2. Tema 1. Curriculum disciplinar Limba Străină 1, ciclul
primar, 2018. Cadrul conceptual şi corelaţia cu CECRL
partea a II
Dezvoltarea conceptului curricular în 2018
3. Nevoia schimbărilor: de ce iar?
demararea unui nou ciclu curricular, după cel expirat din 2010;
elaborarea şi promovarea unor noi politici educa ionale i curriculareț ș
cu referire la dezvoltarea sistemului de învă ământ per ansamblu şi aț
sistemului de formare a competenţelor la LS I în particular;
revizitarea i îmbunătă irea aspectelor vulnerabile, depistate înș ț
procesul evaluării Curriculumului Naţional, inclusiv al Curriculumului
la LS I,
corelarea con inuturilor educa ionale din Curriculumul la LS I cu celeț ț
ale curricula disciplinelor conexe de la nivelul primar, mai ales ale celor
din aria Limbă şi comunicare;
recomandările noilor documente europene privind elaborarea curricula
la disciplina LS şi achizi ionarea eficientă a competen elor-cheie înț ț
cadrul învă ământului obligatoriu;ț
racordarea competen elor elevilor la nivelurile de performan ăț ț
lingvistică conform noilor completări la Cadrul European Comun de
Referinţă pentru Limbi (Volumul complementar la CECRL, 2018).
4. Noi documente curriculare
Schimbările produse în plan european şi na ionalț
fundamentate de prevederile mai multor documente ce au
apărut în perioada de monitorizare 2010-2018:
Strategia sectorială „Educaţia 2020” (2014),
Codul Educa iei al Republicii Moldova (2014),ț
Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional (2017),
Standardele de eficienţă a învă ării Limbilor Străine înț
învă ământul primar şi preuniversitar din Republica Moldovaț
(2011),
Evaluarea Curriculumului Naţional în Învă ământulț
General (2018), CECRL (2018).
Toate aceste documente promovează abordarea sistemică a
conceptului de curriculum, modelul de proiectare curriculară
centrat pe competen e şi finalită i.ț ț
5. Filosofie curriculară în 2018
Curriculumul la LS I se racordează conceptului fixat în
Curriculumul pentru învă ământul primar,ț
conform căruia curriculumul:
are în centrul aten iei elevulț cu particularită ile iț ș
nevoile sale, cu ritmul propriu de învă are i dezvoltareț ș
(abordarea psihocentrică)
se orientează pe asimilarea sistemului de valori
promovate de societate (abordarea sociocentrică).
6. Politicile curriculare în 2018
Dezvoltarea curriculară este reperată printr-un proces de
evaluare sistemică i holistică a curriculumului anterior,ș
în baza unei metodologii aprobate.
Curriculumul la LS 1 este parte componentă a
Curriculumului pentru învă ământul primar din cadrulț
Curriculumului Na ional i constituieț ș un sistem de
concepte, activităţi, produse i finalită i, capabil săș ț
asigure func ionalitatea i dezvoltarea disciplinei LS I laț ș
această treaptă de învă ământ.ț
7. Dominanta educa ională actualăț
Curriculumul la LS I urmează acelea i repereș
conceptuale ca şi Curriculumul pentru învă ământulț
primar, atribuind rolul prioritar finalită ilorț
exprimate în termeni de competen e, ce devin i criteriiț ș
pentru selectarea i organizarea con inuturilor, alegereaș ț
strategiilor de instruire i de evaluare.ș
Finalităţi: rezultate măsurabile prin pre-
achizi ii/unită i de competen e ob inute în cadrulț ț ț ț
procesului de învă are, prin care se certifică în ce măsurăț
şi la ce nivel competen ele au fost formate/dezvoltate.ț
N.B. Finalită ile apar la final de clasă caț
preachiziţii/unită i de competen e, iar competen ele laț ț ț
final de ciclu sau treaptă.
9. Competen a în curriculumul dezvoltat 2018?ț
Actualul Curriculum precizează conceptul de competenţa
şcolară ca un sistem integrat de cuno tin e, abilită i,ș ț ț
atitudini şi valori, dobândite/formate şi dezvoltate
prin învă are, a căror mobilizare permite identificareaț
şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi
situa ii de viaţăț (Cadrul de Referinţă al Curriculumului
Naţional, 2017).
10. Formarea unei competen e reprezintăț
un proces de durată sau de mare parcurs educativ,
cu caracter interdisciplinar şi/sau transversal, complex
şi finalizat
conform unor niveluri de competen e stabilite deț
CECRL
valorificate prin unită i de învă are, con inuturiț ț ț
lingvistice şi module tematice,
prin acumularea graduală de preachiziţii sau de unită iț
de competen eț
12. • Includerea noţiunii de competenţă în conformitate cu
recomandările CRCN.
• Transferarea domeniilor Comparaţie, cu competenţa
metodologică, şi Conexiune, cu competen a interdisciplinară,ț
în Ghidul de implementare a curriculumului ca abordări.
• Reproiectarea domeniului Comunitate, cu competen aț
civică/atitudinală, în cadrul fiecăruia din domeniile
(Comunicare, Cultură, Conexiune, Compara ieț ) şi
competenţele precedente (lingvistică, sociolingvistică,
pragmatică, pluriculturală).
• Reinterpretarea competenţei comunicative din domeniul
Comunicare şi dizolvarea ei in tipuri de activită i (de receptare,ț
de producere, de interacţiune, de mediere) şi forme
(orală/scrisă/online), fiind indicate în curriculum după fiecare
tip de competen ă.ț
13. • Redefinirea subcompetenţei în unitate de competenţă şi
inserarea în unitatea de conţinut a elementelor noi de
limbaj.
• Includerea la finele componentei Conţinuturi lingvistice a
Sugestiilor tematice şi sarcinilor comunicative comune
pentru toate limbile străine.
• Racordarea con inuturilor lingvisticeț şi a metalimbajului la
etapele de învă are şi corelarea acestora cu limbaț
română/maternă şi cu limbile străine studiate (abordarea
intuitivă).
• Actualizarea sugestiilor tematice şi subtemelor prin
corelarea lor în paralel la nivel de clase şi în progresie
conform nevoilor actuale ale elevilor şi cerin elorț
curriculumului dezvoltat.
14. • Explicarea corela iei func ionale dintre componenteleț ț
Unită ii de con inutț ț la ciclul primar.
• Promovarea centrării pe valori şi atitudini în cadrul
tuturor competen elor.ț
• Exemplificarea de sarcini acţionale pentru diferite
competen e şi clase.ț
• Implementarea evaluării criteriale prin descriptori pe tot
parcursul nivelului primar de învă ământț .
15. Noua structură a CD LS 1
Preliminarii
1.1. Cadrul conceptual al curriculumului disciplinar
1.2. Competenţe specifice disciplinei
1.3. Administrarea disciplinei
1.4. Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut
1.5. Unităţi de învăţare
Clasa a II-a
Clasa a III-a
Clasa a IV-a
1.6. Conţinuturi lingvistice
Limba engleză
Limba franceză
Limba germană
Limba spaniolă
Limba italiană
1.7. Sugestii pentru contexte şi sarcini comunicative
16. Noua structură a Ghidului la CD LA 1
Cuvânt înainte
2.1. Concep ia curriculumului disciplinar dezvoltatț
2.2. Noutatea Curriculumului disciplinar dezvoltat
2.3. Repere privind strategiile didactice i de evaluare în contextulș
curriculumului pentru învă ământul primarț
2.3.1. Repere privind strategiile didactice
2.3.2. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale
2.3.3. Repere privind strategiile de evaluare
2.3.4. Autoevaluarea în contextul autoreglării
2.4. Repere metodologice privind proiectarea curriculară la
disciplina Limba străină I
Proiectarea de lungă durată
Proiectarea de scurtă durată
2.5. Sugestii metodologice
2.6. Modele de sarcini pentru proiectarea didactică
2.7. Sugestii de evaluare
2.8. Modele de itemi pentru evaluare
BIBLIOSITOGRAFIE
17. Tema 2. CURRICULUM DISCIPLINAR LIMBA
STRĂINĂ 1, CICLUL PRIMAR, 2018. SISTEM DE
COMPETEN E ŞI UNITĂ I DE DE ÎNVĂ AREȚ Ț Ț
18. Competen a dezvoltată în curriculumul 2018ț
Competenţa şcolară : un sistem integrat de cuno tin e,ș ț
abilită i,ț atitudini şi valori, dobândite/formate şi
dezvoltate prin învă are, a căror mobilizare permiteț
identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse
contexte şi situa ii de viaţăț (Cadrul de Referinţă al
Curriculumului Naţional, 2017).
19. Tipuri de competenţe (pe domenii implicite)
in raport cu CD LS 1, 2010
Domenii curriculare
(implicite)
Tipuri de competenţe adecvate
Comunicarea lingvistice,
sociolingvistice ,
pragmatice
Cultura (pluri/inter)culturale
20. Sistemul de competente în CD LS 1, 2018
Competen ă lingvisticăț : discriminarea elementelor
lingvistice prin formulare de mesaje simple, scurte şi
corecte, manifestând curiozitate pentru valorizarea
limbii ca sistem.
Competen ă sociolingvisticăț : utilizarea
elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru
func ionarea limbii în cadrul unui contact social.ț
Competen ă pragmaticăț : adaptarea elementelor
lingvistice la contexte uzuale/familiare, dovedind
corectitudine şi coerenţă în structurarea mesajului.
Competen ă (pluri/inter)culturalăț : aprecierea
elementelor specifice culturii limbii străine studiate,
exprimând interes şi respect pentru valorile altei culturi
21. Finalităţile clasei a 4
să folosească enun uri, texte simple i scurte, în bază de modele de intona ie specifice limbiiț ș ț
străine, în contexte simple i familiareș
să utilizeze corect structuri gramaticale specifice limbii străine, respectând modele de
enun uri scurte i simple în contexte familiareț ș
să citească texte scurte şi simple/online, aplicând norme lingvistice pentru a transmite
adecvat un mesaj scris simplu şi scurt
să scrie lizibil şi îngrijit, corect din punct de vedere ortografic, cuvinte, enun uri simple iț ș
texte scurte
să aplice formule de adresare şi de polite e elementare, oficiale şi neoficiale,ț
orale/scrise/online, pentru a efectua o sarcină simplă
să deducă sensul global al mesajelor orale/scrise/online, al unor scurte texte autentice uzuale,
pentru a se orienta, a se informa
să modeleze situa ii simple de comunicare orală i scrisă de ordin cotidianț ș
să aplice resurse lingvistice pentru realizarea func iilor comunicative în situa ii deț ț
comunicare familiare
să descrie şi să compare valori culturale, care apar in patrimoniului cultural alofon/autohtonț
să participe la dialog intercultural în calitate de mediator, prin cuvinte simple i limbajș
nonverbal adecvat contextului i interlocutorilorș
să reproducă poezii, cântece, poveşti, povestiri, scenete, care apar in patrimoniului cultural alț
ării alofone,ț
manifestând ca atitudini i valori specifice predominante…ș
22.
23. • Act de limbaj: proces de actualizare a competenţelor langajiere
multiple într-o situaţie comunicativă concretă.
• Con inuturi:ț mijloc/instrument de formare a competen elor la elevi.ț
• Finalităţi: rezultate măsurabile prin pre-achizi ii/unită i deț ț
competen e ob inute în cadrul procesului de învă are, prin care seț ț ț
certifică în ce măsură şi la ce nivel competen ele au fostț
formate/dezvoltate.
• Limbă: un sistem complex de semne, simboluri şi reguli gramaticale,
instrument de bază a comunicării interumane.
• Vorbire: actualizarea limbii de către individ în cadrul comunicării
interumane.
• Limbaj: sistem de comunicare interumană prin intermediul
mijloacelor verbale şi nonverbale.
• Mediere: activitate care permite prin traducere sau interpretare,
rezumat sau sinteză o (re)formulare accesibilă a unui text primar.
• Sarcină: ac iunea unui sau mai multor subiec i care mobilizează înț ț
mod strategic abilită ile de care dispun pentru a atinge un anumitț
rezultat.
24.
25. Unită i de competenţeț
(sub-competen e)ț
Unită i de con inutț ț
Activităţi de învăţare
şi produse colare recomandateș
Receptarea mesajelor orale
Componenta fonologică:
1.1. Recunoa terea prinș
audiere a sunetelor şi
grupurilor de sunete specifice
limbii străine, rostite izolat şi
în cuvinte
1.2. Distingerea cuvintelor
care con in sunete i grupuriț ș
de sunete specifice limbii
străine în contexte simple iș
familiare, emise lent, clar şi
repetat
Componenta lexicală iș
semantică:
3. Identificarea prin
audiere a sensului
cuvintelor în
enunţuri simple
Componenta gramaticală:
3. Observarea
structurilor
gramaticale
specifice limbii
străine în enun uriț
scurte i simpleș
Sugestii pentru contexte şi sarcini
comunicative:
•Elevul despre propria persoană
•Mediul familial
•Mediul natural
•Mediul şcolar
Acte de limbaj:
•A distinge/a remarca persoane/
obiecte
•A alege informa ii despreț
persoane/ obiecte
•A deduce sensul cuvintelor/
enun urilor scurteț
•A localiza obiecte i a stabiliș
apartenen a lorț
Elemente noi de limbaj:
•Sunete
•Accente
•Grupuri de sunete
•Intona ieț
•Cuvinte simple
•Enun uri scurte i simpleț ș
Activită i:ț
-Vizionarea desenelor animate scurte
-Audierea materialelor în format MP3
(cântece, anun uri, texte, etc.)ț
-Pronun area sunetelor şi grupurilor deț
sunete
-Asocierea mesajului audiat cu
imaginea adecvată
-Alegerea răspunsului corect în baza
textului audiat
Produse:
-Întrebări i răspunsuri simple i scurteș ș
-Dialoguri scurte i simpleș
CLASA A II-A
•Competenţa lingvistică: discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple, scurte şi
corecte, manifestând curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem
28. BIBLIOSITOGRAFIA
Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer.Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer.
Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.
Cadrul de referin ă al al curriculumului nationalțCadrul de referin ă al al curriculumului nationalț , aprobat prin Ordinul Ministerului, aprobat prin Ordinul Ministerului
Educa iei, Culturii i Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.ț șEduca iei, Culturii i Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.ț ș
Codul Educa iei al Republicii Moldova,țCodul Educa iei al Republicii Moldova,ț modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16
art.401, intrat în vigoare 01.07.16.art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
Concepţia educaţiei în Republica MoldovaConcepţia educaţiei în Republica Moldova, 2000., 2000.
Convenţia cu privire la Drepturile CopiluluiConvenţia cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în
1990 şi intrată în vigoare în 1993.1990 şi intrată în vigoare în 1993.
Curriculum colar, clasele I-IV.șCurriculum colar, clasele I-IV.ș Chi inău: ME, 2010.șChi inău: ME, 2010.ș
Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a II-a,Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a II-a,
aprobată la Consiliul Na ional pentru Curriculum, Ordinul nr. 862 din 07 septembrie 2015;țaprobată la Consiliul Na ional pentru Curriculum, Ordinul nr. 862 din 07 septembrie 2015;ț
Edi ia a II-a, aprobată la Consiliul tiin ifico-Didactic al I E din 27.12.2017.ț Ș ț ȘEdi ia a II-a, aprobată la Consiliul tiin ifico-Didactic al I E din 27.12.2017.ț Ș ț Ș
Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a III-a,Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a III-a,
aprobată la Consiliul Na ional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educa iei nr.70 din 05ț țaprobată la Consiliul Na ional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educa iei nr.70 din 05ț ț
septembrie 2017.septembrie 2017.
Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a IV-a,Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a IV-a,
aprobată la Consiliul Na ional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educa iei, Culturii iț ț șaprobată la Consiliul Na ional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educa iei, Culturii iț ț ș
Cercetării nr.1124 din 20 iulie 2018.Cercetării nr.1124 din 20 iulie 2018.
Massachussets Foreign Languages Curriculum Framework. The Commonwealth of
Massachussets Department of Education, Malden, 2017.
http://www.doe.mass.edu/frameworks/current.html
Primlangues http://www.primlangues.education.fr