01. Caiet de sarcini.pdf

of 56
S.C. NTX Projekt S.R.L.
Str. I. C. Bratianu, Nr. 2, Bl. A69, Sc. D, Ap. 9, Ramnicu Valcea, CIF: 28341555
Tel: 0740.035.985,
e-mail: alin_ciolacu@yahoo.com
„TERMOSISTEM, CENTRALA TERMICA, INSTALATIE DE INCALZIRE SI DE APA
CALDA MENAJERA LA DETASAMENTUL DE POMPIERI DRAGASANI - JUDETUL
VALCEA”
Faza de proiectare: P. Th. + D.D.E.
CAIETE DE SARCINI
SPECIALITATEA ARHITECTURA
CUPRINS:
- 1. GENERALITATI
- 2.1. CADRU LEGISLATIV GENERAL CE TREBUIE RESPECTAT IN TIMPUL EXECUTIEI
LUCRARILOR
- 2.2. HOTARARI DE GUVERN REFERITOARE LA CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI
SANATATE IN MUNCA PENTRU RISCURI SPECIFICE
- 2.3. REGLEMENTARI LEGISLATIVE SI TEHNICE REFERITOARE LA ECHIPAMENTELE DE
MUNCA UTILIZATE PE SANTIERELE DE CONSTRUCTII
- 2.4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DESFASURATA LA
INALTIME
- 2.5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII IMPOTRIVA ELECTROCUTARII
- 2.6. STANDARDE DE SECURITATE A MUNCII CE TREBUIESC RESPECTATE IN TIMPUL
EXECUTIEI LUCRARILOR
- A. IZOLAREA TERMICA LA EXTERIOR A PERETILOR DE INCHIDERE, A SOCLULUI, A ZONEI
GLAFURILOR SI FERESTRELOR
- B. INLOCUIREA TAMPLARIEI DIN LEMN SI METAL EXISTENTE CU TAMPLARIE DIN P.V.C. CU
GEAM TERMOIZOLANT SI INLOCUIREA USILOR METALICE DE GARAJ CU USI SECTIONALE
INDUSTRIALE DIN PANOURI DE TABLA GALVANIZATA SI IZOLATIE TERMICA
- C. INLOCUIREA INVELITORII EXISTENTE, DETERIORATE, DIN TIGLA CERAMICA, CU
PANOURI METALICE PROFILATE (TIGLA METALICA), REPARAREA STRUCTURII
ACOPERISULUI SI PREVEDEREA DE TAMPLARIE CU TOCURI SI CERCEVELE DIN P.V.C.
PENTRU OCHIURILE REALIZATE IN ACOPERIS IN VEDEREA PASTRARII CIRCULATIEI
LIBERE A AERULUI IN POD
- D. IZOLAREA TERMICA A PLANSEULUI ETAJULUI SPRE POD

of 56
1. GENERALITATI
1.1. Prezentele caiete de sarcini au ca obiect lucrarile de arhitectura privind: „TERMOSISTEM, CENTRALA
TERMICA, INSTALATIE DE INCALZIRE SI DE APA CALDA MENAJERA LA DETASAMENTUL DE
POMPIERI DRAGASANI - JUDETUL VALCEA”, lucrari precizate prin proiectul tehnic si detaliile de executie
in conformitate cu tema de proiectare completata conform adresei nr. 603.203 din 12.08.2015 emisa de
catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea.
1.2. Executantul (antreprenorul general) va prelua frontul de lucru in baza unui proces verbal, conform
prevederilor reglementarilor in vigoare.
Inainte de inceperea lucrarilor, antrepriza (antreprenorul general) va confrunta proiectul cu situatia de pe
teren, iar in cazul lucrarilor speciale pe care nu le poate executa cu fortele proprii se va consulta cu
subantreprizele specializate atat in privinta conditiilor tehnice de executie cat si a pretului si termenului.
Inaintea inceperii lucrarilor executantul va solicita proiectantului, dupa caz, prelucrarea documentatiei de
executie si eventual elucidarea unor aspecte neconcordante fata de situatia din teren.
1.3. Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie pentru
executarea lucrarilor, in conformitate cu proiectul.
In afara de verificarea terenului, antrepriza este obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele de
calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri intre diferite piese, sa le semnaleze in scris beneficiarului, pentru a
fi corectate din timp de catre proiectant. In caz contrar, antrepriza ramane responsabila de orice erori, iar
pagubele survenite, sporurile de cost, precum si nereusita lucrarilor, din cauza nesemnalizarii acestor erori,
urmeaza a fi puse in sarcina ei.
Antrepriza va elabora, dupa caz, in baza proiectului de executie, o documentatia tehnologica de executie pe
domenii specializate, evidentiate in graficul de esalonare a executiei precum si documentatia privind
organizarea de santier si a masurilor de protectie a constructiei si imprejurimilor acesteia.
1.4. Antrepriza este obligata sa faca toate completarile si punerile la punct ale planurilor ce i-au fost predate
la contractare, precum si sa intocmeasca obiectiunile, inclusiv sugestiile pe care le considera optime, pentru
eventualele imbunatatiri ale solutiilor din proiect. Este obligatoriu ca antrepriza sa traseze sau sa puncteze o
linie de vagris, dupa executarea desfacerilor si a decaparilor si sa intretina pe toata durata santierului, pana
la executarea straturilor finite la diferitele nivele, aceasta linie.
1.5. Proiectantul impreuna cu antreprenorul general, subantreprenorii si beneficiarul vor intocmi graficul de
esalonare al lucrarilor dupa acceptarea ofertei de catre beneficiar, in functie de ordinea fireasca a lucrarilor
si de capacitatea de finantare.
1.6. Subantreprenorii vor beneficia de conditiile necesare de lucru in santier, asigurate de catre antrepriza
generala si se vor supune acelorasi norme si regulamente privind igiena, protectia muncii, P.S.I..
1.7. Atat antrepriza cat si subantreprizele vor lucra numai cu materiale agrementate pe teritoriul tarii si sunt
obligate sa ceara certificate de calitate si garantie furnizorilor de materiale; documentele vor fi puse la
dispozitia comisiei de receptie.
1.8. Lucrarile executate de catre antreprenor sau subantreprenori in ateliere vor fi montate numai dupa
vizionarea si avizul proiectantului, iar dupa caz executia in serie se va face dupa avizarea prototipului.
1.9. Antrepriza va executa lucrarile astfel incat sa fie produse cat mai putine inconveniente stabilimentelor
sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea, luand masuri pentru a nu impiedica circulatia si
accesul la cladirile invecinate, pentru a feri de distrugere sau de degradare plantatiile, constructiile,
instalatiile invecinate.
Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete toate masurile ce se vor lua de catre dirigintele de santier in
acest scop.
Antrepriza va lua masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse pentru lucrare,
beneficiarul neluandu-si nicio raspundere in privinta acestora.
Antrepriza este obligata sa asigure paza lucrarilor santierului, pana la receptia lor provizorie si predarea
catre beneficiar, fiind raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari.

of 56
Antrepriza va lua masurile pentru prevenirea incendiilor pe santier, conform legislatiei in vigoare, in caz
contrar va fi raspunzatoare de eventualele pagube produse atat in cadrul santierului cat si limitrof
(constructii, imobile invecinate, afectate).
Antrepriza se va asigura ca lucrarile de executie se vor efectua strict in interiorul limitelor imobilului aferent
santierului, fara afectarea domeniului public si fara tulburarea imobilelor invecinate.
1.10. Antrepriza este obligata sa ia toate masurile si sa realizeze toate dispozitivele necesare astfel ca
lucratorii sai si toti cei care activeaza pe santier sa fie feriti de accidente. In acest sens antrepriza va intocmi
toate formalitatile privind masurile de securitate si sanatate a muncii si va asigura toate conditiile privind
protectia si igiena muncii, conform legislatiei in vigoare.
Pentru orice accident survenit pe santier, in timpul si din cauza naturii lucrarilor, antrepriza ramane singura
responsabila, atat fata de persoana accidentata / familia persoanei accidentate, cat si fata de autoritati, fara
recurs in contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va acorda autoritatilor publice tot
sprijinul solicitat in vederea desfasurarii cercetarilor necesare in asemenea situatii.
Antrepriza va asigura curatenia si ordinea pe santier si va urmari respectarea conditiilor elementare de
igiena necesare (va asigura dotarea santierului cu grupuri sanitare ecologice, va asigura cazarea lucratorilor
in conditii corespunzatoare, etc.).
1.11. La terminarea lucrarilor, antrepriza va astupa gropile rezultate din executie, va inlatura movilele de
pamant, materialele reziduale, molozul, gunoaiele, astfel incat lucrarea sa fie predata complet pusa la punct,
iar terenul sa se prezinte curat. Daca pe teren au existat plantatii / spatii verzi care au fost afectate / distruse
in timpul lucrarilor de executie, acestea vor fi refacute integral de catre antrepriza, pe cheltuiala sa.
1.12. Dirigintele de santier va controla si verifica intocmirea masuratorilor, le va semna pentru exactitate;
cele nesemnate de catre dirigintele de santier nu se vor putea lua ca baza la reglementarea platilor.
Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia la cunostinta inscrierile facute si sa le subscrie.
1.13. Antrepriza este datoare sa execute ordinele de santier (dispozitii de santier) date de catre beneficiar
sau proiectant prin intermediul dirigintelui de santier.
Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul de executare a lucrarilor, se vor da antreprizei de
catre diriginte, prin carnetul de ordine de santier care se va pastra in permanenta la locul lucrarii. Daca pe
timpul executiei apar lucrari suplimentare, acestea vor fi transmise antreprenorului prin dispozitii de santier
sau prin proiecte suplimentare intocmite de proiectant cu acordul beneficiarului. Dispozitiile de santier si
proiectele suplimentare vor fi atasate carnetului. In baza dispozitiilor de santier si / sau proiectelor
suplimentare antrepriza va intocmi devize oferta suplimentare.
Intra in sarcina antreprizei subscrierea in carnet a fiecarui ordin primit.
1.14. Executantul (antreprenorul general) si executantii lucrarilor de specialitate impreuna cu dirigintele de
santier, responsabilul tehnic cu executia si, dupa caz, cu proiectantul, vor intocmi procesele verbale, pe faze
de executie, in special pentru lucrari ascunse; in unele cazuri se pot cere si opera sondaje de verificare ce
vor fi imediat remediate.
La terminarea executiei se vor intocmi documentele de receptie a lucrarii, in baza documentatiei tehnico-
economice si a documentelor elaborate pe parcursul lucrarilor (procese verbale de preluare front lucru,
procese verbale de executie pe faze de lucrari si pentru lucrari ascunse, dispozitii de santier, etc.), conform
reglementarilor in vigoare
1.15. Imediat dupa finalizarea lucrarilor, in urma sesizarii facute de catre dirigintele de santier, in baza unei
cereri scrise a antreprizei, se va proceda la receptia la terminarea lucrarilor urmata apoi de receptia finala la
expirarea perioadei de garantie, conform legislatiei in vigoare.
1.16. Antrepriza este obligata sa predea dirigintelui de santier, prin proces-verbal, obiectele sau materialele
de orice fel, gasite in timpul executarii lucrarilor de sapaturi, demolari.
1.17. In timpul executiei, in caz de neconformitate a lucrarilor cu documentatiile tehnice avizate, beneficiarul
poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si poate dispune masuri de remediere a situatiei. Cheltuielile
vor fi suportate de catre antrepriza.

of 56
1.18. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect. Orice propunere de
inlocuire trebuie motivata de antrepriza si aprobata de catre beneficiar.
Prevederi legale:
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995 (cu completarile si modificarile
ulterioare).
Ca parte a cerintelor de calitate in constructii antreprenorul general, proiectantii si beneficiarul vor urmari
performanta lucrarilor finalizate.
Urmarirea regulata se face prin examinare directa, vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform
normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii.
Norme, Standarde si Reguli:
Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in contractul pentru lucrari. In absenta sandardelor
romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau standarde europene
relevante.
Antreprenorul general trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare.
Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc
substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si
depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor caiete de
sarcini.
Unitati de masura si scopul lucrarilor:
Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze,
unde sistemul imperial se foloseste in practica curent.
Acest caiet de sarcini defineste standardele minime, dar se poate modifica sau completa cu acordul
proiectantului si al beneficiarului. Aprobarea doar de catre proiectant nu este suficienta oriunde sunt
implicate probleme contractuale, in aceste cazuri este necesar si acordul in scris al beneficiarului.
2.1. CADRU LEGISLATIV GENERAL CE TREBUIE RESPECTAT IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR:
Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006;
Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin
Hotarirea de Guvern nr.1425/2006 cu modificarile ulterioare (Hotarirea de Guvernnr.955/2010);
P118 – 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului.
STAS 11841 – 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu. Norme generale de prevenire si
stingere a incendiilor, publicate in Monitorul Oficial nr. 132/ 27 mai 1994
Legea protectiei muncii nr. 90/1996 si Normele metodologice de aplicare, republicata in Monitorul Oficial nr.
47 din 29 ianuarie 2001
Norme generale de protectie a muncii – noiembrie 1998
IM006-96 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in
constructii;
IM007-90 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje.
Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea
lucrarilor de beton armat si precomprimat, editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – Departamentul
Protectiei Muncii;
Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice, editate de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale – Departamentul Protectiei Muncii;

of 56
Prescriptii minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, editate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – Departamentul Protectiei Muncii;
Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace
nemecanizate si depozitarea materialelor.
Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca - Monitorul Oficial nr. 646/26.07.2006
PROIECT - Hotarare de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii si
sanatatii in munca nr.319/2006
Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca Monitorul Oficial nr.
378/29.04.2004
Legea nr. 186/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.171/2005 pentru modificarea
si competarea Legii nr . 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
Monitorul Oficial nr. 440/22.05.2006
Legea nr. 226/2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale Monitorul Oficial
nr.509/13.06.2006
2.2. HOTARARI DE GUVERN REFERITOARE LA CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE
IN MUNCA PENTRU RISCURI SPECIFICE:
Hotararea Guvernului nr.300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile
Hotararea Guvernului nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
Hotararea Guvernului nr.1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
Hotararea Guvernului nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
Hotararea Guvernului nr.493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de zgomot
Hotararea Guvernului nr.1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
Hotararea Guvernului nr.1028/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia
sanatatii lucratorilor care pot sa fie expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive
Hotararea Guvernului nr.1136/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscuri generate de expunerea la campuri electromagnetice
Hotararea Guvernului nr.510/2010 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale
Hotararea Guvernului nr.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
Hotararea Guvernului nr.971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca
Hotararea Guvernului nr.1218/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru asigurarea
protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici in munca
Hotararea Guvernului nr.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea lor
la agenti biologici in munca
Hotararea Guvernului nr.1875/2005 privind protectia securitatii si sanatatii lucratorilor fata de riscurile
datorate expunerii la azbest
Hotararea Guvernului nr.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
Hotararea Guvernului nr.1093/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni in munca

of 56
Hotararea Guvernului nr.600/13.06.2007 privind protectia tinerilor la locul de munca
2.3. REGLEMENTARI LEGISLATIVE SI TEHNICE REFERITOARE LA ECHIPAMENTELE DE MUNCA
UTILIZATE PE SANTIERELE DE CONSTRUCTII:
Hotararea Guvernului nr.1029/2008 privind conditiile introducerii pe piata a masinilor
Hotararea Guvernului nr.457/R1/2003 privind privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente
electrice de joasa tensiune
Hotararea Guvernului nr.982/2007 privind compatibilitatea electromagnetica
Hotararea Guvernului nr.1756/2007 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de
echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
Hotararea Guvernului nr.752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor
si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive
Hotararea Guvernului nr.207/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz
civil si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata
Hotararea Guvernului nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
Hotararea Guvernului nr.115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor
individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata
Hotararea Guvernului nr.622/R1/2004 privind stabilirea conditiilor privind introducerea pe piata a produselor
din constructii
Legea nr.245/2004 privind securitatea generala a produselor
2.4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DESFASURATA LA INALTIME:
Conform art. 188 din Norme Generale de Protectia Muncii, prin lucru la inaltime se intelege activitatea
desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor salariatului pana la baza de referinta (solul)
sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care exista pericolul caderii in gol.
Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in “Norme specifice de securitate a
muncii pentru lucrul la inaltime“.
Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri si mijloace
tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a lucratorilor.
Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace colective de
protectie si prin echipamente individuale.
Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere.
Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca trebuie marcate
si semnalizate permanent.
La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate prevederile de securitate a
muncii, referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca,
altele decat pericolul caderii in gol sau oricarui alt gen de accidente.
Componenta echipamentului individual de protectie pentru lucrul la inaltime se va stabili si acesta se va
acorda in functie de domeniul de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate, specificul conditiilor de
munca, pe baza “Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie“,
elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Inainte de inceperea lucrului este obligatorie verificarea de catre lucrator a integritatii echipamentului
individual de protectie.
Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atat in timpul lucrului, cat si in
timpul accesului la si de la locul de munca.

of 56
Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul caderii in gol se
poate manifesta, salariatii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta, impreuna cu franghia de
siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului.
In functie de caracteristicile locului de munca se vor acorda tipuri diferite de centuri de siguranta, care sa
asigure, dupa caz, sprijinirea, suspendarea corpului sau oprirea accesului intr-o zona periculoasa.
In functie de cota de amplasare la inaltime a locului de munca, timpul de lucru efectiv va fi stabilit de
persoana juridica sau fizica, cu avizul Ministerului Sanatatii, astfel ca solicitarile psiho-functionale ale
salariatilor sa nu afecteze capacitatea de munca a acestora.
Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile),
lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati.
Echipamentul individual de protectie, destinat sa previna sau sa diminueze efectele caderilor de la inaltime,
trebuie sa includa un dispozitiv de prindere a corpului si un sistem de legare la un punct de ancorare sigur.
Echipamentul individual de protectie trebuie sa evite, in caz de cadere, o ciocnire a corpului de un obstacol;
de asemenea, forta de franare nu trebuie sa depaseasca valoarea dincolo de care apar leziuni corporale.
Trebuie, de asemenea, sa prezinte perfecta siguranta impotriva deschiderii sau ruperii unui element al
dispozitivului, ceea ce ar provoca caderea utilizatorului.
Aceasta grupa de EIP trebuie sa asigure utilizatorul ca la sfarsitul fazei de franare se va gasi intr-o pozitie
corespunzatoare, care sa-i permita, daca este cazul, sa primeasca ajutor. In prospectul EIP trebuie sa se
precizeze:
- caracteristicile impuse pentru punctul de ancorare sigur, precum si “spatiul liber“ minim de sub
utilizator si din jurul acestuia;
- modul adecvat de a purta dispozitivul atasat pe corp si de a racorda sistemul sau de legatura la
punctul de ancorare sigur.
Echipamentul individual de protectie va fi permanent intretinut (curatat, spalat, reparat).
La locurile de munca cu grad mare de accidentare se vor asigura puncte de prim ajutor, care vor fi
amenajate, organizate, dotate si vor functiona potrivit Normelor Ministerului Sanatatii.
Executantul este obligat sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate si sanatate,
adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase si sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare
de functiune.
Semnalizarea de securitate si sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare sau
prim-ajutor si se realizeaza, dupa caz, in maniera permanenta sau ocazionala.
Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate,
cand se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim
ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor si prin culori de securitate la marcarea
cailor de circulatie.
Semnalizarea ocazionala trebuie sa se realizeze astfel: prin semnal luminos, semnal acustic sau
comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al
persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta; prin gest-semnal sau comunicare verbala,
in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol.
Salariatii trebuie sa fie informati si instruiti privind semnalizarea de securitate si sanatate utilizata la locul de
munca.
Semnalele de avertizare trebuie sa fie usor de perceput si de inteles si sa fie lipsite de ambiguitate.
Salariatii trebuie sa poata patrunde in toate locurile necesare efectuarii operatiilor de lucru, iar acestea
trebuie sa fie iluminate corespunzator sarcinii de lucru care se efectueaza.
Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de
cel putin 1,0 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o
bordura inalta de cel putin 10 cm.

of 56
Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramina in permanenta libere si sa conduca in mod cat mai
direct afara sau in spatii sigure.
In caz de pericol trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a salariatilor
de la toate punctele de lucru.
Caile de acces de urgenta si iesirile care au nevoie de iluminat trebuie sa fie dotate cu instalatii de iluminare
de siguranta in caz de defectare a sistemului principal de iluminat.
Caile de acces de urgenta si iesirile, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie sa
fie libere de orice obstacole, astfel incat sa poata fi utilizate in orice moment fara dificultate.
Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita
preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi ingradite cu
balustrade si vor fi marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor
fi asigurate contra deplasarii.
Locurile de munca de pe platforme vor fi prevazute cu balustrade, pentru evitarea pericolului de cadere in
gol.
Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu indicatoare, iar in
timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase (felinare, avertizoare sau inscriptii luminoase).
Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale,
interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii
acestora, sunt cuprinse in “Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a semnalizarii si sanatate la locul de
munca“ , elaborat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Executantul este obligat sa asigure un sistem operativ de informare a lucratorilor asupra pericolelor la care
sunt expusi si asupra masurilor de protectie care au fost luate. De asemenea, trebuie sa asigure instruirea
lucratorilor privind modul in care urmeaza sa intrerupa lucrul si sa paraseaca locul de munca spre o zona
sigura, in cazul aparitiei unei situatii de pericol iminent. Chiar si atunci cand conducatorul locului de munca
lipseste, instructajul trebuie sa asigure responsabilitatea lucratorilor pentru desfasurarea actiunilor proprii in
conditii corespunzatoare.
Executantul trebuie sa interzica continuarea sau reluarea activitatii inainte de eliminarea cauzelor care au
creat situatia de pericol iminent.
2.5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII IMPOTRIVA ELECTROCUTARII
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si
organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale instalatiilor si
echipamentelor electrice;
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare);
c) ingradiri fixe;
d) ingradiri mobile;
e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie);
f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si
verificarea lipsei de tensiune;
g) legari la pamant si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale;
h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
i) alimentarea la tensiune redusa de protectie;
j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.
Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin a tingere directa sunt urmatoarele:

of 56
a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca numai de
catre personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces verbal;
c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);
d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;
e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
f) organizarea si executarea verificarilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.
Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa, masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele:
1. folosirea tensiunilor foarte joase TFJS;
2. legarea la pamant;
3. legarea la nulul de protectie;
4. izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului;
5. separarea de protectie;
6. egalizarea sau dirijarea potentialelor;
7. deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
8. folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.
Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor in vigoare.
Carcasele si invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa fie rezistente la
solicitarile fizice si chimice in mediul in care functioneaza. In afara de conditia impusa privind protectia
impotriva electrocutarii prin atingere directa, carcasele si invelisurile trebuie sa fie in constructie
corespunzatoare protectiei impotriva incendiilor si exploziilor. Nu se vor folosi improvizatii de echipamente si
utilaje.
Ingradirile de protectie trebuie sa fie astfel realizate incat sa nu existe elemente sub tensiune neingradite in
zona de activitate a omului.
Ingradirile mobile trebuie sa se foloseasca pentru protectia persoanelor numai in timpul executarii unor
lucrari in instalatiile electrice, impotriva atingerii directe sau prin intermediul unor elemente de lucru (scule,
conductoare etc.) de partile active, la distante mai mici decat cele admise de protectie.
2.6. STANDARDE DE SECURITATE A MUNCII CE TREBUIESC RESPECTATE IN TIMPUL EXECUTIEI
LUCRARILOR:
STAS 6131 – 91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie si a panourilor de
avertizare la constructii civile
SR EN 358 – 1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la
inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului
STAS 3159 – 81 Material de protectie. Casti de protectie
STAS 12791 – 89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori, muncitori montatori
STAS 297/1– 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale
STAS 297/2 – 92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari
STAS 6571 – 91 Echipament de protectie. Franghii pentru centuri de siguranta
STAS 1168/1 – 89 Echipament de protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si noroi,
vulcanizate liber
STAS 6787/1 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6787/2 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii tehnice generale
de calitate
STAS 6787/3 – 90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6787/4 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti. Conditii tehnice generale
de calitate

of 56
STAS 6787/5 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Carlige de siguranta. Conditii tehnice
generale de calitate
STAS 6787/7 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru franghie. Conditii tehnice
STAS 6787/8 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare. Conditii tehnice
STAS 2612 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise
STAS 8275 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie
STAS 12216 – 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii
STAS 12217 – 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii
STAS 12604/4 – 89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii
STAS 12604/5 – 90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare,
executie, verificare
STAS 12604 – 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale
STAS 3052 – 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 2566/1 – 88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 2566/2 – 88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de calitate
Grupul de standarde “G07“ Masuri de siguranta contra incendiilor
La executia lucrarilor, executantul va respecta atit dispozitiile normelor de mai sus, cit si orice alte norme
P.S.I. si N.T.S.M. specifice activitatii de santier in vigoare la data executarii lucrarilor.
A. IZOLAREA TERMICA LA EXTERIOR A PERETILOR DE INCHIDERE, A SOCLULUI, A ZONEI
GLAFURILOR SI FERESTRELOR
Izolarea termica la exterior a peretilor de inchidere, a soclului, a zonei glafurilor ferestrelor are influenta
asupra consumului de caldura prin reducerea fluxului termic disipat prin peretii exteriori.
A.1.1. LUCRARI DE DESFACERE, DECAPARE, DEMONTARE:
Pentru executarea termosistemului fatadelor, se vor realiza lucrari de desfacere a finisajelor existente la
pereti, atice si soclu pana la caramida, respectiv beton armat (inclusiv: desfacerea straturilor termoizolante
din polistiren expandat de cca 10cm, tencuite, aplicate cu caracter temporar la nivelul parterului, coltul nord-
estic al cladirii; demontarea gratiilor metalice de la goluri de ferestre; demontarea unitatilor de exterior ale
aparatelor de aer conditionat; demontarea corpurilor de iluminat exterior; demontarea cablurilor existente la
nivelul fatadelor; demontarea casetei inscriptionate; demontarea camerelor de luat vederi; demontarea
antenelor, sirenelor si a scarii metalice de acces in pod; demontarea tevilor de scurgere aferente colectarii
apelor pluviale din perioada in care cadirea avea acoperis terasa - conform adresei nr. 603.203 din
12.08.2015 emisa de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea).
Dupa finalizarea lucrarilor de executie propuse prin prezenta documentatie, echipamentele specifice
necesare (ex.: sirene) vor fi montate la nivelul fatadelor cladirii, conform legislatiei in vigoare.
De asemenea se va demonta si tamplaria exterioara (usi si ferestre) din: lemn cu geam simplu, clar; metal,
precum si tamplaria din P.V.C. culoare alb cu geam termoizolant - defecta - existenta la nivelul parterului, la
"sala curatat vesela".
Vor fi desfacute finisajele exterioare existente in zona glafurilor ferestrelor si in zona spaletilor de usi,
ferestre si porti sectionale, precum si finisajele interioare aferente zonei glafurilor ferestrelor, (tavanului
garajului si peretilor laterali ai garajujui - propusi spre termoizolare - conform adresei nr. 603.203 din
12.08.2015 emisa de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea).
A.1.2. STANDARDE SI NORME
NP 55-8 Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a constructiilor

of 56
ORDIN Nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de
viata al populatiei
Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata in 2014, Ordonanta de Urgenta nr. 78/2000 privind
regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de
Urgenta nr. 61/2006 aprobata cu modificari si completari prin Legea 27/2007);
Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
Hotararea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a
Planului national de gestionare a deseurilor, modificata si completata prin H.G. nr. 358/11.04. 2007;
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.1364/1499/2006 privind aprobarea planurilor regionale
de gestionare a deseurilor (M Of. 232/04.04.2007, anexele 1-8 in nr. 232 bis din aceeasi data.);
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si a
procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in
fiecare clasa de depozit de deseuri;
Hotararea de Guvern nr. 349/2 005 privind depozitarea deseurilor;
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deseurilor modificat de Ordinul nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deseurilor;
Hotararea de Guvern nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
Romaniei;
Hotararea de Guvern 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului
European si al Consiliului (CE) nr.1013/2006 privind transferul de deseuri;
Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 215 /2001 a administratiei publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea
locuintelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000, privind regimul deseurilor, cu modificarile si
completarile ulterioare;
Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice.
Deseurile din constructii si demolari sunt incadrate la categoria 17 conform Catalogului European al
Deseurilor, iar in Romania sunt reglementate prin Hotararea Guvernului nr.856/2002 privind evidenta
gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitatilor introduce in cadrul serviciului
de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de gospodarie comunala, organizat, coordonat,
reglementat, condus, monitorizat si controlat de autoritatile administratiei publice locale) si activitatea de
„colectare, transport si depozitare a deseurilor rezultate din activitati de constructii si demolari” ca activitate
separata de ”precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv ale deseurilor toxice
periculoase din deseurile menajere”.
A.1.3. ECHIPAMENT
La lucrarile de desfacere a tencuielilor existente nu se vor folosi ciocane pneumatice, baroase, rangi, etc,
care pot produce vibratii si pot duce la pierderea stabilitatii unor elemente structurale.
Operatiunea de desfacere a tencuielilor se executa manual, in metoda traditionala, cu dalti, ciocane, lopeti,
tobogan de evacuare, schele.
Tehnologia de demolare manuala traditionala consta in principal in montarea – demontarea si mutarea
jgheaburilor de evacuare a deseurilor si a schelelor, executarea lucrarilor propriuzise de demolare si
desfacere cu unelte specifice, manipularea materialelor rezultate, sortarea si stivuirea acestora.

of 56
Deseurile din constructii si demolari sunt stocate la locul de generare, urmand apoi sa fie transportate la
instalatiile de tratare (recuperare resturi metalice, concasare beton si caramizi) ori la depozitele de deseuri.
A.1.4. MATERIALE
Din operatiunea de desfacere provine molozul.
Pentru a se evita impactul negativ asupra mediului, trebuie acordata atentie deosebita stocarii temporare a
deseurilor din constructii si demolari la locul de generare.
Alegerea amplasamentului pentru stocarea temporara a deseurilor rezultate, depinde de tipul activitatii care
se desfasoara. In cazul activitatii de constructii, trebuie sa fie prevazute zone de stocare a deseurilor in
planul organizarii de santier. Stocarea deseurilor se poate realiza in gramezi sau in containere metalice in
functie de cantitatile si tipurile de deseuri generate.
Stocarea propriu-zisa a deseurilor se realizeaza in containere speciale, in cazul deseurilor reciclabile
rezultate din demolarea selectiva sau din sortarea preliminara si in cazul deseurilor rezultate in timpul
lucrarilor de constructie.
Containerele vor fi amplasate astfel incat sa fie permis accesul usor pentru realizarea operatiilor de
descarcare si pentru preluarea acestora pe platformele mijloacelor de transport rutier. Containerele vor fi
etichetate cu numele categoriei de deseuri pentru care sunt destinate. De regula, containerele vor fi dotate
cu capac, pentru reducerea riscului ca apele meteorice sa spele deseurile sau sa se acumuleze in
containere.
Containerele trebuie supravegheate pe durata stocarii din punct de vedere al integritatii fizice, in vederea
evitarii scurgerilor sau imprastierii accidentale.
Se interzice umplerea in exces a containerelor. Trebuie avut in vedere ca prin umplere, containerelor sa nu li
se schimbe semnificativ pozitia proiectiei centrului de greutate in plan orizontal.
Se vor lua masuri pentru ca amplasamentul de stocare sa nu afecteze caile de acces si gramezile de
deseuri sa fie stabile.
Criteriile de selectare a zonelor de stocare temporara a deseurilor nepericuloase (zone aflate in limitele
amplasamentelor pe care se realizeaza activitati de constructii si/sau demolari) sunt urmatoarele: marimea
zonei de stocare - in functie de dimensiunile amplasamentului pe care se realizeaza operatiile de constructii
si demolari si de volumul de lucrari desfasurate; accesul mijloacelor de transport - drum de acces care sa fie
practicabil si in conditii meteorologice nefavorabile; utilitati – in cazul stocarii molozului trebuie sa fie asigurat
accesul cisternelor cu apa.
Amplasamentele pentru stocarea temporara a deseurilor periculoase din constructii si demolari si a solurilor
contaminate se infiinteaza in general pe, sau in apropierea amplasamentelor unde au loc operatiile de
constructie/demolare, respectiv decontaminare.
Categoriile de deseuri periculoase care sunt interzise la stocare pe amplasamentele de stocare temporara a
deseurilor din constructii si demolari sunt: deseurile asimilabile deseurilor menajere, rezultate din activitatile
desfasurate in/pe instalatiile/amplasamentele de stocare; deseuri industriale periculoase provenite din
instalatii dezafectate.
In cazul in care, din cauza structurii, deseurile nepericuloase nu pot fi separate de deseurile periculoase (in
cazul demolarii neselective), este permisa stocarea acestor deseuri in amestec, pe amplasamentul de
stocare temporara a deseurilor periculoase din constructii si demolari.
Stocarea temporara a deseurilor din constructii si demolari se poate face, in functie de modul de realizare a
demolarii sau constructiei in urmatoarele moduri:
- direct pe amplasamentul obiectivelor demolate pentru deseuri de materiale de constructie in cazul
demolarilor selective, deseuri de sticla, metal, lemn si materiale de constructii in cazul demolarilor clasice cu
sau fara tratare la locul de generare
- pe platforme pe care se aseaza containere metalice pentru: deseuri de sticla, metal, lemn, plastic rezultate
din demolarea selectiva sau din demolarea cu tratare la locul de generare, deseuri de materiale de
constructii in amestec, rezultate din activitatile de constructii.

of 56
Deseurile reciclabile (rezultate in urma demolarii selective sau a sortarii preliminare) sunt depozitate in
containere metalice de capacitate mare (ex. 10 mc). In cazul existentei pe amplasament a unei zone
betonate/asfaltate, se recomanda amplasarea containerelor de stocare in aceasta zona.
In cazul activitatilor de constructii, stocarea deseurilor nepericuloase se realizeaza in containere metalice de
capacitate mare. Pentru fiecare categorie de deseuri reciclabile in parte, se recomanda sa se asigure un
container separat, si anume: sticla; metal; plastic; lemn; alte resturi de materiale de constructii.
Perioada de stocare temporara a deseurilor din constructii si demolari poate varia in functie de marimea
amplasamentului de stocare si de distanta fata de instalatiile de de tratare/valorificare/eliminare.
Perioada de functionare a facilitatii de stocare temporara a deseurilor periculoase este strict legata de
perioada de desfasurare a activitatilor de constructie respectiv demolare/decontaminare.
Perioada este stabilita in autorizatia de construire, respectiv demolare. Cel tarziu, pana la data expirarii
autorizatiei de construire/desfiintare, este obligatoriu transportul la instalatiile de valorificare/eliminare a
deseurileor stocate temporar pe amplasament.
Stocarea deseurilor periculoase din constructii si demolari se realizeaza in general in containere de metal de
mare capacitate. In cazul in care pe amplasamentul santierului exista o platforma betonata ce poate fi
utilizata (grad de inclinare redus, acces facil), se recomanda utilizarea acesteia pentru amplasarea
containerelor.
Containerele utilizate trebuie sa asigure un grad ridicat de impermeabilizare astfel incat sa nu permita
scurgerea de lichide din recipienti in timpul manipularii (stocarii) si al transportului. Este obligatorie utilizarea
de containere care sa poata fi inchise si securizate.
Stocarea deseurilor periculoase se realizeaza separat, pe categorii, in functie de caracteristicile acestora si
de posibilitatile de identificare existente (personal cu experienta si cunostinte in aceasta problematica).
Este recomandata stocarea separata cel putin a urmatoarelor categorii de deseuri periculoase: deseuri ce
contin PCB (transformatoare, condensatori, materiale textile impregnate cu ulei cu PCB etc.); deseuri de
azbest (placi de azbociment utilizate la acoperirea cladirilor, materiale de izolatii etc.). Deseurile cu continut
de azbest stocate, trebuie ambalate, in functie de dimensiune, in saci de plastic sau folie de polietilena.
Sacii se umplu doar partial cu deseuri pentru a putea fi inchisi usor. In momentul inchiderii sacilor, trebuie
impiedicata iesirea aerului din acestia. Sacii inchisi si etichetati se introduc, la randul lor, in alti saci de
plastic rezistenti si transparenti.
Etichetarea, atat a deseurilor cu azbest ambalate in saci, cat si a celor ambalate in folie de polietilena, este
obligatorie si se realizeaza conform prevederilor HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul
poluarii mediului cu azbest, cu modificarile si completarile ulterioare.
Containerul in care se depoziteaza deseurile cu azbest trebuie neaparat sa fie securizat (de ex. incuiat). In
ceea ce priveste stocarea deseurilor ce contin PCB, aceasta trebuie sa se realizeze in incinte unde accesul
persoanelor neautorizate este interzis. Incintele trebuie imprejmuite si protejate impotriva infiltrarii apei, iar
pardoseala trebuie sa fie acoperita cu un material rezistent la actiunea substantelor chimice si la scurgerile
de lichid. Pe toate usile de acces in incinte se vor lipi etichete realizate conform HG 173/2000 pentru regimul
special privind gestiunea si controlul compusilor bifenili policlorurati, cu modificarile si completarile ulterioare.
Deoarece acestea sunt deseuri inflamabile, iar prin ardere la temperaturi scazute degaja compusi extrem de
toxici (dioxine si furani), este absolut obligatorie asigurarea accesului la mijloacele de stingere a incendiului.
Demolarea controlata presupune: indepartarea si eliminarea materialelor si componentelor periculoase (ex:
materiale cu continut de azbest, intrerupatoare cu continut de PCB etc.) conform prevederilor prevazute de
normele specifice.
Astfel se asigura protectia muncitorilor de pe santier prin evitarea manipularii in mod impropriu a
componentelor periculoase si este impiedicata poluarea mediului;
Selectarea si demontarea componentelore reutilizabile (ex. caramizi, tigle, grinzi, elemente feroase, tocuri
de usi si ferestre, usi si ferestre etc.): in cazul in care nu sunt deteriorate pot fi reutilizate ca atare, in caz

of 56
contrar pot fi supuse proceselor de remediere si tratare (curatire, verificarea functionarii, reparare, vopsire)
pentru a le adapta noii utilizari.
Recuperarea materialelor reciclabile (ex. moloz de caramizi si beton, lemn, gips-carton etc): aceste
materiale pot fi reciclate dupa o tratate preliminara, in mod adecvat si sunt utilizate pentru a produce
materiale noi, cu functii si utilizari chiar diferite de cele originale.
Eliminarea deseurilor nereciclabile (ansamblul de materiale care ramane dupa selectare si nu se mai pot
valorifica): aceste materiale vor fi trimise la eliminare.
A.1.5. TRANSPORT
(Transportul deseurilor din constructii si demolari.)
Deseurile rezultate din lucrarile de desfacere, decapare, demontare vor fi evacuate prin intermediul
toboganelor, vor fi transportate cu roaba sau prin purtare directa, dupa caz, vor fi containerizate in cadrul
santierului. Din santier, acestea vor fi preluate si transportate spre locatia specifica, conform legislatiei in
vigoare.
O deosebita importanta revine transportului cu containere sigure a materiilor prime, a deseurilor, a
produselor obtinute si a deseurilor inutilizabile.
Transportul trebuie facut de personal instruit pentru incarcarea, transportul si descarcarea deseurilor in
conditii de siguranta si pentru interventie in cazul unor defectiuni sau accidente. Deseurile nu trebuie
abandonate pe traseu. De asemenea, transportul trebuie insotit de toate documentele necesare, din care sa
rezulte detinatorul, destinatarul, tipurile de deseuri, locul de incarcare, locul de destinatie, cantitatea de
deseuri transportata si codificarea acestora.
Transportul deseurilor din constructii si demolari se realizeaza in conformitate cu prevederile Hotararii
Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei.
Transportul deseurilor se realizeaza cu camioane si basculante; acestea trebuie sa fie asigurate impotriva
deversarii deseurilor, molozurilor, a materialelor de constructii, care de obicei curg sau sunt spulberate de
curentii de aer.
A.1.6. CONDITII DE EXECUTIE
Ordinea de desfacere a lucrarilor de constructii va fi, in principiu, inversa operatiunilor de montaj.
Executantul va lua toate masurile necesare pentru a proteja vecinatatile impotriva: prabusirii de la inaltime a
elementelor demontate; transmisiei vibratiei puternice sau socului; degajarilor puternice de praf; improscarii
cu materiale.
Executia desfacerilor va fi condusa de catre cadre tehnice cu experienta.
Inainte de inceperea desfacerilor, intregul personal care ia parte la executarea lucrarilor va fi instruit asupra
procesului tehnologic, succesiunii operatiilor si fazelor de executie, asupra masurilor specifice de protectia
muncii decurgand din natura acestor operatii si asupra tehnicilor ce se aplica in vederea recuperarii
corespunzatoare a materialelor rezultate.
Principalele operatiuni la desfacerile de tencuiala sunt urmatoarele: localizarea si marcarea suprafetei ce
urmeaza a fi desfacuta si desfacerea tencuielii.
Molozul rezultat va fi: evacuat prin intermediul toboganelor, transportat cu roaba, containerizat si transportat
auto la locul indicat.
Operatiunile de desfacere se vor executa de regula la lumina zilei. In cazul in care se impune ca desfacerile
sa fie continuate si pe timpul noptii se va prevedea un iluminat corespunzator si se va evita pe cat posibil
executarea operatiunilor cu grad ridicat de periculozitate.
Desfacerile se vor realiza de regula, de sus in jos si pe tronsoane.
In conditii meteorologice defavorabile, cu polei, ceata, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploi
torentiale sau ninsori puternice, indiferent de temperatura aerului, executia lucrarilor de dsfaceri la fatade se
va intrerupe.
Deseurile rezultate din desfaceri se vor evacua pe cat posibil in ziua in care au rezultat.

of 56
A.1.7. CONTROLUL CALITATII
Nu se admit zone insuficient curatate sau deteriorari / distrugeri ale elementelor structurale (din beton armat)
sau de inchidere si de compartimentare (pereti din zidarie) ale cladirii.
A.1.8. RECEPTIA LUCRARII
Se verifica daca desfacerile de tencuieli sunt facute pentru suprafetele indicate de catre proiectant si daca
nu au fost deteriorate / distruse elementele structurale (din beton armat) sau de inchidere si de
compartimentare (pereti din zidarie) ale cladirii.
Verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone.
A.2.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT PENTRU TERMOSISTEM
Dupa realizarea decaparilor, se va trece la pregatirea stratului suport pentru termosistem.
A.2.2. STANDARDE SI NORME, NORMATIVE
ORDINUL Nr.1572 din 15.10.2002 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea si
executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri", indicativ C-107/0-02
Normativul privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri”, Indicativ NE 00196
CE l-95 Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare
GT-041-02 - „Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cladirilor" aprobat prin ORDINUL
Nr.1575 din 15.10.2002
C 16-84Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
C 17-82Instructiuni tehnice privind compactarea si prepararea mortarelor din zidarie si tencuiala
C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pe elementele din beton si beton
armat
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
C107 - 002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri
Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice de cladiri, indicativ (revizuire C 107/82)
GT – 041 – 02 Gid privind reabilitarea fatadelor peretilor si pardoselilor cladirilor
STAS 790-84 – Apa pentru betoane si mortare
STAS 1030 – 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
STAS 1667 – 76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cui anti minerali
STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului
STAS 7055-87 Ciment Portland alb
SR EN 196-7/1995 Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii
C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii, instructiunile
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse si modificarile la acestea
A.2.3. MATERIALE, ECHIPAMENTE SI PRODUSE
Curatarea stratului suport se va realiza prin mijloace mecanice si/sau chimice (periere, spalare, curatare cu
diferite produce chimice).
Dupa caz, pentru asigurarea planeitatii, se aplica, in zonele si pe grosimea necesara, tencuieli cu solutii
similare celor existente.
Suprafata suport (zidarie din caramida, beton, tencuiala) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie uscata, lipsita de praf;
- sa prezinte capacitate portanta, aderenta (fara pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc.);
- sa prezinte planeitate (±5mm/m);
- sa nu prezinte denivelari mai mari de 10mm deoarece nu pot fi preluate de adezivul de spaclu, la
lipire.

of 56
In cazul in care, suprafata suport prezinta neregularitati mai mari de 10mm este necesara realizarea unei
tencuieli de uniformizare, inainte de aplicarea termosistemului.
Inainte de punerea in opera a sistemului de finisaj exterior se vor incheia urmatoarele lucrari:
- invelitori (inclusiv cea propusa pentru protejarea podestului si scarii de acces direct din exterior aferente
fatadei sudice – conform adresei nr. 603.203 din 12.08.2015 emisa de catre Inspectoratul pentru Situatii de
Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea), terase, cornise, streasini, jgheaburi si instalatii de scurgere
a apelor pluviale, termo-hidroizolari ale placilor scoase in consola - aferente acceselor secundare si
acceselor in garaj, precum si termo-hidroizolari ale suprafetelor plane: de la fila superioara a partii de zidarie
a cosului de fum de pe fatada sudica si a spatiului ce adaposteste racordul la reteaua de alimentare cu gaze
naturale existent pe fatada nordica;
- hidroizolarea cladirii la baza, pe conturul exterior,
- montarea tocurilor tamplariilor, usilor si ferestrelor;
- montarea instalatiilor exterioare a caror executie ulterioara poate afecta finisajul;
- protejarea tamplariilor si ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau patarea;
- asigurarea impotriva soarelui si a ploii prin montarea plasei de fatada, respectiv prelatelor la partea
superioara a schelei.
Verificarea stratului suport se face prin observare vizuala si masuratori simple.
Nu se admit abateri de la conditiile de executie descrise anterior.
Verificarea stratului suport se va face dupa fixarea in stratul de rezistenta al peretelui, a eventualelor piese
de ancorare ale obiectelor ce urmeaza a fi prinse de perete.
Se va verifica indeplinirea conditiilor de executie descrise anterior.
Verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone si obligatoriu la demararea
operatiunii de montare a termosistemului, pentru fiecare front zilnic de lucru in parte.
A.3.1. LUCRARI DE HIDROIZOLARE
Inainte de montarea termosistemului la nivelul soclului si fundatiilor, va fi aplicata hidroizolatia verticala pe
un strat suport corespunzator, conform Ordinului Nr. 607 din 21.04.2003 pentru aprobarea reglementarii
tehnice „Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri", indicativ NP 040-
02.
A.3.2. PREGATIREA STRATULUI SUPORT PENTRU HIDROIZOLATIE
Suportul pe care se aplica structurile hidroizolante va fi uscat, degresat, curatat si deprafuit; nivelul admis al
umiditatii naturale a suportului hidroizolatiei se recomanda sa fie: maxim 12% Ia beton, elemente
prefabricate din beton, sape, tencuieli (din mortar de ciment fara adaos de var); maxim 12% la beton celular
sau spumat. Suprafata suportului rigid trebuie sa fie plana, cu denivelari de maxim 5 mm determinate cu
dreptarul de 2 m lungime, aplicat pe directia de planeitate. Suprafata suportului rigid nu va prezenta
neregularitati (bavuri sau excrescente) mai mari de 2 mm determinate cu o rigleta de 20 cm lungime,
deplasata in toate sensurile. Nu se vor admite denivelari intre elementele suport, prefabricate, mai mari de
10 mm; denivelarile se vor rectifica cu mortar de ciment (fara adaos de var si eventual cu adaos de aditivi
plastifianti), cu o panta de minim 1/5. Suportul rigid nu trebuie sa comporte fisurari in planul suprafetei mai
mari de 1,5 mm (determinate prin calcul) sub actiunea tuturor incarcarilor previzibile, stabilite.
Neregularitatile locale negative (scobituri, exfolieri) mai mici de 2 cm² se vor rectifica cu mortar cu rasini
sintetice iar neregularitatile mai mari de 2 cm² se vor rectifica cu mortar de ciment cu aditivi specifici (fara
adaos de var). Suporturile elastice, semirigide si semielastice cu pante intre 2% si 3% vor fi plane, astfel
incat sa nu se formeze (dupa aplicarea hidroizolatiei) stagnari de apa mai mari de 1 m² cu grosimea
stratului de apa de maxim 1,5 cm. Muchiile intrande (scafe) sau iesinde vor fi realizate in unghi drept sau cu
racord la 45° si nu vor prezenta neregularitati (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigleta de 20 cm

of 56
lungime si denivelari (longitudinale) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime (aceste
conditii sunt aplicabile si in cazul sliturilor de ancorare-protectie a terminatiilor verticale a hidroizolatiei); nu
se recomanda realizarea scafelor semirotunde. Se pot utiliza scafe prefabricate la hidroizolatiile impotriva
apelor fara presiune hidrostatica. Se va verifica existenta si calitatea montarii tuturor elementelor
constructive si anexe la care se racordeaza hidroizolatia precum si corecta executie a acestora (receptoare
de scurgere, strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, base etc).
A.3.3. APLICAREA HIDROIZOLATIEI
Hidroizolatia verticala va fi aplicata pe un suport din tencuiala cu mortar de ciment, fara adaos de var, din
driscuit. Hidroizolatia verticala, exterioara, a fundatiilor, soclurilor si peretilor subterani va fi ridicata pana la
cota finita a trotuarului, in conditiile unor stropiri normale si peste cota finita a trotuarului cu minim 30cm, in
cazurile amplasarii constructiilor in zone montane si submontane, in care se prevad aglomerari de zapada si
in cazul stropirilor frecvente si intense. Hidroizolatia verticala va fi alcatuita dintr-o membrana hidroizolanta
bituminoasa, lipita continuu pe suport si fixata mecanic la partea superioara.
Fixarea mecanica la partea superioara a membranei hidroizolante se va realiza prin intermediul profilelor
metalice de sustinere a termoizolatiei, prevazute cu cu picurator. Subteran, la nivelul soclului si fundatiilor,
hidroizolatia va fi protejata pana la 40 cm sub cota terenului amenajat (cota trotuarului de garda) de catre
stratul termoizolant propus spre aplicare (polisiren extrudat ignifugat– 5cm grosime). Suprateran, la nivelul
soclului, hidroizolatia va fi protejata pana la minim 50 cm peste cota terenului amenajat (cota trotuarului de
garda) de catre stratul termoizolant propus spre aplicare (polisiren extrudat ignifugat– 5cm grosime) si de
catre tencuielile dublu-armate propuse spre aplicare.
Se va monta, cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30cm, profilul de soclu, prevazut cu lacrimar. De
asemenea se vor monta profile metalice, prevazute cu lacrimar, destinate sustinerii termosistemului, pentru
zona de atice. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distantiere intre
profil si perete, imbinarile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legatura. Suplimentar, profilul de
soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile.
Verificarea, atat pentru hidroizolatie cat si pentru stratul suport se face prin observare vizuala si masuratori
simple.
Nu se admit abateri de la conditiile de executie descrise anterior.
Se va verifica indeplinirea conditiilor de executie descrise anterior.
Verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone si obligatoriu la demararea
operatiunii de montare a termosistemului, pentru fiecare front zilnic de lucru in parte.
A.4.1 APLICAREA TERMOSISTEMULUI
Pentru sistemul de termoizolare la soclu se va utiliza polistiren extrudat ignifugat, de 5 cm grosime si mortar
adeziv special, hidrofobizat. Fixarea stratului termoizolant se va realiza prin lipire si prin prindere mecanica.
Stratul termoizolant, inclusiv stratul de protectie se va poza si la partea superioara a aticelor (conform
detaliilor de executie).
Pentru termoizolarea zonei glafurilor ferestrelor si spaletilor de usi si ferestre se va utiliza polistiren extrudat
ignifugat, de 4 cm grosime, fixat cu mortar adeziv special si prinderi mecanice.
Pentru sistemul de termoizolare la nivelul fatadelor se va utiliza polistiren expandat ignifugat, de 10 cm
grosime. Fixarea stratului termoizolant la nivelul fatadelor (polistiren expandat ignifugat, de 10 cm grosime)
se va realiza prin lipire cu mortar adeziv pentru spaclu si prin prindere mecanica cu suruburi prevazute cu
rondele din plastic.

of 56
A.4.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
ORDINUL nr. 2513/2010 pentru modificarea Reglementarii tehnice „ Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de constructie ale cladirilor”, indicativ C 107-2005, aprobata prin Ordinul ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2055/2005
C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor
C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul
C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de
locuit
NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei cladirilor de
locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice
NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire
si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente ;
NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (cu completarile si modificarile ulterioare)
Ordonanta guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si
stimularea economisirii energiei termice.
Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind
reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice
Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei
Hotarare din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.199/2000
privind utilizarea eficienta a energiei
Ordonanta de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea
termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002).
Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.174/2002 privind instituirea masurilor
speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 351 din 22
mai 2003).
Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Indrumator pentru atestarea
auditorilor energetici pentru cladiri si instalatii aferente." (publicata in Monitorul Oficial nr. 278 din 21.04
2003)
C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri - (Revizuire C107-
82)
C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de
constructie (inlocuieste STAS 6472/4)
C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor -
(Revizuire NP200/89)
MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a instalatiilor de
incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora
MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri
GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente
GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice a
constructiilor si instalatiilor aferente
mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a cladirilor si
instalatiilor aferente
GT 043-02 Ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor, la cladirile civile existente
GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente

of 56
GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladirile existente,
in vederea reabilitarii termice
mp 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor pentru
constructii
PCC-016/2000 - Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din
materiale termoizolante, Contract icecon nr. 324/2000.
SR EN 13172:2008 Produse termoizolante. Evaluarea conformitatii
SR EN 13495:2003 Produse termoizolante destinate utilizarii in cladiri. Determinarea rezistentei la smulgere
a sistemelor compozite de izolare termica la exterior (ETICS) (incercarea cu bloc de spuma)
SR EN 13496:2003 Produse termoizolante destinate utilizarii in cladiri. Determinarea caracteristicilor
mecanice ale plaselor din fibre de sticla
SR EN 13498:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea rezistentei la penetrare
a sistemelor compozite de izolare termica la exterior (ETICS)
SR EN 13499:2004 Produse termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de izolare termica la exterior
(ETICS) pe baza de polistiren expandat. Specificatie
SR EN ISO 13786:2007 Performanta termica a elementelor de constructie. Caracteristici termice dinamice.
Metode de calcul
SR EN ISO 13789:2007 Performanta termica a cladirilor. Coeficienti de pierderi de caldura prin transfer si
prin schimb de aer. Metoda de calcul
SR EN 13793:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea comportarii la
incercare ciclica
SR EN 13820:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea continutului de
substante organice
pentru tencuieli:
ORDINUL Nr.1572 din 15.10.2002 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea si
executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri", indicativ C-107/0-02
Normativul privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri”, Indicativ NE 00196
CE l-95 Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare
GT-041-02 - „Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cladirilor" aprobat prin ORDINUL
Nr.1575 din 15.10.2002
C 16-84Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
C 17-82Instructiuni tehnice privind compactarea si prepararea mortarelor din zidarie si tencuiala
C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pe elementele din beton si beton
armat
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
C107 - 002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri
Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice de cladiri, indicativ (revizuire C 107/82)
GT – 041 – 02 Gid privind reabilitarea fatadelor peretilor si pardoselilor cladirilor
STAS 790-84 – Apa pentru betoane si mortare
STAS 1030 – 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
STAS 1667 – 76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cui anti minerali
STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului
STAS 7055-87 Ciment Portland alb
SR EN 196-7/1995 Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii
C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

of 56
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii, instructiunile
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse si modificarile la acestea
SR EN 13914-1:2006 Proiectare, preparare si aplicare a tencuielilor interioare si exterioare. Partea 1:
Tencuieli exterioare
SR EN 13914-2:2005 Proiectarea, prepararea si aplicarea tencuielilor interioare si exterioare. Partea 2:
Prevederi de proiectare si principii de baza pentru tencuiala interioara
A.4.3. MATERIALE SI PRODUSE
- placi de diferite grosimi: polistiren extrudat ignifugat, de 5 cm grosime; polistiren extrudat ignifugat, de 4 cm
grosime; polistiren expandat ignifugat, de 10 cm grosime; (panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la
umezeala si stabile ca dimensiune);
- plasa din fibra de sticla pentru armare;
- adezivi;
- spuma poliuretanica termoizolanta;
- agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare;
- cuie din otel inoxidabil;
- suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice;
- profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante;
- profile metalice de colt cu plasa din fibra de sticla;
- profile din P.V.C. cu lacrimar si plasa;
- profile din P.V.C. cu plasa de dilatatie intre cladiri colt interior;
- dopuri din material izolant flexibil;
- dopuri / cordoane din mastic de bitum;
- benzi de plasa din fibra de sticla;
- masa de spaclu;
- grund (amorsa);
- tencuiala siliconica de soclu (rezistenta la lovire – dupa uscare);
- tencuiala decorativa structurata de exterior pentru fatade;
- tencuieli interioare si vopsele lavabile de interior, similare celor existente (la nivelul tavanului garajului si la
nivelul peretilor interiori, laterali, ce urmeaza a fi termoizolati, ai garajului).
Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din
standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.
Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare, trebuind sa
corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii - inclusiv cerintelor de
calitate cerute de nivelul lucrarii.
Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.
A.4.4. EXECUTIA LUCRARILOR
Mortarul adeziv pentru spaclu se aplica pe marginea placilor sub forma unui cordon perimetral cu o latime
de cca 6 cm si in mijlocul placii, in minim 3 puncte interioare. Se va asigura o suprafata de contact cu
suportul de minimum 40% din suprafata placii.
Placile se cladesc de jos in sus, cu latura mai lunga asezata la orizontala. Primul rand de placi termoizolante
se aseaza in profilul de soclu, prin miscari usoare de apasare. Se va evita alinierea rosturilor dintre placi cu
rosturile de la ancadramentele de fereastra care sunt zone cu concentrari mari de eforturi; in zona colturilor
ferestrelor nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind sa depaseasca coltul golului, atat pe verticala cat si pe
orizontala. Placile se aseaza in siruri orizontale, cu rosturile tesute (inclusiv la colturile cladirii). In rosturile

of 56
dintre placi nu se va aplica adezivul pentru a nu forma punti termice. Rosturile dintre placi, mai mari de
4mm, se vor umple cu straifuri (pene) din polistiren. Rosturile mai mici de 2mm pot fi inchise cu spuma
poliuretanica termoizolanta. Placile pentru glafuri, intradosuri, buiandrugi, se aplica dupa montarea placilor
de fatada. Marginile placilor, care depasesc colturile fatadelor, se vor taia dupa minim 24 ore de la lipire.
Se verifica planeitatea la fiecare 2m² de izolatie termica aplicata.
Dupa intarirea adezivului de lipire se va face o slefuire a placilor in dreptul rosturilor.
Pentru asigurarea unei ancorari mecanice optime, placile termoizolante se dibluiesc utilizand dibluri din
material plastic (trei dibluri / placa), la 24 de ore dupa lipirea placilor. La colturile cladirii se vor adauga minim
2 dibluri pe placa, dispuse in interiorul unei fasii cu latime de max. 40cm de la muchie. Diblurile trebuie sa
patrunda in zidaria de BCA min 45mm, iar in beton 35mm. La zidaria din blocuri ceramice cu goluri, trebuie
ca zona de ancorare a diblului sa depaseasca grosimea peretelui exterior al caramizii. Talerele diblurilor
trebuiesc ingropate pana la fata exterioara a placilor de polistiren. Adanciturile de la nivelul capetelor
diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru spaclu cu min. 12 ore inainte de spacluirea placilor termoizolante,
pentru a preveni aparitia petelor din cauza absorbtiei diferite a diblurilor fata de masa de spaclu. Dibluirea
placilor se va realiza in toate punctele de intersectie dintre rosturile verticale si cele orizontale si cate un
diblu in mijlocul fiecarei placi, conform imaginii urmatoare:
Dupa montarea tocurilor tamplariei se vor executa lucrari de reparatii ale spaletilor si se vor monta profile
metalice de colt, cu plasa din fibra de sticla, pentru protectia muchiilor, iar la fila superioara a golurilor, pe
toata lungimea, vor fi montate profile din P.V.C. cu lacrimar si plasa.
Pentru spacluire se foloseste masa de spaclu iar pentru armare plasa din fibra de sticla de minim 145 gr/ mp
densitate, dublata dupa caz. Dupa min. 24 de ore de la lipirea placilor de polistiren si min. 12 ore de la
spacluirea capetelor diblurilor, se face o slefuire a placilor de polistiren. Se asigura astfel, o planeizare
suplimentara a suprafetei obtinute in urma placarii cu polistiren. Daca timp de doua saptamani nu se aplica
stratul de armare, placile vor trebui din nou slefuite si curatate de impuritati. Se aplica masa de spaclu
adeziva cu spaclul cu dinti de 10 mm, apoi se pune in masa de spaclu proaspata, plasa din fibra de sticla in
fasii verticale, netezind cu latura neteda a spaclului intreaga suprafata. Grosimea minima a masei de spaclu
armate este de 2 mm iar cea maxima de 4 mm. Fasiile de plasa se suprapun lateral si longitudinal pe minim
10 cm. La colturile ferestrelor sau in alte zone unde pot aparea tensiuni ce pot provoca fisuri in zidarie, se
recomanda aplicarea suplimentara, inainte de armarea generala, a unor straifuri din fibra de sticla prinse cu
adeziv pentru spaclu, montate la 45º (25 cm – latimea fasiei). Plasa din fibra de sticla nu trebuie sa se mai
vada dupa spacluire si trebuie sa fie pozata la mijlocul grosimii stratului adeziv. Nu este admisa aplicarea
masei de spaclu peste plasa din fibra de sticla aplicata direct pe suprafata de polistiren. La muchiile fatadei
se vor aplica profile din aluminiu cu plasa din fibra de sticla integrata. Pentru rosturile de dilatare se vor
folosi: profile din P.V.C. cu plasa de dilatatie intre cladiri colt interior, dopuri din material izolant flexibil si
dopuri / cordoane din mastic de bitum, conform detaliilor de executie.
Rosturile de miscare si dilatare vor separa fatada in campuri de cel mult 14 m², evitandu-se alinierea
acestora cu ancadramentele de fereastra care sunt zone cu concentrari mari de eforturi.

of 56
Stratul de masa de spaclu va sta la uscat min. 4 zile inaintea aplicarii finisajului sau pina la 7 zile in functie
de conditiile meteo. Lacrimarele se realizeaza folosind profile speciale din PVC, cu plasa, cu picurator, si se
monteaza inainte de armarea generala, la fila superioara a golurilor de usi, ferestre, porti sectionale, la fila
inferioara a tencuielii de fatada (deasupra cotei tencuielii de soclu) si la fila inferioara a aticelor iesite din
planul fatadei. Muchiile interioare se executa similar celor exterioare fara profil, cu minimum 10 cm
suprapunere. Dupa intarire, masa de spaclu poate fi slefuita, avand insa grija sa nu se deterioreze plasa din
fibra de sticla. Pentru zona aferenta izolarii cu polistiren extrudat ignifugat de 5 cm grosime (incluzand zona
aferenta acceselor in garaj, pe fatada nordica – tronsonul 1 si zona aferenta platformei betonate dinspre
sud, fatada aferenta tronsonului 1 si tronsonului 2 – corp de legatura), pe langa tencuirea cu tencuieli de
soclu, rezistente la actiuni mecanice, se propune suplimentarea tesaturii din fibre de sticla cu inca o tesatura
avand rezistenta la intindere de trei ori mai mare decat cea normala.
Grundul este folosit ca amorsa atat pentru tencuiala decorativa de fatada (si bordare de goluri) cat si pentru
tencuiala de soclu; se aplica peste adezivul de spaclu uscat, cu trafaletul cu blanita sau cu bidineaua, pe
toata suprafata ce urmeaza a se finisa. Dupa amorsare suprafetele trebuie sa aiba o culoare uniforma.
Timpul de uscare pentru grund este de min. 24 de ore.
Grundul si tencuielile trebuie sa asigure permeabilitatea la vaporii de apa concomitent cu impermeabilitatea
la apa.
Tencuiala siliconica de soclu (rezistenta la lovire – dupa uscare) se livreaza sub forma unui amestec fluid,
de consistenta pastoasa.
Tencuiala decorativa structurata de exterior pentru fatade se livreaza sub forma unui amestec fluid, de
consistenta pastoasa, cu continut de granule cuartoase (granulatie 2.0mm).
Tencuiala este un produs ce se achizitioneaza / livreaza gata preparat, in galeti. Se aplica dupa o
amestecare lenta si uniforma cu mixerul, pana la omogenizare (min. 5 minute). Tencuiala se intinde cu fierul
de glet inoxidabil, de jos in sus, prin apasare energica, intr-un strat de cca. 2-3 mm. Dupa aplicare,
tencuiala se va driscui cu miscari liniare verticale sau circulare, cu o drisca din material plastic. Pentru
evitarea aparitiei imbinarilor in campul finisat, se recomanda aplicarea continua pe fasii orizontale, in scara,
de sus in jos. Primul camp de finisaj se va executa de preferinta pe o parte a fatadei cu vizibilitate mai
redusa. Echipele de lucru vor fi neaparat instruite in ceea ce priveste exigentele de aplicare ale materialului.
Intarirea tencuielii are loc la aproximativ 24 ore de la punerea in opera, interval in care se vor evita:
atingerea, zgarierea si umezirea suprafetei.
Executia lucrarilor trebuie realizata in conditii speciale de calitate si control, de catre firme specializate,
autorizate, care dispun de personal calificat si de tehnologie agrementata si doar cu materiale de calitate,
certificate.
Materialele termoizolante care urmeaza sa fie uitilizate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- conductivitatea termica de calcul trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu 0.04W/mK;
- densitatea aparenta in stare uscata a materialelor termoizolante trebuie sa fie cel putin egala cu 15 kg/mc;
- materialele termoizolante trebuie sa prezinte stabilitate, dimensiuni si caracteristici fizico-mecanice
corespunzatoare, in functie de structura elementelor de constructie in care sunt inglobate sau de tipul
straturilor de protectie, astfel incat, materialele sa nu prezinte deformari sau degradari permanente din
cauza solicitarilor mecanice datorate procesului de exploatare, agentilor atmosferici sau actiunilor
exceptionale;
- durabilitatea materialelor termoizolante trebuie sa fie in concordanta cu durabilitatea cladirilor si a
elementelor de constructie in care sunt inglobate;

of 56
- comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie sa fie in concordanta cu conditiile normate
prin reglementarile tehnice privind siguranta la foc, astfel incat sa nu deprecieze rezistenta la foc a
elementelor de constructie pe care sunt aplicate sau in care sunt inglobate;
- materialele utilizate la realizarea izolatiei termice a elementelor de constructie nu trebuie sa emane in
decursul exploatarii mirosuri, substante toxice, radioactive sau substante daunatoare sanatatii oamenilor;
materialele utilizate la realizarea izolatiei termice a elementelor de constructie nu trebuie sa produca
poluarea mediului inconjurator; in cazul utilizarii izolatiei termice din materiale care, pe parcursul exploatarii,
pot degaja pulberi in atmosfera (produse din vata minerala,vata de sticla, etc.) trebuie sa se realizeze
protectia etansa a acestora sau inglobarea lor in structuri protejate;
- materialelele termoizolante trebuie sa fie stabile la umiditate sau sa fie protejate impotriva umiditatii;
- materialele termoizolante trebuie sa reziste la actiunea agentilor biologici sau sa fie tratate cu biocid sau
protejate cu straturi de protectie;
- trebuie sa existe compatibilitate intre materialele termoizolante si elementele de constructie; materialele
termoizolante trebuie sa permita aplicarea unor straturi de protectie pe suprafata lor; materialele
termoizolante nu trebuie sa contina sau sa degaje substante care sa degradeze elementele cu care vin in
contact (inclusive prin coroziune); materialele termoizolante care se monteaza prin procedee la cald nu
trebuie sa prezinte fenomene de inmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decat cele de aplicare; in caz
contrar ele vor trebui prevazute din fabricatie cu un strat de protectie;
- materialele termoizolante trebuie sa permita o punere in opera care sa garanteze mentinerea
caracteristicilor fizico-chimice si de izolare termica in conditii de exploatare;
- materialele noi sau cele traditionale, precum si cele produse in starinatate trebuie sa fie agrementate
tehnic pentru utilizarea la lucrari de izolatii termice in constructii; toate materialele termoizolante utilizate
trebuie sa aiba certificate de conformitate privind calitatea care sa le confirme caracteristicele fizico-
mecanice conform celor prevazute in stadardele de produs, agrementele tehnice sau normele de fabricatie
ale produselor respective. In certificatul de calitate trebuie sa se specifice numarul normei tehnice de
fabricatie (standardul de produs, agrementul tehnic, norma sau marca de fabricatie etc.); transportul,
manipularea si depozitarea materialelor termoizolante trebuie sa se faca cu asigurarea tuturor masurilor
necesare pentru protejarea si pastrarea caracteristicilor functionale ale acestora. Aceste masuri trebuiesc
asigurate atat de catre producatori cat si de catre utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform
prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective;
conditiile de depozitare, transport si manipulare, eventualele masuri speciale ce trebuiesc luate la punerea
in opera (produse combustibile, care degaja anumite noxe, care se aplica la cald, etc.) vor fi in mod expres
precizate in normele tehnice ale produsului precum si in avizele de expeditie eliberate la fiecare livrare.
Sistemul de finisaj nu se aplica la temperaturi sub +5ºC, pe suport inghetat sau in caz de pericol la inghet la
minim 24 de ore de la aplicare.
Se va evita punerea in opera a straturilor finale de finisaj atunci cand temperaturile depasesc 35 ºC si sub
actiunea directa a razelor solare sau ploii.
Pe toata perioada executiei lucrarilor trebuiesc respectate cu strictete:
- NSSM 27 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si
finisaje in constructii
- Norme generale de protectie a muncii
• Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari.
• Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii.
• Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.
Verificari anterioare inceperii lucrarilor de izolatii termice:

of 56
- terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie);
- existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia constructorului;
- existenta proiectului si a detaliilor de executie;
- existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale, sisteme si
proceduri noi;
- existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor;
- existenta utilajelor necesare lucrarilor;
- pregatirea suprafetei suport.
Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice:
- daca este respectata procedura tehnica de executie conform specificatiilor tehnice date de catre
producator;
- daca sunt respectate proiectul si detaliile de executie;
- daca rosturile dintre placi sunt conforme documentatiei tehnice de executie si specificatiilor tehnice;
- daca nu s-au produs goluri in placi;
- daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice;
- daca sunt respectate conditiile de fixare a placilor, atat prin lipire cat si mecanic.
Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice:
- daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund;
- daca nu apare condens in dreptul puntilor termice.
La materiale pentru etansare:
- toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de catre producator;
- dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare;
- filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor fixa ferm in rosturi;
intinderea filer-elor elastice nu este permisa;
- filer-ele vor fi montate la adancimile necesare folosind lemn sau unelte specifice;.
- materialele pentru etansare vor fi aplicate cu echipamente certificate;
- materialele pentru etansare vor fi aplicate cu acuratete si vor avea continuitate;
- la aplicarea materialelor pentru etansare se va folosi presiune suficienta pentru a asigura contactul si
adeziunea totala si continua;
- suprafetele materialelor pentru etansare trebuie sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralele cu suprafetele
finisate adiacente;
- suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar nu pot fi peste suprafetele finisate
adiacente; exceptii un se admit decat in cazuri particulare, aprobate in prealabil;
- pentru situatiile in care marginile rosturilor sunt rotunde sau de forma atipica, se va aplica suficient material
pentru etansare;
- se vor aplica materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor
producatorului;
- materialele pentru etansare prefabricate se vor monta intotdeauna comprimate;
- suprafetele invecinate cu rosturile etansate se vor curata de murdaria rezultata din etansare;
- in cazurile in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la alte materiale, trebuie folosita o
pelicula impotriva adeziunii; aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de
etansare;
- materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
A.4.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE
- Executie lucrari de termoizolare la fatade
- Executie lucrari de reabilitare termica

of 56
B. INLOCUIREA TAMPLARIEI DIN LEMN SI METAL EXISTENTE CU TAMPLARIE DIN P.V.C. CU GEAM
TERMOIZOLANT SI INLOCUIREA USILOR METALICE DE GARAJ CU USI SECTIONALE INDUSTRIALE
DIN PANOURI DE TABLA GALVANIZATA SI IZOLATIE TERMICA
B.1.1.GENERALITATI
Pierderile de caldura intr-o cladire se realizeaza in principal prin intermediul geamurilor si usilor. In conditiile
nevoii de economie si fiabilitate, cea mai buna solutie o reprezinta inlocuirea tamplariei vechi cu geam
simplu, neetanse, cu tamplarie din P.V.C. cu geam termoizolant. Valorile optime ale izolarii termice si fonice
se obtin prin imbinarea geamului termoizolant performant cu o tamplarie multicamerala, de grosime mare.
Geamul termoizolant poate fi definit ca un ansamblu format din doua sau mai multe foi de sticla,
transparente sau translucide, separate pe contur prin distantiere din aluminiu de grosimi diferite, in care se
introduce o cantitate controlata de substanta absorbanta a vaporilor de apa, astfel incat foile sa inchida un
volum de aer uscat sau alte gaze. Studiile realizate de catre specialisti arata ca la folosirea unui profil
pentacameral, pierderea energiei calorice se reduce la 25%, comparativ cu ferestrele vechi, din lemn.
Conform prospectelor de amortizare a costurilor de izolare termica, sistemele noi isi au amortizarea
energetica pe perioade foarte reduse (pana la 2 ani).
Cladirea studiata - „Sediul detasamentului de Pompieri Dragasani” – prezinta la nivelul fatadelor un numar
total de: 63 goluri de fereastra, 5 goluri de usi pietonale de acces direct din exterior, 7 goluri de usi de garaj
si un gol de usa de vizitare aferent spatiului destinat racordului la reteaua de gaze.
B.1.2. CERINTE CE TREBUIESC RESPECTATE
Producatorul tamplariei din PVC va respecta urmatoarele cerinte de performanta:
- Certificarea sistemului de management al calitatii pentru producerea tamplariei conform ISO 9001 :
2008 (existenta Certificatului pentru sistemul de management al calitatii asigura autoritatea
contractanta ca firma conduce si coordoneaza corespunzator procesul de productie astfel incat
performantele stabilite de producatorul de sistem sau/si de agrementul tehnic sunt realizabile de
catre firma ofertanta);
- Certificarea sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale pentru activitatea de
producere/montaj a tamplarie conform OHSAS 18001-2007 (existenta Certificatului sistemului de
management al sanatatii si securitatii operationale conform OHSAS 18001- 2007 asigura autoritatea
contractanta ca firma ofertanta va lua toate masurile stabilite pentru sistem astfel incat riscurile de
producere a acccidentelor pe santier sa fie minime).
Se vor atasa la Cartea tehnica a constructiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a
materialelor puse in opera si atestatele de producator sau montator.
La executie se vor folosi doar materiale si produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea
conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, care aplica prevederile Directivei europene
89/106/CEE.
Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de
planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia poate incepe
numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora.
Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor de aer sau
traficului auto.
B.1.3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si
normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.
- O.U.G. nr.174/2002 Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de
locuit multietajate
- C 107/1-94 "Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit"
- RAL GZ 7161 "Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC" ALPROM-1995

of 56
- Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in constructii
- Indicativ C 47-86
- C107-02 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
- C 107/7-02 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale
cladirilor
- C47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in
constructii
- SR EN 12207:2002 Ferestre si usi. Permeabilitate la aer. Clasificare
- SR EN 12208:2002 Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Clasificare
- SR EN 12209:2004 Feronerie pentru cladiri. Broaste ingropate si aplicate. Broaste ingropate si
aplicate si placi opritor, actionate mecanic. Cerinte si metode de incercare
- SR EN 12210:2002 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare din vant. Clasificare
- SR EN 12211:2001 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare din vant. Metoda de incercare
- SR EN 12219:2002 Usi. Influente climatice. Cerinte si clasificare
- SR EN 12238:2001 Ventilarea in cladiri. Guri de aer. Incercari aerodinamice pentru determinarea
difuziei aerului
- SR EN 12239:2001 Ventilarea in cladiri. Guri de aer. Incercari aerodinamice pentru determinarea
deplasarii aerului
- SR EN 13363-1+A1:2007 Dispozitive de protectie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului de
transmisie solara si luminoasa. Partea 1: Metoda simplificata
- SR EN 13363-2:2006 Dispozitive de protectie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului de
transmisie solara si luminoasa. Partea 2: Metoda detaliata de calcul
- SR EN 13363-2:2006/AC:2007 Dispozitive de protectie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului
de transmisie solara si luminoasa. Partea 2: Metoda detaliata de calcul
- SR EN 13465:2004 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer in
cladiri
- SR EN ISO 13786:2007 Performanta termica a elementelor de constructie. Caracteristici termice
dinamice. Metode de calcul
- SR EN ISO 13789:2007 Performanta termica a cladirilor. Coeficienti de pierderi de caldura prin
transfer si prin schimb de aer. Metoda de calcul
- SR EN 14277:2007 Ventilarea in cladiri. Guri de aer. Metoda de masurare a debitului de aer cu
senzori etalonati in interiorul sau in imediata apropiere a gurilor de aer
- SR EN 14600:2009 Seturi de usi si ferestre mobile, rezistente la foc si/sau etanse la fum. Cerinte si
clasificare
- SR EN ISO 14683:2007 Punti termice in cladiri. Coeficient liniar de transfer termic. Metode
simplificate si valori aproximate
- SR EN 14846:2008 Feronerie pentru cladiri. Broaste si zavoare. Broaste si placi opritor actionate
electromecanic. Cerinte si metode de incercare
- SR EN 15242:2007 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer in
cladiri inclusiv infiltratiile
- SR EN 13241-1 Usi pentru uz industrial, comercial si pentru garaje.Standard de produs. Partea 1:
Produse fara caracteristici de rezistenta la foc sau protectie la fum.
B.1.4. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE,
DEPOZITARE
Feronerie:
- fabricata din otel galvanizat conform cu cerintele RAL RG 607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si
oscilobatante"

01. Caiet de sarcini.pdf

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Similaire à 01. Caiet de sarcini.pdf

Similaire à 01. Caiet de sarcini.pdf (15)

01. Caiet de sarcini.pdf