1. BISERICA
ORTHODOXA REAM
RevistA Periodica Eclesiastica
A
SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE.
A N U L AL XXVI -Iea, No. 5.
TABELA MATERIILOR
Pao.
1 Crestinismul in Imperiul Rcman. . 481
2 lnvierea mortilor 489
3 Reproducere dupA jurnalul Paloda. . 506
4 Cre-dintele Religiose si ideile morale ale
vechilor filosofI
5 Bibliogralia grecA. 518
6 Omul 530
7 Biserica Abisiniel. . . . . . . 545
8 Documentul de fundatiune a Sf. Monas-
tint Cernica. 556
9 Cronica BisericescA 560
10 Un cuvint funebru. 583
11 Un raport. 587
12 Copie dupA o inscriptiune. 591
13 Donatiunl. 593
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CAR[ILOR BISERICETI
1902..
.
510
II I I I I II
VP
.
I
4.4
ra
. . . .
. . .
. . .
.
. . . . .
. ...
, . . . . ..
. . . .. .
www.dacoromanica.ro

2. ANUL XXV I BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 5,
CRWINISMUL IN IMPERIOL ROMAN.
Una din operile cele mai Insemnate ale genialuluT isto-
ric Leopold von Ranke este: Papil romani in cele din urma
patru secole (Die romischen Papste in den letzen vier Iabr-
hunderten) scriere in trel volume, care s'a tradus in mai
tote limbile eoropene. Modul cum el descrie, basat pe cele
mai sigure isvore istorice, starea sociala din acel timp, re-
latiunile dintre diferitele state cu scaunul papal, decadenta
papismulul in secolul al XVI si silintele ce papiT depun
pentru ridicarea influentei lor, amesticul acestora in poli-
tica eoropena etc., dovedesce superioritatea autorulul In
judecarea diverselor evenimente si face ca in fie care rind
sa se resimta puterea sa de patrundere si dorinta netar-
murita de a restabili adeverul istoric. VoT reda aid pri-
mul capitol al acestel Insemnate scrieri spre a se vedea
modul cum arata el ca se afla lumea 'Agana la venirea
crestinismului.
Daca noT privim cercul lumel vechl in secolile de mai
nainte, 11 gasim plin de un mare numer de pop6re care
traiau neatArnate. Imprejurul marei Mediterane, Intru cat
de la tarmuri pot patrunde cunoscintele nostre in interio-
www.dacoromanica.ro

3. 482 CRE§TINISMUL fN IMPERIUL ROMAN
rul continentului, locuesc aceste popore separate intre din-
sele si formand state libere, organisate in mod propri5 si
granite inguste la inceput. Neatarnarea, de care se folo-
sean, nu era numal politica', caci peste tot se formase si
o religiune locala. Ideile despre Dumnec).eu si despre lu-
crurile divine se localisasera.' 'ca sa dicem asa; deitatile na-
tionale cu diferitele lor atribute coprinsesera lumea, Tar
legea pe care o observati credinciosii era unita in mod
neseparabil cu legile statulul. Putem sa spunem, ca acesta
unire stransa dintre stat si religiune, acesta libertate in-
doita, care nu era marginita de cat prin usore indatoriri,
a contribuit forte mult la cultura celor vechi. In adever po-
pOrele erau inchise in margini strimte, insa in interiorul aces-
tora putea sa se desvolte In ton.' plenitudinea, tendintele
libere ale unel existenti tineresci Si de sine statatore.
Cum se schimbara.' insa tote acestea, cand se ridica pu-
terea Rome Tote autonomiile care umpleau odiniora lu-
mea, le vedem una cate una curbandu-se si disparend
nici o data pamintul n'a fost asa de gol in popOre libere!
In alte timpuri statele au mar fost zguduite, pentru ca.
poporele incetasera sa creda in religiune; atunci insa sub-
jugarea statelor atrasera dupa sine decadenta religiunilor
lor. Ca necesitate, tote aceste religiune venira la Roma in
suita puterel politice. Ce insemnatate insa puteau ele sa
mar alba daca fusesera scOse din locurile unde se forma -
sera? Adoratiunea deitei Isis pOte isi avea intelesul el, E-
gipt: in persona el se adora puterile naturei, asa ca se
manifestail in acesta Ora; in Roma insa nu mar avea nici
un sens. Pentru ea aici se intalneati si se atingeati tote
mitologiile, era imposibil ca ele sa nu se combata intre
dinsele si sa contribue ast-fel la disolvarea lor. Or care
filosof nu ar fi fost in stare si nici ca s'ar fi putut crede
sa existe vre unul, care sä pota Inlatura tote contrac,li-
cerile.
www.dacoromanica.ro

4. CRIIVTINISMUL IN IMPERIUL ROMAN 483
Chiar daca acesta ar fi fost posibil, totusi n'ar fi mai
putut corespunde nevoilor lumil.
eu tad parerea de fell ce nor putem sa avem pentru
ruina atator state libere, nu putem insd sa negam ca din
acesta ruins a for a esit o noun viata. °data libertatea
distrusa, au disparut si granitile strimte ale nationalitatei.
Natiunile au fost subjugate, cucerite impreund, insa tocmaT
prin acesta au fost unite si disolvate impreund. Dupa
cum Intregul imperiil era numit cercul pdmintului, tot asa
si locuitoriT sei se simteaii ca un intreg, ca ceva homo-
gen. Neamul omenesc incepu sa fie convins de acesta co-
munitate.
In acesta stare se afla lumea cand s'a nascut lisus Christos.
Or cat de putin insemnata si ascunsd a fost viata Sa,
neavend unde sa-sT piece capul; insa chTar din puntul de
vedere al consideratiunilor n6stre lumesci, trebue sä re-
cunoscem ca ceva mai nevinovat, mai puternic, mai su-
blim, mai sfint nu a fost pe pamint ca traiul Seu, viata si
m6rtea Sa; in fie care respiratie ce ese din gura Sa se
vede suflarea curata a lui Dumnedeil; sunt cuvinte, dupa
cum se exprimd Petru, ale vietei eterne. Neamul omenesc
nu are nici o amintire, care, numal de departe, sa se potd
asemana cu acesta.
Daca. cjeitatile rationale au coprins in sine vre o data
un element religios, acesta, de asta-data, a fost intunecat
pe deplin, cad de asta-data numar avea nici un Inteles. In
FiTul omului, in FiTul lui Dumne4eil se manifests relatiunea
lui Dumnedeil cu lumea si a omului cu Dumnecieii.
Iisus Christos s'a nascut intr'o natiune, care se deosi-
bea in totul de tote cele-l-alte prin o lege rituals servera
si unilaterald, care insa avea un merit forte mare, ca a
mentinut neschimbat monoteismul, pe care l'a cunoscut
de la Inceput si nu s'a indepartat de la dinsul. In tot
casul ludeii '11 considerail ca pe un serviciu national; de
www.dacoromanica.ro

5. 484 CREMNISMUL IN IMPERTUL ROMAN
acum Inainte Insa dobandi o insemnatate cu totul alta.
Christos disolva legea, Intru cat o Implini. Filul omulul se
declara ca Domn al Sabatului; El deslega continutul etern
al formelor neintelese de o minte strimtd. Din poporul,
care pand acum era separat de tote cele-l-alte prin sen-
timente si moravuri cu totul diferite, se ridica acum, prin
puterea adeverului, o credinta care invita si primi la sine
pe tote cele-l-alte. Se anuntase Dumnedeul general, despre
care Apostolul Paul predicase Atenienilor. Sosise timpul,
dupa cum am vedut, pentru acesta Invetatura sublima : e-
xista acum un neam omenesc care sä o Intelega. Ca o
raza de sore, dice Eusebiii, lumina acesta asupra pamln-
tuluT. In scurt timp o vedem respandindu-se de la Eufrat
pAnd" la Ocenul Atlantic, de a lungul Rinulul si a Duna-
riT, peste Intrega margine a imperiulul.
Spiritul politic al religiunilor antice incercara Inca o data
o noua formatiune. Totalitatea tuturor acelor autonomil,
care odiniora umplusera lumea, Intreg continutul lor, deve-
nira proprietatea numal a unuia singur, care parea ca e
de sine statator. Religiunea recunoscu si ea acesta, acor-
and imperatorulul adoratiune divina. Lul ii ridicara tem-
ple, IT adusera sacrificii pe altare, jurail pe numele sell, IT
stabilira Bile de serbatore si imaginile sale ofereail asil.
Adoratiunea care se aducea geniulul imperatorulul era sin-
gura adoratiune generala ce se aducea in tot imperiul. In-
trega idolatrie se acomoda cu acesta, cadi imperatorul de-
venise acum protectorul eT.
Acesta adoratiune a cesarulul avea ore -care asemanare
cu Invetatura cresting, fata de cele-l-alte religiuni locale;
In acelas timp lnsa stall si Intr'o puternica contraqicere.
Imperatorul intelegea religiunea din puntul de vedere
lumesc, ca legata de parnInt si de bunurile sale si ca tote
acestea IT sunt lul date si tot cea ce cine-va are, provine
de la dinsul. Crestinismul trebuea sa fie inteles in pleni-
tudinea spiritulul si a veritatilor supra pamintesci.
www.dacoromanica.ro

6. CRE§TINI3MU1 TN' IMPERRTL- ROMAN 485
Imperatorul Intrunea in mana sa statul §i religiunea.
Cre§tinismul insa separa cu totul acea ce se cuvenea lui
Dumnedeii, de cea ce se cuvenea Cesarulul.
Cel cart aduceail. sacrificil Imperatorului se recunosceail
pe sine in cea mai adinca servitudine. Tocmai acolo, unde
constitutiile primitive admiteaii cea mai intinsa neatarnare,
In relatiunea religiunel cu statul, aid, de asta-data, se
observa confirmarea sclaviei. Era un act de libertate, cand
creqtinismul oprea pe credincio0 de a sacrifica impera-
torilor.
Adorarea Imperatorului era limitata; ea nu se intindea
peste marginile imperiulul, sat. peste aka numitul cercul
pamintului. CrWinismul era determinat ca sa coprinda in
sinul soil adeveratul cerc al pamintului, nu pe cel inchipuit,
Intregul neam omenesc. Consciinta religiose veche primi-
tive, dupe care sa spune ca era premergetorea idolatriei,
sail ca cel putin era curate neturburata prin nici o re-
latiune cu statul, pe acesta cauta noua credinta sa." o de§-
tepte In natiuni §i sä o pue In fata acestel puteri domni-
tore, care nemultamita fiind cu ceea ce e pamintesc, voea
sa supue qi ceea ce era dumnedeesc. Prin acesta omul
dobandi un element spiritual, prin care el deveni iara0
de sine statator, liber personal neinvins; pe pamintul
lumel aparu din mil bucuria §i dorinta de a munci, care
fu causa atatof productiuni marete de tot genul.
Era contrarietatea acelor pamintesci Si a celor spiri-
tuale, a sclaviei §i a libertatii, a mortei treptate qi a re-
Intineririi vii.
Nu este aid locul de a se descri lunga lupta a acestor
principii. Tote elementele de viata ale imperiulul roman
au fost puse In miqcare qi putin cate putin ail fost cu-
prinse §i patrunse de substanta invetaturii creqtine §i rd-
pite in acesta directiune a spiritului. De la sine, dice
Chrisostomus, s'a stins erarea idolatriei. Lui chiar 11 apare
i
qi
§i
www.dacoromanica.ro

7. 486 CRE§TINISMUL TM IMPERIUL ROMAN
paganismul ca un oral ocupat, ale carui zidurl sunt sift"-
ramate, ale carui hale, teatre si cladirl publice sunt arse,
Tar aparatoriT ucisi: numaT sub saramaturi se ved Inca
catf-va betranT si cati-va copil.
Indata insa nu s'a maT observat nimic nicl din acestea
si o schimbare fara seman se produse.
Din catacombe se ridica veneratiunea martirilor, in lo-
curile unde erail adorati cleiT °limpid. Aceleasi colone care
odiniora sustinusera templele pagane, purtail de asta-data
templele ridicate in memoria acelora, earl au despretuit
cleil pagAnT si In acest scop au suferit mortea. Cultul, care
incepuse. in locurl singuratice si In Inchisori, cuceri de asta-
data lumea. Era de mirat ca tocmal o cladire lumesca a
paganilor, basilica, sa fie transformata intr'un local al a-
doratiunei crestine. Se observa aid ceva deosebit. Ahsida
basilicel cuprindea un Augusteum si acolo se afla chipurile
acelor cesarl, carora li sa da onorurl dumnecleesci. Locul
acestora 11 lua, dupa cum si pAnd asta-di se Ted in cele
mai multe bisericl, chipul lul Christos si al Apostolilor; in
locul stapanuluT lumeT, care insusi era considerat ca 46_1,
intra FiTul Omulul, FiTul lul Dumnecleii. Divinitatile locale
disparura. Pe tote drumurile, pe inaltimile ametitare ale
muntilor, in trecetori prin vaile prapastiose, pe acoperi-
surile caselor, pe mosaicul podelelor, peste tot se vedea
crucea. Era o victorie hotaratore si deplina. Dupa cum
pe monedele luT Constantin se vedea «Labarum» cu mo-
nogramul lul Christos peste dragonul invins, tot asa se ri-
dica numele si adoratiunea luT lisus Christos peste paga-
nismul caclend.
Chiar privit din acest punct de vedere, imperiul roman
are o insemnatate infinita. In secolile inaltarii sale a sfa-
rimat autonomiile si a subjugat poparele; a distrus acel
sentiment de neaarnare, care sta in separatiunea statelor.
In timpurile mai tardii s'a veclut esind, din sinul acestul
www.dacoromanica.ro

8. cEIETINISMUL ttI IMPERIUL ROMAN 487
imperiu, adeverata religiune, expresiunea cea mai curata
a unei consciinti comune, care s'a intins departe peste
-rnarginile sale, a unei consciinti intime despre un singur
si adeverat Dumnedeu. Putem sa dicem, cã imperiul, prin
acesta desvoltare, a perdut propria sa necesitate ? Neamul
omenesc a devenit mai conscient de sine insusi: isi gasise
unitatea in religiune.
Ac6stO religiune a dat imperiului roman, in afard de a-
cesta, si forma sa exteriord.
Serviciile preotesci pdgane se daii ca niste functiuni ce-
tatenesci. In Judaism era un singur neam insdrcinat cu aceste
servicii preotesci. Crestinismul se deosibesce prin aceea,
ca avea sa consacre aici un rang deosebit, compus din
membrit cari erail alesi liberi, sfintiti prin punerea mainilor,
depOrtafT de tot ce e parnintesc si destinati numai pentru
serviciile spirituale si dumnedeesci. La inceput biserica se
misca in forme republicane, insd ele disparura cu cat mai
mult credinta cea noun ajunse la o stapanire deplina. Clerul
se asedd incetul cu incetul, insd pe deplin, in opositiune
cu laicii.
Ac6sta se intampla, dupa cum cred, nu fdra o necesi-
tate internd. In triumful crestinismului era si liberarea re-
ligiunel de elementele politice. Sta in legatura cu acesta,
ca fata de stat sa se form ede un rang spiritual separat
cu o constitutie proprie. In acesta separare a bisericei de
stat se afla, 'Dote, particularitatea cea mare si decisiva a
timpurilor crestine. Puterile spirituale si lumesci pot sa
se atingd impreuna, pot sa stea in cele mai stranse re-
latiuni, sã se reun6scd chiar impreuna, insd acesta numal
in mod esceptional si pentru putin timp. In relatiunile lor,
In positiunea lor, una fata de alta, exista de atunci unul
din momentele cele mai insemnate ale istoriel.
Puterile spirituale primird si ele o constitutie dupa mo-
stra imperiului. Nu dura mult timp si episcopii Romei
www.dacoromanica.ro

9. 488 CRErINISMUL IN IMPERIUL ROMAN
ocupara primul loc in ierarhie. In adever este o pretentie
absurda, ca In primele secole sail ca vre o diniord pri-
matul papal a fost recunoscut in mod general de la Est
la Vest; fara indoiala insa ca episcopii Romer c4tigara
de timpuriil o mai mare vasa, intrecend cele- l -aite autori-
tati bisericesci. Multe an contribuit, pentru ca sa le pro-
Cure for un ast-fel de rang. Daca un episcop al unul oral
de resedinta provincial se bucura de o mare Insemnatate,
cu atat mai mult episcopul din vechea capitala a impe-
riului. Puterea episcopilor Romei se ridica cu sprijinul dat
de imperatorT. Dar tocmai in aceste relatiuni politice, In
sprijinul dat de imperatorii romans, se afla marginirea pu-
tereT bisericescr. Daca ar fi remas in imperiul roman un
singur imperator, primatul general ar fi putut pdte sa exist;
insa impartirea imperiului puse o margine autoritatel pa-
pale. Ar fi fost imposibil ca imperatoril din Orient, care
conservail asa de gelo§i drepturile for bisericesci, sa In-
gadue intinderea In statele for a autoritatil patriarchilor
occidentall. Constitutia bisericel corespundea §i aici cons-
titutiei imperiului.
Acesta este primul capitol al acestei celebre opere a
marelul istoric Leopold von Ranke.
M. P.
www.dacoromanica.ro

10. 1NVIEREA VORTILOR.
In simbolul credinteiNiceno-Constantinopolitan, Biserica
cre§tina, sub Vote formele sale, profeseza credinta, di mortil
vor invia, dupre cum. se vede din art. 7: ti iara0 va
veni cu marire, sa judece sift si mortii, a cam% imperatie
nu va avea sfirsit), si din art. 11: t A§tept invierea mor-
tilor".
. La judecata generals, ce va avea loc, dupre invetatura
cre§tina, la sfir§itul lumil, vor sta inaintea Judecatorului
celui drept, viii si mortil. Viii, se intelege u.7or, ca vor fi
Omenii gasiti in viata, la venirea fara veste a acestui mare
eveniment; acqtia vor asista deci !a judecata, in intregi-
mea fiintei lor, adica corpul unit cu sufletul. Mortii din am-
bele articole sunt toti Omenii, cel adormiti de la inceputul
lumil, pana in acel moment. Stand ei la judecata cu viii,
neaparat, ca vor participa cu intrega for fiinta: sufletul unit
cu corpul. Sufletul, ca unul ce este nematerial, este nemu-
ritor §i ca ast-fel, u§or va sta la judecata. Dar corpurile
celor morti de mil de an!, prefacute in cenu§6. §i praf, cum
vor participa la pronuntarea definitivei sentinti divine!? i
www.dacoromanica.ro

11. 490 fIsIVIRREA MORTILOR
corpul va sta la judecata, cad dupre invetAtura Mantuito-
rulul, va invia si se va uni laras1 cu sufletul sett. nt find
deosebire de cel vii si acestia nelntrecend pe cel adormiti
In Domnul.
Pentru a lamuri credinta despre invierea morrilor
sail a corpurilor decedatilorlucru folositor on cam] bun
crestin, preot si inv6tator; pentru luminarea mintii trite°
cestiune teologic sail de credinta; pentru o mai buns in-
telegere si Intarire a unul punt din creJul fie-caruia; pentru
satisfacerea unel cerinti sufletesci a acelor, ce to In treba,
Inspaimtntall de mormintul rece si Intunecos si pentru in-
laturarea unor nedomirirl, voiti dovedi invierea corpulul cu
probe din: Religiunea pagans, mosaics, crestina si din ra-
tiunea sail mintea sanAtOsa si cults a omului.
Invetatura despre invierea corpulul omenesc este mareta
si atragetbre, din punct de vedere filosofic; lar din punct
de vedere teologic, ea este naturals papa la o limits, dar
mai mult este o minune. Ac6sta invetatura, a propoveduit-o
lisus Christos, Aposto III sei,mai ales Sf Paulsi s'a ob.
servat si observa si in practica Bisericii crestine ortodoxe,
si la cele-l-alte confesiuni. Ratiunea, sciinta si bunul simt
recunosc ac6sta invetatura.
In lumea crestina si In bite partile, unde este credinta
despre nemurirea sufletulul, invierea corpulul este recunos-
cuta, ca un principid fundamental at religiunii; este Ins&
6re-care deosebire de Intelegere, numal in ce privesce: im-
prejurArile, modul, consecintele etc., al caror secret II are
numal Dumnedeirea, neputandu-se discuta de cat cu fOrte
mare reserva. SA vedem, cum era socotitA invierea corpu-
lul in religiunile pagane:
I). Zoroastru Inveta Invierea corpulul, cat se 'Ate de
'impede.
Se gasesce chiar in Zend-Avesta, un loc, unde se tra-
tez& despre chipul, cum se va face Invierea, si despre ac-
www.dacoromanica.ro

12. INVIEREA MORTIL OR 491
tivitatea omulul spre a fi demn de Ormuzd,), adica de di-
vinitate. Iata ce se citesce in Bousidehesch: «Vine le vor fi
din noti date corpulul. Top mortit vor Invia: mat tntaiti
sufletele lor, apol corpurile, precum au fost. Sufletul 41
va rerun6sce corpul si va (lice: tat& tata, mama fra-
tele, nevasta Apo! vor aparea t6te fiintele din lume si fie
care va ye lea binele si 1.6111, ce va fi facut).
2. Cand fu descoperit Peru, s'a gasit printre incali
locuitoril indigenlcredinta in invierea corpulul. Cand Gar-
cilasso de Vega ill intreba, pentru ce pun la un anumit loc:
perul si unghiile,cand le tataa, el respundeati: «Sciti bine,
ca tot ceea ce not suntem aid, trebuie sa reinviem si ca
sufletele vor iesi din morminte, cu tot ce vor avea din cor-
pul lor. Pentru a tmpiedica dect, ca sufletele nOstre sa nu
fie nevoite de a cauta unghiile si pe'rul,tact va fi acea
di, not le punem aid la un lot, ca sa be gastasca mat
usor).
De alt-mintrelea, simburele acestel credintl putea sa le
fi venit din Crestinism, prin Eurolpenil, aruncap pe conti-
nentul AmericiI, intr'o epoca, de care nu-si mat aduceati
aminte; dar not o gasim si Inca lamurita. Mult mat mare
val6re si greutate ail istorisirile, relative la acest subiect,
care se gasesc in cartile anteriOre crestinismulul, cum e
Zend-Avesta; de si s'ar banui, ca marturisirea lul Zoroastru
ar fi imprumutata din cartea tut _rob, adica din Vechiul
Aseclamtnt, intru cat s'aii cercetat de catre invetati Bibliel
si s'a veglut, a partile, ce se asemanati cu Inv6tatura bi-
blicaVechlul si Noul Aserlamtnt,nu existatt in editiunile
pagane, mat vechl de cat crestinismul. i tntr'un cas si
intr'altul, Biblia cu Mt& vechimea r6mane in pictOre.
3. Acesta credinta este si la Mohametani. Daca insa,
nu se gasesce scrisa. in Coran, causa este, ca acesta cre-
1) Prineipinl binelul, adev6rulul yi dreptatii; bar contrarinl era Ahri-
man prineipinl Anita.
www.dacoromanica.ro

13. 492 tDIVIEREA MORTILOR
dints exista la Crestinl, Ebrel si Arabi, din amestecul ca-
rora se compunea populatiunea terilor, unde predica Moha-
met reforma sa. De alt-mintrelea insa, in numele lul Alah,
s'a predicat energic si stralucit Invierea viit6re a neamulul
omenesc, de unde a si resultat printre Turd si Arabi, acel
fanatism religios, a carul consecinta a fost respandirea Is-
lamismulul, prin foc si sabie, punendu-le inainte si placed
Ilsice, in viata viitOre. Voill cita un loc, dintr'o carte sfinta
la Turd, spas de un socerdate al lor, in chestiunea acesta:
(Dumnedeti face sä tisnesca viata din sinul mortil si mOr-
tea din stnul vietil. Vol veil lesi din mormintele vOstre,
precum pamintul face sa lasa germenele fecunditatil. Dum-
nedeu a format t6te creaturile, El va reinsufleti cenusa lor.
Omul creat din noroiii, ofere dovedl. Ultand creatiunea sa,
el strip: Cine va putea reinsufleti nisce Ose reduse in pul-
bere ?
Respuns: Acela, care le-a dat fiinta, le va reinvia. No
credi, ca cel ce a creat cerul si pamintul fara sfortare
pOte sa invieze pe morti ? Val de acela, cars tagaduesc in-
vierea!).
4. Mal departe, credinra in metempsichoza, ce se
gasesce din cea mal adinca anticitate, la pop:5re, cat si la
filosofl, recunOsce un fel de reinviere un fel de reunire a sufle-
tulul cu corpul, pentru o alts. viata. Revenirea sufletului in
nisce corpurl nol, pentru pedepsa, expiatiune, no era de cat o
inviere, de si nedefinita, analOga cu acea inviere a reproduce-
rilor de vegetale, prin seminta, de care Sf. Apostol Paul nu
s'a sfiit sa se servesca, ea comparatiune, pentru a face in-
telesa adeverata inviere.
Platon (429+348 a. Ch.), care a descris fenomenele
metempsichozei, asa cum s'a gasit in traditiunile pop6relor,
ce le vizitase, asociaza tot-d'auna corpul cu sufletul, la ju-
decata lul Dumnedeil, fie pentru recompense fie pentru pe-
depsa. El represinta sufletul tiranilor, ranit de vitil; lar pe
www.dacoromanica.ro

14. iNVIRREA MORTILOR 493
aceste cicatrice, aratandu-le in afara, in corpuri visibile,
care au partea lor, la pedepsa. Vorbind despre cel bunt,
imbracati in lumina si locuind in nemarginirea cerulul, ca
astrii, nu lasa nici o indoTala, despre realitatea corpurilor
gloriOse, cart imbraca sufletul. Tot Platon scrie in cartea
X a legilor: (Sufletul si corpul de si nu sunt eterne, ca
adeverata devinitate, totusi sunt neperitOre,. Din filosofia.
platonic& se deduce usor, o ultima transforrnatmne a cor-
purilor din viata acesta, in corpuri spirituale, pentru cel
buni, care transformatiune ne pare, ca nu este departe de
aceea, despre care vorbesce Sf. Paul Corintenilor, sand dice:
(Nemintosule, to ce semenl, nu r6sare, data nu va fi pu-
treclit Ast-fel este si invierea mortilor. Este sem6nat in
putrejune, este desteptat in neputrejune Este .sem6nat
corp firesc, este desteptat corp spiritual; data emote firesc
este si spiritual*. Iar despre cel rel, data starea corpurilor
for remane neterminata in metempsichoza si la Platon,
nici Sf. Paul nu o determine mai mult. El vice, a nob vorn
fi cu top schimbati si pare a indica nisce grade forte va-
riate de glorificatiune corporals, prin comparatiunea cu di-
versele corpuri ceresci ale universulul visibil. (Alta este
strelucirea sOrelul si alta strelucirea lunel si alta str6lucirea,
stelelor, caci stea de stea se deosebesce in strelucire. Ast-
fel este si invierea mortilor) (I Corint.). Chiar si Mantui-
torul a vorbit numal de acel dintre morti, care vor fi ju-
decati demnl de viata viitOre, trec'end in tacere sari neadu-
cend vorbit de starea corpurilor celor rei dintre morti.
II). Ideia despre tnvierea corpului in Religiunea
mosaics. In acesta religiune positiva, g6sim credinta, di
top Omenii vor invia; adica larasi is1 vor lua corpul, pe
care it parasisera la m6rte, cu bite a acest corp trebue
sa fie inzestratdupa invierecu proprietatl deosebite de
acelea, pe care le avea in viata parnintesca. Asa a inviat
§i Iisus Christos si asa crede si Biserica, dupre cuvintul
www.dacoromanica.ro

15. 494 tNVIEREA MORTILOR
Domnulul, care dice: 4 Nil vecului acestula se insOra §i se
marita; dar acela, cart se vor fi invrednicit O. alba parte
de vecul acela i de Invierea dintre morti, nicl nu se in-
sOra, nici nu se marita, ; (Luca XX 34), decl, corpurile in-
viate vor fi cu proprietati deosebite.
Religiunea mosaics ne procura probe. 1) Iob, zacend pe
gunolul sell, sunt de atuncl 4000 de ani, pOte si mai mult,
ast-fel 41 exprima durerea sa, pe campiile Idumeel: «0! de
ar fi scrise cuvintele mele; in carte de a fi sapate! Cu con-
deiii de fier de ar fi taiate, in plumb, in stanca, in etern!
Dar sciti, ca. resbunatorul (Mantuitorul) IIIPA tralesce, §i de
va fi cel de pe urma, tot se va arata pe pamint; §i de si
acesta piele este plina de rani, tot voiii privi in came
pe Dumnecleil , pe Dinsul 11 void privi, spre bine!e meti;
ochii mel 11 vor vedea §i nu al altuia; de acest dar se con-
suma rarunchil mel in sinul mean. (Iob. XIX 22-29).
2) Prafetul Daniii, intr'un entusiasm striga: «Cacl in
timpul acela se va scula Mihael, patronul cel mare, care
sta pentru fiii poporului t611; §i de §i va fi timp de strim-
torare, cum nici o data n'a fost, de cand a stat poporul,
pana In timpul acela, totu§1 in timpul acela, va scapa po-
porul tea, 'tot ce se va afla scris In carte. Da, mulp din
cei ce dormeati, ca in farina pamintului, se vor
scula; unil spre nemurire, far alcil spre ocara qi
rusine eternap. (Daniel XII. 1-4).
In timpul Macabeilor, credinta in Invierea corpului era
popularisata la Ebrel, caci cei 7 fil martirisatl de Antioch,
in fata mamel lor, II qiceati: 4Tu, criminale, to ne pierdl
in viata presents, dar Regele lumil ne va inviape nol,
cars vom muri pentru legile luiIn invierea vietii eterne.
Nol tinem aceste membre ale corpulul din cer; dar pentru
legile lui Dumnecleil, all le dispretuim, cacl avem nadejde,
ca, El ni le va da lar inteo cli. Ne este preferabil de a fi
omoritl de Omeni, in nadejdea, ca Dumnecleti ne va invia;
www.dacoromanica.ro

16. INVIEREA MORTILOR 495
lar pentru tine, invierea nu va fi pentru viata.). (II Maca-
bel VII).
III). Devegli despre invierea corpului din Religiu-
nea cresting. Gasim aid argumente, mal inteiti In Sf.
Evanghelie, documentul i margaritarul cel de mult pre al
creqtinismulul. Iisus Christos a vorbit adesea despre invie-
rea corpulul, cjicend: «and fad prtnz sail cina, nu chema
pe prietenii tel, nici pe fratil ter, nici pe rudele tale, nici
pe vecinil avuti; 'ca nu cum-va §i el sä to chieme lar, i
sa al resplata. Ci cand fad ospet, chlama saraci, neputin-
cioi, cllIopI, orbl. $i fericit vel fi; pentru ca n'all sa-ti
dea inapol; dar ci se va resplati la invierea drepti-
lor (Lacs XIV. 13-14).
Iata dar invierea mortilor §i chipul cum sa se fad. mi-
lostsnia. Cu o alts ocasie, tot Mantuitorul Christos a clis:
«Adever, adever, clic voua, ca vine cesul §i acum este venit,
cAnd mortil vor aucli glasul Filului lui Dumneclea
si cari vor fi aught, vii vor th. i In alts parte: «Nu
ye minunatl de acesta (judecata), ca vine ceasul, cAnd tots,
cari sunt in morminte, vor aucli glasul Lai. Deci
vor invia. (Ion. V. 25. 28). Tot in Sf. Evanghelie dupa
Lin, citim cuvintele Domnulul: «$i acesta este voia Celui,
care ilea trimis, ca tot ce ml-a dat mie, sa nu pier(' ceva
din el, ci sa-1 inviez in cliva de apol, (IOn. VI.
39-55).
Se mal pot cita locuri din Evanghelia lul Mateia, Marcu
i Luca, (Mat. XXII. 18, Luca XX. 27) unde Iisus Chri-
stos respunde Saduceilor, asupra invieril mortilor: «In oiva
aceea, venira la Dinsul Saduceii, cari clic, ca nu este in-
viere §i II intrebara, despre casul cu femeia *i cel 7 fratl.
Atunci respunclend Iisus le clise: Ve retacitl, nesciind scrip-
turile, mid puterea lul Dumnecleti. Cad la inviere, nici
nu se insOra, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii lul Dam-
necletl, in cer. $i ca Dumneclea, nu este Dumneclati al mor-
www.dacoromanica.ro

17. 496 INVIERRA MORTILOR
tilor, ci al viilor). Deci explicit, negand Saduceii invierea
corpului, Iisus o aproba.' in fata lor, desmintindu-1.
In fine, Sf. Apostol Paul, vasul alegerel, ca interpret al
cuvintelor Mantuitorului Christos, este fOrte lamurit asupra
Invieril mortilor: Dupa ce istorisesce el Corintenilor in epis-
tola (capit. XV) invierea Domnului Christos si aratarea
lui Apostolilor pe rind, apoi tutulor si mai pe urma chiar
si lui, in mod miraculos, dice,legand invierea mortilor
de invierea lui Iisus Christosintr'un capitol clasic: (Tar
daca se predica Christos, ea a inviat din morti, cum clic
unif lntre voi; ca nu este inviere de mor(1? Iar dug
nu este inviere de morti, nici Christos n'a inviat; Tar, daca
Christos n'a inviat, desarta este dar predica 'Astra., desarta
este si credinta vOstra. Dar suntem aflati si martori min-
cinosi at lui Dumnedeii., find -ca am marturisit impotriva lui
Dumnedeu, a a inviat pe Christos, pe care nu l'a inviat,
daca cu adeverat mortis nu se invieza. Cad, daca mortis
nu se invieza, nici Christos n'a fost inviat. Iar daca Chri-
stos n'a fost inviat, de nimic este credinta vOstra, sunteti
Inca in pacatele vOstre. Prin urmare, perduti sunt si cei a-
dormiti in Christos. Daca in viata acesta, nadajduim numal
in Iisus Christos, Iar in invierea mortilor nu credem, sun-
tern mai de plans, de cat top Omenii. Acum insa, Christos
a fost inviat dintre morti, parga celor adormiti. Cad, de
Ore ce printr'un om este mOrte, printr'un om este si in-
viere -de niorti.
Dupre cum vNuram aid, Apostolul pune in paralel in-
vierea mortilor cu a lui Iisus Christos, pe baza carela, se
face invierea corpului. Necreclend in invierea Domnului, ni-
micesci invierea mortilor; necregend in invierea mortilor,
renegi invierea Dumnecleii-Omului si crestin adeverat nu
poll fi. Daca in acest loc, se coprinde invierea omulul
luat in totalitatea fiintel saleca costand din suflet si corp,
este un alt loc, unde se vorbesce expres despre invierea
corpului.
I-ill,
www.dacoromanica.ro

18. INVIEREA MORTILOR 497
Tot divinul Paul dice: «Data mortis nu se inviaza, sa
mancam si sa bem, cats maine, murim.Dar va dice cine-va:
cum sa inviaza mortif ? In ce fel de corp vin el ? Nemin-
tosule, ceea ce to semeni, nu resare, daca nu va fi putre-
dit. i ce semeni, nu semeni corpul, ce are sa fie, ci gra-
untele gol.... Dar Dumnedeu ii da corp, dupre cum a voit
si fie- careia dintre seminte, corpul et Nu on -ce came este
carne; ci alta e carnea de 6meni, alta de vite, alta de pa-
eri, alta de peste. Ast-fel este si invierea mortilor. Este
s'emenat in putrejune, este desteptat in neputrejune.
ste semenat in necinste, este desteptat in marire; este
se gnat in slabiciune, este desteptat in putere. Este sem&
nat orp firesc, este desteptat corp spiritual; daca este corp
fires este si spiritual. Apoi: intr'un moment, intr'o clipela
de ocliil, la cea din urma trimbita; cad va trimbita si mor-
01 se vor scula MI% stricaciune si not vom fi schimbatl.
Cad m ritorul acesta trebue sa imbrace nemurire). (1. Co-
rint. XV. 35-57).
Iata da invierea corpului, schimbat, transformat. Invie-
rea corpului nu numai este propoveduita in teorie, ci este
chiar si practicata, sevirsita prin minune. lisus Christos a
inviat pe fica lul lair (Mat. IX. 23, Marcu V); a inviat
pe fiul vaduvel din Nain (Luca VII), pe care 11 duceati
la mormint; a inviat pe Lazar, cel mort de patru dile si
care intrase si in putrefactiune (16n capit XI.); far mai pe
urma a inviat chiar el insusi, facendu-se incepetura tutu-
lor, celor adormitl, dovedind din cele spuse invierea mor-
tilor, nu numai cu cuvintul, ci si cu fapta.
Pe langa aceste argumente, aduse din religiunea pagana,
constatatOre, ca a existat asemenea ideie, ca o cerinta a
naturii, ca un adever al mintii firesci, ca ceva inascut; pe
langa dovedile aduse din religiunea mosaica si cresting., a-
dick din religiunea positiva, revelata, mai ne remane sa
intrebam si rariunea omulul cult, matur si desbracat
Biserica Ortodoxa RomIng. 2
www.dacoromanica.ro

19. 498 INVIEREA MORT ii. OR
de prejuditib. i dad In paganism, am gasit dovedlpen-
tru cestiunea, ce ne intereseza,cacl dupre disele Aposto-
lulul: «Paganil eel ce nu ad lege, din fire fac ale legit*,
cu atat mal mult vom gasi un teren favorabil subiectulul
nostru, tact Intrebam o minte mult mal culta ca in paga-
nism si luminata de luminile revelatiunel, care traesce in
atmosfera crestinismulul.
Sufletul, fiind treat de Dumneded pentru a fi unit cu
corpul, despartirea for unul de altul provocata prin mOrte-i
nu este de cat provisorie, chiar dup& pacatul original, care
a provocat mOrtea. Sufletul doresce incontinud, Invierea
corpului sell. Pe de aft& parte, ideia, ca corpul nu mere,
ca sa fie mort pentru vecie, ne este atat de familiar&, In
cat nob avem dorinta natural& sail instinctul de a revedea
persdnele, ce nob am bubit si pierdut. Credem fara sfor-
tare, ca mOrtea nu e de cat un somn. Invierea corpulub
dar corespunde presimtiril, dorintii sufletescb si consciintel
nOstre...
Este adica o cerinta naturala a sufletulul nostru. i ceea
ce este nascut sad pus in om de la natura este adeverat,
caci natura nu da nimic, ce n'ar avea existenta, sad ce ar
fi neadeverat. Ratiunea nu intelege existenta sufletulul nos-
tru far& corp, nu pricepe adica, cum ar exista ca spirit pur,
care ar continua sa cugete si sa volasca In afara de ma-
terie; ci existenta si facultatile unul suflet, le pricepe, nu-
mal intru cat acesta este unit cu un corp transfigurat. Ra-
tiunea ne spune de asemenea, ca omul nu este sufletul fara
corp; ci omul este sufletul unit cu corpul. Deci, data o-
mul trebuie sä invieze, atunci trebuie sa revina. la o noue
viatl, cu tot ce a constituit persdna sa, adica sufletul unit
cu corpul. Daca apa se descompune chimicesce in 0. si
H.2, ca sa se recompuna chimicesce, nu trebuie tot aceleasl
elemente ? Ba da. Tot asa murind sad descompunendu-se
omul, la invierea omulubrecompunerea lultrebuie salt
www.dacoromanica.ro

20. VIERRA MORTILOR 499
la elementele lul. Decl ratiunea, sentimentul si legea firit
cer invierea corpulul.
Omul merits pedepsa, sau recompensa. Dar omul,
ce este ? Este sufletul unit cu corpul, formand una si a-
ceeasi persona. Prin urmare, ca dreptatea divine sa fie de-
sevirsita, trebuie ca, recompensa sau pedepsa sa se dea
intreg, complect, sufletulul si corpulul unite. Corpul
este organul, instrumentul indispensabil al sufletulul, fie in
sevtrsirea virtutii, fie in practicarea vitiulul. Amindol sunt
complicl de drept si de fapt. Ce este si mal mult, corpul
este provocatorul la I'M, intru cat este partea animalica.
Sunt dar aliatl, tovaras1 si la bine si la red, deci trebuie
sa imparta si castigul si pagqba, ca resultate ale activitatii
din asociaiiunea for de pe pamint. Nedrept ar fi, ca numal
unul sa se bucure de recompensa, sau sa sufere pedepsa,
intru cat a conlucrat amindol. Deci dar, in virtutea meri-
tului si pedepsel, corpul trebuie sa invieze.
Ratiunea nu p6te tagadui invierea corpulul. Ea
asigura posibilitatea invieril corpului, inlaturand imposibilul.
Chlar natura ne ofera o imagine. Acel, care a avut destula
putere pentru a face din nimic, corpul omenesc si a-1 uni
cu sufletul, cu atat mal mult trebuie sa pa& a-1 reface sail
a-1 reconstitui din elementele sale primitive,care nu pier
si de a face eterna unirea sufletului cu corpul; bar, vrind
sa rupa acesta unite pentru un timp, pOte a o restabili bar.
Invierea corpulul este pentru creator o simple chestiune
de putere si de vointa. Dace a putut construi din nimic,
pOte sa distruga chYar acel ceva pentru un timp si a-I re-
constitui apob din aceiasl materie. DecI natural si intru cat
exists atot-puternicia si vointa lui Dumnedea, corpul va
invia.
ScLinp, recun6sce invierea corpulul. Ea demonstra,
di in natura, nici o substanfa nu este nimicita, nici chiar
cea mai mica particle& a materiel. Exists numal transfor-
o-
mutat
www.dacoromanica.ro

21. 500 NVIERRA MORTILOR
matiune, prefacere, schimbare. Materia este in miscare, cat
va fi cerul si pamintul. Cantitatea sa este tot-d'auna ace-
Iasi. Numal modul s6ii de agregatiunede alipire pentru a
forma un corpse schimba.
Deci moleculele, intrate in compositiunea corpului uman,
nu sunt nimicite, ci sunt conservate pang in momentul,
and puterea diving le va grupa din nod, pentru a recon-
stitui corpul, unindu-1 cu sufletul, in vederea recompensel
sat pedepsel. Asa dar departe, ca sciinta sa fie contrail
invieril corpului.
Dupre cum spune Sf. Apostol Petru «ca va veni ca un
fur cjiva Domnulul, in care qi, cerurile vor trece cu lut6la
vijiitOre, Tar stihiile, arse fiind, vor fi desfiintate $i pamintul
si lucrurile de pe dinsul vor fi arse de tot si c va fi ce-
rue not si pamint nod, In care locuiesce dreptatea (II Pe-
tru III. 10).
Scriitoril bisericesci invata, a pamintul nu va ii nimicit,
ci reinoit, dupa ce va suferi mai inteiti descompunere. Sf.
Grigorie de Nazianz, bin Chrisostom, Ieronim, Irinet, Ilariu,
Ambrosiii, Origen, referindu-se la textele biblice din cestiune,
inteleg tad natura creata, inclusiv corpurile. Adica
si ele vor fi reinoite, sail Inviate, caci in Ma natura
creata se intelege ca se coprinde si invierea corpurilor.
Stirqitul lumil deci V cu transformarea sa coprinde
in sine invierea morcilor.
Superioritatea omului in univers reclama, neni-
micirea sa. Se cade, ca corpul omului, treat de Dumne-
qed intr'un mod particular si deosebit de al celor-l-alte vie-
tuitOre; care a fost renascut prin talna sf. Botez; care a
priimit darul Duhulul Sfint, la ungerea cu Sf. Mir; care
s'a purificat de pacate prin penitent& si Sf. Euharistie etc.
se cade sa fie cel putin transformat, ca pamintul noel ,
si ca ceruri nol, de care vorbesce Sf. Petru. Este con-
venabil chlar, ca el sn.. fie mal favorisat de cat ele si sa
www.dacoromanica.ro

22. INVIEREA MORTILOR 501
nu urmeze numal sOrta materiel, care n'a fost insufletita
nicl o data de suflarea divinitatil. Asa dar, prin distinatiu-
nea sa in univers, merits omul cu atat mal mutt s6rta e-
xistentei si a transformareI, deci a invieril.
Neexcluderea corpulul de la gratia diving acor-
data sufletulul Prin pdcatul original, a intrat mOrtea in
omeniremOrtea morald,adica perderea gratiei divine,
separarea de lumea supranaturala,pentru suflet si mor-
tea fisicapentru corp. Prin restignirea Mantuitorului pe
truce la Golgota, a inviat moral mente sufletul, biruind mor-
tea spirituals si facandul sg intre Iarasi in imperiul gra-
DecI si corpul instrumentul i aliatul sufletulul la
perderea fericirii trebuia sa fie lasat de tot In parasire?
Daca prin bunatatea prin prisotinta darulul, sufletul
a fost salvat de mOrtea morals, corpultovarasul lulde
ce Ore sd fie exclus si sa nu se bucure si el de misericor-
dia diving, scapandu-se si el de mOrtea fisica prin inviere?
Nu se cuvenea dar, ca corpul sä fie tratat mal aspru de
cat sufletul, aliatul s6ti, care dupd botez, devine local al
Sf. Spirit.
Cuvintul lul Dumnecieu, trup s'a facut; a onorat corpul
cu presenta sa, a suferit si a muritca om,apol a inviat
in acelasl corp, mantuind lumea; nu este decl cu tale ca,
corpul, care a servit la mantuirea lumil si la invierea fisica
si moraIa, sa fie condamnat la o mOrte eterna, ni-
micire. Pentru onore, ce 1-a facut divinitatea si pen-
tru serviciul lui, merits corpul invierea sa.
Daca corpul n'ar in via, opera Pantuitorulul n'ar
fi destivirsita, cad in casuL acesta, ar fi mantuit numal
sufletul omulul, nu si corpul si in acest cas, Mantuitorul ar
fi regenerat neamul omenesc numal in parte si in friteles
impropriti; ceea ce nu se p6te atribui Dumnecleirel, de unde
se deduce invierea corpuluI.
lisus Christos a lost asemenea omulul intru tote,
iivina,
sal
www.dacoromanica.ro

23. 502 1NVIEREA MORTILOR
afara numal de pacat. El tralesce i va trai In vecl, cu cor-
pul §i cu sufletul seti, fiind ca. Christos, cel inviat din morti,
nu mai more (Rom. VII. 9). Decl §i Omenii vor trai de
asemenea, cu corpul 0 cu sufletul lor, dupa ce adica vor
invia, in corpurile lor.
Dumnecleti trebuie sa fie glorificat prin operile
sale. Dar opera sa este materia §i spiritul. Dad. spiritul
este singur nemuritor, unde va fi glorificatiunea ultima a
materiel, care a format corpul? Corpul facut de mainile lul
Dumnegetl, este resultatul lumil materiale, deci mai ales prin
el, natura intrega, trebuie sa fie glorificata.
Corpul omenesc asociat cu sufletul trebuie sa fie In veci,
organul, representantul lama materiale, pentru a presenta
lui Dumnedea omagiile nature' reinoite sail transformate la
sfir0tul lumil. Afars de acOsta, dad, materia este asociata
in corpul omenesc, cum este ea asta-di la operatiunile in-
telectuale §i religiOse ale sufletului, cum ar fi ea muta la
marirea cea din urma!? Ea dar 10 va indeplini §i acolo
misiunea sa, continuand prin invierea corpulul.
Iisus Christos este biruitorul morril i ca ast-fel
vorbind pamintesceca top cuceritoril, trebuie sa fie In cer,
inconjurat de cuceritii set Dar El a biruit mOrtea trupesca,
lntru cat a inviat cu corpul; deci invierea corpulul este un
drept pentru Christos, §i trofeul trebuie sa 0-1 Ia.
Trebuie, ca omul sa eking la scopul seti din urma, care
este fericirea. Dar omul nu pOte avea o fericire perfecta,
de cat data sufletul este unit cu corpul.
A§a ca, trebuie a recunOsce, ca va fi o inviere de mortl,
care va uni sufletul cu corpul, pentru tot-d'auna.
Sufletul trebuie sa ajunga la periegiune. Sufletul este
mai perfect in corp, de cat afara din corp, pentru ca su-
fletul este o parte a unul tot compus §i ca tom partea in-
tegranta a unel fiintl exists prin raportarea la tot. Prin ur-
mare e de nevoie, ca sufletul sa reia corpul pentru a fi
perfect. Orb, a lua corpul, insemneza a invia mortis.
www.dacoromanica.ro

24. INVIEREA MORTILOR 503
MOrtea corporals a fost introdusa prin pacatul lilt Adam.
Pacatul str6mosesc se sterge prin botez; decl si mOrtea cor-
pulut se ridica prin sacrificarea Fiului Jul Dumnedeti, de
Orece sublata causa, toilitur efectus", ne mai fiind
causa se sterge si efectul, care aid este mOrtea corpulul.
Omul nu cun6sce momentul invierel. Dar scie, ca
atat cel bun, cat si cel r66 vor Invia. Acea vreme, ascunsa
si pentru ingerl, este cu atat mat nesciuta de catre Oment.
ingeril nu sciU cand vor Invia mortis, fiind ca este cps:
t Despre diva si cesul acela, nimeni nu scie, nici ingeril
din ceruri,. Apostolit, cart ail cunoscut mai bine secretele
divine, de cat cel meniti a fi in urma lor, intru cat el
ail avut premiciile spiritulul, (Rom. VIII) n'aU cunos-
cut vremea Invieril. In fine lisus Christos, pe care 'L In-
trebara despre acesta, le respunse: ( Nu este al vostru a cu-
n6sce timpurile, pe care le-a pus Tata], cu puterea se.*
(Faptele Ap. I. 7). Asa dar, omul nu scie, cand va fi mo-
mentul invieril.
Invierea morfllor va fi universals. Nu numal cei
drepti, ci si cel pacatost vor Invia. Acesta se vede din cu-
vintele Domnulul: «Adever, Ole voue, ea vine ora, and
tor! cel ce ,sunt in morminturl, vor midi glasul Fiulul
lul Dumnedeti si vor lesi, cel ce au fa cut bine, intru
fnvierea vie(ii §i eel ce at fa cut rele, intru invie-
rea osAndiri). (I6n V. 25). De asemenea, cand dice: ca
va deosebi pe cel bun) de cel re), precum deose .
besce pastoral oile de capre". Daca Insa Psalmistul
dice: 4Nu vor Invia pacatosil la judecata), aid prin vorba
in via, care a tradus pe ebreescul cum nu se intelege in-
vierea proprie, ci: a se scula, a sta, a sustine causa, Ina-
1
ntea juiecatel. Cu alte vorbe, traducerea adev6rata ar fi:
«Pentru aceea nu se vor sustine cel fara de lege la jude-
cata, si cei pacatosi In adunarea dreptilon (Psalm. I. v. 5)
v. cartea psalm. de Isid. cay. de Onciul).
www.dacoromanica.ro

25. 504 iNVIEREA MORTILOR
Invierea find fara de veste, multi Omen" vor fi atunci
In viata. Ce se va face cu acestia? Apostolul Paul dice cu
privire la acestia: (Iata, taina v6 spun; tOrl MI vom a-
dormi, dar tori vom fi schimbaci Pentru ca se cade,
ca stricaclosul acesta sa imbrace nestricaciune si murito-
rul acesta sa imbrace nemurire (I cor. XV 51). Din aceste
cuvinte tntelegem, ca Impreuna cu Invierea mortilor va fi si
prelacerea celor vii. Acesta o va sevirsi acelasi Iis. Chr.,
care va invia pe cei morn. Prefacerea sail schimbarea cetor
vii va fi asemenea cu Invierea; corpurile vor deveni nemu-
ritOre, nestricaciOse, adica vor fi prea-marite (Dogmatica
Ort. de A. Comorosan).
Omul va invia cu tOte partile corpulul sett, necesare in-
tegritatii, veritatii si perfectiunii naturii umane si individu-
lin; va invia adica totalitatea specifics, lar nu totalitatea
materiala, pastrandu-sl identitatea fiintel, cad prin mOrte
corpurile null perd fiinta, ci numal se schimba dupa formA.
(Comorosan Dogma tica).
C5menil vor invia cu talia, ce aveati, salt ce ar fi tre-
buit sa alba la virsta barbatiei, adica and se socotesce
omul matur, sati la etatea intermediary Intre cele doue
copilarie si batrtnete, cart presinta inperfectiuni sat lipsurl.
Corpul inviat nu se va compune din tOte elementele. din
call a fost compus primul corp; nici ca va fi format esact
chiar din elementele, cars l-ar fi apartinut vr'o data inviata
si carl au suferit schimbari. Nu este necesar, ca sA reia
moleculele identice, ce ail constituit odata corpul; ci este
suficient O. reia numal moleculele specifice, particulare spe-
cie' sale. Grauntele ce germeneza, ovula ce se fecundeza
si Carl dart nascere la fiinte identice, este de ajuns spre a
intelege corpul inviat.
Corpurile nu vor invia cu viata animals: c Se semana
corp animal si se destepta corp spiritual; se semena corp
supus stricaclunii si se destepta in nestricaclune (I Corint.
www.dacoromanica.ro

26. iNVIRREA MORTILOR 505
15). Apol (In imp6ratia him Dumnedeti, nu este mancare,
nicl beutura, ci vor fi cel InviatI asemenea ingerilor lul
Dumnecleti (Mat. 22. 30).
)Dogma invieril generale a mortilor este vie In Biserica
crestina sub t6te formele sale. Vechiul si Noul AseclamInt
o are intre dogmele fundamentale. Consdinta, bunul simt
si ratiunea o aproba. Sciintele naturale nu-I este contrarie.
Practica Bisericii o observii, Inca din primile timpurl ale
crestinismulul; char si in catacombe de ne vom pogori,
o vom gasi; de asemenea multe semne simbolice o con-
stata. Existand acesta credinta in mintea crestinulul, i se
deschide orizontul vederilor. Fata de tote vietuitOrele, vii-
torul II suede, ea avInd un destin mult mal maret. Omul
tralesce pe pamint, aVend o parte pamintesca si una ce-
rescA; va tad si In cer tot asa cu ammbele p6.41. Scopul
nu se marginesce numal aid; viata sa nu este numal pa-
mintesca, lar idealul WI nu se 'Ate ajunge de cp dincolo.
Nedelea Georgesca
Licentiat In Teologie.
www.dacoromanica.ro

27. Reproducere dupe, Jurnalul Paluda" din crap'
Ber lad de la 23 Mal a. c.
Evsevidsei Domne ,si in Christos Duhovnicescd fiicd,
A. R., Har si mild de la Domnul Nostru Iisus Christos, iar
de la smerenia Ndstrd arhierescd Bine-cuvintare.
Primind scrisOrea VOstra, prin care ne puneti in cuno-
stinta de scrisorile ce v'ati sosit din streinatate si din tara,
scrisorl cart cuprind o rugaclune urmata de indatorirT si
amenintarl, cart ad pus Ore-care nelinistire in sinul familiel
VOstre si al altora, am remas cu totul mahnit in sufletul
Nostru. i mahnirea NOstra este cu atata mat mare cu cat
amenintarile de care e urmata rugaclunea si care v'ail facut
nelinistire Voile si altora sa atribue until Episcop, si Inca
Episcopulul de Viena; mat mult Inca, asemenea amenintarl
fac o mare blasfemie fata de insusi Domnul Nostru lisus
Christos Wra care e In Ireptata rugaclunea, dand a inte-
lege ca In numele, lul se pot face si Inselatoril. De aceia
Noue nici nu ne vine a crede ca nascocitorul unor ase-
menea, sa. fie Episcopal de Viena. Un episcop crestin, orl
si de ce rit ar fl elnu pOte lega fericirea sad nefericirea
cut -va de implinirea sad neinplinirea unel indatorirtde a
ceti cutare sad cutare rugaclune In 9 chile de a randul, a
o transcrie de none on si a o trimite si la alte noue persOne.
Numal un Inselator pdte O. click ca cel ce va face sat nu
www.dacoromanica.ro

28. REPRODUCERS 507
acesta, va fi fericit sad nefericit; numai un in§elator pOte
sill prin surprindere con§tiinta cul-va, §tiut fiind, ca asa
ceva e in afar& de on -ce spirit al invetaturel Domnului
Nostru Iisus Hristos. Dar in sfar§it, on §i tine ar fi autorul
moral si material al unel asemenea in§elatorii, un lucru e
pe deplin vedit, e vedit ca acela este un vrajmas al sfintel
nOstre religiuni crestine Ortodoxe de Resarit, e vedit ca
acela este un vrajmas al sfintel n6stre credinte ortodoxe, pe
care no! Romauil o tinem de vecuri, a§a cum hotarata a
fost ea de sfinta Biserica la cele §6pte Sindde ecumenice.
Pentru acesta drept raspuns la scrisdrea vOstra, impru-
mutand cuvintele sf. Apostol Pavel din Epistola atilt The-
saloniceni §i Thjmotei, sfatuim §i indemnam din tot sufletul
pe intrega VOstrii. familie Si pe t6te alte familii crestine
ortodoxe, cu care sinteti In relatiuni, ca nu de grab sa
ye clatici vol in minte, nici sa ye spaimantari, nici
prin Dub nici prin cuvint, nici prin scrisori, ca cum
ar fi de la Noi; (Episcopul vostru). ma Intl un chip
BA nu ye amagiasca tine -va pre vol. Stall 0 tined
credinta in care if 41 inyekt, de la sfinta Biserica Or-
todoxa, or) prin cuvint on prin scris, pe care credinta
a tinut-o strabunil §i r6strabunii no§tri, $i care fiind cea mai
sfinta §i cea mai adeverata, este §i religiune domnitOre in
regatul Roman.
Petrececi intru cele ce Y'ati inyetat qi y'all in-
credincal, stiind de la aine Vac) inverat; §tiind ca
dascalul §i povatuitorul vostru este sfinta Biserica Ortodoxa,
care este stalp §i intarire al adeverului, de care povatuit
sintem §i No!, smeritul vostru Episcop.
Socotiti neavenite on -ce scrisori si chiar sfaturi relative
la credinta VOstra religidsa, §i respingeti cu indignare sfinta
on -ce Indatoriri $i amenintari facute Voila de in§elatori,
de 6menii yicleni si amagitori, care dupa cum lice sf.
Apostol Pavel, cauta sa insele. Viclenii cautand sa tn§ele
www.dacoromanica.ro

29. 508 R I- P 40 OIICFRE
se vor insela, si vor procopsi sere mai reii, vice ace-
lasi Apostol.
Not, Episcopul vostru, cu preutil de pe langa Not sintem
conducetorii credintel vOstre si a tuturor crestinilor OrtodoxI
din Eparhia Nostra, pe Not si preotil de pe langa Not (si fie-
care pe Episcopul Eparchiei In care se afla) ne intrebati, si
de la Not cereti deslegare. la orl-ce, fata de religiune. De la
Sfintul Sinod al Sfintel Biserici Autocefale Orto loxe romane,
si in parte de Ia NJ cereti sa ye recomandam rugaciunl
pentru on -ce trebuinte, si chiar sa ye punem in mana care
de rugaciune pentru tote trebuintele. Nu aveti nevoe de
rugaciunI de la stretnii de neam sl de credinta.
Nici un episcop s'all preot strein de neam si cu atat mal
mult strein de credinta Bisericel Ortodoxe, nu este ind..ep-
tatit si nu are voe a se amesteca in cestiunele privitOre la
credinta Ortodoxa in hotarele unel eparhil Ortodoxe romane.
Orl-cine are chestiuni de coprins , religios fata de crestinil
Ortodoxi nu lucreza de cat prin Episcopul loculul.
Prin urmare, on -ce corespundenta de cuprins religios, orl
si de unde si de Ia on si tine ar fi ea, care nu se face
prin Episcopul respectiv. nici un temei si nici cea mat mica
putere nu are, fata de crestinil ortodoxi al unel Eparhil si
cu atat mat mult acesta, cand este venita pe cal piezise si
Inca de Ia streini
Multumindu- ye din suflet, EvseviOsa !Minna , de comuni-
carea ce Ne-ati facut, Ve rugam sa fie bine incredintata, a-
tat intreg t VOstra familie, cat si tote familiele carora le pu-
teti comunica, ca preeurn indatorirea asa si amenintarea
facuta prin scrisori ca cele primite, nu lass nicl cea mat
nebagata in serna umbra de sarcina asupra vre-unula dintre
crestinii Ortodoxi din Eparhia smereniel NOstre.
Acestea, Ve rugam a le comunica si tuturor acelora cu
care aveit ocasiune a vorbi. Sfatuitl si Vol si mangaiatl pre
cel -slab] la suflet ca nicl odata sa nu se tnputineze nici In
duh nicl In minte.
www.dacoromanica.ro

30. REP RODUCFR E 609
Iar Dumnecjeul Wei si al indurarel sai adumbresca tot-
d'auna cu harul s64 Intr6ga VOstr6. familie, daruindu-1 de-
plina s&natate, fericire si intre Vote buna sporire.
(ss) t Silvestru Episoop Hucilor
Acest discurs a vrednicului de amintire Episcop
de Husi Silvestru Balanescu, dandu-mi-1 si remanend
pana acum in pastrarea mea '1 clan publicitatei spre
vecInica lul amintire, pentru ca era un carturar bi-
sericesc, plin de dragoste crestina si patruns de da-
toria sa. Acest Episcop numal prin o munca staruitOre
neintrerumpta si-a castigat lubirea si stima poporulul
Roman si-a fost un model intre Episcopil timpulul
seii. Numal cine l'a cunoscut de aprO 1-a putut
aprecia meritele si virtuOle sale pastorale.
0*2----tli--3*.
C. E.
www.dacoromanica.ro

31. CrediliOle Relighise i ideile morale ale vechilor &son.
Urmare. Vecil Bis. Orthodox Romanti No. 2-8, ann. XXVI.
Pe la,nga contrastul, care era Intre filosofl popor, pe
langA despretul unora contra celor-altl, cea-ce facea impo-
sibila priimirea filosofiel de masele poporulul, se observA
in acelas timp, el filosofia abia injghebatl, indata s'a
impartit in o multime de secte, Intre carl nu era nici cea
mai mica apropriere $i carl se rezboIat intru dinsele. A-
naxagora, de exemplu i ore -cars platonicl, credend in Dum-
nezeti, voiau a'l ridica mai pre sus de lume §i a'l consi-
dera ca ceva 6re-cum spiritual. Stoici din contra, credeau
inteun Dumnezeil corporal, satt cel putin impArtit iden-
tificat cu Mote naturel. Uni din filosofi admiteau un
fel de ProvidentA; credeati ca sufletul este ceva spiritual si
nemuritor; Epicurei Insa respingeati ast-fel de vederl i le
combateati din tote puterile Tor. Cinici i sc6la Cirenaica
erail vrAjmasi tutulor regulelor si preceptelor morale. Ur-
matori lui Piron, sceptici academiciani, se Indoail des-
pre tote asupra ors -cares cestiuni el discutail Si pentru
si contra, dupa tmprejurarl.
and dara filosofia era asa. de divisatA, asupra celor mai
esentiale puncte de plecare, cum putea sA fie accesibila po-
si
si
si
partite
si
si
www.dacoromanica.ro

32. CRED NTELE RELIGIOSE 511
porului ? Caret secte trebuia O. dea el preferinta ? Dupa
cars trebuia a se lua, cad totl se pretindeaa, ca au cu el
adeverul; toil se pretindeat, ca discuta si hotaresc in nu-
mele ratiunel, in numele lumineT, fie-ca nicl doue macar
secte nu se puteaa pane de acord.
Diodor Siciliotul marturiseste, ca Greci, cu Vita filosofia
tor, nu faceaa alt-ceva, de-cat sa. discute Intr'una, conti-
nua O. apara cu idea si credinte not, asa in-cat urmatori
on -caret scOle si secte filosofice, eraa in cea mat mare ne-
siguranta, nestiind cc trebue sa creza. Acelas lucre 'I mar-
turiselte si insusi Platon.
Cand darn ast-fel era starea tutulor credintelor si ideilor
diferitelor secte filosofice, ce folos practic si ce influent;d
morals puteaa sa alba asupra maselor poporulut? Insusi
dascali cel marl si geniile filosofice 'si dadeaa semi de a-
cesta stare si slAbiclune a for si pentru aceia 'l vedem, ca
nici odata nu indrazneaa a afirma o idee inteun mod cu
desa.virsire cert si sigur, saa cu tOta convingerea. Tot-d'a-
una in afirmarile for si in solutiunile, ce dedeaa tutulor
cestiunilor marl, prevedeaa obiectiunile si asalturile, la earl
se asteptaa din partea adversarilor tor. El trate' tOte ces-
tiunile mat malt inteun mod problematic, tot-d'auna gata
mai mutt d'a inspira netncrederea, de-cat de a forma con-
vingerea Cicerone de exemplu in scrierea sa Despre Na-
tura, Zeilor", abia lass a se vedea cea-ce el cugeta asu-
pra fondulul cestiunel. El pare a crede existenta tor, nu
ca o dogma sigurd si demonstrata In mod incontestabil, ci
mai mutt aprOpe, ca si parerile din sistemul epicureilor.
Cicerone !ma nu este cel d'anteia, care cugeta. ast-fel. El
afirma, ca acest metod 'I-a invetat de la Platon. Acest fi-
losof, zice el, nu afirma nimic in scrierile sale. El discuta
pentru si contra, aduce pe tapet tOte cestiunile si la nicl
una nu da un respuns cert si hotarit. i in adever Platon
insult marturiseste, ca nu putea face mai bine, de-cat ast-
www.dacoromanica.ro

33. 512 CRED NTELE RELIGIOSE
fel. Trebue se. ye multamiti, zice auditorilor sei, data §i eh
ye dad solutiuni §i idel tot asa de probabile, ca §i ale ce-
lor-alti filosofi, cad trebue sa ye ganditi, ca §i vol §i ell
suntem ni§te Omen1 slabi. Cicerone repeta ace§te cuvinte,
in una din scrierile sale §i marturise§te, ca §i el se afle.
in aceia§1 nedomirire1).
Acesta este caracterul filosofiel in timpurile sale, mo§te-
nit bine inteles de mai 'nainte, cad apr6pe tote sectele fi-
losofice nu admiteau nimic cert §i hotarit, ci in tote ces-
tiunile resolvarea sad solutiunea era numal probabila.
La filosofi zice PorfiriO, nu este nici o idee sad opini-
une, care se. fie absolut certa, din cause. ca el top asupra
acelia§1 cestiuni, dad res6ne §i pentru §i contra 2). Ffind
vorba de nemurirea sufletului Cicerone marturise§te, ca ar-
gumentele lui Platon, asupra acestei cestiuni nu 1-au for-
mat nici o convingere, ape. in-cat se vede nevoit a-§I in-
temeia tote argumentele sale mal mult pe credinta gene-
rals a tutulor popOrelor, earl credead in acest mare ade-
ver, de-cat pe argumentele fflosofflor 8).
Sectele filosofice, nu numal ca se combateati 'titre din-
sele qi on -care cestiune era inteun fel resolvita de uni, in
altul de alti, dar nu a rare-ori in sinul acelia§1 secte §i la
acela§ filosof chiar, asupra unia §i acelia§1 cestiuni, se pro-
nunta in mal multe feluri. Chiar Platon este acusat de ne-
consequenta §i contradictiuni asupra multor cestiuni. Ast-fel
asupra naturel lul Dumnezed: in Timed zice, ca este cu
neputinta de a putea numi pe parintele lumel acesteia, Ian
legile sale afirma, ca nu trebue sa fie cine-va curios a §ti
ce este Dumnezed..... Apol chiar in aceia§1 scriere el zice,
ca lumea, cerul, stelele, pamintul, sufletele, divinitatile, carl
1) Tuseulan. Cart. I cap. 9.
2) Ensebiti. PreparaOnnea Evangelioa Cart. XIV. Cap. 3.
8) Cicer. Tusonlan. I, 1.
www.dacoromanica.ro

34. MERIN/ELK RELIGIOSE 513
ne Inv* religiunea stramosilor nostri, tOte acestea este
DumnezeiI 1).
Rote ca ar fi un mijloc d'a impaca intre ele contradic-
tiunile, in call cade Platon, dar tine trebue a face acesta ?
Era in stare poporul, caruia tot-d'auna si in tOte timpurile
trebue a i-se presenta lucrurile in mod clar, precrs si si-
gur, ca sa le p6ta priimi si folosi de ele ?
Acelas Platon, dup6 ce in Timed Inv*, ca trebue a
crede genealogiile zeilor, pe baza rnarturief si a credintel stra-
bune si a se supune lor, ca si legilor, in republica sa, nu
vocste a face cunoscut tinerimel fabulele despre zel, zicend,
ca acesta f-ar Indemna la crime. Iata dar ideile acestul mare
genii), pe care Cicerone nu esita a'I numi principile si zeul
filosofilor. Ce incredere putea sa alba poporul in ast-fel de
invetaturl? Si cum se putea edifica moralminte pe ele ? Se
explica dar, pentru ce ast-fel de vederl si credit* era im-
partasite numal de c'atl-va curiosl.
Diferenta intre dinsi mergea pana acolo, in cat nu nu-
mai In o sects, dar chiar la acelas filosof nu se putea gasi
un intreg complect uniform asupra marilor cestiuni, ce for-
matt basa tutulor discutiunilor filosofice si religi6se. Niel-
erl un catihisma complect despre o religiune chlar naturals.
A trebuit munca, asidua si indelungata, a trebuit sa se con-
sulte de posteritate scrierile si vederile diferitelor secte, sa
le apropie intre dinsele, sa le colationeze, ca sa se pOta
formula crezul filosofilor, dar si acest crez, departe de a
putea fi accesibil pentru popor, din causa diversittitel sale,
el sufera de contradictif si erorl vadite. El nu pOte servi
ca norma, sail mentor al_ vietet morale si religi6se a omu-
lul. Si data este o umbra de adever in obiectiunea, ce se
face, ca poporul este incapabil de a distinge sad alege, in-
1) De Natura Deorum. I, 12.
Biserica Ortodox6 Ronaila s
www.dacoromanica.ro

35. 514 CRED1NTELE RELIGIOASE
tre diferitele religiuni pe cea mai buna si ca priimeste on
ce i s'ar da pentru educatiune, era cu putinta Ore, ca el
sä alega in multimea sectelor filosofice pe cea mai buna ?
Iar daca este adeverat, ca el nu pOte discerne si alege, nu
trebue s5 credem, ca tocmai acesta se potriveste diferitelor
secte filosofice, carl ail priimit de bun tot ce le -a1 i esit ina-
inte si ati socotit de adever, tot ce le-a dat Inv6tatori lor,
fara a controla, daca ceea ce li s'ait spus era adev'erat,
sa0 nu ?
Aparatori credintelor religiOse, propagate de filosofi, se
declara pentru ele, pentru a nu ad mite revelatiunea, dar el
uita, ca insusi filosofi tocmai necesitatea el o recunosc si
se plang a pururea, de insuficianta puterilor cugetarel o-
menestl, in materil de religiune. i pentru a se vedea, cat
valorOza, aigumentul aparatorilor credintelor filosofice, sa
aratam insusI marturisirile filosofilor, despre credintele si
vederile for religiOse.
Iamblic, de exemplu, fidel urmetor al ideilor lul Pitagora,
marturiseste neputinta filosofiel in materie de religiune. El
zice: «Omul trebue sa faca ceea-ce este placut lul Dum-
nezet, dar nu este lesne a cunOste acesta, afara numai
daca insusi Dumnezeil '1 invata, sati genii extra-ordinare,
sill acela, carl ail fost luminati cu lumina Diving. f). In alt
loc zice: «Nu este cu putinta de a vorbi bine si drept des-
pre zel, daca el insu-sl nu ne invata,. Iar in alt loc face
lul Joe acesta rugactune: «Ridica acest nor, care este asu-
pra ochilor spiritului meil, ca sa pot cum5ste, precum zice
Omer, pre Dumnezeil si pre om). Simpliciu repeta si el
aceiasi rugaciune la finele comentariulul se"u asupra lui E-
pictet. Porfiriu la randul sell face aceIa51 marturisire
Este insa ceva mai mult. Platon, Aristotel, Plutarch si
alti filosofi, privesc cestiunile si invetatura despre un Dum-
1) Iamblio. Via0 ltLI Pitagora. Cap. 28.
www.dacoromanica.ro

36. CREDINTELE RELIGIOASE 515
nezed, creator al lumei, despre providenta sa §i nemurirea
sufletului, nu ca cuno§tinte proprii ale for sad dobaudite
prin cugetarea omenesca, ci ca traditiuni stravechi, ca in-
vetaturi, a caror origins nu o pot cunO§te ,).
Acela§ Platon sfatue§te pe on -ce legislator, d'a nu se a-
tinge nici-odata de religiune, ca nu cumva sa substitue ceva
mai nesigur, in locul celor deja stabilite. El zice: 4gTrebue
a se §ti, ca nu este cu putinta unei naturi muritdre, de
a avea idel cu desavtr§ire certe. Apol adaoga: Pietatea
este cea mai placuta dintre virtue, dar tine este in stare
de a o predica a§a precum se cuvine, dad. Dumnezed in-
su§1 nu-i serve§te de povetuitor §i conducetor}? lar mai
departe el pune in gura lul Socrat cmiintele urnAtOre: Tre-
bue sa a§teptam tot-d'auna, ca sä vina cine-va, pentru a ne
inveta modul cum trebue a ne purta, fats de zei §i de 0-
meni, Atunci este mai preferabil de a oferi sacrificii,
de cat de a discuta, data oferindu-le ele plat sad nu lui
Dumnezed. In fine el conchide, a sad trebue a recurge la
un Ore carele zed, sad a astepta din_ cer un povetuitor sad
conducetor, care sa invete pre om acesta. El indemna, ca
trebue a consulta oracolu, despre tot ce prive§te sacrificiile
§i cultul zeilor, cad not de la not in§ine nu §tim nimic
asupra tutulor acestora §i ast-fel nu putem face mai bine,
de-cat urmand intocmai hotarirea oracolultil 2).
In scrierea sa Fedon, dupa. ce Platon arata, cea ce So-
crate cugeta asupra nemurirel sufletului §i vietei viitOre,
unul din discipoli s6I 'I respunde:
Cuno§tinta desavir§ita §i clam asupra acestor lucruri, este
cu neputinta in viata acesta, sad cel putin infinit de grea
Filosoful trebue a se margini §i a se multami, cu cea-ce
1) Platon. De Legibus. Cart. 1V. Aristotel de Mundo. Cap. VI. Plu-
tarch. De Isid gi Osir.
2) Comp. De Legibus. Cart. IV.
www.dacoromanica.ro

37. 516 CRIMINTELIC RELIGIOAS E
pare mat probabil, cad singura lumina sigura nu pate fi,
de cat cuvintul lul DumnezeU.
Melis de Samo, discipol al lilt Parmenide, zicea: «Ca not
nu trebue sa ne pronuntam cu siguranta, asupra lucrurilor
privitare pe zel, pentru-ca nu slim absolut nimic sigur des-
pre 01)1.
Plutarch, la randul sea, Incepe tractatul sea Despre Isis
si Osiris, cu cuvintele: Se cade, ca orl-ce om cu bun simt,
sa cera de la zel tote lucrurile cele bune, dar mai presus
de tate, trebue a le cere cunoOnta despre 0, intru cat
Omeni o pot priimi si avea, pentru-ca cel mat mare dar,
ce DumnezeU pate face omulul, sail pe care omul '1 pOte
priimi de la Durnnezea, este acesta. Simpliciu, dupa cum
ne afirma Epictet, zicea: Ca omul cel invelat sail de catre
Dumnezea, saa prin propria sa experienta, in orl-ce chip
el cauta a se face placut Dumnezeti.
Pios-al Imperat Marcu Aurelia zicea: Ca el nu a putut
cunaste cu adeverat, care este viata cea mat bunk, de cat
prin o gratie deosebita a zeilor si a tot-d'auna, and nu
s'a tinut de sfaturile for si nu i a urmat, tot-d'auna a
gresit.
Dupa Proclu orl-ce om Intelept, on -ce intreprindere a
sa, trebue a o incepe cu rugacluni catre zel si mai ales,
cand voeste a medita asupra nature! Divine, cad WA.
ceresca, nu putem cunOste nimic asupra divinitata
Insusi Cels raporta adese-orl cuvintele lui Platon, ca este
grea de a cunaste pe creatorul sau parintele lumel acestia
§i imposibil de a'l face cunoscut tuturor. El afirma, ca si
Platon, ca acesta este cu neputinta tuturor amenilor. Acelas
lucru face si Esiod, Incepend a scri Theogonia, el implora
mai anteiu ajutorul divinitatel si recunOte, ca are nevoe de
inspira!iune, pentru a putea cauta nasterea lumel.
1) Comp. Diogen Laertiu Cart. IX, Cap. 24.
lul
lu-
mina
www.dacoromanica.ro

38. CREDINTELE RELIGIOASE 517
Tata cum priveaa cele maY distinse genii filosofice a le
-anticitatel pagane religiunea sail ideile religiOse, de call, pre-
cum vedem, nu volail a se atinge §i ast-fel se si explica,
pentru ce 0 n'ail putut desvolta nici un sistem religios. De
altminterea 1-am vezut decline.ndult competinta si recunos-
cend, c6, pentru acesta ail nevoe de inspiratiune sail lumina
ceresca.
C.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro

39. BIBLIOGRAFIA GREACA.
Vet Biserica OrtodoxA Romani, No. 4, an. XXVI.
LXV) 006Wpou eicroticoy-44 Tav Etc Ticrcrapcx, et;
Td tircap-cov inc6p.vyip.oc, Ix TroAXiov Tuvaptereiv tkrb Neop(yrou
pogtaxtivou risAnnovvncriou, xai TcpcZnov TUTCOg 7Mpt CtOTO5 ix.-
806 int T.44 aEocrnipixtcu A6Oev.ria; Tor) cichIor&-cou xal socre-
geo-ciccou 1-1yet.s.Ovo4 nary/4 OuyxpoeXaxia4 Kupiou Kupiou Tocivvou
'AXEEiv3pou Pxixa (ioe668a, cS xai ispoo-Erovii07), xai Tcporponliv
to Maxapterccirou xxi croponectou lEpo)crWrpto)v Kupiou
'ApXCEpaTIVOVT0q TOU aNtEpOrCleTOU Mvicponolirou Mixpo6X7xiccc
Kupiou rpraopiou. 'Ev Neoupyrielecn3 Tunlypapirf iv BouxoupEcrricp
1768.
iGramatica lui Teodor, Introducere in cele patru carts,
comentar la a patra, adunat din multi de Neofet Ierodia-
conul Peloponisianul, acum IMAM data in tipar pe vremea
paditel de Dumnec,leu Domnii a prea inaltatului §i prea pio-
sulul Domn a tOti Ungrovlahia, Domnul Domn loan Alexan-
dra Ghica Voevod, caruia s'a dedicat, §i prin indemnul
prea, fericitulul Si prea inteleptului Domnului Efraim al Ie-
rusalimului, pe cand era ca Arhiereii Preasfintitul Mitropolit
al Ungrovlachiei Domnul Grigorie. In tipografia din nod ih-
fiintata, in Bucureti 1768).
LXVI) Icocrip 110Varti TUll Bpuevviou Tee .05pEeivta, (1E16011
TO-U crthXoT6c-cou /Cal E6CE6UTT&TOU Tcpclitiv ilyy..6voc M01806A,xxiac
K. K. lipyriopiou 'AXeEiv3pu f'xixa Poe668x, traFtelitc¢ 8taxOvnu TO11
_BOUlitipEtoq. iv Autpcp 1768.
fpcp.p.ccuxiic,
le-
vihr
si
'E?pcief.t,
si
www.dacoromanica.ro

40. B1BLIOGRAFIA GRECA 519
lIosif Brienia monah, cele aflate, dup . cerirea prea inal-
tatului, prea piosului lost Domn al Moldovlahiel D. D. Grigorie
Alexandru Ghica Voevod, cu ingrijirea diconului Vulgaris.
In Lipsca 1768).
LXVII) Lit3aaxaX(a Xpicrstavcxy) r 'OpElAgou hued' v tarecoc.
FlEptixouo-a -rci avaptact5repa apepa. Tai 6Tceioc Xi0E xptartavk
keg XPi°4 va .hsCip-Ifi 8ta vat acoefi, Kai IthAtara of Ilat8aroyol
flpeachat va 8t3acrxwat se ipor:mtoxpicrEw4 Ti. SCIP) Xptcrnavcbv
Tcat8ia.
'Ent Ttg 0Eocrrripix-cou Iliev.oviac TO elflirlAo-ra-rou illAcliv A6-
eircou, x7.1 (ilystr.Ovot; new% 06TypoGaxtac Kupiou Kupiou 'Itocivvou
'.i114 lcv8pou 1:x1pA1.rou I'xixa 13o.663oc.
'Apxtepa-rEv6v-coc TOTJ itaviEponcirou MyrrpoTcolirou 'ATiou 06T-
ypoaakia4 Kupiou Kupiou rpiroptou. NOY Tcpc7)-rov TUITWOEICTOC 8E-
yloyrro; EL; aTc17v `Pcol.s.abcyjv ['Mao-ay xai Toupxtxylv,
'Ev ri Nil TuTroypapia TOO 6008 got) yivouc Tiiiv `Pcoptaicov
Tirj crucrta0eiom orcb riiv *EiXatmcpov `111eu.ovtxilv IIpocrracr(ay xai
intEpaan(o-tv riri4 akorj 114,11),Ortro;.
'Ev Bouxoupeaticp %Tee 1768.
«Invetatura Cre§tina a credintel nOstre Ortodoxa.
Cuprinclend articulile cele mai de nevoe, pe care on -ce
cre§tin are nevoe sa, le §tie ca sa se mantulasca. Si mat
ales Pedagogil datoresc O. Invete pe copil cele ale Cre§ti-
nilor prin intrebari §i respunsurl. Pe timpul paclitei de
Dumne4eil Domnil a prea Inaltatului nostru Domn i Ege-
mon a tot. Ungrovlahia Domnul Domn loan Alexandru
Scarlat Ghica Voevod.
Pe cand era Arhierea Preasfintitul Mitropolit Sfintitul
Ungrovlahiei Domnul Domn Grigorie, acum intala data ti-
Wit . in doue limbs, in limba Grecesca apla §i Turcesca.
In noua tipografie a neamulul Grecese Ortodox, tnfiintata
prin luminata protectie i sprijinirea domnesca a Inaltimel
Sale. In Bucure§ti, in anul 1768).
www.dacoromanica.ro

41. 620 RIBLIOGRAFIA GRECA
Pe contra pagina exists marca Wei apol done poesii sub
emblems, una la emblems, alta la adresa Domnulul. Pe
pagina din fats este acela4 titlu ca §i in grecqte in tur-
ce§te, cu adaosul ca sa.spune tine a corectat textul turcesc.
Dupa acesta urmeza o prefata in limba turcesca §'apol
textul unul Catihis pe scurt (publicat de mine in Romanqte
dupa un manuscript de la Arges, in Biserica Ortodoxa).
Dupa Catihis, care cuprinde 42 de pagine, urmeza:
Earicric deal Ti; tap; 6104 TO xpeivou 6nou xpewcrTEI 8 xpter-
Timid; vci vericrTdrn vi xotTa.AUTI. «Instiintare pentru oilele a-
nulul intreg ce datorete Cre$inul sa postesca sal sa ma-
nance de dulce,.
In fine alt tratat tot in grecqte §i turcqte:
IlEpi T.44 cre6ccolAiac P CCM Atri14 zai arptccpxix* Movii4 rii";
Ilocvcrk4 TOU Eouti.16. `Opix getriatc. gDespre respectata Mo-
nastire imparatesca si patriarhicesca a NascetOrei, din Su-
mela. Istorisire frumOsa
Acesta istorisire tine 'Ana la pagina 64 de la 45; cat e
Catihisul.
Alta carte aprOpe identica ca continut.
LXVIII) 'Exlop) rou c1)0CATTIpEou El; TS aooXoyEocv x?cl
"AiTylo-tv, cruAXoyato-a ply nap& Neop4Tou tEpO8VCX0VOU TOrl flaIo-
novvTio-iou, np&rov TUnot4 ix3o0Eicrx, civeTiel Tr' 112vaxgorrcp
SOli 0E05 I6you MnTpl. `HTep.oviocc Tor, rcanvoTicTou
AO0ivTou n«ar14 06ixpo6XG9ciac Kuptou 'lioecvvou Pplyopiou Dam(
PoE663%. 'ApxtEpTeUovT0c TOrl IllvtepcoTdiTou M/sponoXisou Our
xpocAuxEcc Kupiou rplyopiou, napdc TO5 iv iSpOIA0V4X014 IIC(Xierrou
ilapOEV (OU EOUVAIATOU TpantEouTiou Tou MeTaEonoiaou. 'Ev
xcerci To BouxoupierTtov via Tunoypolic, iv ITEI crwripip 1769.
g Alegere din tOta Psaltirea, adunata de Neofet ierodiaco-
nul din Peloponez. Acum Intalil data in tipar s'a afierosit
prea curate! Maicel Cuvintulul lul Dumnecleil, pe vremea
Egemoniei prea luminatulul Domn atOta Ungrovlahia Domnul
il'
=Trot:,
vriv 82..
'Eni r" l4
Tii
www.dacoromanica.ro

42. BIBLIOGRAFIA GRECA 521
Ioan Grigorie Alexandra Ghica Voevod, pe and era Ar-
hiereI Preasf. Mitropolit UngrovlahieT Chir Grigorie, de eel
mai mic intre ieromonahl Partenie Sumeliotul din Trape-
zunda de la Metaxopol.3
In tipografia noun. din Bucurestl. In anal mAntuirei 1769).
DupA acest titlu urmezA dedicatia care. t Prea curata
Maria, Maria Cuvintulul lui Dumneclea,, si in care se spune
ca. ,in Muntele Sumela se conserva icOna zugravita de Sf.
Apostol Luca. Dedicatia este Meat . lot de Partenie editorul.
Dupa acesta are o precuvintare de Neofet Ierodiaconul Pe-
loponisianul din Ebrel, care a fost profesor insemnat si
director Academiel din Bucuresti si comentator al mare!
Gramatici a lul Teodoru si alte scrierl de valOre, era un
barbat cult si a fost profesor si in Iasi; stia fOrte bine si
limba romanescti. El este si autorul cArtel RomAnesti nu-
mitA Prastia, in contra evreilor. El a murit la Monastirea
Cernica la adancl batranete.
Cartea la inceput are icOna lul David s'apoi urmeza o
serie de psalmi, de doxologil on MultAmiri MA. Dumnecletl,
cuprimlend 10 psal1, alta parteCerericuprinclend 12
psalmi din psaltirl si termina cu o doxologie.
Cartea este un octavo mic si cuprind numai 48 de pagini.
LXIX) 'Op063oEo; Mao-mai«. EuypapEto-ot ply napci toe VAC-
MpLOCILTOU xoci, crovotiTou Flocrpeltpxou T-44 IllyiXY14 TrOXECOC, 2.A.-
XEEApeCtc, KUp[011 MEAETLOU 'LOU Ihrra. ritiVU dqay.oc Tot; 'Op-
OoNott xpecrreavoic xat icrxev.p.ivo4 Tc6riiv iivayvWo.xvicre. Niiv
Si 8skepov TUrcot4 ix8o0eicra int r 2socppoupl'iTou teptovia4 Tor)
64)1AoTtcrou x21. ptIoxpETTou Abeivroo, noia-Tr OuTxpoaxxix;
Kupiou rpyrropiou 'A)keEivapoo rximc (ioE563x.
'EntpteXeiqc xsti 8cciscivY3 TV.) fACOMplUnfiTOO Xl:a CrOp010)10YrecCOU
Tiiiv elepocroAU[mov flaTpteepxin, Kupiou 'Eppall.s..
'Ev Tij TUTCCryp'XptiCat TOU licomptoTitTou vat loysCOTGCTOU Atfrp0-
7COMTOU Kupiou rpnyopko) g-ri clpxtepTedowroc.
www.dacoromanica.ro

43. 522 BIBL1OGRAFIA GRECA
AEI int8LOpOGATEICOc 'Ca) TCOLVOTtoXopcorecToy IlporrocrurciDou Kxt-
craplou. 1769. Ilaptic rpvropicp (Epov.ovecxcp Tun.
tinvetatura Ortodoxa, compusa de prea fericitul si prea
intaleptul Patriarh a mare Cetati a Alexandriel, Domnul
Meletie Piga. Prea folositOre crestinilor OrtodoxT si celor ce
o vor citi cu luare aminte. Acum a doua Ora editata in
tipar pe vremea pazitei de Dumneclet Domnil, a prea Inal-
tatului si de Christos lubitorulul Domn a tOta Ungrovlahia,
Domnul Grigorie Alexandru Ghica Voevod.
Prin ingrijirea si cheltutala prea fericitulul si prea inv6-
tatului Patriarch at Ierusalimelor, Domnul Efrem.
In tipografia Preasfintitulul si prea invetatulul Mitropolit
Domnul Grigorie ce acum arhieratiseste.
Prin cercetarea prea cuviosului invetat Protosinchelul Che-
sarie 1769. La Grigorie ieromonahul Tipograf).
Pe contra pagina slut la un loc ambele steme ale Prin-
cipatelor, Corbul si Zimbrul, ceea ce ins6mna ca Ghica fu-
sese Domn si in Moldova. Sub sterna sint urmatOrele versurl,
pe care le traduc:
«Si crucea decorative, semnul piositatel, lubite Domn al
muselor, lauda Egemoniel, purtata de Corb, au miscat spre
zel pe Domnul Efrem, Patriarch intb.lept si zelos ca sa ti-
paresca cartea ce cuprinde cele ale religiositatei, pe vremele
cand Domneal stralucit in Valahia).
Dupe acesta poesie si o alta mica in doue randuri, ur-
meza o prefata catra cetitorl, scrisa de ierodiaconul Neofet
Peloponisianul.
Acesta prefata este forte erudite, si in care se date date
positive asupra vietel literare a lul Meletie Piga, renumitul
invatat Patriarh al Alexandriel. Meletie Piga era un aprig
aparator at Ortodoxiel contra inrauririlor papistasasti prin
locurile nOstre si in Polonia, si care se faceat'i de catra
Iesuiti. El a scris multe epistole polemice, aparand Orto-
doxismul pretutindenea. In unele de buni semi ca se vor
www.dacoromanica.ro

44. BIBLIOGRAFIA GRECA 523
gasi si materiale privitOre la Romani, din punct de vedere
religios. Traduc aci numai o parte din acesta prefata ce se
raporta la localitatile vecine Romanilor: ......Se Orta si
alte deosebite epistole de ale lul imprimate; dintre care una
catra Sigismund a1, treilea Regele Poloniel, trimisa din E-
gipet la 1600, in care mai ales combate escelent primatul
Pontificiulul Rome si cu diferite argumente constata pur-
cederea Sf. Spirit numal de la Tatal; apol lepada unirea
pe care o hotarisa Sinodul in Florenta cum si dogmele lul.
Dupa aceea primeste pe langa el pe Ciril Lucaris, pe care
l'a trimis catra Grecil si Rusil din Litvania, si la altil de
aceasi credinta, dupa cum spune Rinald si altil, earl ail
publicat acesta epistola, ca Exarh al Tronulul AlexandrieY,
avend Ciril LUcaris si dreptul de Exarh al Scaunulul Con-
stantinopolului, neusand de loc de titlul sal propriti al ad-
ministratiel. Apol alte done epistole scrise din Egipet si pe
care le-a publicat amintitul Rinald, una catra Martini Vro-
nieniti, tar alta catra Simeon, lubitorul de Dumnedeti Tor-
nuviti presedintele Bisericilor religiel Boemice din Polonia
mica, respundend la cele ce i s'a scris de acolo. Mal enu-
mera Riginuolsiu (`hytvou6lotoq) si alte doue scrisorl, dintre
care una din Egipet, s'a scris Consululul Pochiei celui in-
tala Stapan a too. Rosia, descriind cu jale nepasarea ace-
lula, ca adeck prin legatul ponti:iciului el si tOta Biserica
s'a supus si Bisericile resaritului s'ail. unit cu ale apusulul,
ceea ce a dovedit ca-I fals; lar in alta se dice ca este intr'o
carte poloneza, av'end titlu: Apologie asupra Grecilor uni(l,
edata in anul 1632. A scris si Regelul Cneaz si Rusilor
si Hiotilor, luptandu-se pretutindent, cum dice Alatiu, in-
sadind dogmele Grecesti si combatand superstitiile latinilor.
Epistolile lab s'ail publicat greceste la Londra....)
Acest mare aparator a mai scris si alte tratate intre care
si cea presenta, ce-I in forma, de dialog, intre profesor si
ucenic. Apol mai still ca acest Meletie Piga a stat in co-
www.dacoromanica.ro

45. 524 BIBLIOGRAFIA GRECA
respondente diplomatico-religiOse §i cu Mare le nostru Vitez
Mihail Voda. Ed am *hit cu ochil un manuscript, in Bi-
blioteca Seminarului din Halchi, In care se cuprindea §i
acesta corespondents. Asta-cli Academia nos,tra poseda a-
c6sta corespondenta, ce se va publica la timp.
Cartea este scrisa in limba veche §i intr'o frasa eleganta,
ceea ce probeza ca Meletie Piga, cell Meuse studiile §i in
apus §i cunotea pe deplin situatia religiOsa din apus, avea
destule puteri §i mijlOce de a combate proselitismul apu-
senilor §i incercarile for de a vina spre unire cu Apusul
pre Ortodoxi. Dupa Efesanul, acesta-1 eel mai aprig apA-
rator al Ortodoxismulul, cum spune §i Alatiu. Acesta carte
a fost imprimata intala data in Viena, pentru a fi citita de
Ortodoxii ameniniati de uniatie, lar acum .s'a imprimat in
tipografia Metropoliei din Bucure§ti. Cartea este un quarto
mare, pe hartie alba, litera garmond. Cuprinde 320 de pa-
gini. Acesta Teologie are _spirit apologetic, dar i polemic
tot de °data.
LXX) 1111A. Afryo6crrou A. 'AxaeuOtl sal) iv &y/ot; nrcpbc
tptiiiy 'AAtecyapou 'ApxtEntcrxditou Ktoyerra.vstvouTrOtEwc, auv-co.0Eicrct
iv tut 1767, ai &Et6gEw; -co eilptilot&-ce x.cti thae6Ecrteirou A6-
eivrou Tracrn4 Obyypo6Xaxiot4 Kupiou Kupiou 'ItacyyoU 'AXEEZy8Pou
ImtpXctrou rxix.x PoEgact, xott .5.Eopyieeio-st OA tor) I.Lcmaptarettou,
EoporciTou fiy.cliy Ilwrpteipxou Tilc iyEac 1161ecoc lepouccOtiw. xxi
nexcr14 lIcaottTriptc Kupiou 'Epply., 'ApxtepotTeycivro; Tou am.
(OT&TOU, XOTtOir&TOU Xal, aEonpoPvirrou Nkrporcokisou OuTypo6Xct-
xlet4 KupEou Kupiou Ppyiyopiou.
NOV ai TvIr(00Eicroc 0-Trouafi xtxt intir.EXEfeic TOO ScfLIWT6CTOU XaCi
EbiEVECTTdITOU CIpX0VTOc ix Wtaxia4 Kupiou 'Iwivvou Blocapicnto?tou
MerOtou 13tcrstitpq xmi ilei6cloi; Sixectopt'Acoto virj4 pteralc 'En-
xlvrioc Toll iv Kwyarcorrtyourt6let &ICY:MO.440U MITpiotpxotoil .B.pci-
you. 'Ev 'Eve-dirt 1771. (iscalit grece§te: Mx/ill A. cx(x«,
li pecetea sa).
www.dacoromanica.ro

46. BIBLIOGRAFIA GRECA 525
«Luna August In 30. Slujba celui intru sfinti parintelul
nostru Alexandru Arhiepiscopul Constantinopolulul, corn-
pusa. In anul 1767 dupa cererea prea Inaltatulul si prea
piosulul Domn a tOta Ungrovlahia Domnul Domn loan A-
lexandru Scar lat Ghica Voevod, si rev6cluta de prea fericitul
si prea inteleptul nostril Patriarh al sfintei Cetatt lerusalimul
si a Mita Palestina Domnul Efrem, pe cand era ca Arhiereti
prea sfintitul, prea invetatul si de Durnneclet alesul Mitro-
polit al Ungrovlahiet Domnul Domn Grigorie.
Iar acum tiparita cu osirdia si ingrijirea prea cinstitului
si prea nobilulul boer din Valahia Domnul loan Vacarescu
Mare le Vistiar si mare Dicheofilax a mud Biserici a tro-
nulut patriarhal apostolic din Constantinopol. In Venetia
1771).
Dupa acesta urmeza o dedicatie de Nicolae Villara catra
Domnitorul Alexandru Ghica, prin care -1 lauda. Stihirile de
la vecernie sint scrisa in greceste de loan Vacarescu dupa
prosomia 6 0, UtFirr-cou AnOstc.... Aceste la Vecernia mica ; lar
la cea mare stihirile sint tot de loan Vacarescu dupa pro -
somia: tav clOpavtiov TaTithuov. Stihirile la Litie sint de un
Ieromonah Dosoteitl.
Stihirile de la Stihovna shit scrisa de Nicolae Vilara.
Cantarile de dimineta sint scrisa si de loan Vacarescu si
de N. Vilara. Canonul este scris tot de loan Vacarescu.
LXXI) 2:etpi iv64 xai Tcev-rtxona onop.viu.averTiov Ek Thy
'OxTecreuxov xal, Ta TC.611 Blailicov. 'Hart r pc7yrov 1-CorcoK lx3o0iCaa
dEtWase v. v lot) Elkre6ear&rou ma iaAnvord.rou `HYev.ovoS ncicrric
Ourponaxia4 Kuplou Kupiou rpnyopiou 'AXEE6apou l'xixa, gm-
lxiXetd,c 3i, NtrrOpou iepop.ov&xou SOU esot6xou. gv A.414 1772.
«Sirul a cincl-clect si unul de comentatori In Octateuh si
in cele ale Imperatilor. Acum intaiii dat in tipar, dupa
cererea prea piosulul si prea luminatulut Domn a tit& Un-
grovlahia, Domnul Domn Grigorie Alexandru Ghica, prin,
www.dacoromanica.ro

47. 525 BIBLIOGRAFIA GRACA
ingrijirea lul Nicifor ieromonahul Teotochi. In Lipsca 1772'.
Cartea cuprinde doue volume in folio.
LXXII) lEpav .A.Tc&vetcrEtot Tcepoixov tivrapoc4 xai ixrrr6v (o-ro-
piac rile 110tatic xat NEcic AtaOlx.ric, FEETappotaeiv ix Tfic yep-
ii.avexilc Etc Sir xotvoripav Tilly viiv eEnl7Vt0V 81C'CIEKTOV; irpal4 Pz-
8tov TrpoEtcraytor)v tiiiv TmEScov El4 vi .9Eia, ()Tr?) Itauxpoviou
baw.in-cpiou to Opaxbc. 'Ev A.Ett.1)1c; r? EctEovia iv fri turcoypapiqc
TOO Eop.p.ep. iv lice 1775.
«Adunare de lucrurl sfintite, cuprinclend una suta si pa-
tru Istoril a Vechiului si a Noulut Testament, tradusa din
Nemleste in limba obst6sca de acum a Grecilor pentru
usOra introducere a copiilor in cele Dumnecleesti de Poll-
hrone Dimitrie din Tracia. In Lipsca Saxoniei, in tipografia
lul Sommer, in anul 1775».
Cartea este dedicata. Domnitorului Grigorie Ghica si sub
portretul seil din carte citesc: IplyOptov rxixa ..riiiv Aaxii:v GE
KU;tEs.6v aptov, atd)va x.puTo5v Trim scsOVTa E0i4. «Prive§te pe
Grigorie Ghica al Dacilor Guvernator vigilent, dandu-le tu-
turor seculul de out.,. Cartea este imprimata de lucx si cu
portrete din Vechlul si Noul Testament fOrte multe. Octavo.
LXXIII) EU'Uoill 8totOptov Tcortilleatov iyxmLiacrrocaro, It* Tc3v
`TtlriAchccrov xat EkregierraTov cAelvslv xat ilyeuOva nacrylc 04y-
xpoaaximc Kuptov Kupfmv 'Iwivviro 'AMEavapov Ilrrileivrnv, cruX-
Xex0Eicra naps Nutoltiou BEllapi oi.) nfi ;and,/ TUrrotc iEE;601),
intp.EXEia ;E xat 3topedrrEt TO Irrpopt)too.cipou Kupiou 001J./ IVIav-
Taxiart. iv tut atorripty 1777. IV AEt+14.
«Adunare de diferite poesil de lauda Mr& prea inaltatul
i prea piosul Domn si Egemon a Mtg. Ungrovlahia, Domnul
Domn Joan Alexandru Ipsilant, adunate de Nicolae Vellara
cu a carul cheltuiala sail dat In tipar, cu Ingrijirea Ina. §i
corectarea doctorului filosof Domnul Thoma Mandacas. In
anul mantuirel 1777, in Lipsca».
www.dacoromanica.ro

48. BIBLIOGRAFIA GRECA b27
Cartea este o BrosurA. in 4° mare, cuprindend 36 de pa-
ginl, numal poesil grecestI, esceptandu-se Introducerea de
la inceput, careI scrisa In proz5. In limba veche Greta de
catra Nicolae Vellara, ce fusese Secretar si lul Nicolae si
Constantin Mavrocordatl. Introducerea 'fare nicI un interes
istoric pentru nol, de aceea n'o mat traduc, ci intru direct
In cercetarea si examinarea poesiilor scrisa la adresa Dom -
nitorulul Ipsil ant, extragend din unele si traducend pe altele
ce ne intereseza. Cea intalu poesie grit niste versurl lambice
de N. Vellara, Curtea Domnescl, pe care a didit'o din nod
Ipsilant. Intre altele citesc
Aotvil TetaX6K rittlisXsic iincithtac
NosEv to osi.vok, xoci. rovsiv Spaorripi'ooc,
Aut.i.tptov 'Ca tin) rxixa. Micavov
Kai Ni.x6Xa.ov Thy !Loyal/ Bopvixocq
Aocaioxotikov ,s 6v naowrex Otpxmiov Tavoc,
Toinot4 auvapsibv xpocycCelat, met Tpttov,
'Obifita csoXXagoiv Ts 7tCLIViktOC
.11168-Avviipliv Bolkapdo
A asezat membri observatorl ca.
pabill $i de a pricepe si energiel,
de a stroui, pe Dimitrie Ghica ma-
rele Ban si pe Nicolae Mamie Vor
nio pe Dudesca ce este de neam
vechifi, la acestia a adaus de eon-
lucrator si un al treilea, dibaciu a
afla yi bine a conajuta, pe Medel-
nicerul Ioan Vellara.
Prin urmare cum5stem din aceste versurl tine ail fost
supraveghetoril la cladirea Palatului Domnesc din BucurestI
pe timpul lul Alexandru Ipsilant Voevod.
Dup6, acesta poesie mal urmeza alte 6 poesil eroice din
Cate cloud si patru versurl si una carcinicl. Tot acest Vellara
mal face si alte poesil cu ocasia facerel uneI cismele nol
de Ipsilant in Bucurestl. IatA acesta poesie:
Ttiw 'Ttinikavtaw 'A.)Aavapoc bx eiptcrcoc
Td xXgoc, movicov t'axparric,
IIXsicrcocc xaX)olva.; t6 8' apxdorat ic To-
Xis15pov
068sEt we aXXoc soiv IrpOtipti)14 icovgaac,
M00,366014, ecpxoCot, savoltiq, iscp6plat,
Wccoxotpwpotic Ta (TcpCoto ..ratiza
gapccas)
Kai Tip 8' toviri. maXypdov &as
Inxtov tab; noXCzac 68biat xpooxdoi,c.
Alexandru eel mal bun dintre
Ipsi1an s, fala Domnilor, superiorul
color nascuti, infrumusetand on
multime de buniatiti orasul, os-
tenind ca nimene altul din Ina-
int* la sable, judectitorii, legis-
podur1 ospiciti de Arad
(eel intgiti care a gent acestea)
si a zidit si acesta oluqmea oe
curge frumos, rAcorind pe cart-
truil en ape rani curggtore.
p.iyay,
dv
&peppery,
`Ilisp.Ovuw
(Lc la %ie, qi
gi
atocivrats.
www.dacoromanica.ro

49. 528 BIBLIOGRAFIA GRECA
Mal slut §i alte trel poesil cuprinclend tot acesta materie.
I.Trmeza apol o alta serie de poesil, care incep cu cuvintele,
cu una din literile cuvintulul Alexandru §i Ecaterina Minna
Sa; apol un iamb la chioru facut de Domnitor la Herastrati
§i in care cuvintele se incep treptat cu una din literile
Alexandru. 0 alta poesie in limba apla tot la chior intre
altele citesc: «Gratiile naturale, frumuseta tehnica, varie-
tatea 'desfatatOre a vederilor, aceste trel care atrag, unde
ate intaetatea, frumosul, verdeta, apa, darurile naturel,..) in
o alta poesie tot in limba apla se descrie deliciositatea si-
tuatiel de la Herestrati ast-fel «.... Frumusetele se arata,
de le al §i ascunde, orl le al descrie pe scurt, pe de oparte
1ncet curg izvOrele cu murmure, de alta parte paserile ci-
ripesc intonend cantari. Acum venturile plecute racoresc
caldura, acum florile minunate totul coloreza, dupre cum
§i peOil -Cu bucurie se jOca in lac, ca §i cum ar fi invetat
§i el sa traiasca cu Omenil...) Se vede ca Herestrau, unde
Ipsilant Meuse §i un chior, era locul de petrecere al Bu-
cureOnilor pe acele timpuri. Tot odata poetul n'a ultat sa
ne spuna si de lacul cu pete de la Herestrat de un de
mancat si ei peste prOspat ca §i nol acum. Dupa aceste
poesil variate urmeza nite cuvinte de lauda in prosa scrisa,
la ocasiuni si serbatorile marl, ca la Pasti §i Cractun de
Ie'romonahul Amvrosie Pamber, de loc din Maschopol. Aceste
n'a.5 nicl o insemnatate istorick de nu, 'Ate modul cum
se felicitaii Domnil la serbatorile marl. Tot acest Pamber
are §i cate-va poesil erologiace, fara valOre. Dupa acestea
urmeza Epigrame Ero-elegiace a Profesorulul Teodor a §c6lel
Domne§t1 din Bucure§ti, apol o alta Ero-elegie de Constantin
Hagi Gheorghiu Cohan la adresa Domnului §i a Winne!.
Bropra termina cu o Ero-elegie lul Ipsilant Voevodul
cu ocasia cladirel Academies din Bucure01. Iat-o:
www.dacoromanica.ro

50. BIBLIOGRAFIA GRECA. 529
'llutc laselatev ecvapiat pept4voitov wSs
'AXtaccv8s xpizoc Cwaip.svoc Acodlc.
1.1p6 To T'SX OSItaaX(.014 ZaCl_ twoaird `E-
kotincc
Koapfin iSp.oalvli Ton; zokizac Epoppo-
vwc.
roaxa. (Vote rotra) amain ab 8' ic),scaT'
ITX-/N eirraters:/i
Xect.p'et); Ssaaitarti Kprivropac mai:19)67)ov.
Al venit ca al protegi pe baled
pinta:ad meat name de Alexandra
(protector) puterea de vista a Da-
Cel al institnit Eli-
coma mnzelor infrumnsitind on
qtiinta in grabg pe cetatinT: Pa-
mantule al Daeilor fiind oa to bn
curl cg posolp de mai malt de qapte
ani acceptand pe clefal nntritor al
muzelor.
Acesta poesie este scrisa tot de Nicolae Vellara, ea este
insemnata pentru ca ne spune clar ca si Ipsilant, pe langa
Constantin Brancov6nu au cladit casa spatiOsa, numita A-
cademie, pentru sae.
Mail)) Kunicrranivov Aandvv s Myot notvirruptxol, EtC, 6C1001);
CTTEXO'i4 Etc iiX6V-t0V 8tOitcp6p(ov &y(cov, TcpoiTov Tionotc bt3ceiv-
.rec 81Tcavri Tot) E6yEVETT&TOU 4pX0VTOC EitotHpyl zupicio ifotzweloal
Wou xxi tivEpweivra; ec6Tc1) Kcoverrotwrivcp AaTC6VTE Kotp.tvocpm
V.Etovoti.careivrt Kocterapicp. Evtirrt. 1778, Impol AppyrpEcp
0E0aocs tau.
«Cuvinte panegirice ale lul Constantin Daponte in stihurl,
simple sere lauda diferitilor sfin 1, acum prima data editate
prin tipare cu cheltuiala prea nobilulul boer Spatarul Domnul
Iacobachi Rizu si afierosite acelulas Constantin Daponte
Caminarul, ce s'a nurnit Chesarie. In Venetia 1778, la Di-
mitrie Teodosiu) Formatul 8°.
(Va nrma).
C. E.
Biserica OrtodoxA Romani 4
clot. intglii
vilv
Tcil
Tip"
www.dacoromanica.ro

51. 0 M TT 1..,1)..
Sfinta Scripture ne invata. ca. Dumnecleil a creat lumea
prin puterea sa libera, prin intelepclune §i lubire Si cl cre-
and-o, avea in vedere pe om.
Scopul lul a fost nu de a crea plante §i animale, ci pe
am. Acesta a fost maI cu deosebire gAndul lul Dumnecled,
idela diving., care a presidat creatiunel intregi, realisarea
vietel principale a lin Dumnedeu. Sfinta Scripturg expune
acesta idee, presentandu-ne pe de o parte pe DumnedeU,
facend, ca sa licem a§a, un consiliii cu sine 1115110, lar
pe de alts parte creatiunea omului ca o hotarire a acestul
consiliti divin.
Ceea ce insemneza, ca cu omul incepe o noun rinduire
de lucrurl, cg. acesta (omul) difera substantial de cele-l-alte
Mpturi, care nu sunt alt ceva de cat diferitele grade ale
scarit care le aduce la el, ca el este scopul, corona *i fi-
nitul intregel creatiuni. Una ca acesta este idela Sfintel Scrip -
turl despre om; Jar cercetarile naturaNtilor nol, au ridicat
contra el o multime de controverse. Trel cestiunl ni se im-
pun maI cu deosibire sa examinam aid §i anume: chestiu-
nea vechimil, originel §i a unitatil neamulul omenesc.
1). In ceea ce privesce vechimea omulul, acesta cestiune
preocupg astg.-c11 pe totl in gradul cel mai. mare de interes.
i pe de o parte Sfinta Scripture determine virsta neamu-
1) Din Apologetics Jul Luthard.
www.dacoromanica.ro

52. OMUL 531
lui omenesc cam pana la 6000 de ant aproximativ; lar pe
de alts parte cercetarile cele mai not ale naturalistilor ri-
dica acesta virsta la sutimi de mit de ani. Daca in adever
este justa, sad opiniunea lui Lye lle, dupa, care opiniune
scOrta pamintalui s'a format numat prin lucrarea cu Ore-
care ordine, insa fOrte inceta a puterilor, care si pana as-
ta-li continua lucrand, tar omul face parte din intaile pe-
ridcle ale schimbarilor pamintescl; sad opmiunea lui Darvin,
dupa care omul a ajuns in actuala sa des6virsire prin des -
voltarea tut din cele mai de jos trepte ale flintelor organice;
atunci in adever suntem siliti sa umblam un sir necurmat
de vecurt, ca sä aflam inceputul neamului omenesc. Natura-
lista cred ca. pot A. sustina acesta pretentiune printr'un sir
de not descoperirl. Asta-c11 se considers mai molt ca cert,
ca omul traia pe pamint in acelas epoch in care tralad
hyenele carbonizate, ursil, elefantii etc., care pana acum
se atributad asa gisulut period al 111-a, care a precedat e-
poca cand globul pamintesc st-a luat ultima sa fasa. In deo-
sebi fOrte mare insemnatate are aid descoperirea facuta la
Aurignac, in costa nordica a Pyrineilor Sapand spre exem-
plu aid intr'un mormint Si gasind intr'insul 17 schelete
de Omen!, arme si bijuterii de acelas natura, all presupus,
ca au descoperit urmele until cimitir de tot vechid. In a-
celas timp fiind-ca all gasit Si r6masite de Ose ale acelor
animale antedeluviane, all conchis de aci ca, omul traia
deja pe pamint in aceias epoch in care traiad si animalele
acestea.
Dar se cere, daca existenta omulut trebue sa o referiin
la o epoch mat veche sad sa pogorim existenta acelor a-
nimale la o epoch mai noun, ? Ore neamul omenesc este
mat vechid sad speciile ale acelor animate sunt mat not?
Un respuns cert si sigur ni-1 dab constructiunile lacustre.
Deja pentru Intl% Ora in iarna anulul 1853-54 s'ad
descoperit in balta din Zurich remasite de locuinte fOrte
vecht construite pe part in apa. De atunci avem mai in
fie-care an not descoperiri de felul acesta, cart descoperirt
varsa Ore-care rage de lumina asupra desvoltarit a primilor
(intiilor) locuitori at continentulut nostru. Acet prim! locui-
tort at Europe! construlad armele si vasele for de pail
si de Ose.
www.dacoromanica.ro

53. 532 OMUL
La acestl locuitori fOrte vechi venind mal pe urma alte
popOre, anume Celtic, I-ati subjugat cu armele for de a-
rarna.
In ce epoca as trait acel locuitorl al locuintelor lacustre ?
Istoriograful grec Herodot amintesce de ast-fel de locuinte
lacustre ca erati in Tracia pe la anul 500 an. Chr., ast- fel
de locuinte erat usate In Irlanda si in evul media si pana
asta-di sunt chlat in ud in Borneo si in Eufrat. lar- asa
ciisele popOre at epocii de petra traesc pana in timpul Cel-
tilor, cars fac parte din periOAa stapanirii Romanilor.
Apol arme si vase de petra mai gasim si la popOre, care
deja de mult cunosceati ara ma si fierul. In lupta care s'a
dat la anul 1066 d. Chr., la Hostinghe, Anglosaxonii aveaa
sabil si sageti de para.
Din tote acestea putem constata, ca acel period de petit
nu se intindea dincolo de epoca, In care Sfinta Scripture,
pune deluviul eel mare. Ca prima/ locuitori al Europel ad
venit din Asia se constata din vasele gasite in acele la-
custre, care vase sunt facute de o Wra tare, anume He-
frit, care se gasesce numal in Asia si chiar asta-dl este
forte mult pretuita de catre Sini 1). Dar si prin alts tale
s'aa incercat naturalistii sail sustie propria for opiniune,
ca virsta neamulul omenesc numera sutimi de mil de ani.
Numerand timpul, care a trebuit spre formarea suprafetil
globulul parnintesc de asta-di prin aseclarea diferitelor stra-
turt s'ail pronuntat asupra (vechimil) antichitatil remasi-
telor omenesci risipite prin aceste straturl. Asa (dar) as
descoperit la gurile fluviulul Misisipi un strat de lemn de
chiparos si intr'imul un crania (capatina de om) a carul
virsta dupa calculele geolog ce se considers de o vechime
de 57,000 de ant
Dar nimic nu este asa de nesigur de aceste calcule geo-
logice. Acum de cue.nd s'a descoperit Intr'una din minele
de carbuni de pe tdrmul oriental din Schlesnig o corabie
plina de antichitati. In adev6r "dupa calculele geologice a-
cesta corabie ar fi fost de o vechime de multe mil de anl.
Din monedele insa conservate in ea reese ca abia se ri-
1) Sinil loonitorl in extreninl Orient la *tile de Miadii-di ale Chi-
nel si spre Nord de Sept
www.dacoromanica.ro

54. OMUL 533
dica pana 3-400 p. Chr. biferitele straturi ale globului
asa de mutt varieza in cat fac de rls on si ce calcul de
felul acesta.
Asa dar intru-cat nu avem dovecli sigure pentru acesta
opiniune suntem indreptatiti F.a o cansideram ca o ipoteza
cu totul neargumentabila. Cu tOte acestea suntem datorl sa
marturisim semnificatiunea cea fOrte mare a urmatorului
eveniment:
Traditiunile tuturor pop6relor nu ridica inceputul istoric
al comuniunii omenesci mai mult de cat 2-3000 ani a Chris-
tos. Data in adever virsta omenirii enumera nu 6 ci su-
timi de mil de ani, era Ore cand-va posibila acesta consonancy
a traditiunilor istorice tuturor popOrelor ?
De acest argument s'a folosit deja Cuvier si nimeni pana
in cliva de asta-di n'a putut sa restOrne acest argument.
'Rite cercetarile cu un glas ne asigura ca omul este cea
mai tinera din tOte creaturile $i acesta (omul) este nu nu-
mai pecetluirea creatiunii lumel, ci in acelasi timp si in-
ceputul unei nol turn].
Cu el tncepe lumea spiritului si a consciintil, care li da
o positiune exceptionala in intrega creatiune si it deosi-
besce substantial de cele-l-alte creaturi.
2) Dar cu totul contrarie acestel idel in timpurile nOstre
s'a format o noua teorie despre origina omuluinumita
ipoteza a transmiteril a lui Darvin si a scOlei saledupa
care omul se gasesce intr'ast-fel de strinsa legatura de ru-
denie cu acele creaturi cart au precedat lul, cele mai su-
peri6re genurl ale animalelor, in cat diferinta dintre el si
animale este mai mult de transitie de cat substantiala. Dar-
vin invata ca colosala scara a- fiintelor organice atat a lu-
mit vegetate cat si celei animale luandu-s1 tnceputul de la
un tip sail de la 6re-care tipuri Intliti nascute, s'a des-
voltat gradat si cu Incetul pana cand prin transitiunile de
multe feluri, cart s'ati intamplat to imensele distante ale
timpului, a ajuns la om, care tontine cea mai inalta trepta
de desvoltare in scara lumil organice.
0 asa genealogic a neamului nostru, care parcurge in-
tr6ga lume animalica si care se finesce la specia cea din
urma si de tot simply al imperiulul vegetal, si considerand
pe maimuta ca imediatul nostru stremos, p6te ca nu este
www.dacoromanica.ro

55. 534 OMUL
in general dupa placul nostru. Dar este cu pull*, sa ne
obiecteze noun, ca ast-fel de chestiuni nu trebue sa se ju-
dece dupa placul nostru, cad si acum chiar organismul
nostril tontine multe lucruri, care pOte nu sunt cu totul
dupa placul nostru. Pretind ca, In ceea ce privesce orga-
nismul trupului, ne facend exceptiune nicl insusi creerul,
nicl o diferinta nu exista Intre om si animal; si insusl por-
nirile ale naturii sunt comune atat la om cat si la animal;
singura deosebire exista In creerT, care la om sunt capa-
bill de o desvoltare superiOra, prin care omul are consci-
inta de sine insusI, si ca sa 1icem asa, este stapan pe sine
insu-si. Dar am ajuns Ore In ast-fel de stare, in cat sa pu,
nem chestiunea in Wta seriositatea el daca intre om si as
nimal exista o diferinta substantial& ?
Insusl evenimentul acesta, ca cine-va pOte sa propun& o
asemenea cestiune, nu este Ore cel mat sublim argument
al acestel diferinte? Acesta mare r&tacire a spiritulul ()me-
nese nu s'ar fi intamplat, daca spiritul omenesc in Vi6ta
sa ideala n'ar fi cugetat liber si nu s'ar fi inaltat asa de
sus intr'un mod brusc in cat sa se prabusesca intro ast-
fel de nebunie. Intrebarea sciintifica fisiologica este: daca
intre diferitele genuri ale lumil vegetale si animate se ga-
sesc diferinte substantiale si singure.
Sfinta Scriptura isi expune clar epiniunea el tlespre a-
cesta chestiune repetand de clece orl in expunerea 6reatiunil.
ca Dumnecleil a facut ape fie-care dupa genul Ipo-
teza darvina tagaduesce principiul acesta pentr-ca dlt-fel n'ar
fi putut sa sustie nascerea succesiva din una izi aceias tul-
pind a plantelor si a animalelor cu totul diferite intre ele.
Dar si tOte cercetarile cele marl ale istoriel riaturale mal
not se baseza pe acesta presupunere de diferinta substan-
tial& a genurilor. Un sir de barbati fOrte insemnap
ridicat glasul in contra acelor ipoteze uvire si absurde prin
care Darvin s'a silit sa acopere golurile dintre diferitele ge-
nurl provenite din causa acestor ipoteze. aderentil tut
Darvin Erna ca Huxley, atl recunoscut insuficienta argu-
men telor profesorulni tor, si insusI traducetorui scrierilor lul
Darvin, Bronn, a exprimat multe si marl indoell. Dar ca
sa lasam la o parte tOte chestiunile fisiologice pe care bar-
bat de profesiune naturalist pot sa le deslegecum este cu
Sell).
s'ar'i
t i
www.dacoromanica.ro