Demersuri-cheie ale dezvoltării Curriculumului educațional 2019. Vladimir Guțu. MECC, noiembrie 2019

1. CURRICULUM 2019
REFLECȚII ASUPRA FORMĂRII INIȚIALE
ȘI CONTINUE A CADRELOR DIDACTICE
Vladimir GUŢU,
doctor habilitat în pedagogie,
profesor universitar
Demersuri-cheie ale dezvoltării
Curriculumului educațional 2019

2. 2
Dezvoltarea
Curriculumului
educațional
Reformarea Curriculumului educațional (1997 →):
• schimbarea paradigmei.
Reconceptualizarea Curriculumului educațional (2010):
• schimbarea conceptului;
• introducerea unor elemente inovative, a unor concepte noi.
Modernizarea/ reactualizarea Curriculumului educațional:
• introducerea unor elemente structurale noi (unități de competențe, unități de conținuturi,
unități de învățare etc.);
• modificarea/ reglarea sistemului de competențe, conținuturi;
• stabilirea unor conexiuni mai eficiente dintre competențele curriculare etc.
Optimizarea Curriculumului educațional:
• descongestionarea;
• eficientizarea tehnologiilor didactice;
• aplicarea TIC;
• crearea mediilor mai eficiente de învățare etc.
Cercetarea curriculară:
• experimentarea curriculumului școlar;
• organizarea unor studii, cercetări și introducerea unor modificări în curricula în funcție.
Curriculumul educațional, 2010
• Modernizare sau reconceptualizare
Curriculumul educațional, 2019
• Dezvoltare

3. 3
Axe valorice ale dezvoltării
Curriculumului educațional 2019
Curriculumul educațional, 2010
• Axat de competențe.
• Centrat pe elev.
• …
Curriculumul educațional, 2019
• Deschiderea spre formare/ autoformare a
personalității elevului din perspectiva
psihocentrismului și sociocentrismului.
• Deschiderea spre cadrul axiologic al
educației în era diminuării/ reactualizării
valorilor umane.
• Deschiderea spre un nou sistem de
finalități din perspectiva competențelor-
cheie promovate de Consiliul Europei
(Bruxelles, 22 mai 2018) și a
competențelor necesare elevilor în secolul
XXI (pentru constituirea unei societăți a
cunoașterii).
• Deschiderea spre crearea mediilor de
învățare activă, constructivă, creativă din
perspectiva educației pe parcursul întregii
vieți.
• Deschiderea spre valorificare a
tehnologiilor informaționale și de
comunicație în era computerizării.
• Deschiderea spre interculturalitate și
multiculturalitate în era globalizării și
internaționalizării.

4. 4
Curriculumul educațional
în viziunea postmodernă
Curriculumul educațional, 2010
Curriculumul educațional, 2010 a fost privit
ca parte a teoriei generale a educației și ca un
produs curricular – programa școlară.
Curriculumul educațional, 2019
Curriculumul educațional în viziunea
postmodernă reprezintă o sinergie de abordări,
uneori contradictorii, care s-au conturat într-o
teorie ca o nouă categorie a științelor
educaționale și care are menirea de a asigura
integralizarea teoriei educației și teoriei
instruirii, teoriei psihocentrice și sociocentrice în
educație, teoriei predării-învățării-evaluării,
având finalitatea ca obiect prioritar de studiu
(centrare pe elev – centrare pe valori sociale).

5. 5
Curriculumul educațional
ca și concept
Curriculumul educațional, 2010
• Cadrul de referință al Curriculumului
Național, 2007.
• Curriculumul educațional ca un ansamblu de
experiențe de învățare.
• Concepția didactică a disciplinei.
• Centrare pe competențe.
• Centrare pe elev.
Curriculumul educațional, 2019
• Cadrul de referință al Curriculumului
Național, 2017.
• Curriculumul educațional ca sistem.
• Concepția curriculumului disciplinei.
• Centrare pe interconexiunea dintre
competențe la nivel de sistem.
• Centrare pe interconexiunea abordărilor
psihocentrice și sociocentrice.

6. 6
Curriculumului educațional
ca și sistem
Curriculumul educațional, 2010
• A fost privit ca un ansamblu de abordări,
construcții, accentul fiind pus pe
documente curriculare, în primul rând pe
curriculumul educațional ca programă
școlară.
Curriculumul educațional, 2019
• Curriculumul educațional ca și
sistem la macronivel :
• Curriculumul educațional ca și
sistem la nivel de disciplină
școlară:
Curriculum
sistem/
metastructură
Curriculu
m domeniu
şi tipologie
Curriculu
m conţinut
Curriculu
m produs
Curriculum
structură
(sens îngust/
restrâns)
Curriculu
m
teorie/
concepție,
paradigmă
Curriculu
m
finalitate/
rezultat
Curriculu
m proces/
acţiune
Curriculumul
disciplinar
ca sistem
Cadrul
conceptual/
Concepția
curriculumului
disciplinar
Cadrul
procesual al
curriculumului
disciplinar.
Sistem de
strategii
didactice
Cadrul al
produselor
curriculare la
disciplină:
programa,
manuale,
ghiduri, teste
etc.
Cadrul structural
al curriculumului
disciplinar (sens
îngust și sens larg)
Cadrul
conținutal al
curriculumului
disciplinar:
sistem de
conținuturi
Cadrul teleologic
al curriculumului
disciplinar: sistem
de competențe

7. 7
Curriculum educațional
ca și conținut
Conținuturile, în abordarea curriculară, realizează funcții de mijloc și instrument de
formare a competențelor la elevi.
CURRICULUMUL CA ȘI CONŢINUT
Sistemul disciplinelor
școlare
(în sens larg)
Sistemul
competenţelor
Sistemul cunoştinţelor şi
valorilor
(în sens îngust)
Teorii şi legităţi
generale particulare
Noțiuni
generale particulare
Principii, fapte, fenomene
generale particulare
Procese
generale particulare
Valori
generale particulare
Discipline
de bază
Discipline
opţionale
Discipline
la decizia școlii
Competenţe-cheie
și transversale
Competenţe specifice
disciplinelor de studii
Unități de
competențe

8. 8
Curriculumul ca și proces include trei categorii de activităţi:
Proiectare/
reproiectare
curriculară
(curriculum design)
Aprobarea
Evaluarea şi
validarea
proiectului de
curriculum
Cercetarea
curriculară
(curriculum
research)
Implementarea
curriculumului
Monitorizarea
funcţionării
curriculumului
Diagnoza
Prognoza
Politici
curriculare
Produse
curriculare
Expertizarea
dezbateri
Expertimentare
Formareacadrelor
didactice
Realizareaprocesului
educaţional
Monitorizareaînbaza
unorindicatori
Realizareaconexiunii
inverse
Conceptualizarea
MONITORIZAREA
1. Activităţi
preimplementare:
• cercetare/
diagnosticare;
• conceptualizare;
• proiectare/ aprobare.
2. Activităţi implementare/
funcţionare:
• implementare;
• predare-învăţare-
evaluare;
• monitorizare.
3. Activităţi
postimplementare:
• realizarea conexiunii
inverse;
• dezvoltarea/
optimizarea
Curriculum educațional
ca și proces

9. 9
Documente
de tip
proiectiv
Documente
de
politici curriculare
Documente
de tip
metodologic
CURRICULUMUL CA ȘI PRODUS
Planuri de învăţământ:
Primar, gimnazial, liceal
Curricula (programe) pe
discipline
Proiecte didactice de lungă
durată și a lecției
Cadrul de referinţă al
Curriculumului Național
Standarde
educaționale
Planul-cadru al
învăţământului
Manuale
școlare
Ghiduri
metodologice
Seturi
multimedia
Soft-uri
educaţionale
Teste
docimologice
Curriculum
de bază
Curriculum educațional
ca și produs

10. 10
Curriculumul educațional, 2010
Codul Educației al Republicii Moldova, 2014:
• competențe de comunicare (în limba
română, în limba maternă, în limbi
străine);
• competențe sociale și civice;
• competențe de a învăța să înveți;
• competențe digitale;
• competențe antreprenoriale și spirit de
inițiativă;
• competențe de exprimare culturală și de
conștientizare a valorilor culturale;
• competențe personale și acțional-
situaționale;
• competențe în matematică, științe și
tehnologie.
Nu sunt descompuse în unități/
componente constituente.
Curriculumul educațional, 2019
Consiliul Europei, Bruxelles, 22 mai 2018:
• competențe de alfabetizare;
• competențe multilingve;
• competențe în domeniul științei,
tehnologiei, ingineriei și matematicii;
• competențe digitale;
• competențe personale, sociale și de a
învăța să înveți;
• competențe cetățenești;
• competențe antreprenoriale;
• competențe de sensibilizare și expresie;
culturală.
Sunt structurate pe componente
constituente și completate cu competențe
necesare elevilor în secolul XXI.
Curriculum educațional
ca și sistem de finalități

11. 11
Competențele specifice
disciplinei școlare
Curriculumul educațional, 2010
• Nu sunt corelate direct cu competențele
transversale/ transdisciplinare prin
formularea lor.
Exemplu: Competența specifică disciplinei
Geografie: ”Prelucrarea surselor de
informație” (Curriculum la disciplina
Geografie, cl.X-XII, 2010).
Curriculumul educațional, 2019
• Sunt formulate din perspectiva realizării/
formării competențelor transversale/
transdisciplinare.
Exemplu: Competența specifică disciplinei
Geografie: ”Rezolvarea problemelor mediului
geografic la nivel local, regional și global,
manifestând responsabilitate și respect față
de natură și diversitatea culturală”
(Curriculum de bază: sistem de competențe
pentru învățământul general, 2018).

12. 12
Structura competențelor:
cunoștințe, capacități,
atitudini, valori
Curriculumul educațional, 2010 Curriculumul educațional, 2019
Nr.
crt.
Verb:
acţiune/
activitate
Domeniul/
disciplina/
subiectul
Nivelul/
modalit
ate/
norma
Context
1. Utilizarea sursele
istorice
primare
prin
aplicar
ea
metodo
logiei
specifi
ce
Pentru
rezolvarea
unor
probleme
de
interpretar
e a
fenomenul
ui istoric
Nr.
crt.
Verb: acţiune/
activitate
Domeniul/
disciplina/
subiectul
1. Utilizarea sursele istorice primare

13. 13
Prezentarea/ formarea graduală
a competențelor
Curriculumul educațional, 2010
• Prezentarea liniară a competenței
”construirea unui demers științific
geografic” este identică pentru clasele
a X-a – a XII-a.
Curriculumul educațional, 2019
• Prezentarea graduală a
competenței ”construirea unui
demers științific geografic”:
 Prezentarea unei comunicări bazate pe
fenomene geografice (pentru clasa a X-a);
 Prezentarea unui referat științific (pentru
clasa a XI-a);
 Prezentarea unui proiect științific (pentru
clasa a XII-a).

14. 14
Logica acţiunii în situaţie:
Competenţa persoanei se construieşte prin acţiune în situaţie
Competenţa acţional-situaţională
Logica curriculară:
Dezvoltarea unor competente este o
finalitate şi determină conţinutul şi
forma programelor de studii.
Competenţa curriculară
Logica învățării
Demersurile de învățare
iniţiate în sălile de clasă vizează
constituirea competenţelor de către elevi.
Competenţa construită
Interpretări,
medieri, reglări
prin predare
Conceptul de competență
dintr-o triplă logică

15. 15
Matricea de asociere competențe
transversale – disciplinele de studii
Nr.
crt.
Competențe
Discipline de studii
Competențe transversale
Competențede
alfabetizare
Competențe
multilingvistice
Competențeîn
domeniulștiinței,
tehnologiei,
inginerieiși
matematicii
Competențe
digitale
Competențe
personale,sociale
șideaînvățasă
înveți
Competențe
cetățenești
Competențe
antreprenoriale
Competențede
sensibilizareși
expresieculturală
1. Limba și literatura
maternă
+ Ο Ο Ο + Ο Ο +
2. Limba străină
3. Matematica + Ο + Ο + Ο Ο Ο
4. Informatica + Ο + + Ο Ο Ο Ο
5. Științe + Ο + + + + Ο Ο
6. Biologia + Ο + Ο + Ο Ο Ο
7. Fizica
8. Chimia
9. Istoria
10. Geografia
11. Educație pentru societate
12. Educație muzicală
13. Educație plastică
14. Educație tehnologică
15. Educația fizică
16. Dezvoltare personală
+ indice de asociere ”tare”; Ο indice de asociere ”slab”

16. 16
Matricea de asociere competențe
transversale/ transdisciplinare –
competențe specifice disciplinei
școlare – unități de competențe
Competenţe transversale
2 31 5 64
Competenţe specifice disciplinei şcolare
2 31 5 64
2 31 5 64
Cunoaştere
şi înţelegere
Aplicare şi
operare cu
entități de
cunoaştere
Integrare şi
transfer
Unităţi de competenţe

17. 17
Alte aspecte inovative ale
Curriculumului educațional
care trebuie de luat în vedere,
dar și de valorificat
1. Valorificarea matricei de asociere:
a) competențe specifice – unități de conținuturi.
b) competențe specifice – activități și produse de învățare.
2. Realizarea inter- și trans- disciplinarității
în Curriculumul educațional 2019.
3. Crearea și valorificarea mediilor de învățare.
4. Etc.

18. 18
Concluzie generală
contextuală
În contextul acestor demersuri-cheie generale, dar și
celor specifice disciplinelor școlare cadrele didactice din
sistemul de formare inițială și continue vor putea
reactualiza/ dezvolta curricula proprie, pe de o parte, și
să orienteze mai accentuat/ prioritar procesul de formare
inițială și continue la prevederile curriculumului 2019.

19. 19
P.S.: Orientări de reactualizare a
programelor de formare inițială și
continue din perspectiva
Curriculumului educațional 2019
I. Perspectiva managerială
• Elaborarea Programului de reactualizare a formării inițiale și continue a cadrelor
didactice ca reflecție la comanda bineficiarului – Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării al Republicii Moldova:
a) nivel instituțional: responsabili – prorectori;
b) nivel de departamente instituționale: responsabili – prorectori; șefi de departamente;
c) nivel de facultate: responsabil – decan;
d) nivel de departamente/ catedre academice: responsabili – șefi departamente/ catedre.
• Organizarea seminarelor metodologice/ traininguri cu responsabili și cadre
didactice, ce țin cursuri în cadrul profilurilor psihopedagogice.
• Crearea grupurilor de lucru pe domenii profesionale/ profiluri de formare:
a) disciplinele fundamentale și opționale;
b) disciplinele de didactici particulare;
c) stagii de practică pedagogică etc.
• Stabilirea etapelor și modalităților de realizare a prevederilor Programului.
• Gestionarea procesului de reactualizare a formării inițiale și continue a cadrelor
didactice.
• Monitorizarea realizării obiectivelor Programului și asigurarea unui feed-back.

20. 20
II. Perspectiva pedagogică
Reactualizarea
Curriculumului universitar
• Analiza Cadrului de referință al Curriculumului
Național și identificarea axelor valorice ale
dezvoltării curriculumului 2019, dar și a
demersurilor inovative la nivel conceptual și
metodologic.
• Analiza curricula școlare pe discipline și
identificarea demersurilor inovative la nivel
conceptual, metodologic și structural.
• Stabilirea dimensiunilor, produselor
curriculare academice și a modalităților de
reactualizare a acestora din perspectiva
Curriculumului educațional 2019: planuri de
învățământ; curricula pe discipline; manuale/
academice, ghiduri metodologice etc.
Reconceptualizarea
Curriculumului universitar
• Dezvoltarea cadrului conceptual al
Curriculumului universitar.
• Reproiectarea sistemului de finalități/
competențe.
• Reproiectarea sistemului de discipline
academice (ca necesitate).
• Modificarea sistemului de evaluare a
rezultatelor academice.
• Etc.

21. 21
Vă mulţumesc
pentru atenţie!