei cuvinte, ca sa, respund P. S. Episcop
al Argesulul.
Lucrul sta asa: am gasit in dosar un act fals, ras,
a carul Lima se cunOste bine. Asa dar nol, comisiunea,
am fost in indoiala asupra adeverului si am banuit actul
acela,
Pe urma, ca 0, se dovedesca ca rasatura aceea este
bunk urmeza Inca trei acte de nastere, ceea ce nu se
obicinueste nici odata.
P. S. Episcop al Argesului: Tocmai acesta am voit
sa ye respund eil, ca nu sunt trel acte de nastere, ci
numai unul.
P. S. Arh. Valerian Ii'arnnicenu: Acele trei acte
neobicinuite intr'o cestiune asa de simply si sub diferite
forme, mai mult a pus pe comisiune in positiune sa ba-
nuiasca, ca acela nu este adeveratul act, ce i se cere.
Ce era sa faca comisiunea in feta acestul lucru? A trebuit
4
fi
www.dacoromanica.ro

sa venim la masura aceea, ca unul din acte, macar, sa
fie intarit de tribunal; si aturici s'ar vedea, ca acele trei
acte din urma, iscalite prin punere de deget si aintarite
numai de pritnarie, n'att destula valdre.
P. S. Episcol3 al Argesulal:Ei1 am voit sä dati es-
plicatiunl asupra acusarilor ce se aduc de comisiune, cum
ca ar exista un act fall si ca. s'ati adus trel acte de nas-
tere ca sa spele falsitatea acelul act de la 1885.
Marturisesc, ca nu am pus atata valdre pe acel act,
care nu era un act de nastere, ci nn act constatator ca
n'a lost maritata si ca se 01.0. bine. Fiind acest act din
1885, s'ar fi putut schimba ceva de atunci, si de aceia
am cerut sa fie actele in regula. Gresala provine numai
din causa, ca s'a uzat de trite actele, chiar cele netre
buinciOse comisiunel. Totusi se va cerceta si culpabilul
se va pedepsi.
Ca nu are varsta ceruta de regulament, prea bine. Am
this ca nu void sa revenim asupra conclusiunilor rapor-
tulul; pOte sa se amane calugarirea, pOte sa se cell ca
actul acela sa fie comfirmat de tribunal. Nu este nimic.
Dar void sa se reprobeze acele cuvinte, call nu sunt
tocmai bune, unde se spune ca cu trei acte de nastere
voeste sa se compenseze gresela care s'a facut in privinta
verstel.
1. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santite! Prea San-
-tia VOstra aduceti iar in discutiune o cestiune, care deja
s'a resolvat ieri, prin votul ce s'a pronuntat.
P. S. Episcop al DunArel de jos: Ed ye rog, I.
P. S. Presedinte, sa bine voi(I a ingadui P. S. Episcop
de Arges ca sa dea Ore care lamuriri asupra acelul act,
fiind-ca raportortil l'a pus la indoiala; si deci este bine
ca S-tul Sinod sa se lamuresca asupra acestel cestiunl.
P. S. Episcop al Argesului: Eti cer sa se numesca.
o comisiune, care sä constate data acele acte sunt sail
nu false.
1. P. S. Mitropolit Primat: Eu pun la vot inchi-
derea incedentului. S'a primit.
Se comunica de la biuroil cererea P. S. Episcop
al Husilor, prin care solicits un concediti de 4 Bile si se
primeste.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR SST. SINOD. 37
Idem, P. S. Episcop al Dunarel de jos solicits un
concediil pans Marti 221 Octombrie si se primeste.
Se comunica de la biuroti 23 adrege) ale S -tel Mi-
tropolil a Moldovei, relative la cAlugaritI si se trimit la
Idem, cererea D-lui Carol Gobl prin care propune
S -tulul Sinod, ca se angajezA, cu tiparirea cartilor de ritual
bisericesc, dupe preturile notate intr'un tablou anexat pe
langh acea cerere, si se trimite la comisiunei, respective.
P. S. Pimen Pitestenu, raportor, citeste raportul si
procesul verbal al comisiunei, pentru cercetarea budgetulat
Tipografiei Cartilor Bisericestr, pe anul 1896-1897.
malt Prea Sfintite Ste:pane
In nrma insarcinarei ce am din partea comisiunei, al6s5, de 'Sf. Sit
nod, pentru verificarea compturilor Tipografiei si a revistei Biserica
Ortodox5, Romans ", ma grabesc en profund respect a va depune °data
en acesta alaturatul proces-verbal, impreuna on projectul de budge -
Si doua acte de gestiune.
Sunt, Malt Prea Santite Stapane, al malt Prea Santiei VOstre Cu.
totul plecat si prea supus serv.
j Arhierea, Pimen G. Pitesteanu
PROCES-VERBAL
Ast541 19 Octombrie 1895, ora 8 dimineata,
Sub-semnatii membrii al comisiunei aleasa de Sf. Sinod pentru veri-
&area compturilor Tipografiei si a revistei Bis. Orth. Romana"_, in-
trunindu-ne Sn localul directiunel. acestel Tipografii, am luat in cer-
cetare proectul de budget al veniturilor si cheltuelelor al acestel ti-
pografii, pe viitorul an financiar 1896-97, Inaintat Sf. Sinod de di-
rectiunea respeetiva Cu raportul Nr. 258.
La prima vedere am constatat, ea acest proect de budget, inchide
seria veniturilor cu suma de 83.413 lei 50 bani., si soldeaza, pe cea
a cheltuelilor on suma de 69.694 lei bani, prin urmare presinfa
un escedent de 13.718 lei 98 bani.
Asupra sumei de 83.413 lei 50 bani veniturile, comisiunea a ob-
servat ca provine: of 26.240 lei 89 bani, numerar vaq.uti de comi-
siune, b) 31.172 lei 61 bani, ce urmeza a se incase dupe cartile de
ritual, date protoiereilor spre desfacere, c) 12.000 alocati ca venit din
pretul imprimatului revistei Bis. Orth. Romans ", d) 14.000 lei ve-
altenituri extra-ordinare, din tiparituri, venciari directe de carp: i
-venituri tipOgrafice.
La cheltueli comisiunea a observat: a) 8.220 lei alocati pentru
plata personalului administrativ, b) 10.800 lei plata personalului ate-
52
www.dacoromanica.ro

88 PROCESELE VERBALE ALE '§EDINTELOR T. SINOD.
lierultit de culegetorie, b) 5.400 lei plata personalului atelierului de
masinI, d) 30.000 lei material tipografic, e) 4.000 lei cheltueli de
legatorie; f) 1.5Q0 plata materialului combustibil, g) 480 lei plata
cheltuelelor de eancelarie si corespondents, h) 3.000 lei plata cheltu-
elilor marunte si extra ordinare, si i) 6.234 lei 52 bani remiss pro-
toiereilor de 20 0/0.
eeea ce priveste natttra veniturilor, coraisiunee, treeend peste o-
biectiunea ce s'ar viten ridica asupra neineastirel in intregul lor, a
sumelor de 31.1'72 lei 61 bani treoutI oa venit din rtimasitele de in
casat de la Protoierei cat si a acelei 14.000 lei venituri extra-ordi-
nare, s'a oprit la suma de 12.000 lei plata tiparird revistei Bis.
Orth. Romans ", care s'a parut a fi prea mare, fats chiar cu pretin-
gul tarif, dupa care se lice ea se calancleste directiunea in fixarea
preturilor, pentrn imprimate particulare.
Pentru Rimurirea cestiund, comisiunea a cerut prin P. S. Director
al Tipografiei. sefului de atelier informatiunile cuvenite, la care a pri-
mit dou6 note de estimatiune din care se vede, ca imprimatul brut
al revistei cum si cheltuelile anuale, socotit 12 numere a 6 tole,
plus coperta, se ridica la suma anuala de 9.181 la 72 bani. Suma
ackta fiind pretul real -al inprimatului revistei, se va trece ca venit
In budget, ceea ce va scadea din suma veniturilor de 83.413 lei 50
bani cu 2.818 lei 26 bani, realisand ast-fel o economie anuara des-
tul de insemnatil pentru revista.
Cat priveste natura cheltuelilor prevNute in budget, comisiunea
pe de o parte, ay-end in vedere ca P. S. Director a facut in cursul
anului curent budgetar reparatiunile cum si mobilierul necesar easel,
crede a se reduce la 1.000 lei suma de 3000 lei, prevNuta in bud-
get, pentru cheltueli marunte si extra-ordinare, ceea ce realiska o
economie, care cresce cu 2.000 lei excedentul acestui an budgetar;
iar pe de alta, tinend socotela de ostenelele si zelul T. S. Director al
Tipografiei, este de pante a i se adhoga 50 lei lunar asupra sumei
de 200 id lunar, ded in tdtal 600 lei anual. De ademenea eelor doi
-coredtori a li se adaoga elite 20 Id lunar fie-caruia, asupra Emmet de
-80 id lunar; deal Pentru amendd in total 480 lei anual.
Prin ntmmt suma veniturilor este de 80 595---24
Iar a cheltuelilor este de 68 774-52
lihnene deoi un escedent 11 820-72
Acesta fiind resultatul deliberard comisiund, cu respect '1 supune
la aprecierea sf. Sinod, rugandu'l sa bine-voiasca a aproba budgetul
propus eu modificarile mai sus enumdrate.
Cu acesta ocasiune comisiunea propune sf. Sinod urmOtOrele desi-
derate:
a) A face sa se re.canosca in mod legal existenta Tipografiei;
b) A se elabora un regulameut pentru bunul mers el Tipografiei.
c) A se obliga controlorul spre a face easel Tipografiei cercetare si
control, in fie-care Optamana, iar la finele lund, a constata prin dre-
sare de Proms-Verbal) starea financial*
d) A obliga pre Protoierd prin P.P. S.S. Chiriarehi ca sa achite
lei
In
www.dacoromanica.ro

PROCESIKEE NERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD. 39
In termen de trel luni de qile, 'tote ferngsitele datorite din desfacerea
artilor hate de la Tipografie. Iar eel ce nu vor achita in termenul
mentionat, I. P. S. Presedinte, va here P.P. S.S. Chiriarchi spre
ancheta prin revisoril eparhiall si de se va constata, ca an incasat
banil si nu 'I au versat la Tipografie, sa se ceara imediat destituirea
i trimiterea for in judecatL
In casul, arid feresc5. Dumnqeil, vre-un P. S. Chriarch, nu va bine-
voi s'e*, dea curs cererel I. P. S. Presedinte, atuncea se va deferi casul
Sf. Sinod, spre a decide eels de cuviinVa.
De -Lite acestea s'a dresat presentul proces-verbal, Inskcingind pe
P. S. Arhiereil Pimen G. Pitesteanu spre a '1 inainta Sf. Sinod.
Presedinte: (ss) Partheniii.
(ss) Pimen G. Piteqteanu
(ss) Nifon N. Ploe.,steanu
P. S. Episcop al Has" lor: Void sa am o lamurire.
Budgetul Tipografie se contopeste cu al jurnalului bi-
sericesc ?
I. P. S. Mitropolit Primat: Nu. Ace la este sepa'rat.
Se pun la vot conclusiunile raportului si procesul
verbal si se primesc.
P. S. Valerian raportor, citeste raportul comisiunei
de petitiunl relativ la tunderea in monahism a fratilor
Haralambie Petraru si Miha]ache Mihale, ambit din Too-
nastirea Caldarusani. Comisiunea gasind indeplinite for-
malitatile cerute de regulament, opineza pentru admiterea
for la monahism.
Ne mai Mild nimic la ordinea dilel, sedinta se ri-
dica. si se anunta cea viitOre pentru Lunt 23 Octombrie,
orele 2 p. m.
t Presedinte: Ghenadie Mitropolit 'Primat.
t Secretarl: Nifon Ploestenu, Meletie Galatenn.
qedinta, din 23 Octombrie 1895.
Sedinta se deschide'la orele 2 p. m. sub presedentia
I. P. Slitului Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund presenti 15 P.P.
S.S. membri, find absent P. S. Episcop al ilusilor, care
este in concediu.
Se citeste stnnarul sedintei precedente.
a'l
N.,
www.dacoromanica.ro

40 PROCESELE VFRBALE ALE EDINTELOB. ST. SINOD.
I. P. S. Mitropolit al Mo ldovel: In sumar se dice
ca se primesc moclificarile propuse de cutare Prea Santit,
fare sä se arate ce fel sunt acele modificari. Cred ca nu
era reil sa se dica modificari in sensul cutare.
P. S. Aril. NifoRPloestenu: T6te acestea sunt trecute
in desbateri.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Acesta va se dice
a pune punctul pe i, pentru ca cel ce sunt in curent cu
cele ce se petrec in S-tul Sinod sa intelega despre ce
este vorba.
Mai este un loc unde se vorbeste de calugarirea din
monastirea Valens. Acolo ar trebui sa se dica, monastirea
ValenT, din Eparhia Argesulut
Se pune la vot sumarul cu aceste rectificari si se
primeste.
P. S. Episcop al Dungrei dojos: E4 fad curioscut
S-tului Sinod, Ca n'am usat de concediul ce mi s'a acordat
I. P. S. Mitropolit Primat: FOrte bine.
I. P. S. Mitropolit al MoIdove.fl Ce a i ois, cra n'ati
usat de concediul ce vi s'a acordat?
P. S. Episcop al Duna rel de jos: Da. N'am -usat,
fiind-ca. n'am lipsit de la sedincele S-tulul Sinod.
sunt la sedinta.
Se comunica de la biuroti petitiunea obstei locui-
torilor comunel Ursati, din Eparhia Rimniculul Noul Se-
verin, prin care cer voe de la S-tut Sinod a termina
biserica deja inceputa, si se trimite la comisiunea respective.
Idem, doue adrese ale Episcopiel de Buzea relative
la calugarirl, si se trimit la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa cu, No. 1970 a Mitropoliei Moldovei re-
lativa la calug'riri, si se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, raportul Comitetului redactor al revistel « Bi-
serica Ortodoxa Romana) cu un proiect de budget mo-
dificator, si se trimite la comisiunea respective.
I. P. S. Mitropolit Primat: Acum intram in ordi-
dinea dilei. La ordinea oilei avem
1) Referatul comisiunel relativ la servirea pastoresca a
preoOlor de armata.
2) Raportul comisiunel pentru mai multe acte referit6re
la Tipografia Cartilor Bisericesti.
3) Ramas din sedinta trecuta, a se lua decisiunea, ca
Tata-me
www.dacoromanica.ro

PROCESELE yERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD. 41
ingrijitoril de pe la, bisericele intretinute do Eforia, Spita-
lelor Civile, sa. fie preoti, iar nu mireni, cum se practice
asta-dl.
4) Mal ninite rapOrte ale tomisiunel de petitiuni.
P. S. Arhiereil Pimen G. Pitestenu, raportor, cite to
urmatorul proiect de regulament pentru, serviciul pastoral
al preotilor de armata:
.Proect de regulament pentru positiunea si acti-
vitatea preotului in armata.
EXPUNEREA DE MOTIVE
Considerand, ca biserica :cresting, are de la fondatorul el Iisus
Christos, menirea de a lucra pentru binele si fericirea omenirei;
Considerand, ca dupre marturia istoriel, strabunii nostri 'si intariati
patriotismul prin biserica si religiune si tot printr'aOsta all purtat
lupte stralucite pentru mice si mode;
Considerand, ca tinerii, cari formeza zidul de aparare si de inta-
rire Ord nOstre sunt mai tots fill de romans si fii all santel nOstre
biserici;
Considerand ca biserica ca factor folositor societatei, trebue
intinda activitatea sa bine fac5tOre la tote institutiunile din Stat,
intre care armata este una din oele mai insemnate;
Considerand, ca necesitatea conlucrarei bisericel pentru Intarirea
moralulull armatel este recunoscuta in tote statele crestine, cum se
vede din prescrierea regulamentara, ca, finerul recrut trebue sa in-
cepa activitatea sa miliiara prin depunerea solemna a unui juramant
in numele lui Dumnedeh, de a fi credincios si devotat Patriei si Su-
veranului
Considerand, ca in armata nOstra de la un timp Inc Oce, activitatea
pastorala, a preotului este forte marginita si cu totul ne-satisca',catOre,
de ore -ce ea se reduce mai numal la simplul fapt, ca, preotul vine
la inceputul fie -cares luni, spre a stropi cu ap5, sanOta pe soldati;
Considerand, ca la depunerea juramantului, preotul este numal un
simplu asistent, Para a da cuvenita importanta si solemnitate acestul
act religios atat de inalt;
Considerand, c5, misiunea pastorala a preotului in armata trebue
sa imbraliseze un camp de activitate pastorala mult mai intinsa, si
acesta se impune cu atat mai multi cu cat cea mai mare parte dintre
soldati nu still carte;
Consider-and, ca rolul de a lumina si convinge pe soldati in a'sl
indeplini datoriele sale in on -ce timp, din inima si iubire, iar nu
din frica, '1 are cu deosebire preotul;
Considerand ca o activitate bine chibzuita din partea ,preotului ar
usura in mare parte greutatea cerintelor militare, cas forte bine con-
statat, ca cu totul alt-fel indeplineste tine -va o datorie din con-
vingere si alt-fel Indeplineste aceiasi datorie din silk.;
al
sa'sl
set.
'si
www.dacoromanica.ro

42 PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. StNOD.
Considerand, ca devotarea sentimentului religios si moral in armata
este de atributinnea pastoralui bisericesc si tot °data o garantie despre
bravura soldatului, fiind stint ca un soldat, temetor de Dumnecleti
iubitor de tail si Suveran si supus sefilor sei este un bun soldat;
iar tote aceste calitati alese le pOte castiga numai prin o seriOsa, e-
ducatie religiOsa;
Considerand ca o asemenea educatiune religiOga-morala lipseste mai
de tot in casarmele nOstre. ceia ce se constata prin multe fapte rele,
sevarsite de soldati inferiori in paguba necinstirea chemarei sol-
do:testi, atat timpul de serviciu activ, si mai ales dupe reintOr-
cerea for la caminnrile parintesti;
Considerand, ca prin impreuna vietuire si adunarea in casarme,
relele moravuri si viciuri lesne pot fi contractate chiar de aces tineri,
care au pornit de in vetrele parintilor for cu o buns crestere reli-
giose si morale, iar acesta este un reu, pe care nimenea nu '1 -ar putea
impedica mai bine de cat preotnl;
Considerand, ca on cat de inulta bona-vointa psi aptitudine ar avea
preotii de armata, nu ar putea ajunge la resultatele dorite, de On-
ce el sunt forte putini la numer: cinci sau she preoti in Vita ar-
mata, pe cand cu putini ani indarat la fie-care regiment sail corp
isolat era cite un preot;
Considerand, ca facerea de lectiuni scolare, mergerea la biserica,
in timpul Duminicei cu soldatii, formarea inimei for in sensul earl-
erei militare, prin tinerea de predici basate pe Santa Scripture si is-
toria nostra nationala, lipsesc cu totul la corpurile nOstre de armata,
pe and aceste cerinte in alte state, mai inaintate in cultnr si mai
puternice, sunt indeplinite forte regulat si scrupulos;
Pentru aceste motive comisiunea are onOre a supnne deliberarei
Sinod nrmatorul proect de regulament pentru positinnea si
activitatea pastorall a preotilor de armata.
CAPITOLITL I.
Numirea preotilor de armata.
Art. 1) La fie-care regiment va fi un preot titular, numit preot
de armata, pentru ingrijirea religiOsa-morala a regimentului.
Art. 2) Numal la bataliOne si companil isolate pot fi insarcinatir
pentru serviciul religios, din preoti parohiei invecinate.
Art. 3) Numirea preotilor de armata se face de care Chiriarhul
In a drill Eparhie se afla regimentul, in unire cu Ministerul de Resbel
Art. 4) Vor fi numiti ca preoti de armate, numai licentiati in
Theologie si probati ea apti pentru acest post.
Art. 5) Preotii de armata in indeplinirea oficiilor religiOse, sunt
pusi sub jurisdictiunea privigherea Chiriarhului respectiv.
Art. 6) Pentru indeplinirea tuturor datorielor pastorale de care
preoti de armata ea atari, ei sunt pusi sub directa privighere a se-
fului de corp. In cas de grave abaterl, ei pot fi suspendatl de seful
corpului, raportand pe tale ierarhica Chiriarhului, care constatand a-
baterile imputate va decide definitiv in causa.
in
S-tuluT
ci
5i
www.dacoromanica.ro

'PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. STNOD. 43
CAPITOLUL
Atribqiunile preo(ilor de armata,
Art. 7. Atributiunile preotilor de armate sunf:
a) Serviciul liturghiei efectuat Dominica si alte serbatori
prevedute in Monitorul °stet, in capela, sau biserica ce se va designa,
spre a merge trupa intrega sau o parte din ea.
In cas de mobilisare, va face serviciul in localul ce se va designa
de seful corpului.
b) Tinerea regulate, de predici pentru formarea inimei ostasilor in
sensul carierei militare, atilt in timpul de pace cat si in timp de r6sboi.
c) Juremantul, la care va tine predica explicand insemnatatea mut
religiose,.
d) Marturisirea si impartatirea la postul Nasterei Domnului si al
Sf. Pasti.
e) Santirea apel la inceputul fie-carei Zuni.
f) Botezul, cununia si inmormentarea militarilor din corpul, in care
ei sunt
g) Visitarea din timp in timp a camerilor in care dorm ostasi, in-
demnand a pazi in ele buna rinduiale si a se face regulat rugacitinea,
seara si dimineata.
La tote aceste servicii religiOse preotul va fi ajutat de catre sol-
datii care still citi si Uinta.
Art. 8. Preotul va tine sae, in fie-care t i en soldatii timp de
doue ore; obiectele ce le va preda sunt: invetamentul religios, istoria
patriel, morala practice.; tote acestea vor fi predate ass, ea soldatii
inteleaga datoria lor catre Dumnedefi, Patrie, Suveran, societate si
sefii lor.
Orele de sc61d se vor hotera de care sera corpulul, in "intelegere
cu preotul.
Art. 9. La finele fie-carei luai, preotul va raporta sefului de corp
progresul ce a realisat cu soldatii in pole, iar despre starea religi-
Osa-morala a corpulni va raporta si Chiriahului respectiv.
Art. 10. Preotit de anima sunt datori a insoti trupa on unde.
Pe campul de resbel el vor indemna pe soldati a'si Indeplini datori-
ile chiar eu pretul vietei lor, &titre patrie; si vor Imbarbata pe sol-
datii raniti la rebdare, facend si serviciile religiose necesare.
Art. 11. Preotul titular de armata nu va avea dreptul a ocupa un
alt post, nici bisericcsc nici scolastic.
Art 12. Positiunea preotului titular de armata va fi asimilat5, in
totul cu positiunea unui capitan.
CAPITOL-MA III.
Obiectele necesare serviclului pastoral in annatal
1) Doug randuri de vestminte preotesti coniplecte.
2) 0 evangelie.
marl,
numitl.
sit
'yd
www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE SEDIN TELQR ST. SINOD.
3 0 lama a Domnului Nostru Iisus Cinistos si o icons cu San-
tul lust ca patron. Acesta va fi aseclata in capela safi cancelaria cor-
pului, la care va arde tot-d'auna o candela.
4 0 cruce mica de argint, o alts cruce mare de lemn cu restignirea
Domnului, pentru comisia corectionala.
5) Un rand de sante vase.
6) 0 cadelnita.
7) Un vas pentru sai4irea apei.
8 Un miruitor.
9) Done sfesnice.
10) Una cutie de argint si o lingurita, pentru pastrarea sautei
necesara in marsuric militare si in resbele.
Garb
1) Un rand de carti bisericesti complect.
(ss t Silvestri' al Ilusilor.
(ss) t Ionichie Baca61az
ss) t Pimen G. Piteteanu
ss t Ata,nasie Craioveanu.
I. P. S. Mitropolit Primal: Mai 'nainte de a da cu-
vintul comisiunei asupra acestul proiect, ye rog sa-mi dap
voie a ye supune la cunostinla urmatOrele:
D. Ministru al Cultelor mi-a comunicat, ca atunci, and
este in discutiune cafe o cestiune deosebita, cum este a-
cesta, care priveste la armata nOstra romanesa., doreste
sä fie qi D-sa de fata..
P. S. Aril. Pimen Pitestdnu: Prea bine.
I. P. S. Mitropolit Primat: Acesta este o cestiune
seriOsA si D-nul Ministru ca membru al GuyernuluT, pOte
consulte pe Dl. Ministru de Resboiii pentru acest re-
gulament. Asa dar ye rog, s& amantim acesta cestiune
pan& va veni D. Ministru al Cultelor.
S-tul Sinod incuyiintezA.
P. S. Pimen Pitestenu, raportor, citeste procesul-
verbal al comisiunei ad-hoc, relativ la Tipografia Cartilor
Bisericesti:
PROCES-VERBAL
Asta-4 20 Octombre 1895, ora 8 a. m., aub-semnatii membrii at
comisiunei aleasa de Santul Sinod pentru verificarea compturilor Ti-
pografiei si revistel Biserica Ortodoxii Romans" conformandu-ne re-
solutiunilor N-rile 216, 217, 236 si 254, puse de I. P. P. Presedinte
Cu-
sa
.711.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR T. SINOD. 45
all Sf. Sinod pe rapertele directiunei Tipografiei MINT. Bisericesti"
de sub No. 194, 207, 236, si 257, a. c. ne am intrunit 'in localul
acestei Tipografii si Nand in privire cele coprinse in ciisele raporte,
am g5.sit intemeate aratkile P. S. Director al Tipografiei, si am opi-
nat asupra cartilor notate mai jos, precum urmeza:
a) Cartea de ruga'ciuni necesara fie-carui crestin, format 320, in-
tr'o singura colore, cu vignete 'in text, pe hartie velina si in No.
10.000 exemplare.
b) Liturgia Sf. Ion Guth' de Aur, cu caractere mici si vignete,
format 320; in don& culori pe hartie Angina si in numer de 5000
exemplare.
c) Randuiala proscomidier in doua culori, cu vignete, pe junia-
tate cola, hartie velina si in numer de 5000 emplare.
d) Orologiul Mare, formatul si hartia editiei 11-rei Neamtul din
1874 caracterele ,si vignetele din prima editiune a Santului Sinod,
si in atatea exemplare, &ate biserici sunt in tots Cara.
e) Triodul acelas format, hartie, caractere si vignete, si in atatea
exemplare dupe cum s'a hotkat pentru Orologiul mare.
f) Prohodul Damnului format octave in doug eulori, cu vignetele
si semnele de musics respective si in mullet. de 3000 exemplare.
Pentru tote aceste card, in calitatile aratate, comisinnea respectos
rOga pe Santul Sinod sa bine voiasca a aproba imprimarea lor-
1) Revisiunea textului, inlocuirea de cuvinte precum si ultima co-
rectura la noile editiuni ale cartilor bisericesti, conform votului Sf.
Sinod, sa se fad, de n2ajoritatea membrilor redactoril ai reVistei
rBiserica Ortodox& Romans" dresandu-se proces-verbal, prin care sa
se constate de cari membri s'ail flout corecturile. Numele membrilor
corectori se vor trece la finele cartel intr'o vignete.
2) like exemplarele de card bisericesti, care se af1a asta-di. in
Tipografie si care se vor imprima de aci inainte vor fi numerotate pe
porta for cu un sigiliu numerator, stampilandu-se in acelas timp on
sigiliul S. Sinod. Acosta lucrare se va face de P. S. Director al Ti-
pografiei, de Directorul cancelariei Sf. Sinod, de controlorul respectiv
al Tipografiei in presenta si sub preside* unui membru al Sf. Si-
nod ales anume pentru acesta. Acesta lucrare se va constata prin.
tr'un proces-verbal, in dublu exemplar, dintre care unul se va inainta St
Sinod, si altul va Amalie in arhiva Tipografiei, notandu-se si nume-
rul total al exemplarelor si in registru de imprimate.
3) Indafa ce se va incepe de comisiune numerotarea si, stampilarea
cartilor bisericesti, se va iota de Presedintele acestei comisiuni in
registru pe partide, care se pastreza de Directiune, pentru vindarea
cartilor, data de tend incepe a se vinde carts stampilate si numerotate.
4) Cele patru orologil marl editia I, care se aft acum in deposi-
tul Tipografiei, dintre care 2 pe hartie japoneza, si 2 pe hartie ye-
lina, sa nu se venda cu nici un pret, ci sa remae spre pastrare in
biblioteca Tipografiei.
5) Din fie-care carte si editiune aflate in deposit acum precum si
acelea, care se vor imprima de aci inainte, s4 tea pastra in biblioteca
Tipografiei ate 10 exemplare.
www.dacoromanica.ro

46 PROGESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST, SINOD,
6). Tote registrele de comptalilitate si oancelarie ale tipografiei sA
fie numerotate, snuruite si sigilate cu sigiliul St. Sinod si parafate
de, atre directorul caucelariei Sf. Sinod, avend dedesupt viza si sem-
n'aturile comisiunei anuale de verificarea socotelilor.
Pentru tote aceste propuneri comisiunea rOga; pe Sf. Sinod s'a bine-
voiasca, a le aproba ca necesare pentru bunul mers al Tipografiei.
Drept care, am dresat presentul proces-verbal ins'arcinand pe P. S-
Pimen G. Pitestenu membru al acestei comisiuni, al inainta cu. un
deosebit raport S. Sinod,
Presedinte Partheniu
t Pimen G. PiteMnu
t Nifon N Ploe.,stenu
P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Din propunerile cu-
prinse In raportul ce ni s'a citit, se vede cu cats scru-
pulositate comisiunea pe care S-tul Sinod a Insarcinaro
a se ocupa cu, afacerile Tipografiei, se sileste, a asigura
avutul Tipografiel. Pentru acesta nol nu putem cat sa
aducem multumirT comisiunei. Dar as avea de facut o
modesty observatiune asupra unel propuneri, si chiar a-
supra celei dintal. Se dice ca ultima corectura la noua
editiune a cartilor bisericesti se va face de chtre majo-
ritatea comitetului redactor al jurnaluluI «Biserica Orto-
doxa Romana». De aid ar urma, ca numal o parte din
comitetul redactor are sa face corectura, iar nu intregul
comitet. Eu cred, ca. ar fi mat bine, ca toil membril co-
mitetului redactor sä participe la corectarea noel editiuni
a cartilor bisericesti, iar opinia majoritatel sä fie decisive
numal cand e trebuinta sa se introduce. In text termeni
noul. Cu alte cuvinte, data. un membru din comisiune,
corectand o carte va gasi ca trebue modificat in ea un
termen Ore-care, acea modificare sa nu o fach de cat in
Intelegere cu, majoritatea membrilor comisiunei.
Dace, acesta se intelege din propunerea facuta, atunci
sunt de perfect acord cu acea propunere ca si cu cele-
l-alte, cuprinse in acelasi raport..
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: NA de obiectiunea ri-
,dicata de P. S. Atanasie Craiovenu in privinta acestul
proiect emis de comisiune, pentru corectarea noueT edi-
iunT, ce se va imprima, sunt dator sa eau urmatOrele
esplicatiunt Dad s'a facut un pas fOrte serios in biserica
nOstra, cand s'a hotarit de S-tul Sinod retiparirea cartilor
de ritual cu caractere strhbune, apoi tot atat de serios si
f
ale.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST, SINOD. 47
pOte si, mai serios este a se sti cum se face corectarea
sail schimbarea unor cuvinte in privinta carora trebue
regulamentat prin regulamente elaborate de S-tul Sinod.
Nu arare on am audit si eil insu-mi am constatat, a
prima tiparire a cartilor bisericesti cu caractere straining
a lasat mull de dorit in privinta corecturei sail a. schim-
barei cuvintelor.
I. P. S. 3fitropolit Primat: In privinta schirpbarei
termenilor.
T. S, Pimen Pitestenu: Acosta, cum am 1is, am cons-
tatat'o si ell §i any audit vorbindu -se multe.
De aceea, comisiunea alesa in anul trecut ppntru cer-
cetarea cartilor de ritual 'si-a permis de a facut Ore-care
desiderate si a dat si peste acest punct, adica de a se
sti in mod forte clar si lamurit de catre tine si la ce con-
clitiunl. sä se faca reviduirea cartilor, la imprimarea for in
a 2-a editiune. Comisiunea a insistat cu gat mai mult a-
supra acestei ccestiuni, cu cat doreste sa nu se mai in-
tample ceea ce s'a intamplat; si, calaudita de acesta do-
rinta, a insarcinat pe membril redactor' ai jurnalulul (13i,-
serica Ortodoxa Roman sa fact corecturile ce vor crede
de cuviinta, cand se vor tipari in a 2-a editiune.
Acum se naste intrebarea: cum are sa se urmeze la
facerea acestor corecturi? Oare unul membru singur al
comisiunei sa se dea cartile sail la top? Un singur meta-
bru al comisiunef on cat de mult zel si bunt vointa ar
ave,a de a face o lucrare bung si lipsita de or' -ce defect,
pOte sa fad_ greseli, cad omul este supus greselei. Deci
pentru o mat mare garantie si pentru a se face o lucrare
mult mai temeinica, comisiunea si-a permis de a face a-
cele propuneri S-tului Sinod, ca membril jurnalulul «Bi-
serica Ortodoxa, in principiu, sa fie insarcinati de catre
S-tul Sinod cu corectarea, ce urmeza a se face cartilor de
ritual; si acesta cu atat mai mult, dad este un vot dat
de S-tul Sinod in sensul acesta. Dar pentru ca lucrarea
sa fie mat sigura, de aceea, acesta lucrare sa se fact in
sedinta de col putin cu majoritatea membrilor redactorl. Cu
alte cuvinte in sedint.a sa nu fie mai putin de trei mera-
bri, cart, impreuna sa delibereze asupra modulul cum
trebue sa se faca corectura. Daces S-tul Sinod n'ar pune
aceste conditiuni, este suveran. Eil am totes increderea, ca
www.dacoromanica.ro

48 PROCESELE VEEMLE ALE sEDINTELOR ST. MOD,
fie-care membru din eomitet are multa dorinta de a lucra;
cr1 tbta dorinta insa este imposibil sa nu se strecdre
data ar lucra in parte, si atunci nu stitl tine va fi
responsabil, cad tbta comisiunea are sa click acesta lu-
crare este facuta de cutare membru, ba de cutare, asa
ca nimeni nu va lua respunderea, si decI Santul Sinod
ramane singur responsabil; de vreme ce, and membril
vor lucta in sedinta cu majoritate, atunci de sigur nu se
vor strecura greseli.
Rog dar, pe S-tul Sinod BA bine-voiasca a 'primi aceste
desiderate ca bune luate din partea comisiunea.
P. S. Episcop al ArgesuluP In propunerile, care se
fac acum de P. S. raportor al comisiunea pentru retipa-
rirea si corectarea cartilor de ritual bisericesc, nu sa vede
una din cele mai insemnate propuneri care trebue sa
existe In regulament, si anume aceea, ca sa se stie dupe
ce anume text sä se ia comisiunea, ca sa corecteze cArtile.
Se stie, cA in comisiunea trecuta, sail, mai bine clis,
In comisiunea care a fost insarcinata cu corectarea car -
tilor, ati lucrat barbatii cei mai insemnati, cunoscetori de
literatura romana; dar atunci S-tul Sinod n'a hotarit dupe
ce text biblic se va tine, de cel ebraic, de vulgata sail
de cel alixandrinean, si tocmai acesta a facut ca cartile
nOstre bisericesti, tipArite cu litere no!, sa lase mult de do-
rit, cu deosebire Orologiul. Ceea ce a si provocat pe
S-tul Sinod, sa ia hotarirea, ca cele-l-alte cartl de ri-
tual sa se retiparesca dupe editia de Neamt, cu mid
modificari.
Se stie, ca biserica nOstrA se tine de textul alixandri-
nean, si prin urmare, trebuia ca no! sa facem reviduirea
dupe textul alexandrinean, la bucAtile luate din &Wit;
iar nu dupe plat cum ail fost trad6si toll psalmil din
Orologiti. De accea cred, ca in prima linie ar trebui
sa se is o hotarire de ce anume text se va tine comi-
siunea? de cel alexandrinean, sat va lucra ca si comi-
siunea din trecut, care a fost insarcinata cu retiparirea
cartilor bisericesti ? Eu cred, ca ar fi bine sa indatorati
comisiunea, sA. se tinti de textul monastirei de Neamtu,
care are tradus1 psalmil dupe textul alexandrinean
P. S, Nifon t loestonu: Ce are a face mineile cu
textul alexandrean ?.
gre-
ell,
.ell
www.dacoromanica.ro

1896 10

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

Similaire à 1896 10

Similaire à 1896 10 (17)

Plus de Dalv Alem

Plus de Dalv Alem (17)

1896 10